jurnalul.md, cronica unei vizite anunţate

---

10:45 Băsescu şi Ghimpu la Cahul

11:30 Delegaţiile oficiale au ajuns la Ţiganca

11:41 Flori şi focuri de arme la Ţiganca, în memoria ostaşilor români

11:55 Băsescu a făcut o baie şi în mulţimea de la Cahul

12:05 Convoiul oficial se îndreaptă spre Piaţa Independenţei din Cahul

12:14 Coloana oficială a fost oprită! De către copii...

12:48 La "Kabul"-ul lui Băsescu se scandează "Băsescu e cu noi!"

13:07 Băsescu, întâmpinat în picioare şi cu aplauze de către studenţi

13:24 În 2011 România ar putea oferi 5 mii de burse pentru basarabeni

13:48 Băsescu: "România nu priveşte Moldova de pe un postament"

13:54 România nu e departe de Moldova, dar sunt lucruri care despart

13:59 Băsescu: "Moldova a lăsat impresia că nu ştie ce vrea"

14:04 Băsescu: "În ultimele cinci luni, Moldova a dat semne pozitive"

14:14 Instituţiile de stat trebuie racordate la valorile europene

14:20 Băsescu şi Ghimpu au semnat în Cartea de Onoare a Universităţii

14:20 Băsescu nu s-a reţinut mult la Consulatul României

14:42 Delegaţiile s-au despărţit la vamă

14:44 Băsescu despre moldoveni: "Aceşti oameni trebuie iubiţi"

(fotografia - Autor Sorin Lupsa / Administraţia prezidenţială)

Declaraţia de presă
a preşedintelui României, Traian Băsescu,
la plecarea spre Chişinău
(Aeroportul Internaţional Henri Coandă, 27 ianuarie 2010)
Bună dimineaţa.
Fac o vizită oficială de două zile în Republica Moldova, la invitaţia preşedintelui interimar al Republicii Moldova, domnul Mihai Ghimpu. Voi avea întâlniri cu preşedintele Parlamentului şi preşedintele interimar al Republicii, domnul Mihai Ghimpu, cu primul ministru Vladimir Filat, cu primarul general al Chişinăului, domnul Dorin Chirtoacă. De asemenea, voi avea o întâlnire cu partidele politice parlamentare.

Nu în ultimul rând, voi vizita şi Cahulul, Universitatea "Bogdan Petriceicu Haşdeu", universitate de stat, precum şi sediul noului consulat de la Cahul, consulat care nu este încă dat în folosinţă, dar vreau să văd clădirea şi stadiul de pregătire a intrării în funcţiune a consulatului.

În deplasarea de două zile sunt însoţit de miniştrii care au atribuţii în dezvoltarea unor proiecte cu Republica Moldova, inclusiv ministrul de Externe. Obiectivele vizitei sunt legate de cooperarea dintre România şi Republica Moldova, în efortul Republicii Moldova de apropiere de Uniunea Europeană, având ca finalitate integrarea în Uniunea Europeană. Un alt subiect de maxim interes va fi legat de utilizarea fondurilor europene. Trebuie să ştiţi că avem la dispoziţie 130 de milioane de euro, puse la dispoziţie de Uniunea Europeană pentru proiecte comune cu Republica Moldova şi cu Ucraina. Procesul de utilizare a acestor bani a fost destul de anevoios, practic nu s-au efectuat trageri şi datorită poziţiei pe care conducerea politică a Republicii Moldova a avut-o până la instalarea guvernului democratic.

Nu în ultimul rând - şi aici este un punct extrem de serios de discuţii - sprijinul direct va fi un subiect abordat în discuţia cu demnitarii moldoveni, sprijinul direct, pe care România îl poate acorda Republicii Moldova. Este clar că Republica Moldova nu are nevoie doar de un sprijin politic, ci şi de un sprijin direct. Vom vedea formulele în care puterea de la Chişinău înţelege să acordăm acest sprijin, noi având deja punctul nostru de vedere. Aş menţiona că de la instalare, noul guvern a făcut paşi extrem de importanţi în clarificarea poziţiei sale legată de opţiunea către Uniunea Europeană. Pe 12 ianuarie, noul guvern a început negocierea Acordului de asociere la Uniunea Europeană, iar pe data de 25 ianuarie a avut loc la Bruxelles, prima reuniune a grupului de acţiune europeană a Republicii Moldova, grup care a avut ca şi copreşedinţi România şi Franţa. Deci sunt destule semnale că la Chişinău s-a produs o clarificare a opţiunii către Uniunea Europeană, ceea ce este încurajator din punctul nostru de vedere.

Trebuie să vă spun că această vizită este de interes şi din alt punct de vedere. Avem 12 acorduri în curs de negociere, negocierile au fost îngheţate la un moment dat datorită poziţiei Chişinăului şi trebuie să stabilim cu actuala putere continuarea negocierii acestor acorduri în aşa fel încât România şi Moldova să aibă un cadru legislativ, în care relaţia bilaterală să poată evolua. Această vizită ne va da şi concluzia: ce are România de făcut pentru a sprijini Republica Moldova în mod eficient în procesul de modernizare, în aşa fel încât să ajungă la nivelul ţărilor din Balcanii de Vest, pentru a putea deveni o opţiune în vederea unei integrări în Uniune într-un pachet, care să vizeze Balcanii de Vest şi Republica Moldova. Cam acestea sunt obiectivele vizitei.

