Preşedintele României a privit impasibil la steagurile "Ţinutului Secuiesc"

---

ANUNŢ DE PRESĂ

(23 iulie 2010)

Programul preşedintelui României, Traian Băsescu, sâmbătă, 24 iulie a.c.:

• Ora 10.30 - Participare la seminarul cu tematica "Europa Centrală - Centrul Europei?", organizat în cadrul taberei studenţeşti "Tusványos 21" (Loc de desfăşurare: Băile Tuşnad, judeţul Harghita).

Departamentul de Comunicare Publică
23 Iulie 2010

(sursa: http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=12313&_PRID=lazi)

ANTENA 3

Întâlnirea vine în contextul în care în aceste zile se vorbeşte tot mai mult despre autonomia Ţinutului Secuiesc, după modelul Kosovo. Vicepreşedintele Parlamentului European, Laszlo Tokes, a declarat chiar că oamenii ar trebui să iasă în stradă pentru a-şi a obţine autonomia.

Laszlo Tokes vorbeşte despre intrumentele necesare pentru realizarea autonomiei Ţinutului Secuiesc.

"Autoguvernare maghiara pe criterii etnice in cazul secuimii, in cazul altor tinuturi - microregiuni unde maghiarii sunt in majoritate, si autonomie culturala, sustinuta de UDMR", a declarat Tokes.

El susţine ca maghiarii să apeleze la orice mijloace în lupta pentru obţinerea autonomiei. Spune chiar că în 2008, a trimis oficialilor NATO o scrisoare în care atenţiona că problema comunităţii maghiare poate reprezenta "un risc de securitate" în Europa Centrală.

Tokes refuză însă orice dialog direct

cu adversarii politici.

Declaraţiile lui Tokes au stârnit replici dure din partea politicienilor români.

Conservatorii le reproşează democrat-liberalilor că l-au susţinut pe Tokes să ajungă în poziţia pe care o are acum în Parlamentul European.

Social-democraţii au anunţat că vor cere retragerea lui Laszlo Tokes din funcţiile pe care le deţine şi consioderă că poziţia acestuia reprezintă un atac la adresa României, şi o ameninţare pentru Europa.

Şi liderii UDMR spun că nu sunt de acord cu declaraţiile lui Tokes.

"Sunt împotriva oricărei forme de secesiune sau de modificare a graniţelor. Autonomia e opusul independenţei. Cred că acest lucru nu se poate hotărî prin manifestaţii de stradă, cu violenţe, ci în Parlament", a declarat prin Gyorgy Frunda.

Singura voce din PDL care s-a dezis public de afirmaţiile lui Tokes a fost europerlamentarul Cristian Preda.

Preşedintele Traian Băsescu a ajuns, sâmbătă dimineaţă, la Băile Tuşnad, în judeţul Harghita, unde se desfăşoară Universitatea de Vară şi Tabăra Stundenţească "Tusvanyos", şeful statului urmând să participe la un seminar, informează Mediafax. Şeful statului a fost aşteptat cu colaci secuieşti, pălincă şi i s-a pregătit, drept cadou, o miniatură a unei porţi secuieşti, sculptată în lemn.

Preşedintele Traian Băsescu va participa la seminarul cu tematica "Europa Centrală - Centrul Europei?", organizat în cadrul taberei studenţeşti "Tusványos 21", care se desfăşoară la Băile Tuşnad, judeţul Harghita.

La dezbatere va participa şi premierul ungar, Viktor Orban.

Cei doi urmează să aibă şi o întâlnire privată.

12:39. Preşedintele Traian Băsescu a declarat, sâmbătă, că una din deciziile extrem de importante care trebuie luate imediat este "să cheltuim atât cât producem", subliind că România are un nivel de îndatorare mai scăzut faţă de alte ţări şi că "nu trebuie să ne batem joc" crescându-l doar pentru consum, informează Mediafax.

