De ce nu a reuşit domnul Gâdea să-l îndobitocească pe premier

---

Premierul nu s-a descurcat neapărat bine, deşi sunt convins că a impresionat o parte din români cu răspunsurile spuse pe un ton civilizat. Dar totuşi domnul Gâdea, deşi a intrat cam dur în premierul Răzvan Ungureanu, a părut... cum să zic... când eram copil circula expresia "te dai mare la apă mică", de data aceasta aş spune "persuasiv pe lucruri mici". Altfel mă roade tare grija să aud cum justifică premierul de ce i-a făcut leneşi pe români cu nişte idei numai bune de sloganul "nici pâine fără muncă, nici muncă fără pâine", Trăiască Partidul Democrat Liberal în frunte cu neobositul lui conducător, preşedintele Traian Băsescu!... Eu sunt cutremurat când văd cât de mult şi-au făcut şleau ideile, reflexele şi propaganda comunistă în aceste creiere încă tinere ale politicienilor români... şi nu aş spune nici că ziariştii sunt mult diferiţi. Domnul Ungureanu a trăit mai mult în "capitalismul românesc" decât în "totalitarismul ceauşesc" şi totuşi propaganda, sloganul, eschiva politică, justificarea... pe care le uzitează, toate sunt rupte din ceauşism, la fel ca şi la politicienii mai în vârstă ai României. Încep să am mari rezerve că România mai poate ieşi din acest cerc vicios.

(http://videonews.ro/video/romania/razvan-ungureanu-eu-nu-i-am-facut-lenesi-pe-oameni-am-fost-revoltat-cand-i-am-vazut-dezinteresati.html)

(http://videonews.ro/video/romania/mihai-razan-ungureanu-despre-demiterea-lui-lucian-duta-nu-inlocuirea-unui-om-schimba-un-sistem.html)

ANTENA 3: Fostul director general al Transelectrica, Horia Hăhăianu, vrea să revină la conducerea companiei. Fostul şef al Transelectrica spune că nu putea fi revocat întrucât a îndeplinit toate obiectivele trecute în contractul de mandat.
(17 Feb 2012 http://www.antena3.ro/romania/fostul-director-general-al-transelectrica-horia-hahaianu-vrea-sa-revina-la-conducerea-companiei-155846.html)

(http://videonews.ro/video/romania/mihai-razvan-ungureanu-am-simtit-nevoia-sa-dau-o-incurajare-catre-mediul-privat-vorbind-despre-cas.html)

"Părerea mea este că nimeni nu a citit programul de guvernare cu excepţia..."

Bună asta, domnule premier... foarte bună.

(http://www.evz.ro/detalii/stiri/ungureanu-in-groapa-cu-lei-de-la-antena-3-971367.html)

Mi-aş fi dorit ca acest interviu să fi fost realizat, nu de domnul Gâdea, ci de Valerian Stan. Dar cine mă întreabă pe mine.

UPDATE:
Realizator: Bună seara. Va fi, în mod evident, o discuţie extrem de interesantă. Cred că este o discuţie aşteptată şi răspunsurile primului ministru Mihai-Răzvan Ungureanu, după o lună de mandat, cred că sunt aşteptate de foarte mulţi români. Sunt chestiuni politice, sunt chestiuni legate de crizele pe care le-am traversat în această lună, sunt chestiunile economice şi, în această seară, o să vă dau posibilitatea, doamnelor şi domnilor, să-i transmiteţi toate întrebările dumneavoastră primului ministru Mihai-Răzvan Ungureanu, pe adresa mea de Facebook sau pe forumul emisiunii. Deci, în seara aceasta toate întrebările dumneavoastră, într-un fel sau altul, vor ajunge la primul-ministru. Vom oferi un print tuturor întrebărilor şi cred că, dintre consilierii de la Guvern, poate, vor fi persoane care vor răspunde, condiţiile în care noi nu vom putea face acest lucru în această seară în emisiunea noastră. Aşadar, doamnelor şi domnilor, începe o dezbatere, care sper să fie interesantă şi solicit sprijinul în acest sens trimiţând întrebările dumneavoastră pe Facebook sau pe forumul emisiunii antena3.ro. "Sinteza zilei" începe chiar acum. Bună seara, doamnelor şi domnilor. Bine v-am regăsit la "Sinteza zilei". Invitatul nostru din această seară, într-o ediţie specială, este primul-ministru Mihai-Răzvan Ungureanu. Bună seara, domnule prim-ministru. Bine aţi venit!
Mihai-Răzvan Ungureanu: Bună seara, bine v-am găsit! Vă mulţumesc pentru invitaţie!
Realizator: Eu vă mulţumesc că aţi acceptat invitaţia mea. A trecut o lună de zile de la momentul în care aţi devenit prim-ministru şi am încercat să fac un inventar al crizelor pe care le-am traversat şi mie mi-a ieşit că sunt patru. După alte numărători pot fi şi cinci. Cert este că putem vorbi, în momentul de faţă, de o criză a zăpezii, putem vorbi de criza morfinei, putem să vorbim despre criza creată de asasinul de la Ministerul de Interne sau putem să vorbim despre scandalul UMF Târgu Mureş. Dacă ar fi s-o luăm în ordine inversă, s-a vorbit în aceste zile atât dinspre opoziţie, dar şi dinspre putere - mă refer la preşedintele PDL, domnul Emil Boc, aseară afirma că ceea ce se întâmplă, s-a întâmplat în chestiunea UMF, este, sau domnia sa încerca să spună printr-o negaţie că nu acceptă şantajul, şi întrebarea cu privire la această criză este dacă dumneavoastră acceptaţi şantajul şi dacă nu cumva propunerea de Guvern de astăzi este într-un fel pregătirea unui moment în care semnătura dumneavoastră ca prim-ministru va sta pe un şantaj pe care UDMR l-a făcut actualei coaliţii. Dacă mergem la cealaltă criză, la criza legată de asasinul de la MAI, trebuie să recunosc faptul că acea decapitare a unor oficiali din Ministerul de Interne pe nişte date concrete este salutară, însă ceea ce se vede dincolo de această decapitare pare că este un minister...
Mihai-Răzvan Ungureanu: Iertaţi-mă că... Salutar înseamnă salvator? Salutar... Ca să-mi dau seama...
Realizator: Nu, salutar este de la faptul că salutăm un gest ce trebuia făcut.
Mihai-Răzvan Ungureanu: Atunci nu-i salutar. Deci salutaţi gestul, am înţeles.
Realizator: Vă mulţumesc pentru corectură. Vedeţi...
Mihai-Răzvan Ungureanu: N-am vrut să vă corectez. Am vrut să înţeleg mai bine.
Realizator: Discuţia cu un intelectual este diferită tocmai din cauza aceasta. Mă pregătesc să vă mulţumesc pentru faptul că aţi făcut o şedinţă de guvern în care, pe criza morfinei, aţi alocat bani pentru persoanele care erau afectate de această criză teribilă a lipsei morfinei, însă lucrul care m-a surprins a fost faptul că cei care erau vinovaţi sau cel care era vinovat, în speţă preşedintele CNAS, domnul Duţă, nu a fost destituit. Şi, de asemenea, ajungând la prima dintre crizele enumerate, criza zăpezii, mă întreb în această seară dacă veţi prezenta scuze pentru faptul că i-aţi făcut pe oameni leneşi, unii dintre ei nefiind leneşi, ci pur şi simplu erau într-o situaţie dramatică. Deci cu care dintre crize trebuie să începem?
Mihai Răzvan Ungureanu: Mă puneţi acum în dificultate, pentru că ar trebui să aleg ceva dintr-un număr foarte mare de întrebări. Puneţi-mi dumneavoastră întrebarea precis.
Realizator: Vă cereţi scuze pentru faptul că i-aţi făcut pe oameni leneşi?
Mihai Răzvan Ungureanu: E n-am făcut pe oameni leneşi şi, revenind la ceea ce am spus atunci, şi, în primul rând, pentru că nu-mi stă în fire să fac aşa ceva, nu sunt genul de om care să generalizeze o judecată. În al doilea rând, însă, trebuie să înţelegeţi o revoltă pe care am avut-o, eu fiind, totuşi, un om care a crescut pe forţele proprii, şi care a văzut, într-un anumit moment, oameni care erau dezinteresaţi, cetăţeni care erau dezinteresaţi de curăţarea propriului loc, lăsându-i pe militari s-o facă în locul lor. Ceea ce am spus atunci, însă, trebuie interpretat în cu totul altă cheie, şi anume în felul următor: că nu putem cauţiona indiferenţa faţă de spaţiul civic, nu putem cauţiona lipsa de interes pentru o valoare minimă a comunităţilor omeneşti, care înseamnă ajutorarea aproapelui. Ştiu foarte bine ce înseamnă suferinţa. Am trecut, din păcate, prin viaţă prin nenumărate momente grele. Am văzut şi oameni aflaţi la ananghie, ştiu şi ce înseamnă să te bucuri. Ceea ce mi s-a părut mult mai important, însă, din tot episodul zăpezilor a fost altceva. Faptul că am putut să văd ce se putea face în teren la nivelul autorităţilor locale, pe de o parte, pe de altă parte, la nivelul autorităţilor centrale, la efortul de implicare a autorităţilor centrale.