Vă mulţumesc mult. La revedere!

Departamentul de Comunicare Publică
27 Ianuarie 2010

MESAJUL
preşedintelui României, Traian Băsescu,
cu prilejul Zilei Internaţionale de Comemorare a Victimelor Holocaustului
(Bucureşti, 27 ianuarie 2010)
Cu prilejul zilei de 27 ianuarie, cinstim împreună cu întrega comunitate internaţională memoria milioanelor de victime ale Holocaustului, membri ai comunităţii evreieşti şi ai comunităţii roma, închişi în lagărul de la Auschwitz-Birkenau şi în celelalte lagăre, deportaţi şi ucişi în numele urii rasiale şi al unei ideologii totalitare. Comemorarea tragediei Holocaustului înseamnă deopotrivă evocarea suferinţei milioanelor de victime şi a mărturiei supravieţuitorilor, cutremurătoare pentru întreaga umanitate.

Persecuţiile cărora le-au căzut victime membrii comunităţii evreieşti şi ai comunităţii roma din România sunt o parte dureroasă a istoriei noastre, pe care România de astăzi o asumă lucid şi responsabil. În acest sens, Memorialul Victimelor Holocaustului, inaugurat la Bucureşti în octombrie 2009, reprezintă, alături de programele educaţionale desfăşurate în parteneriat cu instituţiile dedicate studierii istoriei Holocaustului, participarea României, ca stat democratic, la acţiunea comună de combatere a antisemitismului şi a xenofobiei, precum şi hotărârea sa fermă de a-şi asuma trecutul în spiritul adevărului şi al respectului faţă de memoria victimelor.

Departamentul de Comunicare Publică
27 Ianuarie 2010


COMUNICAT DE PRESĂ
(27 ianuarie 2010)

REF: Conferinţă de presă comună a preşedintelui României, Traian Băsescu, şi a preşedintelui interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu

Preşedintele României, Traian Băsescu, efectuează, în perioada 27-28 ianuarie a.c., o vizită oficială în Republica Moldova. În cadrul vizitei, preşedintele Traian Băsescu s-a întâlnit cu preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu. La finalul convorbirilor oficiale, cei doi şefi de stat au susţinut o conferinţă de presă comună.

Vă prezentăm, în continuare, textul conferinţei:

" Preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu: Vă rog să îmi permiteţi ca, în numele nostru, al tuturor, al cetăţenilor Republicii Moldova, să mulţumim domnului preşedinte Băsescu pentru faptul că a dat curs invitaţiei şi pentru faptul că în al doilea său mandat a hotărât ca prima vizită să fie efectuată la Chişinău. Să-i dorim sănătate, succes, puteri, să facă tot posibilul ca în acest al doilea, ultimul mandat, cetăţenii României să se bucure de o viaţă decentă, în pace şi linişte. Mult succes, domnule Preşedinte!

Preşedintele României, Traian Băsescu: Vă mulţumesc, domnule Preşedinte.

Preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu: Am avut probleme, dacă cunoaşteţi, până la formarea Alianţei pentru Integrare Europeană, în relaţiile Republicii Moldova cu România. V-aţi convins cu toţii că, odată cu formarea structurilor puterilor în stat, după formarea Alianţei pentru Integrarea Europeană, aceste probleme au început să se rezolve în funcţie de posibilităţi. Deci, primul lucru pe care l-am făcut: a fost anulat sistemul de viză introdus pentru cetăţenii României în Republica Moldova. S-a convenit şi s-a semnat Acordul privind micul trafic de frontieră; acesta este un lucru foarte bun, care s-a făcut pentru cetăţenii de pe ambele maluri ale Prutului. Eu consider că astăzi nu există posibilitatea ca puterea de la Bucureşti şi puterea de la Chişinău să nu poată rezolva problemele care există între Republica Moldova şi România. Suntem două state, dar la baza acestor state stă acelaşi sânge, aceeaşi cultură, aceeaşi identitate, aceeaşi limbă. În pofida tuturor ceea ce se întâmplă, nimeni nu poate să dicteze şi spună fraţilor cum trebuie să trăiască. Este o viaţă trăită şi lăsată din moşi strămoşi. De aceea, eu consider că problemele pe care le avem noi - astăzi avem situaţia creată în urma votului din 29 iulie, pentru care le mulţumesc foarte mult cetăţenilor care au votat pentru partidele din Alianţa pentru Integrare Europeană - trebuie să le rezolvăm. Am discutat cu domnul Preşedinte mai multe probleme pe care le avem. Avem probleme de ordin politic, economic şi social şi eu cred că există toate premisele pentru a soluţiona aceste probleme. Este foarte proastă infrastructura în Republica Moldova; sunt fonduri europene. Înainte de război pentru trecerea peste Prut, existau vreo 45 de poduri - 25, 45, oricum, erau foarte multe. Astăzi, ca să te deplasezi... Chiar acest Acord privind micul trafic de frontieră care a fost ratificat şi urmează să intre în vigoare, sper, în cel mai scurt timp, nu poate funcţiona pe deplin, întrucât cetăţenii trebuie să se deplaseze pe o distanţă de o sută de kilometri, 70 kilometri... Este nevoie să refacem, să reconstruim aceste poduri.