"Eu ştiu că este extrem de greu pentru un om politic să-şi asume un asemenea mesaj. Eu ştiu că, de regulă, aducătorului veştii proaste i se taie capul. Prefer să am capul tăiat decât să nu-mi atenţionez propriul popor că avem de luat decizii extrem de importante. A continua să împrumutăm pentru cheltuielile noastre interne şi nu pentru dezvoltare ar fi o eroare care ne condamnă să rămânem tot mai în urmă faţă de statele dezvoltate ale Uniunii Europene", a spus Băsescu, la seminarul cu tema "Europa Centrală - Centrul Europei?", organizat în cadrul taberei studenţeşti "Tusványos 21", de la Băile Tuşnad.

Potrivit şefului statului, "a ne amăgi că putem continua să împrumutăm bani pentru a ne plăti pensiile şi salariile este una dintre marile erori".

"Noi nu vom putea deveni importanţi atât timp cât va trebui să mergem să împrumutăm bani ca să ne plătim pensii şi salarii", a spus şeful statului, la seminarul cu tema "Europa Centrală - Centrul Europei?", organizat în cadrul taberei studenţeşti "Tusványos 21", de la Băile Tuşnad.

În plus, şeful statului a declarat că România va rămâne un susţinător ferm al proiectului Nabucco, deoarece este varianta care creează ţării noastre alternativa de aprovizionare cu energie, afirmând că nu va exista o balansare între Nabucco şi South Stream.

"În momentul de faţă, dacă discutăm despre proiecte energetice europene, discutăm despre South Stream şi Nabucco. România va rămâne ferm un susţinător al proiectului Nabucco şi nu va balansa între South Stream şi Nabucco, pentru că doar Nabucco este varianta care ne creează alternative de aprovizionare cu energie"

(sursa: http://www.antena3.ro/romania/traian-basescu-se-intalneste-cu-premierul-ungariei-in-contextul-discutiilor-aprinse-despre-autonomia-tinutului-secuiesc_104212.html)

(sursa: http://www.videonews.ro)

UPDATE Realitatea TV




Urmăriţi cu atenţie de la minutul 3 încolo şi încercaţi să vă daţi seama ce vrea să zică preşedintele. Eu nu pot să înţeleg decât că există miniştrii în Guvernul Boc, aflaţi sub comanda lui Felix şi Nuş, care dezinformează populaţia în ciuda adevărului spus de preşedinte, din când în când. Oare am înţeles eu bine sau a fost o inabilitate în exprimare?
Nu avem bani de dezvoltare în buget. Ne ducem cu deficitul. Cei care sunt sunt desenaţi doar. Tot vedeţi miniştri că spun o să facem hidrocentrala de la Tarniţa, o să facem autostrăzi, o să facem... Nici unul dintre dumneavoastră nu-i întreabă: arată-mi un leu în buget pentru asta. Deci eu nu-mi asum, nu-mi asum parteneriatul cu cei care nu arată exact cum stăm. Arătând exact cum stăm, putem avea un altfel de dialog public. Aşa, nu rămânem decât la un Preşedinte care, din când în când, are ocazia s-o spună public şi pe urmă, o avalanşă de amploaiaţi ai lui Felix şi ai lui Nuş, care vin să creeze românilor impresia că cineva nu vrea să dea bani mai mulţi.


(sursa: http://webtv.realitatea.net)

COMUNICAT DE PRESĂ
(24 iulie 2010)

REF: Participarea preşedintelui României la seminarul cu tematica "Europa Centrală - Centrul Europei?", organizat în cadrul taberei studenţeşti "Tusványos 21"

Preşedintele României, Traian Băsescu, a participat sâmbătă, 24 iulie a.c., la seminarul cu tematica "Europa Centrală - Centrul Europei?", organizat la Băile Tuşnad, judeţul Harghita, în cadrul taberei studenţeşti "Tusványos 21", prilej cu care a susţinut următorul discurs:

„Bună ziua. Încep prin a vă mulţumi pentru invitaţia de a participa la Şcoala de Vară de la Tuşnad. Am venit cu plăcere, chiar dacă probabil întâlnirea noastră va genera dezbatere. Pentru că suntem oameni ai dialogului şi unii şi alţii, am convingerea că vom reuşi să ne suportăm reciproc punctele de vedere, până îl găsim pe acela unic. Aş începe cu un lucru foarte serios, pe care l-am făcut înainte de a veni la Tuşnad, plecând de la numele întâlnirii. El este 'Europa Centrală, centrul Europei?' - şi se termină cu semnul întrebării. Aş vrea să răspund acestui semn al întrebării, în primul rând şi nu vă ascund că toţi în lumea asta, toţi care trăim pe Pământ, avem o şansă. Şansa este că Pământul este rotund şi fiecare dintre noi poate considera că punctul în care se află este centrul Pământului. De asemenea, dacă privim la sistemul solar în care ne aflăm, noi toţi spunem că toate planetele se învârt în jurul Pământului. Imaginaţi-vă că am fi pe Marte. Am spune că Pământul se învârte în jurul lui Marte. Deci, cred că din acest punct de vedere, semnul întrebării îşi păstrează valabilitatea, însă l-aş da deoparte atunci când vorbim de importanţa Europei Centrale, aşa cum ea este definită geografic acum, chiar dacă noi, românii, şi poate eu, în mod deosebit, ca şef de stat, în ultimii cinci ani şi jumătate, am învăţat să mă raportez cu relativitate la geografie, pentru că am considerat şi am înţeles că nu o regiune sau alta este importantă, ci extrem de important este echilibrul din interiorul unei regiuni şi echilibrul între o regiune şi o altă regiune. Şi aici, ca să mă înţelegeţi foarte bine, importanţa unei regiuni este dată în primul rând de capacitatea ei de a aduce plusvaloare continentului pe care se află, sau lumii. Este una să trăieşti într-o regiune echilibrată, cu relaţii bune şi de respect între toate statele din regiune, şi alta să trăieşti într-o regiune frământată de dispute, de dispute între state - şi noi nu suntem departe de o astfel de regiune, de Balcani - de conflicte majore interetnice, de conflicte confesionale. Extrem de important este, deci, în opinia mea, să trăim într-o regiune în care relaţiile dintre oameni, dintre state, dintre majoritate şi minoritate, să fie echilibrate. Aş spune că, din acest punct de vedere, Europa Centrală este o regiune care se consolidează, iar reconcilierea româno-maghiară este unul din pilonii acestei regiuni.

În mod indiscutabil, ceea ce au reuşit popoarele şi politicenii celor două ţări este cel mai mare succes al nostru în ultimii 20 de ani, o reconciliere care ne permite să privim viitorul cu încredere, şi care tinde să fie baza evoluţiilor relaţiilor dintre cele două popoare, între majorităţile şi miniorităţile de pe teritoriul celor două state. Consider în modul cel mai sincer că o mare eroare ar fi să credem că putem construi o regiune a Europei Centrale bazată pe geografie, bazată tot timpul pe elementele neplăcute din istoria regiunii, bazată pe diferenţele confesionale ş.a.m.d.. Cheia evoluţiei pozitive a acestei regiuni nu este decât o regiune care evoluează pe baza unor valori comun acceptate. Sunt valorile pe care şi România şi Ungaria şi le-au asumat atunci când au intrat în NATO, atunci când au intrat în Uniunea Europeană, atunci când, spre exemplu, România va ajunge în Ungaria şi va intra în spaţiul Schengen ş.a.m.d.. Nu credinţa, nu geografia, nu istoria sunt cele care trebuie să consolideze importanţa regiunii, ci valorile, valori pe care şi românii şi maghiarii le asumăm, declarativ cel puţin, în acest moment. Cu siguranţă, materializarea acestor principii este o chestiune şi de timp. Nu vreau să vorbesc de maghiari, dar este clar că românii au un decalaj între valorile pe care le afirmă şi ceea ce fac în viaţa de zi cu zi. Este un lucru pe care uşor-uşor trebuie să-l modificăm şi să facem să se suprapună declaraţia cu privire la valorile în care vrem să trăim şi modul cum în mod real trăim. Viaţa de zi cu zi ne arată că încă există discrepanţe din acest punct de vedere.

