Discurs al Primului-ministru Călin Popescu-Tăriceanu – Starea Economico-Financiară în 2008
Doamnelor şi domnilor, stimaţi cetăţeni
În ultimii 4 ani, am avut onoarea de a fi Primul Ministru României şi de a lucra pentru români. Sunt astăzi aici pentru a face un bilanţ al guvernării liberale şi, mai important, pentru a reaminti care sunt priorităţile României, astăzi, în contextul crizei economice mondiale. Vreau să fiu cât se poate de clar: aceste priorităţi nu sunt doar ale unui anumit partid politic, ale Puterii sau ale Opoziţiei. Ele sunt ale României.
În ultimii 4 ani, împreună cu românii, am reuşit să aducem România în Uniunea Europeană, am reuşit să avem o creştere economică fără precedent, care a dus la dublarea salariilor şi pensiilor. Toate acestea au fost posibile pentru că am guvernat responsabil şi pentru că am pus în aplicare politici liberale, de dreapta.
Astăzi, românii sunt cetăţeni ai Uniunii Europene, produsele româneşti se găsesc în toate capitalele din lume, iar valorile româneşti sunt recunoscute şi respectate în lume. Astăzi, clasa de mijloc din România este mai puternică şi este pregătită să contribuie pentru ca ţara să nu fie afectată semnificativ de criza economică.
Ştiu că sunt încă români care nu au simţit pe deplin beneficiile creşterii economice. Sunt primul care spune că se poate mai bine şi de aceea trebuie să continuăm să încurajăm economia de piaţă şi libertăţile individuale.
Nu trebuie să ne întoarcem în trecut, la politici de stânga, care şi-au dovedit deja ineficienţa.
Constat cu îngrijorare că primele măsuri anunţate de noua coaliţie de guvernare PD--PSD sunt de stânga, începând cu renunţarea la cota unică de impozitare şi continuând cu promisiuni sociale iresponsabile. Aceste promisiuni nu pot fi respectate şi vor duce la creşterea taxelor şi impozitelor pentru firme şi românii care muncesc mai mult, cei care pot asigura continuarea creşterii economice.
Astăzi, românii au aşteptări şi speranţe foarte mari. În acelaşi timp, în contextul crizei economice, românii sunt îngrijoraţi de viitorul lor. Românii sunt îngrijoraţi pentru siguranţa slujbei lor, părinţii sunt îngrijoraţi pentru viitorul copiilor lor.
Prioritatea României este de a trece cu bine peste criza economică mondială, adică să asigurăm slujbele românilor şi să creăm noi locuri de muncă, să scădem taxele şi impozitele pentru a încuraja munca şi dezvoltarea economiei.
În faţa acestei crize economice mondiale, care afectează şi pe cele mai puternice state, trebuie să continuăm să punem în aplicare acele politici care au dat rezultate. Acestea sunt politicile de dreapta.
Prin bilanţul de astăzi, voi arăta că Guvernul liberal pe care l-am condus a lăsat o economie pregătită să facă faţă crizei mondiale. Dacă vom continua să punem în aplicare politicile de dreapta, atunci economia României va depăşi această criză şi va ieşi mai întărită.
Din 28 decembrie 2004, de când am condus prima şedinţă de guvern şi până astăzi, acţiunile pe care le-am întreprins au fost orientate către stimularea creşterii economiei şi către crearea de noi locuri de muncă. Guvernul pe care l-am condus şi-a asumat ca obiective consolidarea democratică, întărirea statului de drept, creşterea economică, creşterea nivelul de trai şi integrarea în Uniunea Europeană.
În ceea ce priveşte creşterea economică unde ne aflăm azi din punct de vedere al stării economico-financiare?
Am introdus cota unică şi alte măsuri liberale pentru ca românii care muncesc mai mult să câştige mai bine.
Am încurajat investiţiile în economia românească. Am îmbunătăţit gradul de colectare la buget şi am investit zeci de miliarde de euro în educaţie, sănătate, agricultură sau infrastructura. Toate aceste măsuri au permis dezvoltarea fără precedent a economiei.
2008 va fi anul cu cel mai mare PIB din istoria României. El se va situa cu 40 % peste nivelul din 1990, în condiţiile în care societatea noastră a parcurs o perioadă dificilă de restructurare, în urma căreia am ajuns să avem azi o economie funcţională de piaţă, stabilă şi competitivă, independentă de factorul politic.