Realizator: Îmi cer scuze, atunci aţi pronunţat cuvântul leneş. Dacă vreţi am să vă pot difuza pe acest ecran mare, pe acest video-wall exact declaraţia dvs. Şi făceaţi referire la oameni care sunt leneşi şi care aşteaptă ca altcineva să facă acest lucru pentru ei. Din imaginile pe care postul nostru de televiziune şi celelalte posturi de televiziune le-au transmis în acele zile dramatice se vedea că mulţi dintre oamenii aceia erau neputincioşi, erau oameni care erau în vârstă, erau oameni care erau pur şi simplu fără niciun fel de ajutor şi fără puteri de a merge şi să-şi deszăpezească curtea sau strada. Faptul că le-aţi spus unor oameni care nu erau în situaţia de a fi leneşi, le-aţi spus că erau leneşi, nu credeţi că este jignitor totuşi?
Mihai Răzvan Ungureanu: Nu, eu cred că este neplăcut în momentul în care porneşti de la o prezumţie greşită, pentru că a considera că ceea ce am spus eu are valoare extinsă asupra tuturor celor care din nefericire nu se pot descurca singuri, ori aceasta a fost ţinta principală a acţiunilor de salvare, tocmai cei care nu se puteau descurca singuri, înseamnă să faci un proces de intenţie, iar eu doresc să vă feresc de acest lucru. Cei care se aflau într-o situaţie foarte dificilă au fost primii asupra cărora acţiunile de urgenţă s-au orientat.
Realizator: Eu vă mulţumesc că încercaţi să mă feriţi de un proces de intenţie, însă declaraţia dvs. rămâne şi, în acele zile, s-a vorbit destul de mult despre faptul că primul-ministru, care de abia ajunsese în funcţie, îi ceartă pe oameni pentru faptul că ar fi leneşi.
Mihai-Răzvan Ungureanu: Nu, primul-ministru, în primul rând, nu are obrazul atât de gros încât să-i poată certa pe oameni.
Realizator: /.../domniei sale se poate înţelege şi asta.
Mihai-Răzvan Ungureanu: Nu, în al doilea rând, din tonul meu puteţi să înţelegeţi absolut orice, inclusiv faptul că vă spun răspicat că, dacă există un lucru pe care îl consider meritoriu pentru orice activitate umană, este munca. Şi la aceasta, cred, şi funcţia mă îndreptăţeşte şi parcursul meu biografic şi chiar şi ceea ce faceţi dvs. Sunt convins că în momentul în care discutăm despre profesionalitate, sau discutăm despre felul în care ne câştigăm salariul, primul criteriu pe care îl luăm în calcul este modul în care ne achităm de obligaţiile care ne revin.
Realizator: Deci, în condiţiile în care cineva a perceput că acele cuvinte au fost jignitoare, nu consideraţi că este cazul să vă prezentaţi scuze.
Mihai-Răzvan Ungureanu: Nu, am să spun în felul următor: să aibă încredere că în niciun fel nu a fost vorba de a jigni pe cineva, câtuşi de puţin, dar a fost, pe de altă parte, momentul în care un om, un cetăţean, pentru că şi primul-ministru al unei ţări este un cetăţean, spune necăjit: nu se poate ca unii care sunt valizi şi care sunt în deplinătatea facultăţilor fizice să stea în timp ce alţii fac munca.
Realizator: Au murit la acele zăpezi îngrozitoare aproape 90 de oameni. Oamenii care au murit nu pot fi acuzaţi că erau leneşi.
Mihai-Răzvan Ungureanu: Dar cine îi acuză?
Realizator: Erau mulţi dintre ei în vârstă, familiile lor au putut auzi tot felul de lucruri dinspre putere, care erau total injuste, şi anume faptul că ar fi leneşi şi ar sta la căldură, lucru pe care dvs. l-aţi spus sau, ceea ce spunea un alt reprezentant al coaliţiei, şeful Grupului parlamentar PDL, că mulţi dintre cei care au murit erau beţivi. Sunt lucruri care, într-o astfel de conjunctură, nu ştiu dacă sunt acceptabile dinspre cei care suferă să le audă de la cei care ar trebui să le rezolve situaţia, sau să contribuie la rezolvarea situaţiei.
Mihai-Răzvan Ungureanu: Acesta a fost şi motivul pentru care eram prezent acolo, tocmai pentru că ştiam foarte bine că puteam contribui nu neapărat prin prezenţa fizică, însă, prin modul în care puteam antrena autorităţile, la un efort sporit şi, evident, îndreptat spre beneficiul celor care nu aveau ajutor, acest lucru a fost cel care m-a îndreptăţit să fiu prezent acolo şi cel care m-a determinat să nu las nicicum să se înţeleagă că prezenţa primului-ministru acolo, însoţit de altfel de doi dintre miniştrii Cabinetului, este o chestiune de imagine sau o problemă inutilă care să nu facă altceva decât să scoată la iveală o declaraţie interpretabilă în toate felurile.
Realizator: Eu vreau să închid acest subiect, însă senzaţia celor mai mulţi dintre cei care trăiesc în această ţară este că leneşi sunt cei care guvernează, nu leneşi sunt cei care ajung în situaţii dramatice, pentru că am tot auzit reproşuri şi de cele mai multe ori sunt vinovaţi cei care se află într-o situaţie grea, chiar într-o dramă şi nu cei care ar putea avea resorturile pentru a-i ajuta pe cei aflaţi în acea situaţie.
Mihai-Răzvan Ungureanu: Domnule Gâdea, eu vă îndemn să înţelegeţi cuvintele mele într-un mod foarte simplu. În primul rând, sunt un om care iubeşte munca, nu am de ales. Am muncit o viaţă întreagă în fiecare zi, şi sâmbetele, şi duminicile. Sunt de 12 ani în administraţia centrală, dar până s-ajung în administraţia centrală, mi-am terminat o carieră în mediul academic. Credeţi-mă că ştiu ce înseamnă acest lucru şi ştiu ce înseamnă să binemeriţi în momentul în care dai tot ceea ce poţi din tine pentru societate şi din punctul de vedere al energiei intelectuale, şi din punctul de vedere al consumului fizic neapărat. Pentru mine, iertaţi-mă... Pentru mine, lucrurile sunt foarte simple, şi valorile cele mai importante ale unui român, şi la asta mă refer pornind de la o noţiune, de la înţelesul simplu al noţiunii de patriotism, se măsoară în felul în care fiecare îşi face treaba, treaba pentru care este recompensat sau plătit sau în felul în care izbuteşte să fie folositor societăţii. Şi spun aceasta, ca să se înţeleagă că este acesta modul de a privi şi către cei care nu au şi către cei care nu pot. Dar cei care pot, au şi nu muncesc, iertaţi-mă, nu intră neapărat în etica mea. Pe de altă parte, sunt perfect conştient că sunt şi ei parte din cele 19 milioane de cetăţeni.
Realizator: Domnule prim-ministru, am vrut să închei acest subiect, însă, cumva, răspunsul dvs. şi retorica dvs. mă împinge în a reveni pe acest subiect. Eu am văzut cazuri realmente dramatice. Erau două femei în vârstă, mamă şi fiică, erau ambele bolnave de cancer, persoane cu mari dificultăţi în a-şi găsi supravieţuirea, nevorbind de medicamente, cu mari dificultăţi în a putea lua nişte lopeţi şi în a face chestiunea fizică despre care vorbim. Au fost situaţii dramatice. Îmi aduc aminte, colegii mei, Adrian Ursu şi Mircea Badea, au fost într-unul dintre satele afectate şi era o doamnă care plângea în curte, de 86 de ani, dacă nu mă înşel, care nu avea pe absolut nimeni. Şi, din păcate, în multe dintre acele locuri erau doar oameni în vârstă, iar solidaritatea s-a văzut, însă, atunci când sunt mulţi oameni în vârstă, cât de solidari ar fi în faţa unei astfel de probleme, motiv pentru care mie mi-e greu să accept faptul că dvs. spuneţi că eraţi încă un cetăţean simplu, deci puteaţi să aveţi o astfel... eraţi cetăţean, puteaţi să aveţi o opinie de cetăţean, dvs. eraţi prim-ministru de câteva zile, chiar dacă trecerea de la un statut la altul este dificilă. Totuşi, acea declaraţie pentru foarte mulţi a părut cel puţin inadecvată.
Mihai-Răzvan Ungureanu: Nu, asta e în materia interpretării. Însă, într-adevăr, poate să-mi pară rău de ceva şi de acest lucru pot să ţin cont şi credeţi-mă că este pentru mine o chestiune la care mă gândesc în fiecare zi, pentru că la aceasta te duce exerciţiul conducerii unui guvern. Îmi pare rău pentru toţi cei care merită şi care aşteaptă şi cărora nu întotdeauna ceea ce poate să producă un guvern, ceea ce poate să producă o ţară, reuşeşte să le facă viaţa mai bună. Pentru asta, într-adevăr, îmi pare rău. Îmi pare rău pentru cei care au fost în situaţia, disperată de multe ori, de a nu vedea posibilitatea oferită de un utilaj al autorităţilor locale sau centrale de a le debloca casa şi, în felul acesta, de a-i face să ajungă mai repede la un mijloc de transport. Îmi pare rău pentru cei care şi-au pierdut viaţa, bolnavi fiind, în mijlocul zăpezilor. Pentru mine, acestea sunt tragediile şi credeţi-mă că le trăiesc, gândindu-mă, în primul rând, la scara la care se întâmplă. 19 milioane de oameni nu înseamnă 19 milioane de cazuri grave, dar un singur român, dacă se simte rău, pentru mine este o tragedie.
Realizator: Domnule prim-ministru. Ştiţi câţi bolnavi de cancer sunt în România?
Mihai-Răzvan Ungureanu: Câţi bolnavi înregistraţi?