Pentru mine, şi aici este un punct de vedere personal, chiar dacă geografic suntem în centrul Europei, centrul politic al regiunii în care trăim este Bruxelles-ul. Acolo ne construim, împreună cu celelalte 27 de state membre, intenţiile de acţiune viitoare, ne consolidăm, ne facem puternici în competiţia globală uriaşă. Cred că pentru orice român, şi la fel cred şi despre orice maghiar, esenţa efortului nostru viitor trebuie să fie în consolidarea Bruxelles-ului. Criza economică actuală ne-a arătat elemente de fragilitate în construcţia europeană. Trebuie să ştim să trecem peste ele, trebuie să ştim să ne reaşezăm, să ne repoziţionăm în raport cu realităţile pe care ni le-a arătat criza economică. Şi Viktor Orban a subliniat foarte bine ce minusuri ne-a arătat, ne-a descoperit criza economică. Este, din punctul meu de vedere, clar că noile state membre, inclusiv România şi Ungaria, devin importante pentru Uniunea Europeană nu numai dacă îşi asumă valorile europene şi în timp vor ajunge să le şi aplice integral, ţările noastre sunt importante şi prin contribuţiile pe care le pot aduce la rezolvarea problemelor Europei şi la consolidarea Uniunii Europene.

Primul lucru pe care îl menţionez este legat de un proiect care va avea onoarea să fie asumat de Uniunea Europeană în timpul preşedinţiei ungare. Este vorba de strategia europeană a Dunării. Este o iniţiativă româno-austriacă, şi aici pot să vă spun, între paranteze, că prima uşă la care noi am bătut pentru a mai avea încă un stat coiniţiator a fost Budapesta. Abia pe urmă ne-am dus mai departe la Viena, după ce am primit un refuz de la Budapesta. Iată însă că Viktor Orbán, în calitate de preşedinte al Consiliului European, va avea ocazia să fie cel care lansează strategia europeană a Dunării. Şi m-a bucurat mult constatând că pentru preşedinţia maghiară strategia europeană a Dunării este o prioritate.

Un alt program, proiect de interes pentru România şi Ungaria, este incluziunea romilor. Ştim că nu ne place să vorbim deschis despre acest subiect, dar în nici un caz problema incluziunii romilor nu mai este o problemă naţională, a României sau a Ungariei sau a oricărei alte ţări care găzduieşte această minoritate pe teritoriul său. Aici v-aş putea spune despre o neîmplinire a mea, exact pentru că discutăm despre Europa solidară. În 2008 am reuşit, în calitate de membru al Consiliului European, să obţin în concluziile Consiliului obligaţia pentru Comisia Europeană să se elaboreze o strategie pentru incluziunea romilor la nivel european. Din păcate, ulterior au fost state membre care au blocat acest proiect, iar astăzi sunt nemulţumite că România nu opreşte accesul romilor în ţările lor. Şi romii sunt cetăţeni europeni, şi eu profit de prezenţa mea aici să lansez din nou ideea că Uniunea Europeană trebuie să aibă un program la nivel european pentru incluziunea romilor, pentru că teoria conform căreia vreun stat care găzduieşte romi ar putea să le interzică accesul în Europa este falsă, iar România nu va recurge la o astfel de abordare, având în vedere exact valorile despre care vorbeam mai înainte: dreptul la liberă circulaţie al oricărui cetăţean european.

