15 July 2010

Apocalipsa după Dumitru Oprea


Dumitru OPREA

Parlamentar ales in colegiul uninominal 5 din Circumscripţia electorală nr.24 Iaşi,
în data de 30.11.2008 validat la data de 19.12.2008


Experienţă profesională
Activitate

Profesor,Universitatea "Alexandru Ioan Cuza",Iasi:1994-prezent
Conducator de Doctorat,Universitatea "Alexandru Ioan Cuza",Iasi:1997-prezent
Decan al Facultatii de Economie si Administrarea Afacerilor,Universitatea "Alexandru Ioan Cuza",Iasi:1996-2000
Director al Scolii Postuniversitare ELITEC,Universitatea "Alexandru Ioan Cuza",Iasi:1998-prezent
Expert al Comisiei Europene in cadrul Programelor FP6,FP7:1999-prezent
Rector,Universitatea "Alexandru Ioan Cuza",Iasi:2000-2008
Deputat al Parlmentului European,Membru al Comisiei pentru Educatie si Cultura:decembrie 2007-decembrie 2008

Educaţie şi formare
Studii

Facultatea de Stiine Economice,Universitatea "Alexandru Ioan Cuza",Iasi:1975
Diploma de doctor in Stiinte Economice, Specializarea Contabilitate , ASE,Bucuresti:1986
Specializări

Certificat CPAC "Certifies of Public Accountant ",New Jersey,University,New York,SUA:1991
Certificat Absolvire Cursuri "Public Administration",University of Nebranska at Omaha,USA:1994
Certificat Agent de Dezvoltare Locala,Fiman si Iroma:1995
Certificat Global Seminar Alternate Systems and Structures of Higher Education:2000
Certificat Cursuri "European Entrepreneurship Colloquim on Participants -Centered Learning",Harvard Bussines School ,Boston ,USA:2006

Activitate civică
Organizaţii

Presedinte al Fundatiei "Economist",2000
Presedinte al Fundatiei "Alumni",Universitatea "Alexandru Ioan Cuza"
Activitate publicistica si stiintifica:31 de cartide autor si co-autor,182 de articole si studii publicate sustinute la conferinte nationale si internationale, 27 de contracte de cercetare
Director al Centrului Romano-American de Dezvoltare a Intreprinderilor Private Iasi:1992-prezent
Agent de dezvoltare locala:1994-2000
Membru al Comisiei Fullbright,Romania,2005
Subject Matter Expert-Project Management Institute,Standards Committee,USA,2006
Membru al Corpului Expetilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania
Membru al Asociatiei Generale a Economistilor din Romania

Distinctii:Doctor Honoris Causa al Universitatii din Balti,Republica Moldova:2006
Doctor Honoris Causa al Universitatii Nebraska din Ohama,USA:2002
Ordinul National pentru Merit cu Rang de Mare Cruce:2000
Crucea Patriarhiala 2005

Coordonate de contact


Site grup PDL Senat: www.pdlsenat.ro
Web:www.dumitruoprea.ro
E-mail:dumitru.oprea@senat.ro

Apocalipsele multiple şi cavalerii lor prevestitori (I)


(sursa: http://blog.dumitruoprea.ro/2010/06/10/apocalipsele-multiple-si-cavalerii-lor-prevestitori-i/)

Lumea se află în suferinţe generalizate, reunite într-o adevărată pandemie a suferinţelor. Ea a fost prevestită de pandemia fricii. Ambele au fost create de-a lungul timpului. Apocalipsa n-a venit spontan, ci s-a anunţat prin cei patru cavaleri ai ei. Numai că, în funcţie de domeniile de manifestare şi de localizarea spaţială, ea se regăseşte sub forme multiple:
1. După domeniile de manifestare, putem vorbi, de exemplu, despre:
1.1 Apocalipsa financiară a fost anunţată de cei 4 cavaleri ai ei:
împrumuturi exagerate pentru consum, stimulate prin: mediatizare excesivă, inventarea cardului de credit, promovarea căruciorului de cumpărături în locul coşului, fuga în zone periferice ale oraşelor pentru a stimula cumpărarea de terenuri cu suprafeţe mari, pe care să se construiască adevărate castele care cer mobilier pe măsură, servicii multiple şi multe alte lucruri;
creşterea doritorilor de case proprietate privată, fără o garanţie financiară sigură, de lungă durată;
apelarea la produse financiare complexe, fără acoperire reală în lumea activelor, generatoare ale activelor toxice;
deflaţia datoriilor şi hiperinflaţia.