Realizator: Da!
Mihai-Răzvan Ungureanu: Vorbim de câteva sute de mii, nu!?
Realizator: Vorbim de 480.000 de cazuri.
Mihai-Răzvan Ungureanu: Aproape 500.000.
Realizator: Sigur că nu toate aceste cazuri au nevoie de citostatice sau de morfină, însă am cunoscut...
Mihai-Răzvan Ungureanu: Ferească Dumnezeu, acestea sunt probleme disperate.
Realizator: Acestea sunt drame cu adevărat sau pot să fie drame. Cancerul este o boală cu care se poate lupta şi există suficient de multe cazuri care să inspire pe cei bolnavi de cancer să lupte, pentru că se poate învinge această boală, nu este o boală neapărat terminală. Cazul crizei de morfină, descoperit de două săptămâni de presă, a condus la decizia dvs. de a convoca o şedinţă extraordinară de guvern, lucru pe care l-am spus din primă instanţă, este unul pe care nu-l putem pune într-un registru pozitiv. Faptul, însă, că cineva care a generat sau care nu a ştiut să gestioneze o astfel de situaţie nu păţeşte nimic, de fapt nimeni din sistemul sanitar nu a plătit pentru această situaţie gravă. Au fost două săptămâni de criză de morfină şi a fost încă o săptămână până la momentul în care acel tip de morfină a putut fi adus în România, deci în total trei săptămâni. Este vreun motiv pentru care domnul Duţă, care apare în multe anchete de presă, cu licitaţii suspecte, cu probleme de tot felul care au fost prezentate în presă şi nu aş vrea să le înşir acum, nu a fost destituit din funcţie la momentul generării acelei crize de care, din câte se înţelege, era responsabil?
Mihai-Răzvan Ungureanu: Două lucruri aici trebuie să vă spun: în primul rând, în ceea ce priveşte şedinţa extraordinară de guvern. Motivul pentru care a fost convocată îl bănuiţi foarte bine, l-aţi expus. Nu trebuia aşteptat să se ajungă la o tragedie şi sper din tot sufletul că am acţionat suficient de rapid pentru ca oamenii aflaţi în suferinţă să nu ajungă într-o stare limită. E primul lucru. Al doilea lucru: măsuri luate imediat şi-au dovedit valoarea imediat. Ceea ce a justificat şedinţa de guvern despre care vorbim.
Şi acum o chestiune de principiu: văd multe referinţe la nume proprii, mai ales în presă, că e vorba de X sau de Y şi aşa mai departe. Eu pornesc, cu experienţa pe care o am, de la câteva chestiuni de ordin etic şi legal; de ordin legal, în primul rând. Trebuie să ai toate elementele întrunite pentru ca în mod legal, ca în mod legal, să poţi destitui pe cineva. Şi cu aceasta presupun că sunteţi de acord, în principiu. Chestiunea de ordin etic ţine de felul în care îmi imaginez eu munca. Pentru mine, nu destituirile sunt scopul în sine, ci reconstrucţia unui sistem, în condiţiile în care am timpul, capacitatea intelectuală de a face acest lucru şi ajutoarele, evident, resursa umană care să poată duce un început de reformă spre bun sfârşit. În momentul în care am venit la guvernare, am fixat un termen T0, în aşa fel încât toţi cei care se află în funcţie să poată performa pe standardele mele şi în calendarul meu, începând cu data învestirii. Acest lucru este valabil pentru toată lumea. Şi puteţi fi convins că în cazul în care nimeni nu se încadrează în aceste termene, care sunt fixate foarte clar - şi pentru sistemul de sănătate, şi pentru ANAF, şi pentru mai multe lucruri - din momentul acela, eu purced la acţiunea administrativă necesară. Este o diferenţă foarte mare între a judeca administraţia stând la peluză şi arătând cu degetul, şi a face o reformă administrativă din interior. Acest lucru trebuie să conducă la următoarea concluzie: nu deciziile luate sub presiune, şi mai ales sub presiune mediatică, sunt cele care întotdeauna sunt bune. Primul lucru. Al doilea lucru: nu înlocuirea unui om repară un sistem. Pot să dau dreptate unei cereri publice, fără discuţie, dar cererea publică fără o argumentaţie solidă administrativă şi legală în spate, nu mai vorbesc de argumentul etic de care am pomenit mai înainte, poate să fie distructivă. Nu apăr pe nimeni aici, vorbesc de un principiu.
În ceea ce priveşte sistemul de sănătate, nu vreau să fiţi surprins, e prima oară când o spun, şi o spun special în această seară, unul dintre obiectivele mele este legea sănătăţii. O lege care, în dezbatere publică, poate fi reconstruită, poate fi adaptată, poate intra în formula de acceptare publică necesară, în aşa fel încât efectul social şi economic să se producă la timp. Cu o lege structurală a sănătăţii, asemenea cazuri la care dvs. faceţi referinţă, inclusiv la problema pentru care a fost convocată şedinţa de guvern, teoretic nu ar trebui să se mai întâmple. Şi sunt convins că este un alt simptom al unei boli profunde. Iar această boală profundă este boala care grevează sistemul naţional de sănătate.
Realizator: Vom asculta cu foarte multă atenţie şi, cum sper că s-a observat, nu v-am întrerupt, pentru că mi se pare că această chestiune este mult prea importantă şi aşteptam răspunsul dvs. în întregime, în integralitate. Cineva, însă, care generează o astfel de criză şi toată presa şi şedinţa respectivă de guvern era axată pe această criză a morfinei. Însă, am vorbit cu specialişti, cu profesori, cu oameni care sunt în domeniul oncologiei şi vorbesc despre absenţa a aproape 40 de citostatice. Nu este o situaţie singulară criza morfinei şi mi-e foarte teamă că situaţia din sănătate este una care este realmente, pentru foarte mulţi dintre români, insuportabilă. Problema este, însă următoarea: dvs. spuneţi că nu trebuie luată o decizie sub presiune mediatică - şi asupra acestui lucru decizia este a dvs., sunteţi prim-ministru. Dar, pe de altă parte, în momentul în care cineva greşeşte într-atât de grav, sistemul respectiv nu poate înţelege că prin demiterea unei persoane de la vârful sistemului, de la vârful guvernului sau de la vârful Ministerului Sănătăţii, prin destituirea cuiva, este cumva, în primul rând, o sancţiune pentru persoana respectivă şi ceea ce ar putea să însemne o sancţiune pentru toţi ceilalţi din sistem care sunt responsabili de asta? Pentru că doar a constata că sunt astfel de crize şi să nu se întâmple nimic pentru foarte mulţi dintre cei care sunt afectaţi, poate că e greu de înţeles.
Mihai-Răzvan Ungureanu: Înţeleg ce spuneţi, dar ştiind că stau de vorbă cu un manager, pentru că şi dumneavoastră sunteţi manager la rându-vă, ca director, veţi înţelege foarte bine şi care este raţiunea. În spatele, în urmarea unei crize care este rezolvată printr-o măsură de urgenţă, ce poate să vină - un control şi o analiză foarte clară a situaţiei. Ai de ales, întotdeauna, între două drumuri: peticeşti sau construieşti. Eu nu aleg drumul peticirii, pentru că asta nu ar fi dus la.. decât, să zicem, înlocuiri de persoane, sistemul, în schimb, şi-ar fi păstrat toate viciile. Ceea ce mă interesează pe mine este ca lucrul, odată început, să fie temeinic. Cred în această... Iertaţi-mă, o secundă...
Realizator: Când o construcţie, însă, se prăbuşeşte nu putem, spune "Aşteptăm să se prăbuşească toată construcţia..."...
Mihai-Răzvan Ungureanu: Nu, nu....
Realizator: ..."şi apoi vedem pe cine mai salvăm"
Mihai-Răzvan Ungureanu: Nu, câtuşi de puţin. Este motivul pentru care mă aplec cu precădere asupra rezolvării situaţiei din sistemul de sănătate. Şi una dintre mizele mele la guvernare este aceasta - Legea sănătăţii. Cred în valoarea terapeutică a unei legi structurale, care să poată oferi şansa reformării unui sistem.
Realizator: Şi eu cred. Eu cred în răbdarea unui manager, cred în /tipul/ dvs. teoretic de a manageria o astfel de situaţie, conform principiilor pe care le-aţi expus mai devreme. Din nefericire, este ceva ce nu aşteaptă; dvs., ca prim-ministru, puteţi aştepta. Un manager poate aştepta. Cancerul însă nu aşteaptă. Pentru cineva care suferă de cancer este clar că nu aşteaptă pe cineva pentru a putea oferi acel tip de medicament.
Mihai-Răzvan Ungureanu: Daţi-mi voie să vă replic. Cum se vindecă sau cum se poate uşura suferinţa cuiva care se află într-o situaţie critică? Prin decapitarea unui administrator? Nu cred asta. Cred că printr-o soluţie care, o dată, se adresează nevoii urgente şi acesta a fost sensul şedinţei de guvern şi, în al doilea rând, printr-o operaţiune de proporţii care înseamnă înlocuirea unui sistem, indiferent care sunt riscurile umane ale unei asemenea chestiuni, ceea ce înseamnă, evident, înlocuire de manageri, regulamente noi, sisteme de performanţă, respectarea unor criterii de profesionalitate.
Realizator: Este adevărat ceea ce spuneţi, însă...
Mihai-Răzvan Ungureanu: Vi se pare foarte teoretic? Nu. Vă explic şi de ce...
Realizator: Ştiţi care este problema...?