Sigur, securitatea energetică este un alt proiect în care noi putem lucra împreună, cei din această parte a Europei şi putem aduce valoare adăugată prin prezenţa noastră Uniunii Europene în ansamblul său. Am convingerea că în perioada următoare, proiectele pe care Europa le susţine vor fi realitate. Şi aici o să fiu extrem de sincer. În momentul de faţă, dacă discutăm despre proiecte energetice europene, discutăm de South Stream şi Nabucco. România va rămâne ferm un susţinător al proiectului Nabucco şi nu va balansa între South Stream şi Nabucco, pentru că doar Nabucco este varianta care ne creează alternative de aprovizionare cu energie. Nu în ultimul rând, aş spune că această parte a Europei, Europa Centrală, are ca obiectiv major consolidarea relaţiei transatlantice. Noi înţelegem foarte bine diferenţele de abordare între statele europene. Sunt uşoare diferenţe şi în abordarea relaţiei cu Federaţia Rusă, sunt uşoare diferenţe şi în abordarea relaţiei transatlantice. Şi plec de la premisa că, într-adevăr, într-un fel se vede securitatea naţională când ai frontierele la Atlantic şi altfel se vede securitatea naţională când ai frontierele la Marea Neagră. Eu cred că aici va trebui să funcţioneze talentul nostru, capacitatea noastră diplomatică de a concilia diferenţele de abordare, plecând de la realitatea că Europa are nevoie de o puternică relaţie transatlantică, şi în acelaşi timp că Federaţia Rusă este o realitate pe care nimeni nu o poate neglija, şi din punct de vedere al securităţii, şi din punct de vedere al resurselor energetice.

M-aş opri către o zonă acum unde eu constat o uriaşă vulnerabilitate a noastră, a europenilor în general, şi a Europei Centrale în special. Şi această uriaşă vulnerabilitate ne-a fost arătată de criza economică: situaţia bugetelor noastre şi mai ales structura cheltuielilor bugetelor noastre. Noi nu vom putea deveni importanţi, repet, nu vom putea deveni importanţi atâta timp cât va trebui să mergem să împrumutăm bani ca să ne plătim pensii şi salarii, atâta timp cât nu vom constata că Europa socială trebuie de fapt să devină Europa performantă, Europa modernă, Europa cercetării, Europa oricui, dar a ne amăgi că putem continua să împrumutăm bani pentru a ne plăti pensiile şi salariile este una din marile erori. Eu ştiu că este extrem de greu pentru un om politic să-şi asume un asemenea mesaj. Eu ştiu că de regulă aducătorului veştii proaste i se taie capul. Prefer să am capul tăiat decât să nu-mi atenţionez propriul popor că avem de luat decizii extrem de importante. A continua să împrumutăm pentru cheltuielile noastre interne, şi nu pentru dezvoltare, ar fi o eroare care ne condamnă să rămânem tot mai în urmă faţă de statele dezvoltate ale Uniunii Europene. Probabil - şi nu probabil, aţi văzut foarte bine că zona este analizată global - nu numai România, nu numai Ungaria, nu numai Polonia, nu numai Bulgaria, ci atunci când se fac previziuni pentru evoluţiile economice, se fac pentru regiune şi pe bună dreptate. Suntem atât de interdependenţi unii de alţii încât colapsul oricăreia dintre ţări, din punct de vedere economic, ar afecta şi pe celelalte. Colapsul monedei oricăreia dintre ţări, fie că e România, fie că e Ungaria, fie că e Bulgaria, ar afecta şi celelalte ţări. De aceea, probabil că una din deciziile extrem de importante pe care ar trebui să le luăm imediat ar fi să cheltuim atât cât producem şi să ne dezvoltăm cu banii de la Uniunea Europeană, să punem lângă ei banii împrumutaţi, dar pentru dezvoltare şi nu pentru consum. Accentuarea datoriilor nu face decât să ne reducă capacitatea de a decide la noi acasă. Unii râd de această afirmaţie, nu le vină să creadă. Eu îi mai atenţionez o dată că aşa se întâmplă cu cei care nu-şi vor controla cheltuielile de acum înainte. Sistemul capitalist dinainte de izbucnirea crizei nu mai există. Trebuie să construim un alt tip de capitalism, capitalismul adevărat, şi nu capitalismul speculativ. Trebuie să construim capitalismul solid, bazat pe competiţie solidă, pe capacitatea noastră de a face, pe capacitatea noastră de a ne crea binele zilei de astăzi, a zilei de mâine şi a generaţiilor viitoare. Dincolo de toate valorile, capacitatea noastră de a produce ceea ce consumăm devine vitală. Avem o şansă uriaşă faţă de multe alte ţări, şansa noastră uriaşă că avem nivel de îndatorare mult mai scăzut decât al unor ţări dezvoltate din punct de vedere economic. România are, spre exemplu, un nivel de îndatorare de 32-33% din Produsul Intern Brut; nu trebuie să ne batem joc, să-l creştem în continuare doar pentru a consuma. Dacă creştem acest nivel, trebuie să-l creştem pentru a ne dezvolta. Viktor spunea bine: oamenii nu acceptă pasul înapoi, şi vedem manifestările care au fost în diverse ţări unde s-au anunţat măsuri de austeritate, cum au fost, de altfel, şi în România. Acei oameni au fost păcăliţi ani de zile de oamenii politici, care le-au cumpărat voturile, mărindu-le pensiile, care le-au cumpărat voturile, mărindu-le salariile, care le-au cumpărat voturile, dându-le ajutoare sociale. Europa Centrală trebuie să revină la a valorifica munca, munca productivă, acea muncă ce ne aduce bunăstarea. Nu speculaţiile şi creditele luate cu buletinul ne aduc bunăstarea, iar românii nu pot spune că n-au fost avertizaţi de la cel mai înalt nivel de competenţă, de la nivelul Băncii Naţionale, atunci când toate băncile le ofereau credite pe buletin. Românii nu pot spune că n-au fost avertizaţi atunci când Guvernul a dublat pensiile în câteva luni. Atenţie, fondul de pensii nu poate suporta astfel de cheltuieli. Deci, este timpul să devenim puternici şi nu asistaţi, dacă vrem ca Europa Centrală să devină un jucător important în interiorul Uniunii Europene. Este ceea ce eu propun românilor, este ceea ce Viktor propune maghiarilor. Atunci, haideţi s-o facem împreună! (...)

