AVIZUL Comitetului Economic și Social European privind propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului...

---

... privind Fondul social european și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1081/2006 COM(2011) 607 final – 2011/0268 (COD)

La început am crezut că este un document din cele multe pe care UE le produce cu nemiluita. Apoi mi-a atras atenţie forma "coeziunea socială". Păi da, România are nevoie astăzi să primească ceva de la Europa, plăteşte mult şi consumă puţin, asta deşi este cea mai săracă ţară din UE şi cea mai aspru încercată de "reforme" şi "austeritate".

Acordul: http://www.stiriong.ro/library/files/aviz_fse_ro.pdf

Să spicuim un pic din document... să vedem cam ce ar trebui să facă România, că românii ştim ce fac.

1.3 CESE susține că, în temeiul articolului 10 din tratat, punerea în aplicare a priorităților finanțate din FSE ar trebui să contribuie la combaterea oricărei forme de discriminare pe motive de sex, rasă sau origine etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală, precum și să încurajeze respectarea tuturor obligațiilor prevăzute în Convenția Organizației Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap, în special în ceea ce privește educația, ocuparea forței de muncă și accesibilitatea.

1.4 Fondul social european trebuie să fie instrumentul de predilecție pentru punerea în aplicare a obiectivelor Strategiei Europa 2020, în special a celor referitoare la ocuparea forței de muncă, educație, incluziune socială și combaterea sărăciei. El trebuie să sprijine politicile aplicate de statele membre în cadrul orientărilor integrate și al programelor naționale de reformă (PNR). CESE este de părere că programele naționale de reformă ar trebui să cuprindă, printre altele, obiective legate de incluziunea socială a grupurilor celor mai vulnerabile, cum ar fi tinerii, femeile, migranții, șomerii pe termen lung, vârstnicii, persoanele cu handicap – în vederea orientării acestor programe către îndeplinirea obligațiilor asumate prin Convenția Organizației Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap – și minoritățile etnice, împreună cu obiective legate de realizarea obiectivului principal stabilit în Strategia Europa 2020, de reducere cu 20 de milioane a numărului de persoane care trăiesc în sărăcie până în 2020.

1.5 Promovarea ocupării forței de muncă și a incluziunii sociale, în special prin ocuparea forței de muncă și în rândul grupurilor celor mai vulnerabile, cum ar fi tinerii, femeile, migranții, șomerii pe termen lung, vârstnicii, persoanele cu handicap și minoritățile etnice trebuie să rămână prioritățile FSE în toate regiunile Europei. În fiecare stat membru, cel puțin 40% din totalul resurselor FSE trebuie să fie alocate obiectivului tematic „promovarea ocupării forței de muncă și sprijinirea mobilității lucrătorilor”.

1.6 CESE susține punerea accentului pe inovarea socială și posibilitățile de sprijinire a proiectelor în domeniul economiei sociale, al antreprenoriatului social și al întreprinderilor sociale.

1.7 Sporirea investițiilor în infrastructură, competitivitatea regională și dezvoltarea întreprinderilor trebuie însoțite de măsuri care să urmărească crearea unor locuri de muncă durabile în domeniile reglementate de politicile privind piața forței de muncă, educația și formarea, incluziunea socială și adaptabilitatea lucrătorilor, a întreprinderilor și a directorilor de întreprinderi, precum și a capacității administrative.

1.8 Strategia europeană pentru ocuparea forței de muncă, precum și politicile europene privind incluziunea socială, trebuie să revină în centrul priorităților Uniunii Europene și trebuie deblocate mai multe fonduri pentru crearea unor locuri de muncă mai numeroase și de mai bună calitate.

1.9 În opinia CESE, Cadrul strategic comun reflectă prioritățile în materie de investiții care rezultă din obiectivele Strategiei Europa 2020, descriind în detaliu oportunitățile oferite de o piață a forței de muncă mai deschisă și mai accesibilă, în special pentru persoanele cele mai îndepărtate de această piață (cum ar fi tinerii, femeile, migranții, șomerii pe termen lung, vârstnicii, persoanele cu handicap, minoritățile etnice etc.).

1.10 CESE sprijină contribuția FSE la celelalte priorități ale Strategiei Europa 2020 – cercetarea și inovarea, accesibilitatea și utilizarea TIC, creșterea competitivității IMM-urilor, protecția mediului, tranziția către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon și către o utilizare durabilă a resurselor.

1.12 CESE susține propunerea potrivit căreia cel puțin 20% din totalul resurselor FSE să fie alocate realizării obiectivului tematic „promovarea incluziunii sociale și combaterea sărăciei”, conceput astfel încât să includă cetățenii cei mai îndepărtați de piața forței de muncă.

