GUVERNUL ROMÂNIEI
Aş vrea să pun accentul, în primul rând, pe pachetul energie - schimbări climatice, unde soluţiile finale care s-au adoptat sunt favorabile României. Voi putea şi eu să intru într-o discuţie în detaliu cu ziariştii care mă însoţesc, pentru că, o să vedeţi, este destul de elaborat. Sunt foarte multe cifre şi cred că pentru cetăţeanul obişnuit nu vor spune mare lucru, dar, în esenţă, ce trebuie să înţelegem? Că Europa şi-a propus să devină şi devine, în mod clar, un campion al acestei lupte pentru protejarea mediului. Aici vorbim, pe de o parte, de măsuri pentru reducerea emisiilor de bioxid de carbon, vorbim de un pachet care se adresează necesităţii proiectelor de stocare a bioxidului de carbon, după cum vorbim despre energiile regenerabile şi cele alternative. România se înscrie şi ea pe acest drum foarte ambiţios, care va necesita investiţii serioase din partea noastră, dar care sunt însă susţinute prin sumele care le obţinem din certificatele de emisii pe care România le va avea la dispoziţie.
În ceea ce priveşte al treilea subiect al Consiliului European - măsurile pentru combaterea crizei economice globale - aseară a avut loc o discuţie foarte, foarte lărgită şi intensă pe acest subiect. Toată lumea este preocupată de a găsi măsurile cele mai potrivite pentru a combate efectele crizei. Europa, prin ceea ce a întreprins în momentul de faţă, a luat faţa SUA care nu au fost capabile să reacţioneze cu aceeaşi viteză, iar măsurile pe care Europa le-a adoptat au fost preluate şi de către SUA.
Ceea ce dorim să spunem foarte clar este că trebuie să continuăm cu măsuri de sprijinire activă a economiei, nu numai a sectorului bancar, aşa cum s-a întâmplat cu precădere în Europa Occidentală - pentru că România, din fericire, nu a avut probleme cu sectorul bancar. Va trebui să aplicăm măsuri active de sprijinire a economiei şi a întreprinderilor pentru menţinerea creşterii economice şi crearea sau păstrarea locurilor de muncă existente. Şi în România a fost prezentă tot timpul o întrebare: ce facem cu regulile şi procedurile existente? Cum ar fi de exemplu Tratatul de Maastricht. Nu doar una din ţările prezente s-au plâns de rigiditatea anumitor proceduri. Cum ar fi cele legate de licitaţiile pentru contracte de achiziţii publice, unde procedurile sunt şi complicate şi foarte lungi. Şi s-a luat deja o măsură de scurtare a acestor termene.
Măsurile active pe care statele vor să le introducă şi pe care noi deja le-am discutat în România pot presupune depăşirea deficitului bugetar agreat prin criteriile de la Maastricht. Foarte mulţi au argumentat că fiind într-o perioadă de criză trebuie să luăm măsuri excepţionale. Unii au spus că trebuie să păstrăm cu stricteţe aceste criterii. Eu am să vă spun - şi mă bucură că avem un punct de vedere comun cu preşedintele - Guvernul consideră că în astfel de situaţii excepţionale trebuie să luăm măsuri excepţionale. Avem uneori senzaţia - şi mulţi au spus că la Bruxelles, la nivelul comisarilor nu a existat suficientă receptibilitate pentru a înţelege că sunt într-o perioadă de criză. Şi, mai mult de atât, s-a afirmat foarte clar aici că dacă cetăţenii europeni au înţeles că băncile aflate în pericol trebuie ajutate, pentru că ele au o influenţă directă asupra economiei. Nu putem să găsim nici o justificare să nu ajutăm întreprinderile, sectoarele economice care sunt în dificultate şi care generează şi asigură locurile de muncă pentru cetăţeni.
Ca atare, măsurile pe care le vom adopta pot să ducă temporar, pe perioada crizei, la depăşirea acestor plafoane care, din punct de vedere economic, într-o perioadă economică normală, au sens şi sunt corecte. Şi la noi în România probabil, în perioada următoare există posibilitatea ca deficitul bugetar să fie depăşit. Acest deficit bugetar urmând să fie depăşit nu prin cheltuieli guvernamentale care sunt destinate consumului, ci prin cheltuieli guvernamentale care sunt destinate proiectelor de investiţii sau susţinerii unor proiecte de investiţii majore pe care le cunoaşteţi în România. De exemplu, în domeniul construcţiei de automobile, proiectele realizate de firma Dacia Renault. Aici mă refer în mod special la Centrul tehnologic de la Titu. Sau proiectul de la Craiova, unde dorim să acordăm garanţii de stat BEI care să finanţeze aceste proiecte, pentru ca ele să se poată finaliza. O asemenea schemă, plus ajutorul de stat, poate fi avut în vedere, de exemplu, şi pentru investiţia Companiei Voestalpine la Constanţa. Nu înseamnă că aceasta este o listă exhaustivă a proiectelor care ar urma să fie susţinute. Cred că şi proiectele de infrastructură pot să intre în aceeaşi categorie.
Prin urmare, viitorul buget - care, în mod clar, va trebui regândit ţinând cont de schimbările foarte rapide care au avut loc în ultimele luni în ceea ce priveşte situaţia economică - va trebui să prevadă un deficit rezonabil pentru ceea ce este un buget normal, cu veniturile şi cheltuielile programate să acopere toate domeniile de activitate, la care putem să adăugăm în mod suplimentar aceste sume care vor mări deficitul bugetar la peste 3% şi care sunt destinate proiectelor de investiţii, fie că vorbim de infrastructură, de proiecte de investiţii industriale, de domeniul energiei sau de proiecte de inovare tehnologică şi dezvoltare tehnologică.