Vă mulţumesc tare mult. Sunt foarte multe întrebări. O să încerc să fiu concis. Prima întrebare, cea legată de finanţarea universităţilor de stat în limba maghiară. Dacă veţi privi proiectul de lege care se află la Parlament, veţi constata că, cel puţin, aşa cum a trecut prin Camera Deputaţilor, noua Lege a Educaţiei permite finanţarea oricărui tip de universitate, fie că este universitate de stat sau universitate privată. Deci, nu cred că aici vom avea o problemă; să vedem legea, aşa cum ea va ieşi şi din Senat. Ce este important, însă: nu vreau să înţelegeţi şi să ne întâlnim la anul, să-mi reproşaţi că aici am spus vor fi finanţate universităţile Sapientia sau ştiu eu ce altă universitate în limba maghiară. Vor fi finanţate universităţile care au performanţă, indiferent că este privată sau de stat, indiferent că este românească, maghiară, atât timp cât se află pe teritoriul României. Deci, aceasta este abordarea pe care noua Lege a Educaţiei o are.

Întrebarea este legată de reabilitarea celor care m-au susţinut. Domnule Tökés, vă mulţumesc mult şi dumneavoastră şi lui Viktor Orbán pentru susţinerea pe care mi-aţi dat-o la alegerile prezidenţiale. Totuşi, 75% dintre etnicii maghiari au votat cu mine în turul doi. Sunteţi cam mulţi, nu vă pot fi recunoscător la toţi odată. Deci, aş vrea să profit de această ocazie să mulţumesc cetăţenilor români de etnie maghiară pentru susţinerea extraordinară pe care mi-au acordat-o la alegeri, la referendum, în toată perioada cât am deţinut mandatul de preşedinte.