Mihai-Răzvan Ungureanu: În spatele acestor situaţii se ascunde un complex de măsuri administrative pe care le-am luat împreună cu membrii guvernului în acel moment şi ale căror rezultate ar trebui să se vadă foarte curând şi sper să le vedeţi foarte curând.
Realizator: Eu sper să se întâmple un astfel de lucru, însă, ştiţi...
Mihai-Răzvan Ungureanu: De altfel, chiar dvs., dacă îmi aduc bine aminte, la Antena 3, aţi remarcat faptul că am cerut un nomenclator, în urmarea acelei şedinţe de guvern.
Realizator: Da.
Mihai-Răzvan Ungureanu: Lucru care era absolut normal. Bineînţeles că surpriza cea mare a fost că nu a existat o asemenea cerere până acum. Era, de fapt, un nomenclator foarte simplu, banal, al medicamentelor generice de care este nevoie, în aşa fel încât stocurile care se pot concentra pe baza lor să poată fi utilizate în asemenea sincope, care sunt generate din varii motive, uneori de ordin comercial, alteori din incompetenţa administrativă. Prima măsură a fost asta, prima măsură a fost aceasta. Ce urmează în spatele ei, însă, este o încercare de reconstrucţie a sistemului şi sper că o să puteţi /.../ la rându-vă, de folos în asta.
Realizator: O să vedem asta. Însă în momentul în care sunt persoane care gestionează un anumit sistem de atât de mulţi ani de zile şi poate fi măsurabil că este defectuos, acel tip de management, întrebarea oamenilor şi a celor care privesc uneori cu încredere sau ceea ce s-a întâmplat în ultima vreme, de cele mai multe ori cu neîncredere... Poftiţi?
Mihai-Răzvan Ungureanu: E cald la dvs., aici.
Realizator: E destul de cald, probabil că s-a încins atmosfera şi din cauza discuţiei noastre. Domnule prim-ministru...
Mihai-Răzvan Ungureanu: Nu e încinsă atmosfera, da...
Realizator: Cineva care face eroare după eroare ani de zile, cum a fost domnul Duţă şi care este contestat, nu doar de media, este contestat de bolnavii de cancer, este contestat de oameni din sistem. Întrebarea este: ce trebuie să se întâmple ca oameni care sunt profund contestaţi, care nu au niciun fel de legitimitate în sensul unei susţineri populare, pentru ca aceasta este una dintre problemele acestei coaliţii. Coaliţia aceasta are o problemă de legitimitate, iar unele dintre aceste persoane, tocmai pentru faptul că sunt contestate, nu vă stârneşte întrebări cu privire la faptul că sunt atât de mulţi oameni din sistem: pacienţi, asociaţii de pacienţi care vorbesc despre faptul că omul acesta nu a adus sistemului, din nefericire, nimic bun.
Mihai-Răzvan Ungureanu: Domnule Gâdea, eu revin la ceea ce şi dvs. aveţi ca experienţă. În primul rând - şi sper că nu v-aţi referit la acesta - şeful Casei Naţionale de Asigurări nu este votat, este numit. Numirile se fac, nu neapărat pe bază politică.
Realizator: Nu m-am referit la faptul că e votat.
Mihai-Răzvan Ungureanu: Păi nu. Numirile au întotdeauna în spate un presupus criteriu de competenţă. Dacă acel criteriu de competenţă nu este asumat şi realizat, evident persoana se dovedeşte incompatibilă cu postul pe care îl ocupă. În acest tip de evaluare se află toţi şefii de structuri din structurile administraţiei centrale astăzi şi vă spun şi de ce se întâmplă aceasta. Pentru că am posibilitatea să fac aşa ceva şi libertatea să purced la asemenea analize, analize care, pe segmente, deja se dovedesc viabile. E motivul pentru care, şi probabil deja ştiţi, demiteri au fost, unele dintre ele sunt de ordin public, altele nu, dar acele demiteri nu sunt de dragul demiterii şi nici într-un caz pentru a da satisfacţie micului divertisment public. Acele demiteri ascund în spatele lor o întreagă schimbare de sistem şi o întreagă schimbare de atitudine managerială. Daţi-mi voie să...
Realizator: Temeri legate de schimbări sunt că oamenii din vârf şi mă refer aici la doi...
Mihai-Răzvan Ungureanu: Daţi-mi voie să vă mai spun ceva...
Realizator:... la Duţă şi la domnul Blejnar.
Mihai-Răzvan Ungureanu: Domnule Gâdea...
Realizator: Oamenii aceştia, parcă indiferent ce se întâmplă, indiferent cine ajunge la putere, indiferent cine este prim-ministru ... Ştiţi, domnul Duţă a fost numit de domnul Videanu de pe vremea când, iată, domnul Videanu era ministru al sănătăţii şi a rezistat tuturor miniştrilor şi nimeni nu s-a atins de el. Când a fost de ales între ministrul Cseke şi domnul Duţă, a fost ales domnul Duţă, când a fost de ales între opinia doctorului Arafat şi opinia doctorului Duţă, a fost aleasă opinia domnului Duţă şi lumea se întreabă: nu cumva e totuşi un pic prea mult?
Mihai-Răzvan Ungureanu: Nu. Eu cred că până la urmă principiul managerial trebuie respectat ca atare. Chiar dacă dvs. arătaţi cu degetul către două persoane, vreau să vă spun un lucru şi, repet, aici invoc şi atitudinea pe care o aveţi dvs.ca manager, ţinem întotdeauna cont de îndeplinirea unor criterii obiective de profesionalitate în momentul în care eşti şef de structuri. A purcede la decapitări impulsive, a face aceasta sperând că printr-o pseudo-soluţie, rezolvi o problemă de sistem, este o atitudine care nu are ce căuta în administrarea oricărei structuri, fie ea de stat, fie private, şi nu fac altceva acum decât să vă spun un lucru cât se poate de clar şi de limpede pentru oricine este manager. Nu pot să cred că dvs., aflat în situaţia de a, să spunem, fiind într-o diferenţă de personalitate cu cineva, primul lucru la care vă gândiţi ca şef şi, respectiv, ca subaltern, ar fi decapitarea lui pentru simplu fapt că nu place. Doi...
Realizator: Mărturisesc însă că am invitat oameni să ne părăsească pentru faptul că era o lipsă de performanţă. Mărturisesc că, în condiţia în care aş manageria un astfel de sistem, cu toate că nu voi ajunge niciodată, dar ştiţi cum e, toată lumea îşi dă cu presupusul...
Mihai-Răzvan Ungureanu: Nu aveţi de unde şti.
Realizator: Sper că nu. Nu aş aştepta ca doctorul Ciomu să facă şi a două oară. Nu, o dată ajunge. Domnul Duţă a dat câteva rateuri oarecum comparabile sau sunt suficient de multe ca să nu mai aştept un nou caz pentru a ne gândi dacă că nu cumva e situaţia de a ne părăsi...
Mihai-Răzvan Ungureanu: Dar vedeţi acum, domnule Gâdea, dvs. schimbaţi tonul: întâi îmi daţi dreptate si apoi iarăşi arătaţi cu degetul către două nume proprii.
Realizator: Principial vă dau dreptate.
Mihai-Răzvan Ungureanu: Principial...
Realizator: Pe anumite cazuri însă...
Mihai-Răzvan Ungureanu: Păi în cazul acesta, domnule Gâdea, fiţi consecvent cu ceea ce spuneţi.
Realizator: Încerc.
Mihai-Răzvan Ungureanu: Păi nu, fiţi ...
Realizator: Ajutaţi-mă să înţeleg la ce vă referiţi, că sunt consecvent.
Mihai-Răzvan Ungureanu: Păi atunci fiţi consecvent cu ceea ce spuneţi. Vorbim de un principiu şi respectăm acel principiu, pentru că altfel, introducând arbitrarul în sistem, indiferent de persoanele despre care vorbim, nu facem decât să creăm precedente periculoase şi vreau să vă mai spun ceva.
Realizator: Apropo de principiu. Hăhăianu dvs. l-aţi invitat să plece, după care a rămas?
Mihai-Răzvan Ungureanu: Unde a rămas?
Realizator: Nu a rămas în funcţie?
Mihai-Răzvan Ungureanu: În funcţie de...?
Realizator: La Transelectrica.
Mihai-Răzvan Ungureanu: Vă invit să vă informaţi mai bine.
Realizator: Deci nu mai este în funcţie?
Mihai-Răzvan Ungureanu: Păi informaţi-vă, domnule Gâdea.
Realizator: Ajutaţi-mă, că sunteţi dvs. de faţă şi nu am cum să nu mă informez din sursa directă, de la prim-ministru.
Mihai-Răzvan Ungureanu: Este un alt director acolo.
Realizator: Domnul Hăhăianu deci a plecat.
Mihai-Răzvan Ungureanu: Nu mai este director la Transelectrica.
Realizator: Dar este în sistem? Este undeva într-o poziţie tot în vârful piramidei?
Mihai-Răzvan Ungureanu:Vă invit să vă informaţi asupra acestei chestiuni.
Realizator: Sunteţi primul-ministru, nu am cum să nu mă informez de la dvs. Este ceva ce vă stânjeneşte în a spune care este situaţia cu domnul Hăhăianu?
Mihai-Răzvan Ungureanu: A, câtuşi de puţin. Nu. Dvs. v-aţi referit la o demisie care este în continuare, în opinia mea, absolut meritată. Ceea ce m-a interesat pe mine a fost rezolvarea unei situaţii care era neplăcută şi de sistem în cazul Transelectrica s-a rezolvat. În momentul de faţă este un director foarte bun, care îşi vede liniştit de treaba lui.