1.2 Apocalipsa economică a fost anunţată prin cei 4 cavaleri ai ei:
căderea imperiilor financiare şi apariţia activelor toxice;
scăderea bruscă a consumului, ce a generat blocări de stocuri şi încetinirea, până la stopare, a producţiei, cu diminuarea sau dispariţia totală a locurilor de muncă;
sistem bancar închis sau exagerat de prudent;
• lupta acerbă pentru repoziţionarea pe pieţe externe şi consolidarea pieţei interne.

1.3 Apocalipsa socială a fost, la rândul ei, prevestită de alţi 4 cavaleri:
neîncrederea populaţiei în instituţiile publice ale statutului;
neîncrederea populaţiei în orice partid politic şi atragerea ei spre grupuri protectoare, din cartiere, religioase, de altă natură, îndeosebi create şi gestionate în spaţiul cibernetic, prin sistemul reţelelor sociale;
condamnarea globală a oligarhiei financiare, cerându-se forme planetare de reglementare a acestora, inclusiv acreditarea ideii de guvern mondial;
încredere exagerată în campaniile mediatice, prin marketing viral, orientate împotriva pierderii locurilor de muncă şi a curbelor de sacrificiu.

1.4 Apocalipsa morală, cu cei 4 cavaleri:
înlocuirea modelelor de succes tradiţionale cu celebrităţi / “celebrităţi” de moment, lansate şi gonflate excesiv mediatic. Viaţa acestora este una interactivă, spectatorii şi media devenind regizori, scenografi ş.a. “Celebrităţilor” li se comandă acum cum să trăiască;
neîncrederea în structurile tradiţionale de orice tip. Sunt susţinute nonpieţele tradiţionale, nonprodusele şi nonserviciile de moment. Se vrea altceva, acum de inventat;
reapariţia baronilor crizelor, la limita legalului sau dincolo de ea; la limita moralului sau dincolo de ea. Scopul scuză mijloacele, zic ei. În timpul crizei din 1929-1933, americanii i-au numit baroni tâlhari. După 1990, noi i-am numit, mai întâi, baroni locali, apoi “băieţi deştepţi”;
revoluţia responsabilităţii sociale a corporaţiilor, prin abordarea specială a profitului: al planetei, al comunităţilor implicate în lanţul trofic al valorii şi al corporaţiei.

1.5 Apocalipsa politică, anunţată de următorii 4 cavaleri:
• promovarea tot mai agresivă a ideii de dispariţie a partidelor politice, în următorii 10-15 ani;
discreditarea politicienilor “de profesie” şi înlocuirea lor cu celebrităţi / “celebrităţi” din diverse domenii;
înlocuirea reprezentanţilor aleşi în structuri executive, legislative sau juridice cu e-experţi pe domenii. Proliferează e-structuri cu e-lucrător, în condiţiile cloud computing, e-lancing ş.a. Apar e-consilier, e-guvernant, e-parlamentar ş.a.;
reinventarea partidelor politice, prin regrupări ideologice ale membrilor reţelelor sociale din spaţiul cibernetic. Aşadar, e-partid, într-un spaţiu cibernetic extins.

http://upload.wikimedia.org/wikipedia/ro/c/c3/DumitruOprea.jpg

(sursa: http://www.newsiasi.ro/eveniment/comunicate/senatorul-pd-l-dumitru-oprea-propune-autostrada-iasi-chisinau.html)

Apocalipsele multiple şi cavalerii lor prevestitori (II)


(sursa: http://blog.dumitruoprea.ro/2010/07/14/apocalipsele-multiple-si-cavalerii-lor-prevestitori-ii/)

În postarea anterioară, am scris despre Apocalipse după domeniile lor de manifestare. Acum le abordez după aria de întindere sau localizarea lor spaţială şi voi prezenta:

2.1 Apocalipsa globală
Apocalipsa globală este reflectată fidel de jocurile a 3 mari actori planetari: SUA, Europa şi China. S-au conturat două forţe puternice: a) prima, care ar trebui să conducă la creşterea inflaţiei, generată de puternica dezvoltare economică a Chinei şi de preţul aurului; b) a doua este, de fapt, o sumă de contraforţe, venind dinspre SUA şi Europa. În America, existenţa multor capacităţi de producţie neutilizate şi a unei rate ridicate a şomajului reprezintă un potenţial de creştere economică. În schimb, Europa a îmbrăţişat măsuri de austeritate, însemnând reducerea drastică a cheltuielilor publice şi majorarea impozitelor. Acestea vor duce la diminuarea consumului şi a activităţilor economice, transformate într-o încetinire vădită a creşterii economice şi reducerea preţurilor. Astfel, se poate spune că în SUA inflaţia este combătută prin măsuri de încurajare economică, iar în Europa, prin teamă, descurajând consumul.
Cei 4 cavaleri ai Apocalipsei globale sunt:
încălzirea globală a planetei, atât din punct de vedere climateric, dar şi deteriorarea financiară, economică, socială, politică şi morală - prin crizele globale la care suntem martori;
negarea efectelor benefice ale globalizării, prin promovarea termenilor de reglobalizare sau deglobalizare, dar şi a dorinţei de reglementare planetară, în totală contradicţie cu dereglementarea specifică economiei de piaţă. Se invocă nevoia apariţiei unui guvern planetar;
localul poate fi soluţia la efectele crizei globale; externalizarea se întoarce acasă prin internalizare, atât la nivel de corporaţie, cât şi de stat. Piaţa internă va fi, în primul rând, deschisă produselor naţionale; piaţa externă va fi mult mai segmentată şi mai greu de penetrat;
noul normal al consumatorilor globali, cunoscut şi ca inovare inversă, datorită orientării cetăţenilor din statele puternic dezvoltate spre produsele oferite ţărilor în curs de dezvoltare, mai întâi, prin preţ, dar şi prin performanţele acestor produse: mult mai economicoase, mai puţin orientate spre consumul de energie şi mai bine îndreptate spre atingerea unor funcţii de utilitate.

2.2 Apocalipsa statală sau guvernamentală
După al doilea septembrie negru al SUA, din 2008, companiile imperiului mondial financiar au fost puternic răvăşite. Statul, adică banul public, a fost colacul de salvare. Discuţiile intercontinentale, în speţă dintre SUA şi statele din zona euro, au fost destul de tensionate în privinţa destinaţiei pachetului cu stimulente financiare. Băncile, mai întâi, sau economia? Sau ambele? De fapt, obiectivul îl constituia controlul procesului inflaţionist. Deflaţia cu stagdeflaţie, sau inflaţie cu stagflaţie? De aici drumurile s-au despărţit, iar rezultatele se ştiu. Modelele sub forma de U, V, W, fierăstrău constituie cea mai bună explicaţie.
Statul, din toată povestea crizelor, părea a fi bunul samaritean. Cine se aştepta ca tocmai el să aibă atâtea probleme? Şi în cazul său putem vorbi de alţi patru cavaleri ai Apocalipsei:
creşterea excesivă a datoriei publice. Ea se raportează la produsul intern brut. Scala îndatorării este de la câteva zeci de puncte procentuale la multe sute sau chiar mii. Rostogolirea anuală a lor a constituit un „model” internaţional, un „standard”. De aici începe starea de bulversare naţională. Mâna invizibilă, introdusă de Adam Smith în Avuţia naţiunilor, în urmă cu mai bine de două secole, şi-a făcut simţită prezenţa acum, prin Datoria Naţiunilor. Numai că un tratat special pentru aceasta din urmă încă nu există;
dezechilibrarea balanţei comerciale, cauzată de reducerea bruscă a exporturilor. La rândul lor, exporturile au fost mult influenţate de teama de consum. S-a globalizat „isteria” cumpătării şi a economiilor forţate, de teama că mâine va fi şi mai rău;
lipsa lichidităţilor pe piaţa financiară, generată de o politică prudenţială excesivă a băncilor, dar şi de o cerere mult mai mică de credite din partea sectorului de afaceri, fiind, mai degrabă, o renunţare a solicitanţilor acestora în urma refuzurilor repetate ale băncilor. Lor li se adaugă şi neîncrederea populaţiei în siguranţa păstrării locurilor de muncă şi a economiilor în depozite bancare;
amplificarea mişcărilor de revoltă socială, specifică perioadelor de criză globală, puternic influenţată de unele canale mediatice ale secolului XXI. Puterea de promovare a mesajelor prin noile tehnologii informaţionale şi de comunicaţii este mult mai mare decât în perioada anilor 1929-1933. Important ar fi să existe un echilibru în utilizarea acestora, atât de către putere, cât şi de opoziţie.