Altă întrebare dificilă: care este problema mea cu pensionarii? Pentru cel care a pus întrebarea şi pentru oricine: nu am nimic cu pensionarii. Dimpotrivă, efortul meu major este să nu se ajungă în situaţia în care să nu plătim pensiile. Probabil ştiţi că anul acesta deficitul bugetului de pensii este de 2,2 miliarde de euro, iar la anul este estimat un deficit de peste 3 miliarde de euro. Sigur, o să-mi spuneţi: "Dar cum au fost bani în 2008, când s-au dublat, practic, pensiile, înainte de alegeri?". O să vă dau răspunsul: atunci, în fondul de dezvoltare erau 3,2 miliarde de euro, bani proveniţi din privatizarea BCR şi din privatizarea unor reţele de distribuţie energie electrică. Guvernul de atunci şi-a făcut o socoteală simplă: a luat o parte din aceşti bani, a mărit pensiile cu ei, numai că aceşti bani nu mai sunt acolo să putem lua în continuare. El a avut nevoie, guvernul care a făcut acest lucru înainte de alegeri - aproape o dublare a pensiilor -, a avut nevoie să susţină fondul de pensii trei luni, iar orice alt guvern de după guvernul care a pierdut alegerile în 2008 trebuie să-l susţină pentru totdeauna. Deci, sumele acelea din care s-a menţinut, pentru câteva luni, creşterea pensiilor nu mai există, s-au cheltuit. De aceea, rugămintea mea ar fi să nu înţelegeţi că am ceva cu pensionarii. Dimpotrivă, vreau să găsim soluţia venirii la ceea ce România poate să plătească, vreau să încetăm să mai împrumutăm bani ca să plătim pensiile şi vreau ca banii, pe care, eventual, îi împrumutăm, să îi ducem în dezvoltare, în construcţie de autostrăzi, în modernizarea căilor ferate, în construcţii de diguri. Altfel, dragii mei, orice ban împrumutăm nu va putea fi utilizat pentru dezvoltarea a ceea ce dumneavoastră şi generaţiile viitoare au nevoie. Anul acesta, vreau să ştiţi, România a împrumutat nouă miliarde de euro - trebuie să împrumute în total până la sfârşitul anului. Putem să facem acelaşi lucru şi la anul, dar amanetăm viitorul României. Avem nevoie să găsim forţa în noi - pe de-o parte, oamenii politici să spună adevărul, iar românii să-l accepte şi să fie de acord că avem nevoie de o perioadă de solidaritate, în care să ne reaşezăm finanţele publice după dezastrul bugetar electoral din 2007-2008 şi puţin în 2009. Eu am fost printre politicienii care s-au opus atunci legii - şi era foarte neplăcut, era înainte de alegeri. Am fost politicianul care, în timpul campaniei prezidenţiale din 2009, spunea că trebuie redus aparatul bugetar şi trebuie să găsim soluţii pe care le putem suporta în ceea ce priveşte costurile sociale. Vă aduc aminte că am ieşit la televiziune şi am spus că fondul de pensii este în colaps. Sigur, atunci, ca şi acum, toată presa a înjurat şi a arătat cât de fără inimă este Preşedintele. Dar înţelegeţi că nu mai putem continua să împrumutăm, să ducem banii în cheltuieli sociale şi în cheltuieli cu aparatul de stat - cele două mari cheltuieli ale bugetului României. Nu avem bani de dezvoltare în buget. Ne ducem cu deficitul. Cei care sunt sunt desenaţi doar. Tot vedeţi miniştri că spun o să facem hidrocentrala de la Tarniţa, o să facem autostrăzi, o să facem. Nici unul dintre dumneavoastră nu-i întreabă: arată-mi un leu în buget pentru asta. Deci eu nu-mi asum, nu-mi asum parteneriatul cu cei care nu arată exact cum stăm. Arătând exact cum stăm, putem avea un altfel de dialog public. Aşa, nu rămânem decât la un Preşedinte care, din când în când, are ocazia s-o spună public şi pe urmă, o avalanşă de amploaiaţi ai lui Felix şi ai lui Nuş, care vin să creeze românilor impresia că cineva nu vrea să dea bani mai mulţi. Credeţi-mă că aş vrea să dau sau să fac ca fiecare român să aibă atâţia bani de câţi are nevoie, mai ales pensionarii. Ei au intrat într-o etapă a vieţii în care nu mai au timp să aştepte. Povestea cu facem noi pentru ca generaţiilor viitoare să le fie mai bine nu o mai acceptă nimeni în democraţie, şi înţeleg frustrarea pensionarilor măcar şi pe declaraţiile mele. În acelaşi timp, vreau să ştiţi că ele sunt cinstite. Puţini oameni politici îşi asumă să fie cinstiţi pe astfel de subiecte. Eu mi le-am asumat; o să-mi duc crucea, pentru că mi-am asumat acest lucru.