Realizator: Şi domnul Hăhăianu?
Mihai-Răzvan Ungureanu: Ce este cu domnul Hăhăianu?
Realizator: A rămas undeva în sistem, în vârful Transelectrica?
Mihai-Răzvan Ungureanu: Domnule Gâdea, eu nu urmăresc ce face X sau Y după ce a fost demis din poziţia de director. Ceea ce mă interesează pe mine este operaţionalizarea unui sistem şi vreau să-l fac să meargă. Ceea ce constat eu este că dvs. vă orientaţi pe persoane fizice, iar eu vă vorbesc despre un sistem care trebuie funcţioneze. Cum arată pentru dvs. administraţia centrală? Este compusă din ce, de fapt? Din ţinte sau din oameni care încearcă să funcţioneze în interiorul unui sistem?
Realizator: Din punctul meu de vedere, lucrurile sunt în felul următor: sistemul este defectuos de cele mai multe ori pentru că este populat cu oameni care sunt incompetenţi, care sunt corupţi, care sunt susţinuţi, chiar dacă sunt incompetenţi şi corupţi la un loc, pentru că sistemul de sub ei este corupt şi incompetent şi problema la care, până la urmă, vrând-nevrând, am să ajung este faptul că, unul dintre lucrurile care vi se reproşează dvs. de către critici, este faptul că sunteţi un premier interesant, o să fac referire la câteva date personale, cu un CV impresionant, un premier diferit de Emil Boc sau de alţi premieri şi nu vreau să spun lucrurile acestea pentru a vă crea un disconfort în raport cu predecesorul dvs., însă întrebarea este dacă nu cumva sunteţi un premier captiv, un premier care nu poate să ia deciziile cruciale pentru că, până la urmă, este o coaliţie, pentru că până la urmă sunt nişte partide care îi susţin pe oamenii aceştia care au dat nenumărate dovezi de incompetenţă, nenumărate dovezi de, cum să spun eu sau ca să nu spun, dovezi, ca să nu fiu într-atât de categoric, cel puţin suspiciuni clare de corupţie şi întrebarea este dacă dvs. sunteţi un prim-ministru care poate lua decizii în privinţa unor oameni care nu sunt eficienţi sau situaţia de la numirea guvernului, când partidele v-au nominalizat persoane pe care dvs. le-aţi trecut pe o listă şi a părut că v-aţi rezumat la asta, se întâmplă şi în situaţia unor oameni pe care dvs. doriţi să-i schimbaţi.
Mihai-Răzvan Ungureanu: Îmi este greu să înţeleg logica acestei presupuneri. Vă pot spune, însă, următorul lucru. În primul rând, nu există oprelişte în a face ordine în sistem, chiar nici una, nici de ordin politic, nici de ordin administrativ şi cred că chiar PDL a dat un exemplu, mie uşurându-mi foarte mult activitatea, cerându-le secretarilor de stat, directorilor de companii aflate în subordinea ministerelor, să fie pregătiţi pentru a elibera locurile în speranţa depolitizării aparatului administraţiei centrale. Este un lucru care mie mi s-a părut remarcabil şi evident că am mulţumit PDL pentru aşa ceva. Mi s-a părut o atitudine cât se poate de clară şi de matură politic. O spun în beneficiul unui partid care a înţeles acest lucru. Sunt adversarul politizării sistemului administraţiei centrale, ca şi al sistemului administraţiei locale, pentru că nu întotdeauna caracterul politic sau imaginea politică a unui om se suprapune pe aşteptarea de competenţe, şi aici suntem perfect de acord, presupun. Doi - întotdeauna în repararea unui sistem sau în eficientizarea lui, ai nevoie de reguli, ai nevoie de ţinte, ai nevoie de termene, ai nevoie de responsabilităţi. Acolo unde nu sunt, datoria managerului este să le creeze, şi cred că acest lucru trebuie făcut. Acum, eu înţeleg că aşteptările dvs. de la mine, şi probabil şi ale altora, sunt foarte mari.
Realizator: Enorme.
Mihai Răzvan Ungureanu: Enorme. Daţi-mi timp, pentru că într-un timp foarte scurt, ceea ce se poate face este totuşi dramatic limitat de intervalul la care ai acces. În momentul în care poţi performa, în momentul în care un sistem este pus înapoi pe roate şi merge pe făgaşul normal, administrarea lui devine simplă, nu rutinieră, dar simplă. Am întâlnit asemenea sisteme şi am fost administratorul unor asemenea sisteme. Administraţia centrală are foarte multe vicii, are foarte multe boli. Este compusă, fără discuţie şi din oameni competenţi şi din oameni care nu îşi pot acoperi postul în măsura aşteptărilor, şi din oameni care sunt suprapolitizaţi şi din oameni care îşi văd liniştiţi de treabă, indiferenţi la zgomotul de fond politic. Însă aceasta este resursa umană a administraţiei româneşti. Administraţia românească nu este neapărat mai bună sau mai rea decât multe alte structuri din statul român; se poate, însă, reforma, fără discuţie. Cum? Printr-un efort major. Acest efort major nu poate fi o revoluţie, trebuie în primul rând o reformă. Iar o reformă de administraţie centrală are nevoie de legi. Ei bine, dumneavoastră probabil constataţi, ca şi mine, că au trecut foarte mulţi ani în care aşa ceva nu s-a întâmplat. Ceea ce am să pot eu face fiţi convins că veţi vedea.
Realizator: Eu sper să vedem. Din lucrurile pe care le-aţi făcut dvs., unele dintre ele deja se văd. Şi asupra acestor chestiuni realmente sper să apreciaţi faptul că vă pun întrebările pe care oamenii şi le pun şi poate chiar dacă le spun mai bolovănos decât poate v-aţi aştepta, am să le rostesc, pentru că sentimentul meu şi al altora este că poate fi un prim-ministru bine intenţionat, poate fi un prim-ministru care să-şi dorească să nu-şi rateze cariera politică şi publică la începutul anilor... în cea de-a patra decadă a vieţii sale, însă situaţia în care...
Mihai Răzvan Ungureanu: A cincea.
Realizator: A cincea. În situaţia în care sunteţi dvs. în momentul de faţă, cel puţin cu UMF Târgu Mureş, pare că din nou e un fel de livrare la pachet, aşa cum a fost livrat şi guvernul.
Mihai-Răzvan Ungureanu: Explicaţi-mi, ca să pot înţelege.
Realizator: Domnul Emil Boc a spus aseară că... am să vă citez: "Nu acceptăm un şantaj din partea UDMR. Nu guvernăm pe bază de şantaj. De aceea spun că gestul UDMR este profund incorect". Dvs. vă puneţi decizia pe ceea ce politicieni, inclusiv din coaliţia guvernamentală, spun că ar fi un şantaj politic din partea UDMR?
Mihai-Răzvan Ungureanu: Depinde ce înţelegeţi aici, ce luaţi în calcul. Luaţi în calcul o declaraţie politică sau o situaţie de fapt? Am făcut publică situaţia de fapt la începutul şedinţei de guvern de astăzi, beneficiind de sprijinul colegilor dvs. din media. Şi am spus un lucru foarte clar...
Realizator: Eu v-am transmis în direct.
Mihai-Răzvan Ungureanu: Da, asta nu aş putea să vă spun eu. Am spus foarte clar: la întâlniri succesive ale coaliţiei de guvernare, am atenţionat răspicat pe toţi reprezentanţii partidelor că decizia, pe majoritatea temelor care pot să fie dificile, trebuie luată prin consens la nivelul coaliţiei. După ce consensul politic este atins, el este livrat guvernului, guvernul face o analiză tehnică a acestei chestiuni şi după aceea purcede sau nu la punerea ei în practică. Pe această chestiune, e vorba de facultatea din cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie de la Târgu Mureş, unde există o linie în engleză, o linie în maghiară, unde va fi şi o linie în limba română, deja va fi vorba de asta şi unde mi-am exprimat dorinţa că aş vrea să văd şi în limba germană, într-un viitor, sper, apropiat, în această privinţă coaliţia a ajuns la un consens şi acel consens a fost atins în orele de prânz ale zilei de luni. Ceea ce a urmat după aceea ţine de cu totul alt univers decât cel al exerciţiului guvernamental. De ce spun aceasta? Premierul este independent, în sensul propriu al cuvântului, îşi asumă un guvern care are coloratură politică, dar activitatea guvernamentală este o activitate dirijată în sensul independenţei politice pe care o are acest premier, ceea ce nu înseamnă că nu este o activitate în care politicul vine cu propunerile, cu variantele de soluţionare ale unor probleme, pe care guvernul apoi le analizează, luându-şi responsabilitatea asupra produsului final. În chestiunea la care v-aţi referit, astăzi a fost prezentat un proiect de hotărâre de guvern, care a fost, pentru prima dată, oferit în lectură membrilor guvernului. Membrii guvernului au acceptat ca el să fie pus pe site-ul ministerului de resort şi timp de zece zile el se află în dezbatere publică. Vom ţine cont, evident, de rezultatele dezbaterii publice în conturarea finalului unei decizii.
Realizator: Domnule prim-ministru, eu aici am proiectul de hotărâre. Dacă cumva nu este cel corect, poate mă puteţi corecta, însă în acest proiect de hotărâre nu vorbim de înfiinţarea unor linii de predare în limba maghiară. Vorbim de faptul că avem Facultatea de Medicină şi Farmacie cu acest, cel puţin ce am înţeles eu din acest document, dacă nu am înţeles corect să-mi spuneţi, deci, avem Facultate de Medicină şi Farmacie, asistenţă medicală în limba maghiară, medicină în limba maghiară, medicină în limba engleză, farmacie în limba maghiară şi ultima secţie - moaşe.