În evaluarea stării actuale nu trebuie uitat că trei ani la rând ne-am confruntat cu inundaţii şi secetă, care au diminuat foarte mult rezultatele economice. Ele au putut fi însă compensate – ca urmare a politicilor orientate către sectoarele moderne (industrie şi construcţii).
Produsul Intern Brut pentru primele 3 trimestre din anul 2008 a fost mai mare cu 8,9% faţă de cel din semestrul I 2007, record absolut de creştere după 1990.
Suntem acum – in termeni reali, cu 64% peste nivelul PIB-ului din anul 2000, când economia României şi-a început creşterea, şi cu 30% peste nivelul din 2004, când am preluat guvernarea.
Acest indicator a ajuns în anul 2008 la echivalentul a 138 miliarde euro, ceea ce înseamnă că economia valorează în prezent mai mult decât dublu decât în 2004, când PIB a echivalat cu doar 61 mld. euro. Produsul intern brut din acest an este de 3,6 ori mai mare decât cel din anul 2000.
PIB-ul pe locuitor este astăzi de 2 ori mai mare decât în 2004, 6500 euro faţă de 2800 euro în urmă cu 4 ani.
Pentru români, această creştere a economiei româneşti a însemnat mai multe şanse de a îşi găsi slujbe mai bine plătite, în domenii de vârf şi cu salarii mari.
Creşterea economică a făcut posibil ca sute de mii de români să îşi ia o casă şi milioane de români să îşi achiziţioneze o maşină.
Ca urmare a progresului economic accelerat, România se apropie – cu cei 138 miliarde euro - de ţările cu potenţial mediu din punct de vedere al valorii PIB-ului în Europa. În prezent România a depăşit Ungaria şi se află aproximativ la acelaşi nivel cu Cehia.
Dacă ne raportăm la media UE a PIB pe locuitor, România se situează azi la 43% din această medie, faţă de 34% în 2004, dovadă a accelerării procesului de convergenţă reală cu ţările dezvoltate ale Uniunii Europene.
Perioada 2005-2008 poate fi considerată ca perioada cu cele mai mari investiţii din istoria modernă a României.
România are deja doi ani de participare la piaţa unică europeană şi a obţinut în această perioadă cele mai bune rezultate, situându-se pe primul loc nu numai din punct de vedere al creşterii economice ci – cu atât mai important pentru viitor – şi din punct de vedere al dinamicii investiţionale.
Practic toate tipurile de investiţii s-au multiplicat, dar cel mai mare progres se înregistrează în cazul investiţiilor străine. Iar acestea nu au venit în România de dragul cuiva, ci pentru că economia românească le oferă posibilitatea să fie profitabile şi să se multiplice.
Atunci când am introdus cota unică de 16% in anul 2004, am spus că investiţiile străine vor fi atrase prin această măsură si că astfel se vor crea locuri de muncă si prosperitate. Mulţi din cei care astăzi laudă cota unică au făcut atunci, după cum ştiţi comentarii acide.
Dacă după revoluţie, până în anul 2004, investitorii străini au investit cumulat în România 15 miliarde euro, azi vă pot spune că numai în ultimii 4 ani valoarea investiţiilor străine cumulate a atins 37 miliarde euro.
În prezent există în economia românească un stoc de investiţii străine de peste 50 miliarde euro, care produc şi exportă bunuri şi servicii de aceiaşi calitate cu cele din Uniunea Europeană. Mai mult de 60% dintre acestea se regăsesc în industrie, construcţii, comunicaţii şi servicii pentru întreprinderi, producând efecte orizontale de accelerare a dezvoltării.
Şi investiţiile interne cele din domeniul public şi privat s-au majorat substanţial. Am ajuns în România la o rată de investire de peste 34% în anul 2008, care ne situează de asemenea pe primul loc în Uniunea Europeană, pentru care ponderea medie a investiţiilor în PIB este de 21,3%.
În cei 4 ani, investiţiile interne totale s-au majorat de la 8,1 mld. Euro în 2004 la 37 mld. euro în 2008, din care cele ale sectorului public de la 1,8 la 10 mld. euro.
Sugestiv pentru starea economico-financiară actuală este faptul că dat fiind actualul potenţial, Comisia Europeană considera în Prognoza sa de toamnă 2008 că România se va menţine şi în 2009 pe o poziţie fruntaşă, şi anume locul 2 în ceea ce priveşte creşterea economică şi locul 1 în privinţa dinamicii investiţiilor totale.
Amplul proces investiţional şi creşterea economică ridicată au asigurat o îmbunătăţire semnificativă a ofertei naţionale cu impact direct asupra exporturilor.