2.3 Apocalipsa guvernării locale se manifestă, în bună parte, asemănător celei naţionale. Firesc, specificul comunităţii va avea un rol aparte. În astfel de condiţii, cei 4 cavaleri ai Apocalipsei sunt:
transferarea îndatorării publice de la nivel naţional la cel local, prin împrumuturi masive şi emisiuni de obligaţiuni, la nivel de comunitate; se poate vorbi despre o linişte de moment prin vânzarea viitorului comunităţilor;
măsuri disperate de protejare a valorilor locale, culminând chiar cu emisiunea de monedă a comunităţii, utilizată doar în interiorul ei; toate vin ca măsuri de creştere a resurselor bugetare locale;
proliferarea mişcărilor sociale la nivel de cartier sau de categorii socio-profesionale; toate ca efect al încetării sau diminuării activităţilor economice, crescând şomajul şi diminuând puterea de cumpărare;
creşterea activelor toxice la nivel de comunitate, ele însemnând capacităţi de producţie, locuinţe luate prin credit ipotecar neachitat la termen ş.a.m.d.

2.4 Apocalipsa individuală este anunţată de următorii 4 cavaleri:
cumpărături iraţionale, ca efect al manipulărilor mediatice şi al unui marketing agresiv, ce au condus la creşterea îndatorării cetăţenilor pe termen lung. Pe timp de criză, ele au devenit adevărate active toxice, fiind acum doar o parte mai mică din creditele împovărătoare contractate iraţional;
instaurarea fricii de criză, ce s-a transformat în frica de a nu-şi pierde agoniseala anterioară şi reţineri în a mai consuma ca în anii precedenţi. Se globalizează cumpătarea. De asemenea, apare teama de a nu mai avea statutul actual, îndeosebi în cazul angajaţilor pe bani publici;
încercarea de a se apăra prin intrarea în grupuri de protecţie, de orice natură. Apar protectorii de cartiere şi de grupuri din spaţiul cibernetic. Sentimentul de apartenenţă la o anumită comunitate locală devine tot mai puternic. Regulile stabilite de acestea, pe timp de criză, sunt mai respectate decât orice alte reguli anterioare;
căutarea cu ardoare a soluţiilor de ieşire din criză sau ideea bate criza. Unii îi spun globalizare versiunea 3.0. Pe astfel de vremuri, ideile novatoare sunt generatoare de minuni. Criza înseamnă moment de decizie. Aşa au spus vechii greci, iar grecii de azi, fiindcă au uitat sensul, sunt printre primii ce trag ponoasele.

Aşadar, omul modern trăieşte timpuri pline de temeri şi incertitudini. Se trezeşte scos cu brutalitate din liniştea sa aparentă. Constată că este înconjurat de o lume cu multe boli, izvorâte şi alimentate din inconştienţa semenilor. Spaţiul său social, constructele politice şi economice, toate par vulnerabile şi instabile. În plus, soluţiile sunt confuze şi contradictorii. Liderii lumii nu par să se fi gândit dinainte la cum se pot rezolva aceste probleme. Abia acum se fac studii, calcule, predicţii plecând de la realitatea ilustrată mai sus.

Va ieşi totuşi lumea din această fundătură? Cu siguranţă că da. Criza anilor ‘30 a fost mult mai profundă şi s-a trecut peste ea. Fiind mai temeinic aşezată, umanitatea de azi va reuşi asta fără un conflict de proporţii. Victime însă vor fi. Ca întotdeauna, cei slabi şi neadaptaţi vor plăti scump. Tocmai de aceea, criza este pentru toţi o probă a rezistenţei şi adaptării. Marea provocare este să reuşim asta cât mai bine la nivel individual, local, de state şi comunitate internaţională. Şi apoi, să încercăm din nou, a mia oară, să nu repetăm aceste greşeli ale istoriei.

2 comments:

nimrod said...

Înţeleg că autostrada Iaşi-Chşinău ne va ajuta să fugim la vreme din calea Apocalipsei în direcţia stepei calmuce, unde cavalerii ăia de fiţe or să ne piardă urma.
Very funny...

Sper totuşi ca Apocalipsa asta de hârtie sau de pe hârtie să nu vină până nu mă-ntorc eu din week-end şi să scap momentu'!
La bună re-vedere!

Bibliotecaru said...

Vom vedea cât de mult apocalipsa reprezintă o revelaţie sau un "balon de părere"...

© Gheorghe Florescu, 2008 Acest site este un pamflet politic şi, uneori, cultural, trebuie deci tratat ca atare.