Am avut probleme cu investiţiile. Eu sper că, odată ce la putere sunt partide care creează condiţii favorabile pentru toţi agenţii economici, România, oamenii de afaceri din România vor investi în Republica Moldova şi îi invităm pe această cale - am discutat şi acest subiect. Am discutat şi problema cetăţeniei. Acest proces a decurs greu, acum urmează să se desfăşoare mai uşor şi este un drept al urmaşilor pe care nimeni nu-l poate contesta - şi problema această a găsit susţinere. Am discutat şi problema privind legalizarea forţei de muncă provenită din Republica Moldova în România. Avem cetăţeni care lucrează, şi din zi în zi vor lucra mai mulţi în România, pentru că, peste timp, dacă observaţi, se cam egalează salariile. Ar fi bine să avem şi un acord de protecţie socială a cetăţenilor noştri în Republica Moldova. Am avut criza cu gazele, cu energia electrică. Şi aici sunt probleme pe care le-am discutat şi urmează să le soluţionăm. Am vorbit şi despre un acord privind recunoaşterea şi echivalarea studiilor obţinute în Republica Moldova şi în România, deschiderea filialelor experţilor din România la noi şi invers, deschiderea în comun pentru susţinerea unei fundaţii a unei facultăţi la o universitatea din Leipzig, în Germania, pentru că a fost acolo această catedră şi chiar am primit o scrisoare din partea unui german că ar fi bine, împreună cu România, să soluţionăm această problemă.

Într-un cuvânt, vreau să vă spun că întâlnirea a fost binevenită. Această întâlnire va permite să soluţionăm problemele care apar, care sunt, de fapt, în relaţiile noastre cu România. Eu mulţumesc domnului Preşedinte pentru înţelegere, tuturor miniştrilor şi rămâne acum ca cei care se ocupă nemijlocit de aceste probleme să le transpună în viaţă. Mulţumesc. Poftiţi, domnule Preşedinte.

Preşedintele României, Traian Băsescu: Vă mulţumesc, domnule Preşedinte. Încep prin a saluta cetăţenii Republicii Moldova, cu ocazia revenirii mele la Chişinău. De asemenea, aş vrea să mulţumesc cetăţenilor moldoveni care sunt în acelaşi timp şi cetăţeni români, care au votat, în proporţie de peste 90%, pentru mine, la recent încheiatele alegeri din România. Le mulţumesc mult! Votul lor a fost extrem de important pentru câştigarea alegerilor. În ceea priveşte discuţiile pe care le-am purtat cu domnul preşedinte Mihai Ghimpu, cu lideri ai Alianţei: domnul preşedinte Lupu, domnul preşedinte Urechean, cu miniştrii din Cabinetul în funcţiune, în exerciţiu, aş trage câteva concluzii. În primul rând, am convenit să semnăm foarte rapid un parteneriat pentru integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană, pentru a grăbi acest proces, care trebuie parcurs suficient de rapid pentru ca Republica Moldova să poată fi inclusă în grupul de ţări din Balcanii de Vest, din punct de vedere al accesului către Uniunea Europeană şi către resursele Uniunii Europene. Am discutat celebrul tratat de frontieră, cum era numit anterior la Chişinău, şi aici, aş vrea să fiu extrem de deschis: România nu va semna niciodată un tratat care să redefinească frontiera dintre România şi Republica Moldova. România a recunoscut frontierele de stat ale Republicii Moldova, aşa cum ele au fost moştenite de la fosta Uniune Sovietică. Din acest punct de vedere, România este de acord să semneze un tratat sau un acord care să vizeze regimul frontierei existente, aşa cum ea a fost moştenită de la Uniunea Sovietică. Şi este necesar un astfel de tratat pentru a aduce modul de trecere a frontierei de către cetăţenii moldoveni către Uniunea Europeană, la standarde europene, care sunt mult mai avantajoase pentru cetăţenii Republicii Moldova.