Mă întrebaţi când va avea România un premier ca Viktor Orban. Nu v-a spus Viktor că e bun şi premierul nostru?

Legat de autonomie, o să spun ce am mai repetat - toţi cetăţenii României au nevoie de autonomie, iar procesul, după cum observaţi, continuă, nu s-a oprit la o oarecare autonomie financiară, la autonomia de a te organiza, de a face programele din resursele financiare. Chiar acum câteva săptămâni - şi vreau să-i mulţumesc domnului ministru Cseke, care a devenit un mare susţinător, după discuţia pe care am avut-o cu dânsul, al descentralizări spitalelor. Şcolile sunt descentralizate deja, din păcate, în conducerea lor, până la ieşirea noii Legi a Educaţiei, accesul reprezentanţilor locali nu este legalizat. Legea Educaţiei, cea care se află acum la Senat, va creşte accesul - nu va creşte, va face obligatorie prezenţa administraţiei locale în consiliile de administraţie ale şcolilor - deci, cred că procesul de autonomie continuă, de creştere a nivelului de autonomie, şi vă asigur că voi fi unul dintre aceia care vor presa pentru ca procesul de autonomie să crească. Nu pot însă să fiu incorect să vă spun că am altă viziune decât cea pe care am susţinut-o întotdeauna - autonomie egală pentru toţi cetăţenii români, indiferent de etnie. În sfârşit, s-a vorbit de Trianon. Eu nu comentez Trianonul, cum nu comentez nici alte elemente de istorie care ne-ar despărţi. Aş vrea să comentez viitorul care ne leagă pe unii de ceilalţi.

Cred că am reuşit să notez toate întrebările. Una singură ştiu că mi-a scăpat, a patra întrebare, pentru că a venit domnul Eckstein. Cu privire la autonomia românilor din afara frontierelor, şi ştiţi că avem concentraţii foarte mari în ţări cum ar fi Ucraina, Republica Moldova dacă vreţi, în Sud, în Balcani, în Serbia, în alte ţări. Niciodată nu ne vom permite ca în relaţia noastră cu statele pe teritoriul cărora trăiesc români să intervenim cu privire la organizarea lor administrativă. Ceea ce noi solicităm statelor membre, sau ne-membre ale Uniunii, unde trăiesc români, este să le fie respectat dreptul de a-şi menţine cultura, de a-şi menţine limba, dreptul de a învăţa în limba lor, dreptul de a se manifesta cultural, drepturi care să prezerve valorile culturale, lingvistice româneşti. Şi, în acelaşi timp, vom face tot ce ţine de noi pentru ca românii care trăiesc în afara frontierelor să simtă că România se gândeşte la ei, dar niciunul dintre dumneavoastră nu poate susţine că a existat măcar o singură intervenţie a autorităţilor române la un stat pe teritoriul căruia trăiesc români, în care să cerem organizări administrative. Însă, aşa cum vă spuneam şi în altă ocazie, avem convingerea că valorile culturale, lingvistice, capacitatea de inovare a minorităţilor sporesc valoarea unei ţări. De aceea, poate am greşit dincolo de orice să încep prin a-i saluta pe prefecţii maghiari care se află aici, prin a-i saluta pe miniştrii maghiari care se află aici, prin a-i saluta pe consilierii prezidenţiali de etnie maghiară care se află aici, prin a-i saluta şi a le mulţumi pentru contribuţia pe care o au la construcţia statului român modern.

Vă mulţumesc mult!”

Departamentul de Comunicare Publică
24 Iulie 2010
(sursa: http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=12316&_PRID=lazi)