Mihai-Răzvan Ungureanu: În limba română şi maghiară.
Realizator: În limba română şi maghiară, la ce vă referiţi? La toate lucrurile pe care le-am citat?
Mihai-Răzvan Ungureanu: Pentru secţia de moaşe.
Realizator: A, pentru secţia de moaşe. Este înfiinţarea acestei facultăţi un compromis pe care dvs. l-aţi făcut pentru a nu se destrăma acest guvern şi nu a ajunge în situaţia ca UDMR să părăsească coaliţia guvernamentală şi guvernul?
Mihai-Răzvan Ungureanu: Eu cred că îmi puneţi o întrebare pe care ar trebui să o adresaţi coaliţiei, nu guvernului, pentru că nu guvernul este cel care mediază între partidele componente ale coaliţiei şi acest lucru trebuie să fie clar înţeles.
Realizator: Dar semnătura dvs. de pe hotărârea de guvern este a dvs., a primului-ministru Mihai-Răzvan Ungureanu.
Mihai-Răzvan Ungureanu: Care este semnătura?
Realizator: /.../
Mihai-Răzvan Ungureanu: Nu. Este imprimatul, nu semnătura mea. Semnătura mea va fi în momentul în care, după dezbaterea publică, acest proiect va trece printr-un nou guvern.
Realizator: Domnule prim-ministru, eu am realizat că aici nu este semnătura dvs. Problema este că, în momentul în care, dacă se aprobă acest proiect de hotărâre, vă puneţi semnătura pe un compromis? Cel puţin aşa s-a formulat, că este un compromis pe care puterea îl face cu UDMR. Sunt formulări ale membrilor actualei coaliţii, ale PDL.
Mihai-Răzvan Ungureanu: Dar eu vă repet, domnule Gâdea, că nu din perspectiva guvernului vorbim de un compromis, şi vă repet: nici premierul, nici guvernul nu mediază între partidele componente ale coaliţiei. S-a ajuns la un punct de vedere comun în coaliţie, acest punct de vedere a fost expus guvernului, guvernul ia în calcul din punct de vedere tehnic. Ceea ce poate face guvernul este să compună o hotărâre de guvern care să respecte întocmai Legea educaţiei, care să respecte principiul multiculturalităţii, al multilingvismului în ultimă instanţă şi care, lucrul acesta l-am spus şi în această dimineaţă, să ţină cont de dorinţele studenţilor care sunt principalii beneficiari ai actului educativ la nivel universitar, pentru că este absolut firesc să mă intereseze şi pe mine, cum îi interesează pe colegii din guvern ca studenţii, în momentul în care au diplomele în mână, să ştie că rezultatul muncii lor este legal şi această ...
Realizator: Domnule prim-ministru, este multiculturalism sau este separare?
Mihai-Răzvan Ungureanu: O secundă. Şi această hotărâre de guvern este pentru acest motiv pusă în dezbatere publică. Este politică publică, aveţi ocazia să vă pronunţaţi, nu doar dvs., orice cetăţean din această ţară asupra acestui text.
Realizator: Domnule prim-ministru, ne-am despărţit de un prim-ministru care a avut atât de multe situaţii neplăcute cu Curtea Constituţională şi întrebarea este dacă avem de-a face cu un nou guvern şi cu un prim-ministru care ar putea ajunge cu această hotărâre de guvern, dacă va fi în actuala formulă, spun juriştii, să se declare că această chestiune nu este constituţională. Credeţi că există acest risc?
Mihai-Răzvan Ungureanu: Da. Nu îmi cereţi să privesc în viitor, că este inutil să vă spun ceva până în momentul în care nu vom avea o formă consolidată a acestei hotărâri de guvern - a) sau b) - dacă vom avea această hotărâre de guvern. Dezbaterea publică este esenţială. Participaţi la ea.
Realizator: Deja o facem.
Mihai-Răzvan Ungureanu: Sunteţi bine venit. Este exerciţiul democratic al consultării dvs.
Realizator: Sunt foarte multe lucruri pe care voiam să le discutăm în această seară, în timpul care a mai rămas.
Mihai-Răzvan Ungureanu: Da, fără discuţie.
Realizator: Şi aproape că mă întreb cu care dintre ele să continuu şi vă întreb simplu: care este relaţia dvs. cu doamna Elena Udrea?
Mihai-Răzvan Ungureanu: Relaţia mea cu doamna Elena Udrea? În ce...
Realizator: Personală, o relaţie personală.
Mihai-Răzvan Ungureanu: O relaţie de... Depinde ce înţelegeţi prin relaţie personală. Nici cu dvs. nu am relaţie personală, pentru că abia ne cunoaştem.
Realizator: În condiţiile în care...
Mihai-Răzvan Ungureanu: Îmi explicaţi ce înseamnă relaţie personală?
Realizator: Am să vă explic.
Mihai-Răzvan Ungureanu: Vă rog.
Realizator: În condiţiile în care un fost ministru, membru al Guvernului României, cu bugetul până la urmă cel mai mare, vicepreşedinte al PDL, face în mod repetat, şi astăzi şi zilele trecute, afirmaţii ce ar putea să pară că sunt de natură să... sunt critice la adresa dvs., iar acea persoană nu doar că este vicepreşedinte al PDL, este fost ministru în Guvernul României, este şi cunoscut, este de notorietate faptul că este o persoană apropiată de preşedintele Traian Băsescu, fără niciun fel de conotaţie peiorativă. Întrebarea este dacă deja sunteţi într-un conflict cu membri ai PDL de la vârf şi, în felul acesta, dacă se anunţă un nou conflict între un prim-ministru şi membrii respectivului partid sau a respectivei coaliţii?
Mihai-Răzvan Ungureanu: Să ştiţi că eu nu vreau să pară nicicum arogant ceea ce urmează să vă spun acum, dar vreau să vă aduc un zâmbet pe buze. În anul I de facultate studiam cu toţii logică şi una dintre cele mai mari probleme ale tinerilor studenţi la istorie era să ajungă la examinator recunoscându-şi propriile greşeli de logică. Una dintre marile greşeli ale logicii formale este generalizarea, pornind de la un fapt şi inferând către mai multe fapte, ca şi cum s-ar întâmpla la fel. E ca şi cum pe dvs. v-aş întreba, în cazul în care între noi doi, să spunem, ar exista o relaţie tensionată - Doamne fereşte! - dacă este patronul dvs. cel care are ceva cu tot guvernul sau altfel. Or, eu nu pornesc de la acest tip de judecată. Acum, în ceea ce priveşte, mă rog...
Realizator: Acesta era raţionamentul logic pe care vroiaţi să mi-l prezentaţi?
Mihai-Răzvan Ungureanu: V-am dat un exemplu doar. În ceea ce priveşte...
Realizator: E doar un exemplu?
Mihai-Răzvan Ungureanu: Nu, pur şi simplu este un exemplu, nimic altceva.
Realizator: Dar nu am înţeles ce legătură are ceea ce v-am întrebat eu cu răspunsul dvs. şi cu exemplul pe care l-aţi dat.
Mihai-Răzvan Ungureanu: Acum, dacă îmi daţi voie, vă spun mai departe.
Realizator: Sigur, vă ascult.
Mihai-Răzvan Ungureanu: Eu sunt oricum mult prea preocupat de ceea ce încerc să fac, ca să pot urmări comentarii sau critici. Mie mi se par criticile bine-venite, în niciun caz nu-mi pun problema că ele reprezintă o catastrofă sau pot fi interpretate într-un fel sau altul. Şi vă spun cât se poate de onest, domnul Gâdea, chiar mă preocupă să-mi fac treaba cum se cuvine.
Realizator: Iertaţi-mă, nu mi-aţi răspuns la întrebare. Apreciez foarte mult lecţia dvs. de logică, dar nu mi-aţi răspuns. V-au trebuit 50 de minute să ajungeţi la domnul Voiculescu, mă aşteptam să o faceţi de la început, mai rapid, mai... sunteţi mai sprinten de atât.
Mihai-Răzvan Ungureanu: Nu a fost... Nu încercaţi să deturnaţi, pentru că nu a fost câtuşi de puţin asta.
Realizator: Nu, dar nu mi-aţi răspuns la întrebare. Doamna Udrea, vreţi să vă citesc declaraţia domniei sale de astăzi?
Mihai-Răzvan Ungureanu: Da, vă rog, sigur!
Realizator: Doamna Udrea... am aici această declaraţie şi sper să o găsesc, a spus că... Gata! "Referitor la bazinele de înot, mă aşteptam ca membrii guvernului, primul-ministru, să nu aibă abordări de tipul unor jurnalişti - şi spune chiar de la Antena 3. Trebuie să ştiţi foarte bine subiectul, astfel rişti să vorbeşti"... sunt puncte de suspensie, nu ştiu dacă... ce vrea să spună doamna Udrea, poate "prostii". "Din ceea ce a spus reieşea că nu ştia foarte bine subiectul. Era normal, era de două săptămâni prim-ministru, dar tocmai de aceea trebuia mai multă rigoare, pentru că riscul este să ai abordările unor persoane care vorbesc cu rea-credinţă". Vi se pare că este critic sau vi se pare că trebuie să faci un exerciţiu de logică?