L-am informat pe domnul Preşedinte, pe lideri ai Alianţei şi pe membrii Cabinetului Filat cu privire la intrarea în funcţiune a acordului pentru micul trafic de frontieră, pe care l-am promulgat - a fost adoptat de Parlament. Pregătirile tehnice pentru intrarea în vigoare a acestui tratat necesită încă timp, trebuie pregătite acele permise de mic trafic de frontieră şi trebuie să avem consulatele de la Bălţi şi Cahul în funcţiune, în aşa fel încât oamenii să nu meargă la Chişinău pentru a obţine actele pentru micul trafic de frontieră. Evaluarea noastră este că, cel mai târziu la 30 martie, legea va fi funcţională şi aplicabilă. Menţionez: acum legea este în vigoare, dar trebuie realizate condiţiile tehnice, iar noi ne-am angajat ca la 31 martie să fie îndeplinite toate condiţiile tehnice pentru desfăşurarea micului trafic de frontieră în bune condiţii; pentru că este o discuţie - şi eu simt nevoia să dau şi explicaţii cetăţenilor Republicii Moldova, parte din ei şi cetăţeni români - este o problemă care a fost ridicată cu privire la întârzierea în acordarea cetăţeniei române. Vreau să dau o explicaţie: legislaţia pe care am modificat-o anul trecut obligă la acordarea cetăţeniei în termen de cinci luni de la solicitare pentru cei care fac parte din categoria acelora care au pierdut abuziv cetăţenia română şi urmaşii lor până la rudele de rangul trei. Foarte mulţi ne reproşează că nu se respectă termenul. Aş vrea să fiu foarte clar: nu există solicitare de cetăţenie care să nu fi fost acordată în cinci luni, după ce dosarul a fost complet şi corect depus. Marea problemă o avem cu cei care depuseseră dosarele înainte de intrarea în vigoare a noii legislaţii, şi aici este un număr de dosare care trebuie recuperat. Angajamentul Ministerului Justiţiei este că, în următoarele şase luni, dosarele care au fost depuse înainte de intrarea în vigoare a noii legii a cetăţeniei vor fi procesate. Deci, până la 30 iunie, toate restanţele care provin din dosare depuse în anii 90, începutul anilor 2000, vor fi procesate şi se va acorda cetăţenia celor care îndeplinesc condiţii. În şedinţa de vineri a Guvernului se va emite un act normativ, care să vină în continuare în sprijinul creşterii vitezei de acordare a cetăţeniei române celor care şi-au pierdut-o în mod abuziv sau fără voinţa lor şi urmaşilor acestora. Deci, vineri Guvernul României va adopta prin Ordonanţă de Urgenţă o decizie prin care se creează o agenţie specială pentru acordarea cetăţeniei. Această agenţie va funcţiona cu sediul la Bucureşti şi va avea încă cinci unităţi teritoriale la Iaşi, la Galaţi şi la Suceava, precum şi în partea de vest, la Cluj şi la Timişoara. Astfel, dosarele vor putea fi depuse oriunde în aceste puncte, la Bucureşti sau în cele cinci puncte din afara Bucureştiului, asta pentru a uşura procesul de depunere a dosarelor. Aş face o atenţionare absolut amicală: de multe ori intervin întârzieri, pentru că depunerea dosarului nu respectă integral reglementările, documentele care trebuie să se afle în dosar. De aceea, aş atrage atenţia celor care solicită cetăţenie română, pentru a ne putea încadra în termenul de cinci luni, să dea mare atenţie, dosarul să fie complet. Şi aici aş mai face o menţiune spre exemplificare. Dacă până la apariţia noii legi, deci, până inclusiv în 2008, România a acordat 2.400 de cetăţenii cetăţenilor moldoveni, în anul 2009 au fost procesate 20.000 de dosare, 14.000 de oameni au primit deja cetăţenia în urma depunerii jurământului şi restul sunt programaţi să vină să depună jurământul. Deci, practic, s-au acordat 20.000 de cetăţenii în cursul anului 2009. Sperăm ca, odată cu înfiinţarea noii agenţii, viteza de procesare a dosarelor să crească, în aşa fel încât niciun cetăţean al Republicii Moldova să nu simtă umilinţa birocratică de a aştepta dincolo de termenul prevăzut de lege.

Trecând la problematica economică, în discuţiile pe care le-am avut astăzi am stabilit că un lucru extrem de important pentru relaţia Republicii Moldova cu România, dar şi cu Uniunea Europeană, este conectarea infrastructurilor noastre - fie că vorbim de infrastructura energetică, fie că vorbim de infrastructura transport gaze, fie că vorbim de infrastructura feroviară. Din acest punct de vedere, am stabilit că prioritare sunt câteva proiecte. Primul proiect, care sperăm să devină funcţional până al sfârsitul anului 2010, este linia electrică de 110 kW, Fălciu-Goteşti. Vă informez că, pe teritoriul României, lucrarea este terminată - 28,3 km. Am înţeles de la Guvernul Republicii Moldova că, în cursul acestui an, se va termina lucrarea pe teritoriul Republicii Moldova, iar costurile de conectare ni le asumăm noi, în aşa fel încât sistemul energetic al Republicii Moldova să fie cuplat cu sistemul energetic ale României şi, implicit, cu sistemul energetic european. De asemenea, în momentul de faţă, se află la stadiul de aviz de mediu linia electrică de 400 kW Suceava -Galaţi. Este un proiect pe care îl considerăm, în aceeaşi direcţie, extrem de important şi România îşi asumă responsabilitatea să găsească sursele de finanţare - nu-i o finanţare foarte mare - 30 de milioane de euro, din bani europeni. De asemenea, tot în cadrul politicii de vecinătate, pe parteneriatul estic, vizăm realizarea proiectului de interconectare a sistemului de transport gaze Dochia-Ungheni-Iaşi, în aşa fel încât sistemul de transport gaze pe conductă al României să fie cuplat cu sistemul de transport gaze al Republicii Moldova, Moldogaz.