Exportul de bunuri al României s-a majorat cu 80%, de la 19 la 35 miliarde euro, deşi chiar în acest an principalele noastre ţări partenere se află în dificultate, iar cererea mondială se diminuează.
Este adevărat că modernizarea rapidă a economiei a condus la majorarea în mai mare măsură a importurilor, dar tendinţa a început să se estompeze începând cu anul 2007, semestrul II, astfel încât din decembrie 2007 să fie chiar sub dinamica exporturilor.
Importul de bunuri de capital a fost categoria care şi-a majorat ponderea în total importuri, de la 16,7% în 2004 la aproape 19% în acest an, un semn al cererii de re-tehnologizare si modernizare a economiei noastre.
Singura zonă in care economia romanească este vulnerabilă in prezent este deficitul de cont curent. Cu alte cuvinte, pentru că importăm mai mult decât exportăm.
Deficitul comercial s-a adâncit ca o consecinţă a accelerării cererii interne, ajungând la 17,8 miliarde euro în 2007 şi la 19,3 miliarde euro în 2008.
Adâncirea continuă a deficitului comercial a antrenat o evoluţie similară a soldului contului curent, ponderea acestuia în PIB majorându-se de la 8,4% în 2004 la 13,8% în anul 2007.
Vreau să subliniez totuşi că în anul 2008 s-a stopat tendinţa ascendentă a ponderii deficitului contului curent în PIB, existând condiţii chiar pentru o reducere semnificativă în raport cu nivelul din 2007.
Pe viitor, va trebui să promovăm o politică mult mai agresivă în a ajuta companiile româneşti în expansiunea lor regională.
Investiţiile străine directe au contribuit semnificativ la finanţarea deficitului de cont curent, în special în anii 2005 şi 2006 (în proporţie de 76%, respectiv 86%), în contextul privatizării unor companii importante din sectorul energetic şi bancar.
Acoperirea deficitului de cont curent prin investiţii străine directe a coborât la 42% în anul 2007, dar primele nouă luni ale acestui an semnalează o îmbunătăţire a participării investiţiilor străine directe la finanţarea deficitului de cont curent şi anume la 57%.
Prioritatea de acum trebuie să fie păstrarea acestor investiţii şi atragerea de altele noi. Numai aşa vom reuşi să ne asigurăm că locurile de muncă sunt sigure că se vor crea noi locuri de muncă pentru români.
Pentru a reuşi acest lucru, următorul Guvern trebuie să continue să pună în aplicare politicile economice de dreapta, cuprinse în Planul de creştere economică şi locuri de muncă.
Am să trec la al doilea capitol al bilanţului şi anume situaţia financiară a economiei.
România are astăzi cel mai mare buget din istorie. Datorită creşterii economice, veniturile bugetului general consolidat pentru 2008 sunt apropiate de nivelul întregului PIB al României din anul 2003.
Reducerea cotei impozitului pe profit de la 25% la 16% şi introducerea cotei unice de 16% pe venituri a condus la mai mult decât dublarea veniturilor bugetare pentru mai multă exactitate: 177mld. lei în 2008 faţă de 74 în 2004.
Aceste realizări au permis să se aloce sume mult mai mari pentru toate domeniile, de la educaţie, la sănătate, la agricultură sau infrastructură.
Astfel am reuşit să construim sau să modernizăm peste 8000 de şcoli, să reabilităm peste 1000 de kilometri de drumuri rurale în peste 1700 de localităţi sau să achiziţionăm peste 1500 de noi ambulanţe pentru spitale.
Veniturile bugetare din impozitul pe profit au fost în anul 2007 cu 63% mai mari decât cele din 2004; în primul semestru 2008 acestea s-au majorat cu încă 27,5%.
Dacă în perioada 2001 – 2004, în condiţiile unui impozit pe profit de 25% s-au colectat din această sursă venituri în valoare de 16 miliarde lei, în perioada 2005 – 2008, în condiţiile unui impozit de numai 16% s-au colectat venituri din impozitul pe profit în valoare 41 miliarde lei.
Numai încasările din 2008 ating nivelul colectat în toată perioada 2001 – 2004.
Veniturile bugetare din impozitul pe venit au fost în anul 2007 mai mari decât dublul veniturilor din această sursă încasate în anul 2004; în semestrul I 2008 ele crescuseră suplimentar cu 35% faţă de aceeaşi perioadă din anul trecut.
Aceste realizări au permis să se aloce sume mult mai mari pentru toate domeniile, fără a fi afectat deficitul bugetar.