Acestea sunt elementele importante, de reţinut. Toată Europa consideră că este o adevărată bătălie, un adevărat război pe care trebuie să-l ducem pentru a combate efectele crizei. Soluţia nu este aceea de a sta cu mâinile încrucişate şi de a aştepta să se rezolve de la sine. Rezolvarea nu va veni de la sine. Fiecare stat membru are libertatea să adopte măsurile cele mai potrivite pe care le consideră de cuviinţă.
Vreau să vă mai spun ceva. Şi pentru faptul că probabil este ultimul Consiliu European la care particip. Europa, în acest moment - a spus foarte clar preşedintele Sarkozy - a dat dovadă că este capabilă să-şi asume un proiect ambiţios, este vorba de pachetul energie - schimbări climatice, şi să-şi dea şi mijloacele necesare, să acorde mijloacele necesare pentru ca acest proiect să se materializeze şi Europa să fie în continuare un lider mondial în acest domeniu.
România trebuie şi poate să îşi asume proiecte ambiţioase. Am vorbit nu o dată despre posibilitatea ca România să devină a şaptea putere economică a Europei, pe măsura potenţialului geografic şi demografic. Când vorbesc de potenţial demografic mă refer mai ales la inteligenţa oamenilor şi la capacitatea lor de a face faţă unor proiecte ambiţioase şi unor provocări la nivel european.
Este timpul ca şi România să se angajeze într-un proiect ambiţios, de viitor. România nu trebuie să rămână o ţară cu ambiţii extrem de modeste, limitate sau fără nici un fel de ambiţie şi să fie tot timpul antrenată numai de alţii în proiecte mari. Trebuie să avem propria noastră viziune. La nivelul României, se pot găsi formulele prin care toate energiile, forţele vii ale societăţii, să poată contribui în atingerea acestui scop sau proiect, care va însemna o altă statură a României în Europa, atât din punct de vedere politic, dar mai ales din punct de vedere al cetăţenilor. A fi a şaptea putere economică în Europa înseamnă a avea cel puţin al şaptelea standard de viaţă în Europa. Şi sunt convins că românii îşi doresc să trăiască cu mult mai bine, dar pentru acest lucru este nevoie de un consens la nivelul clasei politice pentru a se atinge acest obiectiv.
În perioada următoare, de îndată ce viitorul prim ministru va fi instalat, îmi rămâne să am o discuţie în legătură cu proiectele importante în care cred şi de care România ar putea să beneficieze. Chiar şi astăzi, am profitat aici la Bruxelles pentru a discuta cu noul cancelar austriac despre un proiect de care Austria, dar şi România, este foarte interesată. Este vorba de proiectul legat de folosirea banilor europeni pentru a utiliza Dunărea ca un mijloc principal de transport, de comunicaţie şi economic în regiunea Central Europeană şi Estică. Am discutat şi despre proiectul Voestalpine în România, cerându-i sprijin ca proiectul să poată avansa. Eram împreună cu domnul preşedinte la această discuţie. Am discutat şi despre rolul important pe care băncile austriece îl joacă în prezent în economia românească pentru a finanţa economia reală. Un rol pe care trebuie să şi-l asume în continuare. De aceea este nevoie de o strânsă colaborare la nivel economic cu autorităţile austriece.
Dar sunt şi alte proiecte de interes comun la care aş dori să mă refer şi care vor trebui să rămână în atenţia noastră.
În domeniul energetic, am hotărât miercuri la şedinţa de Guvern să facem încă un pas important în vederea alegerii celui de al doilea amplasament pentru construirea celei de a doua centrale nucleare. Este un element şi un proiect care trebuie urmărit. Un proiect de o asemenea anvergură presupune o lungă durată de timp până la darea în exploatare.
Pentru că am vorbit de Dunăre, cred că proiectul unei centrale hidroelectrice pe Dunăre în cooperare cu Bulgaria trebuie să fie atent analizat. Părerea mea este că, având în vedere necesitatea trecerii către energii regenerabile, un proiect de centrală hidroelectrică suplimentar pe Dunăre - chiar dacă astăzi poate costurile sunt ridicate - se va justifica pe deplin într-un viitor nu foarte îndepărtat. Trebuie să avem viziune pentru viitor, tocmai pentru a demara aceste proiecte înainte să fim într-o situaţie strâmtorată, de penurie de energie, astfel încât să ne aflăm în situaţia să luăm măsuri pe picior, grăbite şi insuficient fundamentate.
Acestea sunt lucrurile pe care doream să vi le spun. I
Impresia generală este că pe durata preşedinţiei franceze, UE a făcut o serie de paşi semnificativi şi a reuşit să dovedească că poate să fie o voce articulată, coerentă la nivel global. Şi nu numai o voce coerentă, dar şi să fie în avanposturi: să ia permanent iniţiativa faţă de ceilalţi actori globali majori, SUA sau ţări precum Rusia, China, Japonia, etc.
Pe mine mă bucura pentru că sunt un pro-european convins şi am satisfacţia să văd că Europa s-a întărit în această perioadă. A dat proba de fermitate, a dat proba capacităţii de a lua iniţiative. Aceste lucruri sunt fără îndoială, în final, şi în beneficiul României.
Vă mulţumesc.
Emitent: Guvernul Romaniei – Biroul de presa
Data: 12.12.2008
No comments:
Post a Comment