În sfârşit, vă informez că, imediat ce au fost disponibile pentru cetăţenii români, noi am furnizat Republicii Moldova gratuit 150.000 de vaccinuri împotriva gripei noi, iar în cursul acestei seri încă 350.000 de doze de vaccin trebuie să sosească la Chişinău, diferenţa la care ne-am angajat. Nu în ultimul rând, doresc să vă informez că România a decis să acorde un sprijin financiar nerambursabil pentru Republica Moldova, derulabil în patru ani, 2010-2013, inclusiv, în valoare de 100 de milioane de euro, bani care pot fi alocaţi în patru tranşe anuale - în fiecare an câte 25 de milioane de euro - destinaţi proiectelor de infrastructură în educaţie, modernizării şcolilor, cu precădere, şi proiectelor de infrastructură de importanţă locală, la nivel de administraţii locale, nu pentru infrastructurile naţionale, pentru care altele sunt sursele de finanţare. Finanţarea se va face în baza unui acord care urmează să fie negociat în zilele următoare şi cu respectarea standardelor europene de finanţare, a condiţiilor de eligibilitate. Aş încheia declaraţia mea, informându-vă că, la un moment dat, a fost îngheţată negocierea a 12 acorduri bilaterale, acorduri prin care România a încercat să creeze cadrul juridic moldo-român, care să răspundă exigenţelor europene. Astăzi am convenit să se reia şi să se accelereze negocierea tuturor celor 12 acorduri îngheţate în negociere, la un moment dat, şi să creăm astfel cadrul legislativ specific Uniunii Europene, care este, în primul rând, în favoarea cetăţenilor moldoveni şi, de asemenea, în favoarea cetătenilor români, care doresc, de multe ori, să vină pe teritoriul Republicii Moldova, la rude, în vizită, în vacantă şi aşa mai departe. Extrem de important, dincolo de cele menţionate de domnul preşedinte Ghimpu, mi se pare acordul cu privire la recunoaşterea reciprocă a diplomelor. Noi avem în momentul de faţă 3.400 de bursieri tineri, din Republica Moldova, care sunt, unii la masterat, alţii la universităţi, alţii la liceu şi dorim ca diplomele lor să fie recunoscute în Republica Moldova. În perioada următoare vom analiza posibilitatea să mărim numărul de bursieri ai statului român, proveniţi din Republica Moldova. Vă mulţumesc!

Preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu: Mulţumim, domnule Preşedinte, pentru sprijinul acordat cu vaccinurile. Sigur că este o problemă pentru noi. Cetăţenii se cam tem - nu numai la noi, dar cam în toate ţările - să folosească vaccinul, dar e necesar şi încetul cu încetul înţeleg că este mai bine să fie sănătoşi decât bolnavi. Aş vrea să mai spun, dacă îmi permiteţi, ce ţine de deschiderea consulatelor la Cahul şi Bălţi: domnul preşedinte Băsescu ne-a confirmat că, în caz că aceste două consulate, de la Bălţi şi de la Cahul, nu vor rezolva problema, România este gata să mai deschidă un consulat, pentru a crea condiţii cât mai bune pentru cetăţenii Republicii Moldova. În afară de aceasta, am discutat folosirea fondurilor europene ce ţin de calea ferată Chişinău - Iaşi, tronsonul acesta, ca să-i dăm ecartament european. Dacă tindem spre Europa, trebuie să începem a construi infrastructura, drumurile, calea ferată şi celelalte. (...) Eu cred că astăzi avem o situaţie în care, ambele părţi, avem posibilitatea de a soluţiona toate problemele. Mulţumesc, domnule Preşedinte, pentru acest sprijin şi ajutorul acordat, de 100 de milioane de euro.

Preşedintele României, Traian Băsescu: Vă mulţumesc. Dacă aveţi întrebări.


Întrebare: Domnule preşedinte Băsescu, ultima dată v-am văzut la Cladova, unde aţi avut baie de mulţime, şi ştiu că la fel de bine vă simţiţi şi atunci când adversarii vă atacă. Vreau să vă întreb ce răspuns aveţi pentru cei care nu vă vor în vizită în Republica Moldova, care simt altfel decât româneşte, pentru că cu românii e uşor de vorbit. Cum vorbiţi cu cei care, de exemplu, vă spun că ar fi fost mai bine să staţi acasă, că nu sunteţi dorit? Deci ce răspuns aveţi pentru ei, ca să-i convingeţi că tot ce faceţi dumneavoastră faceţi în beneficiul lor, în special şi în beneficiul transnistrenilor? Mulţumesc.

Preşedintele României, Traian Băsescu: Pentru mine nu prezintă un interes deosebit oamenii politici care, dintr-un motiv sau altul, nu reuşesc să vadă sau să accepte care sunt interesele poporului pe care au pretenţia că îl reprezintă. Eu consider că România are obligaţia naturală de a sprijini cetăţenii Republicii Moldova să acceadă cât mai rapid către Uniunea Europeană, un spaţiu de securitate şi un spaţiu în care treptat, aşa cum România o face începând cu 1 ianuarie 2007, poţi să-ţi construieşti prosperitatea. Sigur, ea nu se obţine dintr-o dată - intri şi dă prosperitatea peste tine. Dar regulile Uniunii Europene permit cetăţenilor Uniunii ca în timp să ajungă la prosperitate. Deci acest lucru mă motivează pe mine, şi nu opiniile unor cetăţeni care ar fi de părere că ar fi mai bine să nu vizitez Republica Moldova. O voi vizita ori de câte ori voi avea posibilitatea.

Întrebare: O întrebare comună pentru excelenţele voastre: este evident chiar şi pentru cei care au ales să plece astăzi la Moscova că Uniunea Europeană, România, instituţiile financiare internaţionale sprijină la această oră Republica Moldova, însă rămâne o problemă pe care nu aţi abordat-o, a Transnistriei. Cum vedeţi rezolvarea totuşi a acestei probleme?

Preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu: Îmi permiteţi, domnule Preşedinte. Sigur că nu o vedem altfel decât în cadrul formatului 5 plus 2. Această problemă trebuie soluţionată pe cale paşnică şi prin dialog. Această problemă, din punctul meu de vedere, nu va avea un succes atâta timp cât pe teritoriul Republicii Moldova este prezentă armata Federaţiei Ruse, armamentele şi muniţiile care sunt. Trebuie să se retragă, să începem să democratizăm societatea din stânga Nistrului, să demilitarizăm zona aceea şi treptat să vină ziua când această problemă să fie rezolvată. Este greu, cred că unii dintre dumneavoastră cunosc că am avut o întâlnire cu viceministrul de externe al Federaţiei Ruse, care după întâlnire a spus că armata va fi restrasă doar după adoptarea statutului. Este o politică, dacă îmi permiteţi mai diplomatic să spun, greşită, întrucât statutul este o problemă internă, armata este problemă externă. Şi dacă Constituţia prevede stat neutru, şi dacă Republica Moldova a cerut retragerea, plus hotărârea de la Istanbul din 1999, Federaţia Rusă trebuie să se conformeze. Dacă nu vrem noi, de exemplu, să acceptăm pe alţii, atunci de ce trebuie să fie prezentă armata? Eu oricum sper că vom găsi soluţia în problema aceasta. Are un rol important aici şi Ucraina, Uniunea Europeană şi eu sper că în acest format vom rezolva această problemă.

Preşedintele României, Traian Băsescu: Un comentariu. În ceea ce mă priveşte, România a susţinut dintotdeauna, susţine şi acum, susţine şi în continuare că Republica Moldova este un stat suveran şi trebuie să aibă control asupra întregului său teritoriu, iar staţionarea resurselor tehnice şi umane ale armatei ruse pe teritoriul Transnistriei nu este de natură a favoriza rezolvarea conflictului. Într-un astfel de conflict (...), cred că Uniunea Europeană şi Statele Unite trebuie să joace un rol mai important în formatul de negociere 5 plus 2.

Întrebare: Ex-preşedintele Moldovei a acuzat România de tentativă de lovitură de stat. Cum comentaţi acest lucru? Vă mulţumesc.

Preşedintele României, Traian Băsescu: Da. Mă rog. Cum pot să comentez o asemenea afirmaţie? O cunosc şi nu pot spune decât că este o afirmaţie care nu are nimic comun cu realitatea. România nu are niciun interes să se implice în afacerile interne ale Republicii Moldova. Obiectivul nostru este ca Republica Moldova să fie un stat membru al Uniunii Europene, pentru ca acolo toţi românii să poată circula liber şi să-şi păstreze valorile culturale, istorice, limba, drept pe care îl are orice popor.

Preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu: Următoarea întrebare?

Întrebare: O întrebare pentru ambii Preşedinţi. Domnul preşedinte Băsescu a spus că sprijină foarte ferm intregrarea Moldovei în Uniunea Europeană. Ce părere aveţi despre integrarea Moldovei în NATO? Domnule preşedinte Băsescu şi domnule preşedinte Ghimpu, vă rog să comentaţi.

Preşedintele României, Traian Băsescu: Din punctul meu de vedere, integrarea în NATO şi în Uniunea Europeană sunt opţiuni naţionale. În momentul de faţă, la Chişinău se află la guvernare, la putere o Alianţă pentru Integrare Europeană, care afirmă ca principal obiectiv de politică externă avansarea către integrarea în Uniunea Europeană. Dacă asta susţine Chişinăul, aici îi susţinem. Dacă vreodată o să aflăm că la Chişinău s-a adoptat soluţia de a se îndrepta către NATO, cu multă plăcere îi vom susţine. Dar niciodată nu ne vom apuca să vorbim despre lucruri despre care Chişinăul are alt punct de vedere. Deci, România nu va face nimic decât atunci când va fi solicitată de Republica Moldova în ceea ce priveşte relaţia cu NATO.

Preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu: După alegeri, noi suntem patru partide care am construit Alianţa pentru Integrare Europeană. Fiecare partid a venit în campania electorală cu programul său, însă acordul de constituire a Alianţei pentru Integrare Europeană nu prevede aderarea Republicii Moldova la NATO. Şi nici programul de guvernare pe care l-am semnat şi a fost votat de către Parlament. Cu adevărat, la etapa actuală avem două priorităţi: lichidarea sărăciei şi integrarea europeană. Şi cel mai important proiect este pentru noi integrarea europeană. Dacă o să vină ziua, şi în acest drum spre Uniunea Europeană o să apară NATO, o să discutăm şi împreună cu toţi cetăţenii Republicii Moldova o să luăm decizia pentru a atinge sau nu acest deziderat. Depinde cum vor decide cetăţenii.