În medie, deficitul bugetar în perioada 2005 – 2008 a fost chiar mai mic, ca pondere în PIB, decât cel realizat în perioada 2001 – 2004, respectiv de 1,8% faţă de 2,4%.
Situaţia financiară incomparabil mai bună pe care România o are în acest moment, este ilustrată şi de reducerea pronunţată a arieratelor din economie, a căror pondere în PIB scade de la 25% în 2004 la 14% în 2007 şi la aproape 10% în 2008.
Prin dezvoltare şi creşterea exporturilor România şi-a mărit sensibil rezervele internaţionale. Practic, România are acum de 2,5 ori mai multă valută în visterie decât în anul 2004. Rezerva internaţională a crescut de la 12 miliarde euro în 2004 la aproape 30 miliarde în prezent. Această rezervă asigură sustenabilitate pentru importuri.
Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii prin rezervele valutare ale BNR s-a îmbunătăţit de la mai puţin de 5 luni în 2004 la aproape 6 luni estimat pentru sfârşitul acestui an.
În ceea ce priveşte datoria externă, corespunzător necesarului pentru investiţii al sectorului privat datoria externă privată s-a majorat de la 19% din PIB în 2004 la 43% în PIB în septembrie 2008. Datorită acestei componente stocul total al datoriei externe şi-a majorat ponderea în PIB de la 35% în 2004 la 51% din PIB în septembrie 2008.
Expansiunea datoriei externe private pe termen mediu şi lung a fost susţinută în principal de finanţarea oferită de băncile private, ponderea acestui tip de creditori majorându-se de la 41% în 2004 la 74% în septembrie 2008.
Ceea ce doresc să vă spun este că prin politicile guvernamentale, noi am reuşit , pe cealaltă parte, să menţinem datoria publică externă la acelaşi nivel (circa 10 miliarde euro), deşi investiţiile publice s-au majorat de 5 ori.
Important pentru sustenabilitatea resurselor valutare este şi faptul că raportul dintre datoria externă pe termen mediu şi lung (care se află în relaţie cu deficitul de cont curent) şi rezervele internaţionale ale BNR se menţine constant şi anume aproximativ 1,5.
Ponderea creditelor acordate sectorului privat în PIB a crescut de la 17% în decembrie 2004 la 39% în septembrie 2008.
Ponderea creditului acordat populaţiei în total credit, situată în decembrie 2004 la 29%, a depăşit la mijlocul anului 2006 pragul de 40%, crescând ulterior într-un ritm lent până la nivelul de 50% în septembrie 2008.
In acelaşi timp, ponderea creditului în valută în totalul creditului acordat sectorului privat a coborât continuu în 2005 şi 2006, atingând un minim de 47,3%, după ce în decembrie 2004 se situase la nivelul de 62%, dovedind creşterea încrederii in stabilitatea monedei naţionale.
În privinţa inflaţiei, anii 2005 – 2008 au reprezentat perioada în care inflaţia a coborât la un nivel cu o singură cifră şi, ceea ce este mai important, este că România nu mai este ţara din UE cu cea mai ridicată inflaţie.
Dacă ne referim la inflaţia medie anuală – care reprezintă, conform Tratatului de la Maastricht, unul din criteriile decisive pentru trecerea la moneda euro – aceasta a coborât de la 11,9% în 2004 la 9% în anul 2005.
Chiar dacă s-a trecut la o inflaţie cu o singură cifră, în anul 2005 încă ne situam pe ultimul loc în UE 27. În anul 2006 inflaţia medie anuală a scăzut la 6,6%, depăşind ca performanţă în ceea ce priveşte dezinflaţia, ţări ca Letonia şi Bulgaria. În prima parte a anului 2007, când şi contextul internaţional a fost favorabil, România a înregistrat o inflaţie de sub 4%.
În partea a doua a anului 2007 pe plan internaţional s-a manifestat o adevărată „explozie” a preţurilor. Inflaţia a crescut vertiginos în toate ţările europene; în unele ţări aceasta chiar s-a dublat, efectul fiind mai vizibil chiar în anul 2008.
România a avut o performanţă mai bună, inflaţia medie anuală ajungând la 7,7% faţă de 4,9% în 2007, în timp ce ţări ca Bulgaria, Estonia, Letonia şi Lituania au revenit la o inflaţie cu două cifre.
De asemenea este de remarcat că în prezent România se află mai aproape de a îndeplini condiţiile Tratatului de la Maastricht în ceea ce priveşte inflaţia decât în 2004 sau 2005.
