Cât de condamnat este domnul Adrian Năstase

---

Domnul Năstase a plecat cu capitol de imagine a infractorului foarte puternică prin 2004. Dacă vă amintiţi, la finele mandatului de premier, domnul Năstase era numit prin ziare drept cel mai bogat om din România. Ştiam cu toţii "Năstase 4 case", statui de aur, tablouri de maeştrii flamanzi, containere din China şi... câte şi mai câte. Dosarele întocmite domnului Năstase a dezvăluit o cu totul altă lume, cel mai bogat om din România a început să aibă averea unui şef de sală la un restaurant de lux. Băieţii au făcut un inventar de câteva milioane şi mitul miliardelor a devenit ridicol. Averea domnului Năstase o face şi un patron de magazin sau de schimb valutar... Imaginea primului infractor al ţării a fost zdruncinată.

Apoi dosarele s-a acutizat în propagandă. Adrian Năstase a început să fie acuzat că se apără în procese şi nu se auto-denunţă de faptele pe care procurorii le puneau în rechizitoriu. Propaganda anti-PSD perorează zi de zi cu cuvinte precum megafoanele care odinioară ne repeta la infinit cât de mult se gândeşte partidul la viaţa noastră. Iată că dosarele ajung la sfârşit şi se ajunge la "dezvăluirea" unor lucruri de te pufneşte râsul.

Adrian Năstase, achitat în dosarul "Mătuşa Tamara"

Adrian Năstase, condamnat la doi ani de închisoare cu executare în dosarul "Trofeul calităţii"

Adrian Năstase, CONDAMNAT la trei ani de închisoare cu suspendare pentru şantaj şi ACHITAT pentru mită în dosarul "Zambaccian"

ICCJ: Corupţia clasei politice din România, personificată în 2004 de Năstase, fenomen de netolerat

De data asta domnul Năstase a postat pe blog... "Notele scrise depuse de mine si care pot fi citite aici. Notele scrise depuse de sotia mea pot fi citite aici."

Şi am să reiau aici ceva scris acolo, pentru că este demenţial... O istorie a dosarului politic. Am râs cu lacrimi:

CARACTERUL POLITIC AL ACTIUNII PENALE :
Începând cu anul 2001, Traian Băsescu a iniţiat o campanie publică împotriva lui Adrian Năstase.
* La 30.11.2001, la întâlnirea cu tinerii PD-işti, Traian Băsescu a afirmat cu privire la mai multe persoane, inclusiv la Adrian Năstase „vă dau eu în scris că vor ajunge jos de tot, chiar în beciuri”.
* La 25.01.2002, printr-un comunicat pe presă Traian Băsescu a adus la cunoştinţă că a întocmit trei documente ale primăriei pe care o conducea prin care dovedeşte că „imobilul proprietate personală a lui Adrian Năstase care se construieşte pe strada Zambaccian nu respectă disciplina în construcţii, aplicând două amenzi pentru construcţie ilegală şi o decizie de suspendare a lucrărilor la imobil”.
* La 2.02.2002, a afirmat despre acesta că „este cel mai corupt demnitar din România, dar şi cel mai mare dictator”.
* Atacurile împotriva lui Adrian Năstase au continuat şi în anii 2003-2004 când, în diverse ocazii, Traian Băsescu a precizat că Adrian Năstase urmează să fie judecat pentru diferite fapte de corupţie, iar la întrebarea dacă există probe în acest sens, acesta a răspuns “probele vor fi căutate după alegeri”.
* După câştigarea alegerilor prezidenţiale din noiembrie 2004, într-un atac direct împotriva lui Adrian Năstase, la 6.01.2005 Traian Băsescu a solicitat, în mod expres, Alianţei DA să înceapă procedura de revocare din funcţia de Preşedinte al Camerei Deputaţilor a lui Adrian Năstase.
Anul 2005 a fost caracterizat şi prin modificările legislative introduse de Monica Macovei la Legea nr. 115/1999 privind răspunderea ministerială, care au înlăturat prevederile procedurale privind egalitatea de tratament dintre miniştri în funcţie şi foştii miniştri (constatate neconstituţionale prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 665/2007).
Prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 34/25.10.2005, s-a reuşit modificarea Regulamentului Camerei Deputaţilor privind revocarea Preşedintelui (constatată însă a fi neconstituţională prin Decizia Curţii Constituţionale).
Completarea prevederilor Cpp privind înregistrările ambientale prin introducerea art.91/4 privind înregistrările ambientale prin Legea nr.356 din 26.07.2006 (la scurt timp după emiterea mandatului de interceptare in cauza).
Modul de constituire a dosarelor de urmărire penala, prin divizări si comasări neprocedurale demonstrează fără echivoc interesul procurorilor de a găsi oricând un dosar care să poată fi activat.
Prezinta un interes deosebit corelarea diversilor pasi procedurali in cauza cu evenimente politice importante,corelare ce nu reprezinta simle „coincidente” ci tocmai motivatia,nejuridica dar profund politica a evolutiei dosarului.
Astfel denunţul iniţial, formulat de Alianţa DA, si semnat in numele acesteia de Mona Musca, este făcut la 27.08.2004 imediat după anunţarea de către Adrian Nastase a posibilităţii de a candida la funcţia de Preşedinte al României. În baza acestui denunţ, s-a format dosarul de urmărire 231/P/2004 privind NU casa din Zambaccian, ci terenul de la adresa respectivă. Din acestea, ulterior, s-au desprins sau au fost constituite alte dosare (vezi schema dosarelor si fişele acestora, depuse).
Dosarul 114/P/2008, disjuns din Dosarul 231/P/2004, a fost soluţionat de către Camera Deputaţilor la 13.08.2008 prin respingerea cererii DNA de a se da aviz de începere a urmăririi penale. La începutul anului 2009, la o întâlnire iniţiată de Traian Băsescu, în prezenţa Procurorului general al României, Procurorului Şef al DNA, liderilor partidelor parlamentare şi membrilor Comisiei Juridice din cele două camere ale Parlamentului, Traian Băsescu a solicitat reluarea acestui dosar. Presa austriaca a relatat că Preşedintele vrea “capul lui Nastase”. Procurorul General, Laura Codruţa Kovesi a îndeplinit, de îndată, cerinţa lui Traian Băsescu şi a mai solicitat, încă odată, Camerei Deputaţilor avizul, cerere care i-a fost respinsă.
Nu este lipsit de interes,chiar procedural – de evaluare a probatoriilor -,faptul ca evenimente politice au influentat atitudinea persoanelor audiate in cauza precum si administrarea – nelegala sustinem noi, a unei serii de probatorii de majora importanta in economia dosarului.
Astfel, la 16.01.2006, Adrian Năstase tine o conferinta de presa prin care isi anunta decizia de autosuspendare din functia de presedinte executiv al PSD iar la 16.03.2006 demisioneaza din functia de Presedinte al Camerei Deputatilor(Monitor Oficial part.II nr.33/24.03.2006),decizie comunicata colegilor de partid cu cateva zie înainte.
In aceasta perioada intervine radicala schimbare procesuala a unor persoane audiate care formuleaza asa zise denunturi.
Popa Cristina formuleaza autodenunturi la 24.01.2006 in dosarul 231/P/2006, la 24.01.2006 in dosarul 9/P/2006 (cu modificari ale numarului dosarului),12.04.2006 in dosarul 10/P/2006 (cu multiple modificari ale numarului dosarului respectiv 9,10 o noua stampila 8/P/2006)
Deju Vasile formuleaza autodenunt la 25.01.2006 în dosarul 12/P/2006 reînregistrat la 26.06.2006 in dosarul 8/P/2006.
Paun Ion formuleaza autodenuntul la 9.03.2006 in dosarul 9/P/2006 ( cifra 9 fiind modificata in 8), după ce la 7 martie 2006, Camera Deputaţilor respinsese cererea de percheziţie formulată de fostul ministru al justiţiei, Monica Macovei.
La fel de semnificativ, in corelarea evenimentelor politice cu administrarea probatoriilor, este si faptul ca inregistrarea ambientala realizata de Octavian Cretu ( pe care o consideram nelegala pentru motivele invocate mai jos ) a fost efectuata in zilele de 13 -14 martie 2006 cand demisia lui Adrian Nastase din functia de Presedinte al Camerei Deputatilor fusese deja anuntata.
Existenta unor reale presiuni politice exercitate prin orice mijloace in scopul culpabilizarii lui Adrian Nastase nu constituie in aceasta cauza numai un element circumstantial, de atmosfera, ci ele se reflecta direct in intocmirea nelegala a unor avute procedurale si in administrarea probelor astfel dupa cum vom dezvolta in cele ce urmeaza.

Dacă măcar jumătate din cele spune aici s-au întâmplat aşa... puşcăriile ar trebui să fie pline de politicieni. Este senzaţia mea.