Mihai-Răzvan Ungureanu: Mie mi se pare, în primul rând, că noi trebuie să facem un exerciţiu de logică, dvs. şi cu mine. Şi în al doilea rând, nu am ce comenta pentru un asemenea citat. De fapt, ce aţi dori să comentez eu în situaţia asta?
Realizator: Dacă doriţi să faceţi un comentariu, dacă nu doriţi nu e niciun fel de problemă.
Mihai-Răzvan Ungureanu: Chiar nu am ce comentariu să fac.
Realizator: Atunci am să vă rog să vorbim despre chestiuni care poate chiar sunt importante.
Mihai-Răzvan Ungureanu: Aceasta chiar nu este o chestiune importantă.
Realizator: Am înţeles. Primul interviu pe care l-aţi oferit după numirea şi votul în Parlament în ceea ce vă priveşte, ca prim-ministru, a fost la postul public de televiziune şi acolo aţi vorbit despre posibilitatea de a reduce CAS-ul. Era un lucru aşteptat de mediul privat, de oameni în general, pentru că o astfel de măsură ar putea să însemne o gură de oxigen pentru foarte mulţi dintre cei care au nevoie de ea şi majoritatea ar avea nevoie de ea.
Mihai-Răzvan Ungureanu: Da.
Realizator: Atât mediul privat, cât şi bugetarii. Ar fi o decizie ce probabil că ar putea să vă aşeze în galeria personajelor luminoase pentru oamenii care sunt în momentul de faţă...
Mihai-Răzvan Ungureanu: Doar printr-o asemenea decizie.
Realizator: Şi printr-o astfel de decizie. Cineva care umblă la veniturile oamenilor, ştiţi, poate să ajungă la 10% încredere sau sub 10% încredere sau poate să crească în încrederea oamenilor.
Mihai-Răzvan Ungureanu: Încep să ghicesc întrebarea dvs.
Realizator: Sigur, aveţi şi această calitate pe care o apreciez, însă preşedintele Traian Băsescu, la două zile după ce dvs. aţi oferit acest interviu şi aţi făcut aceste declaraţii, declaraţiile dvs. mi s-au părut destul de clare, destul de categorice, preşedintele merge în Parlament şi vorbeşte, sigur, despre economie, despre agricultură, despre IT, despre tot felul de lucruri. A avut un discurs amplu şi a spus că salariile trebuie reîntregite, nevorbind despre micşorarea CAS, iar într-un interviu pe care l-a oferit câteva zile la Pro TV a fost cât se poate de clar şi a spus că nu este de acord cu această micşorare la care dvs. aţi făcut referire. Până la urmă, cum rămâne? Mergeţi pe direcţia pe care deja v-aţi pronunţat, de micşorare a CAS, sau pe varianta oferită de preşedinte spunând că sunt bani din alte zone care ar putea să fie aduse acele resurse pentru a se reîntregi salariile?
Mihai-Răzvan Ungureanu: Bun. Haideţi să o luăm întâi cu chestiunea de context, data esenţială la care trebuie să facem referire. În primul rând, toată discuţia, şi am spus acest lucru, inclusiv în interviul de la TVR, absolut orice măsură de ordin fiscal trebuie să ţină cont de nişte date statistice pe care le aşteptăm spre sfârşitul acestei luni sau poate la începutul lui aprilie, mai bine zis. În situaţia în care vedem care e spaţiul bugetar, spaţiul fiscal în care ne putem mişca, putem gândi ce urmează să facem mai departe. Acum, tentaţia este să pui cele două opţiuni în contradicţie, când de fapt ele se succed în modul în care au fost expuse. Mărirea salariilor bugetarilor este primul punct în capitolul 18 al programului de guvernare. Surpriza mea a fost că nimeni nu a citit programul de guvernare, cu excepţia celor care se leagă direct de el, pentru că reprezintă temele obligatorii ale guvernării. Deci ceea ce a spus preşedintele în Parlament nu este altceva decât accentuarea acestui prim punct din capitolul 18 al programului de guvernare. Exista orişicum acest scenariu în mintea noastră în momentul în care am preluat guvernarea şi aceste studii de impact, scenarii de desfăşurare a oricărei măsuri de ordin administrativ-fiscal, toate acestea se elaborează în guvern. În egală măsură însă, am simţit nevoia să dau un mesaj care să fie un mesaj de încurajare către mediul privat şi am vorbit despre CAS fără să dau un termen de timp şi fără să spun că este o chestiune care trebuie să vină imediat peste noapte, ştiind foarte bine o dată că nu se poate până în momentul în care nu avem datele agregate şi, în al doilea rând, pentru că şi într-un caz şi în celălalt există avantaje şi dezavantaje. Şi ca să fiu cât se poate de obiectiv vă spun care sunt dezavantajele scăderii CAS, că e vorba de angajaţi sau angajatori. În primul rând, impactul foarte mare pe un deficit structural gravisim, care se leagă şi de una dintre temele pe care mai înainte le-aţi deschis, chiar dacă era cu adresă personală, e vorba de deficitul de la pensii - 3,6 miliarde, 3,6 miliarde care e un deficit structural enorm şi pe care scăderea CAS-ului îl alimentează. Şi mărirea salariilor poate să aibă un impact foarte serios, nu mai enumer totul, mă refer la dezavantaje. Dar şi într-un caz şi în celălalt, ceea ce interesează este o dată oportunitatea, capacitatea de a face aşa ceva în funcţie de spaţiul fiscal pe care l-am putea avea, şi nu este deloc de neglijat faptul că avem nevoie să repornim economia românească. Primul mod în care poţi reporni economia românească este consumul. Nu înseamnă că este singurul şi dacă este doar pe consum cădem într-o greşeală care s-a mai făcut în urmă cu câţiva ani. Cam asta este momentul de faţă gândirea, vorbim de ipoteze de lucru, una dintre ele este însă prinsă în programul de guvernare şi fiind prinsă în programul de guvernare nu s-a făcut vorbire despre ea decât în discursul preşedintelui la Parlament, toată lumea presupunând că este deja cunoscută.
Acum, gândiţi-vă în felul următor: interesul general este dictat de interesul cetăţeanului, interesul cetăţeanului este să poată reveni la un nivel de bunăstare. Cât de relativ este conţinutul termenului, nu discut. După câţiva ani de constrângere bugetară majoră, ne aflăm într-o situaţie mult mai bună acum din punct de vedere economic, însă trebuie să ţinem cont, şi astea au fost cuvintele pe care le-am pronunțat şi eu, dar şi ceilalţi, indiferent de etajul de executiv pe care-l ocupă, trebuie să ţinem cont de prudenţă, trebuie să ţinem cont de responsabilitatea pe care o avem pentru a păstra o stabilitate macroeconomică reală. Stabilitatea macroeconomică reală este cea care garantează, de exemplu, mediului privat predictibilitate. Ce înseamnă aceasta: să ştie că nu se schimbă nimic de pe o zi pe alta. Nu este teorie ce vă spun acum, este o linie strategică esenţială. Am scăpat de ce a fost foarte greu, dar nu suntem în situaţia în care să ne bucurăm de bani, mai ales de banii bugetului naţional, cum se întâmpla în urmă cu trei-patru ani. De ce? Odată pentru că, din convalescenţă, ne revenim cu dificultate, din boală în convalescentă ne revenim cu dificultate, în al doilea rând pentru că trăim într-un context economic complicat, recesiune în zona euro în a doua parte a anului, în al treilea rând pentru că nu ne aşteptăm la un flux spectaculos de investiţii străine, în al patrulea rând pentru că trebuie să căutăm bani în ceea ce putem avea astăzi, de la sugrumarea pe cât posibil a evaziunii fiscale şi până la absorbţia de fonduri europene care este extrem de importantă. În situaţia aceasta toate calculele de previziune pe care le facem sunt încă în acest moment analize de lucru. Să dea Dumnezeu să se poată!
Realizator: Deci până în momentul de faţă dvs. nu aveţi decât analize de lucru, nu aveţi, nu sunteţi la fel de înclinat să spuneţi: merg pe varianta cu reducerea CAS sau cred că acesta este drumul cel bun. Sunt doar variante de lucru, pentru că, ceea ce am crezut în urma intervenţiei dvs. din interviul de la televiziunea publică, păreaţi că sunteţi decis pentru drumul acesta şi citatul pe care l-am selectat din emisiunea respectivă arată o determinare pentru acest drum. Sunteţi mai rezervat acum cu privire la acest lucru, pentru că am ascultat cu foarte multă atenţie şi dintre toate lucrurile pe care dvs. le-aţi spus părea că este mai degrabă un discurs care să pregătească faptul că nu suntem pregătiţi acum pentru a mări acum salariile sau pentru a le reîntregi, depinde ce formulă vrem să folosim, pentru că, aţi spus dvs., este recesiune în Europa. În momentul de faţă economia românească are probleme şi după... chiar şi preşedintele a explicat faptul că sunt probleme cu modul în care sunt colectate veniturile la buget. Deci întrebarea este, dacă toate datele acestea sunt, dacă la nivel european aceasta este situaţia, dacă la nivel naţional aceasta este situaţia, până la urmă există doar dorinţa de a face această mărire, este un interes politic major, în sensul de electoral major, înainte de alegeri? Pentru că, repet, datele pe care le-am auzit mai devreme de la dvs. şi precauţia la care aţi făcut referire par a fi într-o oarecare contradicţie cu dorinţa de a mări salariile.