Aş dori acum sa trec la al treilea capitol referitor la mai multe locuri de muncă în economie şi mai bine plătite.
Fundamentul creşterii economice a fost crearea de noi locuri de muncă, mai bine plătite.
Dacă în perioada 2000-2004, guvernul de stânga a pierdut 1540.000 de locuri de muncă, în perioada 2005 – 2008, am creat 600.000 de noi locuri de muncă.
În aceste zile, când criza economică mondială pune în pericol slujbele românilor, este important să continuăm să punem în aplicare politici de dreapta, prin care am creat sute de mii de noi locuri de muncă şi nu politici de stânga, care au dus la pierderea de slujbe.
Dacă într-un context economic favorabil, guvernarea de stânga 2000-2004 a dus la pierderea a 150.000 de locuri de muncă, vă daţi seama la ce ne putem aştepta dacă se pun în aplicare aceleaşi politici de stânga, dar într-un context de criză economică mondială?
Este un nou avertisment că măsurile de stânga anunţate de coaliţia de stânga PD-L-PSD vor duce la pierderea de sute de mii de locuri de muncă în perioada următoare.
Între 2005-2008, am reuşit să creăm 600.000 de noi locuri de muncă pentru că am pus în practică politici de dreapta. Aceleaşi politici au asigurat şi creşterea salariilor, atât în sectorul public, cât şi în cel privat.
Există la această oră un număr mai mic de şomeri decât la începutul perioadei de tranziţie, in 1991, când şomajul a început să fie înregistrat statistic în România, anume 355 mii faţă de 386 mii şomeri în ianuarie 1992. Suntem printre statele membre ale Uniunii Europene caracterizate de o rată a şomajului relativ scăzută.
O bună parte din aceste rezultate se datorează politicilor fiscale si bugetare pe care le-am promovat cu curaj, de cele mai multe ori în fata unei opoziţii îndârjite atât ale forţelor politice interne, cât şi din partea Fondului Monetar Internaţional sau ale unei bune părţi a analiştilor economici.
585.000 de locuri de muncă in plus înseamnă 585.000 de noi plătitori de taxe si impozite, tot atâţia contribuabili la fondul asigurărilor sociale de stat, de sănătate si la fondul de şomaj.
Să ne uităm mai atent la cifrele privind câştigurile salariale. Pe primele 9 luni pentru care avem date in acest an, castigul salarial mediu net a crescut cu 25% fata de perioada a anului trecut.
Nu am putut da majorari de salarii de 50% dintr-o data, datorita pericolelor pe care le-am explicat la acea vreme, însă am făcut majorari pe diverse nivele pana la 28% pentru dascali.
Prin măsurile active luate, câştigul salarial mediu net a crescut cu 118%, de la 599 lei în 2004 la 1308 lei în iulie 2008. În aceeaşi perioadă, câştigul salarial mediu brut a crescut cu 116%, de la 818 lei la 1769 lei.
Creşterea de 60% a câştigului salarial mediu brut prevăzută în Programul de guvernare, pe baza căruia am obţinut votul de investitură în 2004, fusese atinsă deja după primii 2 ani. In 18 ani, România nu a reuşit niciodată mai mult decât dublarea standardului de viata al romanilor intr-un mandat cum am reuşit noi acum.
De aceea, clasa mijlocie este consolidata, iar pentru prima data după 1989 reprezintă o pătură semnificativa a contribuabililor, nu şi nu doar un simplu concept teoretic.
PNL va continua să se lupte pentru ca următorul guvern să pună în aplicare acele politici economice de dreapta, care asigură dezvoltarea în continuare a clasei de mijloc.
Urmarea acestor politici promovate de Guvern a fost o creştere importantă, chiar spectaculoasă a puterii de cumpărare a populaţiei şi o capacitate de finanţare mai mare a întreprinzătorilor mici şi mijlocii.
Una dintre consecinţe a fost creşterea continuă a economiilor din sistemul economico-financiar-bancar care a condus la multiplicarea creditelor şi finanţărilor de investiţii. O altă consecinţă constă în faptul că din ce în ce mai mulţi români îşi cumpără o maşină, dobândesc o proprietate, pot să îşi găsească mult mai uşor un loc de muncă bine plătit în firme puternice.
Fondul de locuinţe şi-a păstrat tendinţa ascendentă din ultimii ani, înregistrând 8271 mii locuinţe la sfârşitul anului 2007. În anul 2007 au fost date în folosinţă 47 mii locuinţe, cu 7,7 mii mai multe decât în anul precedent.