Preşedintele României, Traian Băsescu: Domnule Preşedinte, dacă îmi permiteţi o menţiune - de data aceasta o fac ca şef al unui stat membru al Uniunii Europene - aş vrea să felicit Guvernul Republicii Moldova, Preşedinţia şi Parlamentul Republicii Moldova pentru începerea negocierii acordului de asociere a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. De asemenea, aş vrea să fac o menţiune legată de o acţiune pe care o considerăm extrem de importantă, şi anume, faptul că pe data de 25 ianuarie a avut loc prima reuniune a Grupului de acţiune europeană a Republicii Moldova. A fost o primă acţiune, dacă vreţi, de sprijin al Republicii Moldova pentru lansarea sa într-un proces de integrare europeană. Reuniunea a fost coprezidată de România şi de Franţa şi au participat 16 din cele 27 de ţări. Deci iată că nu numai România este interesată de evoluţia către Uniunea Europeană a Republicii Moldova, dar şi alte 16 ţări au fost reprezentate la această reuniune. Noi sperăm că se va ajunge foarte aproape de 27 de ţări în acest grup de colaborare şi de susţinere a Republicii Moldova pentru apropierea de Uniunea Europeană. Vă mulţumesc mult. La revedere.

Preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu: Mulţumim! La revedere!"

Departamentul de Comunicare Publică
27 Ianuarie 2010

COMUNICAT DE PRESĂ
(27 ianuarie 2010)

REF: Alocuţiunea preşedintelui României, Traian Băsescu, la întâlnirea cu Primarul General al Municipiului Chişinău, Dorin Chirtoacă

Preşedintele României, Traian Băsescu, efectuează, în perioada 27-28 ianuarie a.c., o vizită oficială în Republica Moldova. În cadrul vizitei, preşedintele Traian Băsescu s-a întâlnit cu Primarul General al Municipiului Chişinău, Dorin Chirtoacă, ocazie cu care a susţinut următoarea alocuţiune:

„Bine v-am găsit şi, din tot sufletul, vă doresc un an nou mai bun decât anul 2009! Ştiu că în Republica Moldova una din problemele care se discută este criza. Din păcate, mass-media şi din Republica Moldova, şi din România, şi probabil din multe alte ţări, tratează criza ca pe o chestiune locală, care ţine de o ţară, fără să o explice în ansamblul ei la nivel european. Vreau să ştiţi că, practic, toată Europa trece prin momente dificile. România, partea a Uniunii Europene, şi ea a avut un an greu şi probabil vom avea dificultăţi în prima jumătate a anului 2010. Şi Republica Moldova este în aceeaşi situaţie afectată de criză, dar vă asigur că vom ieşi din criză în cursul anului 2010. Deci, eu cred că toţi avem motive de optimism.

Dacă discutăm despre anul 2009, vreau să vă spun că am fost impresionaţi toţi în România despre evenimentele care s-au petrecut în aprilie 2009 în Republica Moldova, evenimente care au deschis posibilitatea unei guvernări democratice. Relaţia noastră cu Republica Moldova poate fi uneori mai bună din punct de vedere politic, alteori mai puţin bună, cum a fost în parte din 2009 şi 2008, dar relaţia de suflet nu o poate schimba niciun politican iar românii au sentimentul că, dincolo de Prut, sunt fraţii lor, sentiment pe care am simţit adesea că îl au şi oamenii din partea aceasta a Prutului faţă de cei care se află pe cealaltă parte. Deci, cred că Prutul, deşi aparent ne desparte, el ne leagă, pentru că Prutul este parte din istoria noastră şi uneori parte din istoria care nu ne place. Dar este o realitate şi el a rămas tot timpul elementul care ne-a legat, ne-a ţinut aproape unul de altul. Probabil că, dincolo de sentimentul pe care îl avem faţă de o apă, o apă care curge între noi, trebuie să trecem la pragmatismul construcţiei de mai multe poduri, pentru ca circulaţia să se facă într-adevăr cu uşurinţă.

În ceea ce ne priveşte, ştiţi probabil momentul în care puterea de la Chişinău a luat decizia să introducă vize pentru cetăţenii români care doreau să vină în Republica Moldova. Atunci reacţia noastră a fost să relaxăm legea cetăţeniei. Vă pot spune că, dacă până în 2008 se acoradaseră 2.400 de cetăţenii celor care o solicitau şi erau cetăţeni ai Republicii Moldova, în anul 2009, ca urmare a modificării legii, s-au procesat 20.000 de dosare de cetăţenie, s-au aprobat iar, din câte ştiu, 17.000 au şi depus jurământul. Vă asigur că măsurile pe care le ia Guvernul vineri de a crea o agenţie, ca să nu mai fie doar o direcţie în Ministerul de Justiţie, vor accelera şi mai mult procesul de răspuns pozitiv la solicitările de acordare a cetăţeniei române pentru cetăţenii şi familiile acestora care şi-au pierdut abuziv cetăţenia. Vestea bună este că, în dorinţa de simplificare, dincolo de a crea o agenţie echipată cu suficienţi oameni ca într-un an să puteam ajunge la 100.000-150.000 de dosare procesate, prin reglementarea care se va introduce vineri nu se va mai solicita nici măcar rezidenţa pe teritoriul României. Va fi suficient ca cel care solicită cetăţenie să fie rezident în România sau în Republica Moldova, ceea ce este de natură să uşureze lucrurile.

O măsură ca va produce efecte pentru circa 1,2 milioane de cetăţeni care locuiesc în Republica Moldova va fi noul acord privind micul trafic de frontieră. El va fi funcţional. În România eu am promulgat legea şi va fi funcţional începând cu 31 martie anul acesta, când sperăm să deschidem cele două consulate de la Cahul şi Bălţi. Nu putem da drumul procesului micului trafic de frontieră cu un singur consulat pe teritoriul Republicii Moldova pentru că ar însemna ca oamenii să meargă zeci, sute de kilometri până la un consulat. Aşa cum am discutat astăzi cu Premierul şi cu Preşedintele, dacă Republica Moldova va dori să accepte mai multe consulate pentru a uşura contactul cu consulatele româneşti suntem dispuşi să deschidem încă două-trei consulate foarte rapid. Se discuta de unul la Ungheni care ar trebui deschis foarte repede şi o vom face.