1.13 Principiul parteneriatului, care i nclude partenerii economici și sociali și organismele care reprezintă societatea civilă, dintre care fac parte și partenerii din domeniul protecției mediului, organizațiile neguvernamentale și organismele responsabile pentru promovarea egalității de șanse și a nediscriminării, reprezintă garanția de bază a bunei funcționări a măsurilor legate de fondurile structurale, și, mai ales, de Fondul social european.

2.11 Fondul social european ar trebui să susțină participarea cetățenilor, societatea civilă și sensibilizarea față de valorile comune ale Europei.

3.3 Așa cum se întâmplă deja în perioada de programare actuală, regiunile ar beneficia de un sprijin diferențiat, în funcție de nivelul lor de dezvoltare economică. Cu toate acestea, acest nivel nu ar trebui măsurat numai pe baza PIB-ului pe cap de locuitor. Trebuie luate în considerare și alte criterii, inclusiv rata șomajului, rata ocupării forței de muncă și rata de activitate, nivelurile competențelor, ratele sărăciei și nivelurile de bunăstare și de integrare socială, precum și rata abandonului școlar.

3.5 Fondurile structurale sunt instrumente-cheie pentru reducerea decalajului între nivelurile de dezvoltare ale regiunilor și a întârzierilor din regiunile cele mai defavorizate, precum și între diferitele grupuri sociale, totul în cadrul unei strategii care urmărește realizarea priorităților așa-numitei „creșteri inteligente, durabile și favorabile incluziunii” în statele membre și în regiuni.

3.10 În actualul context excepțional, FSE trebuie să se axeze, de asemenea în mod excepțional, pe combaterea crizei economice și pe apărarea lucrătorilor și a cetățenilor împotriva efectelor acesteia, precum și pe măsuri de prevenire, odată depășită criza, în special pe măsuri de sprijinire a securității persoanelor și a capacităților de apărare. În mod concret, el trebuie să aducă un sprijin, pe care îl sperăm temporar, șomerilor pe termen lung, persoanelor celor mai îndepărtate de piața forței de muncă, tinerilor, femeilor, migranților, vârstnicilor, persoanelor cu handicap și minorităților etnice etc..

4.1.1 CESE susține abordarea tematică care se concentrează asupra a patru obiective tematice transpuse în categorii de intervenție sau priorități de investiții:
- promovarea ocupării forței de muncă și susținerea mobilității lucrătorilor;
- efectuarea de investiții în domeniul educației, al formării competențelor și al învățării pe tot parcursul vieții;
- promovarea incluziunii sociale și combaterea sărăciei;
- consolidarea capacității instituționale și a eficienței administrației publice.

4.1.2 În fiecare stat membru, cel puțin 40% din totalul resurselor FSE trebuie să fie alocate obiectivului tematic „promovarea ocupării forței de muncă și sprijinirea mobilității lucrătorilor”. CESE susține propunerea potrivit căreia cel puțin 20% din totalul resurselor FSE să fie alocate îndeplinirii obiectivului tematic „promovarea incluziunii sociale și combaterea sărăciei”, cu scopul de a promova incluziunea socială prin ocuparea forței de muncă și prin formare, în special în rândul grupurilor celor mai vulnerabile, cum ar fi tinerii, femeile, migranții, șomerii pe termen lung, vârstnicii, persoanele cu handicap, minoritățile etnice etc., în vederea realizării obiectivului de reducere cu cel puțin 20 de milioane, până în 2020, a numărului de persoane care trăiesc în sărăcie.

4.1.3 Promovarea ocupării forței de muncă, a incluziunii sociale și a educației sunt și trebuie să rămână prioritățile FSE în cadrul Strategiei Europa 2020.

4.1.4 FSE trebuie să sprijine pactele teritoriale pentru ocuparea forței de muncă și inițiativele locale pentru ocuparea forței de muncă, incluziune socială și educație, precum și stimularea pieței prin crearea de noi întreprinderi, mai ales IMM-uri și întreprinderi din sectorul economiei sociale, precum și în special prin promovarea incluziunii digitale, a culturii și a creativității, ca elemente care pot îmbunătăți capacitatea de inserție profesională a cetățenilor, și prin participarea societății civile la luarea deciziilor, sprijinirea societății civile și sensibilizarea publicului față de valorile comune ale Europei.

4.3.8 În plus, solidaritatea europeană, care nu este încă suficient de dezvoltată, ar fi amenințată, din motive ce țin de nerespectarea angajamentelor macroeconomice. Acest lucru ar cauza o sărăcire a populațiilor și a grupurilor sociale celor mai vulnerabile din UE, ceea ce contravine principiilor de bază ale politicii economice, sociale și de coeziune teritorială, astfel cum este reafirmată în Tratatul de la Lisabona.

Nu ştiu ce să zic în mod exact, dat aşa, ca o părere... parcă ne merge prost pentru că în România lucrurile parcă sunt întocmai invers. Păi ce nu mirăm că nu vârâm în traistă banii ăştia europeni?