În perioada 2005-2008 numărul de noi înmatriculări de autoturisme a fost de aproape 1,6 milioane de unităţi. În 2007 a fost înmatriculat pentru prima dată acelaşi număr de autoturisme ca în întreaga perioadă 2001-2004.
Bugetele sociale gestionate de guvernul actual depăşesc cu mult alocările realizate în timpul guvernării 2000-2004.
Pentru prima dată cheltuielile sociale au depăşit 10% din PIB, în timp ce cotele de contribuţii sociale s-au redus, după cum ştiţi, cu 10 puncte procentuale, demonstrând viabilitatea doctrinei liberale, aceea ca un grad de impozitare redus impulsionează activitatea economica si măreşte baza de impozitare.
Urmare a politicilor susţinute ale Guvernului, rata sărăciei severe a înregistrat o scădere constantă, creşterea economică ridicată favorizând această evoluţie. Rata sărăciei severe înregistrată în anul 2006 a fost de 4,1% comparativ cu 5,9% în anul 2004.
Cheltuielile pentru sănătate au crescut semnificativ, de la 8,5 mld. lei în 2004 la 20 mld. lei în 2008. Au fost realizate – urmare a alocărilor pentru investiţii - studiile necesare pentru proiectarea şi construcţia unui număr de 8 spitale regionale de urgenţă şi a 20 de spitale judeţene de urgenţă. Pentru prima dată s-au alocat 6% din PIB pentru educaţie.
O societate modernă tratează cu demnitate şi respect pensionarii şi răsplăteşte meritele şi munca de-o viaţă. După 4 ani, pot spune ca acest Guvern a fost capabil să asigure pensionarilor un trai decent.
Creşterea pensiilor nu este o măsură socială, vreau să subliniez, ci este pe de o parte rezultatul creşterii economice, iar pe de altă parte este răspunsul firesc faţă de contribuţia acestor oamenii la evoluţia întregii societăţi
Guvernul s-a angajat să mărească pensiile cu 30%, valoare care a fost cu mult depăşită. În 4 ani valoarea punctului de pensie a crescut de 2,4 ori, de la 286,9 lei în decembrie 2004, la 697,5 lei începând cu luna octombrie a anului 2008, urmând ca la sfârşitul anului să ajungă la 699 lei.
Puterea de cumpărare a pensiilor de asigurări sociale de stat va creşte în decembrie 2008 faţă de decembrie 2004 cu 110%. Si totodată, vreau să vă spun că am crescut pensia pentru agricultori de trei ori, de la 79 in decembrie 2004 la 240 in decembrie 2008.
Trebuie de asemenea sa ne reamintim de recalcularea, iar apoi de majorarea pensiilor. După cum ştiţi, într-o prima etapa, peste 1,6 milioane de pensionari au avut recalculata pensia, in cel mai mare efort de îndreptare a sistemului făcut după 1989.
Am reuşit astfel sa reparam erorile unor legi succesive, care diferenţiau intre oameni cu un grad de cotizare similar, in funcţie de anul in care au ieşit la pensie. Toţi cei care au avut pensiile recalculate au primit bani in plus, de la câteva sute de mii de lei pana la câteva milioane de lei vechi.
Sigur că eu consider ca era necesar să facem ceva pentru pensionari, pentru că au avut puterea de cumpărare cel mai mult alterată.
Solicit ca următorul Guvern să continue să crească pensiile, prin stimularea creşterii economiei. Creşterea pensiilor nu este o măsură socială, aşa cum am spus, ci o datorie pe care o avem faţă de cei care au contribuit la dezvoltarea României şi se poate realiza doar prin asigurarea creşterii economice.
Mesajul meu către români este că trebuie şi putem să privim cu încredere în viitor. Tot ce am reuşit împreună în ultimii 4 ani, ne dă acest drept.
Desigur, în contextul crizei economice mondiale, României nu îi va fi uşor. Dar suntem pregătiţi. Astăzi, avem o economie puternică, pregătită să facă faţă crizei economice.
Mai mult, Guvernul pe care îl conduc a început să pună în aplicare un Plan de creştere economică şi locuri de muncă, care conţine măsuri realiste şi responsabile, de dreapta şi soluţii concrete, pentru a continua dezvoltarea economică, pentru ca slujbele românilor să fie sigure şi pentru a crea alte sute de mii de noi slujbe.