Noi nu avem decât un singur obiectiv. Obiectivul nostru este ca Republica Moldova să devină parte a Uniunii Europene. Este dificil pentru că opt ani ţara a stat pe loc din punct de vedere al avansului către un proces de integrare. Nu vreau să spun nimic rău, dar nici nu vreau să nu spun adevărul. Deşi facem un efort diplomatic extraordinar pentru ca Republica Moldova să fie inclusă în grupul ţărilor din Balcanii de Vest în ceea ce priveşte procesul de integrare, până acum nu avem succes. Nu avem succes din cauza rămânerii în urmă din punct de vedere al adaptării legislaţie, din punct de vedere al funcţionării instituţiilor. Din acest motiv noi propunem Republicii Moldova un parteneriat. Am trecut prin fazele prin care trebuie să treacă Republica Moldova, suntem gata să semnăm un acord de parteneriat pentru Republica Moldova pentru integrare în Uniunea Europeană, în care noi să punem la dispoziție nu numai influența politică în interiorul Uniunii Europene, dar și expertiza pe care am dobândit-o. Oricum, România a trecut prin acest proces, avem oameni formaţi care știu ce trebuie făcut, în mod deosebit în zonele de siguranță, de funcționare a instituțiilor, și suntem gata să punem la dispoziție această expertiză oricând ni se va solicita. Sperăm ca foarte curând acordul pe care l-am propus Guvernului și Președinției să fie negociat sau semnat foarte repede.

Avem o mare problemă pe care am dori să o rezolvăm: sunt 12 acorduri care au început a fi negociate și care au fost înghețate în negociere începând cu 2008, din motive care nu pot fi reproșate României. Dar sunt câteva extrem de importante – acordul cu privire la recunoașterea reciprocă a diplomelor. În România, în momentul de față avem 3.400 de bursieri și au terminat alte zeci de mii în ultimii 20 de ani, și nu avem acest acord de recunoaștere a diplomelor. Mi se pare că este o urgență majoră din punctul de vedere al intereselor tinerilor care studiază în România, ca de altfel și a tinerilor, a oamenilor care studiază în Republica Moldova. De asemenea, vom accelera negocierea acordului cu privire la tratamentul aplicat forței de muncă din cele două țări. Sunt mulți cetățeni ai Republicii Moldova care lucrează pe teritoriul României dar, din cauza lipsei unui acord, perioada cât lucrează pe teritoriul României nu li se socotește ca perioadă de pensie. Noi trebuie, în baza unui acord, să virăm contribuțiile lor către Fondul de Pensii din Republica Moldova pentru ca oamenii aceștia să aibă pensie când își termină perioada de muncă, dacă vor dori să revină în Republica Moldova, pentru că sunt oameni, în general, cu dublă cetățenie.

Sunt foarte multe lucruri pe care le-am stabilit astăzi și mă bucur că am găsit la Chișinău parteneri cu care putem stabili în mod pragmatic lucrurile care sunt de făcut. La Ministerul Dezvoltării avem 130 de milioane de euro puși la dispoziție de Uniunea Europeană pentru proiecte comune România – Moldova, România – Ucraina. Nu s-a mișcat nimic, lucrurile sunt înghețate. Trebuie să utilizăm acești bani pentru mici proiecte destinate României și Republicii Moldova, României și Ucrainei. Poate este pentru prima dată când România face un gest de asemenea dimensiune. Important este că am decis să începem negocierea unui acord prin care România să pună la dispoziția Republicii Moldova 100 de milioane de euro, în tranșe de 25 de milioane timp de 4 ani, începând cu anul acesta, bani destinați pentru renovarea școlilor, pentru infrastructură rurală sau municipală. Credem că toate aceste lucruri arată preocuparea noastră pentru o relație temeinică cu instituțiile Republicii Moldova, și în primul rând cu cetățenii Republicii Moldova. Să știți - când spun cetățenii Republicii Moldova, știu foarte bine că în Moldova nu trăiesc numai vorbitori de limbă română, dar Republica Moldova este o țară căreia noi îi acordăm o atenție specială datorită istoriei acestui pământ. Şi avem obligația față de pământul lui Ștefan cel Mare, față de pământul pe care s-a vorbit și se vorbește aceeași limbă cu limba de dincolo de Prut, în care avem ca poet național pe Eminescu, în care avem o istorie comună, avem obligația să avem respect. Bucuria mea este că astăzi la Chișinău este o putere politică ce ne permite să ne manifestăm respectul față de un pământ pe care îl iubim și îl respectăm. Vă mulțumesc mult! N-aș vrea să închei fără a mulțumi cetățenilor Republicii Moldova pentru încrederea pe care au manifestat-o pe 6 decembrie votând pentru candidatura mea. Vă mulțumesc mult și vă asigur că nu uit lucrul acesta.
Vă mulțumesc!”

Departamentul de Comunicare Publică
27 Ianuarie 2010
(sursa: http://www.presidency.ro)