Este un Plan care presupune investirea de peste 10 miliarde de euro în oameni şi firmele româneşti; un plan realizat împreună cu cei mai buni experţi economici şi care s-a realizat şi pe baza consultărilor pe care le am avut cu sprijinul economiştilor de la BNR.
Solicit următorului Guvern să continue să pună în aplicare Planul de creştere economică şi locuri de muncă.
Revin la ceea ce spunem la început, legat de priorităţile României. Fac un apel la coaliţia de guvernare PD-L-PSD să renunţe la programul pe care l-a anunţat.
Este un program de stânga, nerealist, care va arunca România în trecut şi care va duce la instabilitatea economică, şomaj şi sărăcie. Este un program criticat la unison de jurnaliştii economici şi de experţii economici.
Fac apel la coaliţia de guvernare PD-L-PSD să înţeleagă care sunt priorităţile României şi să continue să pună în aplicare Planul de creştere economică şi creare de locuri de muncă.
Vreau să îi asigur pe români că, indiferent de răspunsul la această solicitare, eu, împreună cu Partidul Naţional Liberal vom continua să promovăm măsurile cuprinse în Planul de creştere economică şi locuri de muncă.
Vom face o Opoziţie de forţă, dar constructivă, prin promovarea priorităţilor României, o soluţiile pentru ca economia românească se continue să se dezvolte.
Îi chem aşadar, pe toţi românii - de la jurnalişti, la economişti, la reprezentanţi ai societăţii civile – să îşi facă auzită vocea, pentru a se asigura astfel că următorul Guvern nu va pune în practică politici care vor duce România în trecut. Vreau să vă asigur că PNL va fi vocea românilor în Opoziţie. Vom critica fiecare eroare a următorului Guvern, fiecare derapaj spre stânga.
Vom folosi toate armele pe care le avem în opoziţie pentru a ne asigura că România va continua pe drumul cel bun, că economia va continua să se dezvolte, iar românii vor avea o viaţă mai bună.
În încheiere doresc să urez tuturor românilor Sărbători de iarnă cu bucurii şi un An Nou cât mai bun şi un Crăciun fericit.
Vă mulţumesc.
Emitent: Guvernul Romaniei – Biroul de presa
Data: 18.12.2008
Decizii ale Primului-ministru
Primul-ministru Călin Popescu-Tăriceanu a semnat mai multe decizii de eliberare din funcţie.
Astfel:
Ø Domnul Marian Marius Dorin se eliberează, la cerere, din funcţia de şef al Cancelariei Primului-ministru. Decizia de eliberare din funcţie a fost semnată de către Primul-ministru în data de 17 decembrie 2008. Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, atribuţiile şefului Cancelariei Primului-ministru vor fi exercitate de către domnul Ion-Mircea Plângu.
Ø Domnul Mihnea Constantinescu se eliberează, la cerere, din funcţia de consilier de stat în cadrul Cancelariei Primului-ministru. Decizia a fost semnată de către Primul-ministru în data de 15 decembrie 2008 şi intră în vigoare la publicarea în Monitorul Oficial.
În data de 17 decembrie, primul-ministru Călin Popescu-Tăriceanu a semnat o serie de decizii privind eliberarea din funcţie a mai multor consilieri de stat din cadrul Cancelariei Primului-Ministru. Aceste decizii vor intra în vigoare după publicarea în Monitorul Oficial:
Ø Domnul Petre Roman se eliberează, la cerere, din funcţia de consilier de stat în cadrul Cancelariei Primului-ministru, înalt reprezentant al Guvernului României pentru românii din străinătate.
Ø Doamna Valentina Conţescu se eliberează, la cerere, din funcţia de consilier de stat în cadrul Cancelariei Primului-ministru.
Ø Domnul Constantin Ciupagea se eliberează, la cerere, din funcţia de consilier de stat în cadrul Cancelariei Primului-ministru.
Ø Domnul Stejărel Nicolae Olaru se eliberează, la cerere, din funcţia de consilier de stat în cadrul Cancelariei Primului-ministru.
Ø Doamna Bianka-Erna Szenczi se eliberează, la cerere, din funcţia de consilier de stat în cadrul Cancelariei Primului-ministru.
Ø Domnul Rotileanu Nicolae se eliberează, la cerere, din funcţia de consilier de stat în cadrul Cancelariei Primului-ministru.
Ø Domnul Florin Vodiţă se eliberează, la cerere, din funcţia de consilier de stat în cadrul Cancelariei Primului-ministru.
Ø Domnul Ioan Roman se eliberează, la cerere, din funcţia de consilier de stat în cadrul Cancelariei Primului-ministru.
Ø Domnul Adrian Ioan Titieni se eliberează, la cerere, din funcţia de consilier de stat în cadrul Cancelariei Primului-ministru.
Ø Domnul Andrei Alexandrescu se eliberează, la cerere, din funcţia de consilier de stat în cadrul Cancelariei Primului-ministru.
Ø Domnul Daniel Iliescu se eliberează,la cerere, din funcţia de consilier de stat în cadrul Cancelariei Primului-ministru.
Ø Domnul Adrian Curaj se eliberează, la cerere, din funcţia de consilier de stat în cadrul Cancelariei Primului-ministru.
Ø Domnul Tudor-Alexandru Chiuariu se eliberează, la cerere, din funcţia de consilier de stat în cadrul Cancelariei Primului-ministru.
Primul-ministru Călin Popescu-Tăriceanu a semnat, de asemenea, deciziile de eliberare din funcţie a următorilor secretari de stat:
Ø Domnul Daniel Chiţoiu se eliberează, la cerere, începând din data de 22 decembrie, din funcţia de preşedinte, cu rang de secretar de stat, al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. Atribuţiile preşedintelui ANAF vor fi exercitate, cu caracter temporar, până la numirea în funcţie a preşedintelui ANAF, de către domnul Eugen Ciorici, vicepreşedinte, cu rang de subsecretar de stat al ANAF.
Ø Domnul Septimiu Buzaşu se eliberează, la cerere, din funcţia de secretar de stat la Ministerul Transporturilor. Decizia intră în vigoare din data de 23 decembrie.
Ø Domnul Remus Pricopie se eliberează, la cerere, din funcţia de secretar de stat la Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului. Decizia intră în vigoare după publicarea în Monitorul Oficial.
Ø Doamna Zvetlana Preoteasa se eliberează, la cerere, din funcţia de secretar de stat la Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului. Decizia intră în vigoare după publicarea în Monitorul Oficial.
Emitent: Guvernul Romaniei – Biroul de presa
Data: 18.12.2008
Primul-ministru Călin Popescu-Tăriceanu a semnat, în data de 17 decembrie 2008, decizia de înfiinţare a Secretariatului Permanent pentru Dezvoltare Durabilă, în structura Cancelariei Primului-ministru.
Scopul constituirii Secretariatului îl reprezintă asigurarea premiselor necesare promovării patrimoniului istoric şi cultural al comunităţilor locale din România, precum şi a proiectelor de dezvoltare durabilă în zona carpatică.
Secretariatul general are următoarele atribuţii:
- Urmăreşte implementarea Strategiei Naţionale de Dezvoltare Durabilă, precum şi a legislaţiei relevante în domeniu, inclusiv a legislaţiei ariilor naturale protejate
- Convoacă, cu aprobarea Primului-ministru, întâlniri periodice cu reprezentanţii instituţiilor cu atribuţii în domeniile relevante pentru scopul Secretariatului
- Urmăreşte îmbunătăţirea activităţii de conservare, dezvoltare economică durabilă şi valorificarea potenţialului ariilor naturale protejate din zona montană, în deplină concordanţă cu Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă
- Susţine promovarea unor proiecte de regenerare a pădurilor din munţii Carpaţi
- Promovează şi susţine proiecte de dezvoltare rurală şi de conservare a arhitecturii rurale tradiţionale în munţii Carpaţi
- Stimulează diversificarea şi promovarea produselor tradiţionale ecologice specifice zonei munţilor Carpaţi
- Urmăreşte intensificarea şi diversificarea cooperării cu organisme internaţionale publice sau private cu activitate în domeniul dezvoltării economice durabile a ariilor naturale protejate
- Asigură susţinerea altor iniţiative, identificarea şi propunerea altor soluţii care să contribuie la conservarea şi dezvoltarea economică durabilă a ariilor naturale protejate
- Monitorizează derularea proiectelor de dezvoltare durabilă în zona carpatică şi implementarea acestora
- Îndeplineşte orice alte sarcini stabilite de primul-ministru în acest domeniu.
Secretariatul va fi condus de un director executiv, cu statut de consilier personal al Primului-ministru. Secretariatul va avea un număr de 3 posturi, exclusiv directorul executiv. Secretariatul va prezenta periodic primului-ministru, spre analiză şi decizie, propunerile de acţiune în domeniu.
Decizia va intra în vigoare la publicarea în Monitorul Oficial al României.
Emitent: Guvernul Romaniei – Biroul de presa
Data: 18.12.2008
No comments:
Post a Comment