Mihai-Răzvan Ungureanu: Nu. Dar nu aş vrea să pornim de la interpretarea unui ton, pentru că atunci putem să ajungem în cine ştie ce concluzie. Câtuşi de puţin. Am spus că mă interesează acest lucru, nu am dat un termen de timp. Mi se pare normal ca noi să ne gândim şi la aşa ceva. Dar revin la ceea ce vă spuneam înainte, nu am vorbit despre programul de guvernare, pentru că programul de guvernare ar trebui să fie foarte cunoscut. Acest program de guvernare pe baza căruia actualul executiv îşi continuă activitatea este de domeniul public, iar în programul de guvernare....
Realizator: /.../ de guvernare care nu s-au aplicat.
Mihai-Răzvan Ungureanu: Staţi. Vorbim despre o lună, vorbim la o lună după ce a fost făcută învestitura. Deocamdată încercaţi să vedeţi faptul că ne ţinem de acest program de guvernare. În ce măsură nu-l vom putea împlini complet, Doamne fereşte, sau parţial rămâne să decidem în clipa în care acest guvern nu va mai fi la putere şi<
Realizator: Sunteţi de acord cu mine, că foarte mulţi aşteaptă un răspuns de la primul-ministru al României dacă salariile se vor mări sau nu?
Mihai-Răzvan Ungureanu: Fără discuţie şi atunci răspunsul meu sună în felul următor: am să fac exact, sper să pot face, ceea ce cred că se cuvine în aşa fel încât cetăţeanul să fie într-o situaţie mult mai bună în anul acesta decât în anul trecut. Există o categorie de oameni care a fost dramatic atinsă de reducere şi aceştia sunt bugetarii. Să recunoaştem că o mărire de salarii, în sectorul bugetar, le redă oamenilor ceea ce câţiva ani de viaţă grea le-a luat şi trebuie să fim cât se poate.... Mie mi se pare că este onest să gândim în felul acesta. Pe de altă parte, în spatele acestei gândiri trebuie să se afle şi un plan mai larg, care nu se rezolvă exclusiv prin reîntregirea, cum se spune, prin reîntregirea salariilor bugetarilor. Acesta este felul în care pui economia în funcţiune. Economia nu o poţi pune în funcţiune cu o singură măsură. Trebuie să faci mult mai mult de atât. Ce îmi doresc eu este, în primul rând, să readuc un minim de optimism pentru cei peste care a trecut criza greu şi, în al doilea rând, un minim de energie într-o economie care tuşeşte stând şi aceasta se poate face în opt luni de zile. Se poate face în opt luni de zile cu un enorm efort şi este efortul la care sunt angajat. Sper să fie cu succes. Am încăpăţânarea să cred asta. Ştiţi ce îmi trece mie prin minte acum, de fapt? Toată discuţia de astăzi de la guvern, lăsând de-o parte Universitatea de Medicină şi Farmacie şi toate celelalte, mai toată ziua astăzi s-a consumat pe discuţii legate de fondurile europene şi nu este o vorbă în vânt. Avem nevoie de 6 miliarde fonduri europene aduse în România. 2,5 sunt pe politici agrare şi dezvoltare rurală şi restul de 3,5 - coeziune şi structurale. 6 miliarde. Vă rog să mă credeţi că nu este uşor deloc, în condiţiile în care ai destule disfuncţionalităţi în sistem şi când trebuie să pui roţile în mişcare să funcţioneze în cu totul alte viteze. Este banul cel mai ieftin dacă îl ai şi cel mai scump dacă îl pierzi şi am trecut de multe ori pe lângă şanse bune. Dacă aceşti bani intră în economia noastră, veţi vedea că efectul pozitiv, inclusiv în bunăstarea cetăţeanului plătitor de taxe, va fi aproape imediat. Asta este miza, de fapt şi în faţa unei asemenea mize, credeţi-mă, discuţiile de ipoteză economico-fiscală pălesc.
Realizator: Da. Eu am încercat în seara asta să primesc un răspuns din partea dvs. pentru oamenii care se uită la noi.
Mihai-Răzvan Ungureanu: Răspunsul pe care l-am dat nu este suficient de articulat?
Realizator: Este un răspuns articulat, dar este mai degrabă o dorinţă decât ceva care pare a fi o certitudine.
Mihai-Răzvan Ungureanu: A, nu. V-am explicat şi de ce. Pentru că şi îmi doresc să avem această discuţie mai târziu, în clipa în care vom avea datele economice agregate vom şti ce facem mai departe. Mai avem de aşteptat o lună. Statistic, pentru a şti de la ce pornim.
Realizator: Domnule prim-ministru, în momentul de faţă, foarte multe dintre aşteptări sunt legate de partea economică şi întrebările referitoare la salarii sunt doar câteva dintre preocupările legitime ale oamenilor care sunt în această ţară. Există alte lucruri pe care le vizăm. S-a vorbit despre scăderea CAS, s-a vorbit despre nescăderea CAS...
Mihai-Răzvan Ungureanu: Nu, despre creşterea veniturilor, reîntregirea veniturilor salariale.
Realizator: Reîntregirea veniturilor, dar nu prin diminuarea CAS-ului. Problema care a fost de-a lungul timpului imputată guvernului Boc şi guvernului ce a fost până acum o lună, care a gestionat situaţia, a fost faptul că doar a luat măsuri de austeritate fără să găsească metode pentru a genera o creştere economică. A fost măsura creşterii TVA în condiţiile în care s-au diminuat şi salariile, de unde consum, a fost măsura taxei care a distrus o serie întreagă de firme mici şi mijlocii şi ştiţi, cred, datele cu privire la această decizie şi întrebarea este dacă actualul guvern găseşte resurse, găseşte mecanisme pentru a pune economia, spuneaţi să-i daţi puţină energie. Dvs. aţi cerut bani din evaziunea fiscală şi nu ştiu dacă răspunsul este pe măsura aşteptării dvs., poate ne spuneţi în seara asta...
Mihai-Răzvan Ungureanu: Vom vedea peste o lună. A trecut o lună, mai rămâne o lună.
Realizator: Şi dacă rezultatul nu este cel aşteptat de dvs., veţi ...
Mihai-Răzvan Ungureanu: Voi purcede la măsuri, fără discuţii.
Realizator:Veţi purcede la măsuri?
Mihai-Răzvan Ungureanu: Fără discuţii.
Realizator: Bun. Se vorbeşte şi am văzut că s-a depus inclusiv în Parlament un proiect de lege cu privire la nişte măsuri drastice împotriva funcţionarilor, celor din administraţie care se dovedesc a fi corupţi, să fie pedepse duble şi lucruri de felul acesta. Aveţi un plan care să vă ofere în momentul de faţă măcar speranţa, cum spuneaţi mai devreme, că economia românească ar putea să găsească un drum de a ieşi din această situaţie, pentru că sunt destul de multe lucruri care, aşa cum spuneaţi mai devreme, ne fac să fim trişti şi ne fac să nu găsim suficiente motive de speranţă cu privire la ziua în care vom putea spune că am ieşit din criză?
Mihai-Răzvan Ungureanu: Da, există un asemenea plan care capătă concreteţe în detaliile sale în fiecare zi. Şi vă spun cum se ajunge la un asemenea plan, de la ce am pornit, de la câteva constatări de genul celor pe care le-aţi făcut dvs. acum, care sunt evidente şi, în al doilea rând, prin consultarea mediului privat aflând exact ce se întâmplă în economia reală. Economia reală se reflectă mult mai bine la nivelul investitorului privat, mai ales al celui care se află întotdeauna într-o relaţie mai dificilă cu administraţia şi care produce, pe seama propriilor experienţe, soluţii. E motivul pentru care şi o spun cumva înainte de o fi zis public din sala guvernului, e motivul pentru care probabil într-o săptămână, aproape sigur în săptămâna viitoare de fapt, voi putea anunţa că lângă mine apare un consiliu consultativ de afaceri, în sensul economic al cuvântului, compus din reprezentanţii cei mai distinşi ai mediului românesc, a investiţiilor private româneşti din diferite ramuri de activitate, de la industria alimentară, la industria extractivă, dacă doriţi, de la industrie prelucrătoare, uşoară până ...de la industria prelucrătoare până la industria uşoară, oameni care şi-au construit companiile, numele, profitul în general pe seama propriei inteligenţe economice. Aceşti oameni vor reprezenta pentru mine şi încă o dată, dacă îmi daţi voie, le mulţumesc public pentru felul generos în care au venit să îmi fie aproape, aceşti oameni urmează să-mi livreze nu doar ceea ce au aflat ca experienţă, ci şi soluţiile posibile pentru ca economia românească pe diferite sectoare de activitate să înceapă să mişte. Soluţiile la care deja s-au gândit pot, de exemplu, să se reunească într-un corp de sugestii pentru îmbunătăţirea absorbţiei fondurilor europene. Vă dau un exemplu: se pot reuni într-un corp de sugestii de care apoi exerciţiul guvernamental ţine cont în funcţie de context şi de posibilităţile sale pentru revigorarea exportului românesc în spaţii care nu sunt neapărat ale Uniunii Europene. Noi suntem oricum puternic orientaţi în export către Uniunea Europeană şi în interiorul Uniunii Europene către Germania, dar sunt atâtea alte ţinte către care exportul românesc ar putea găsi, nu doar capacitate de implementare, ci profit care apoi se repatriază în ţară aducând bani suplimentari la buget şi deci cetăţenilor. Aceste chestiuni se vor discuta în acest Business Advisory Council, în acest consiliu consultativ de afaceri, şi sunt convins că rezultatele sale, care vor veni imediat pentru că oamenii sunt pregătiţi şi au aşteptat de foarte mult timp să stea de vorbă cu guvernul, cu un prim-ministru, indiferent cine va fi el, să fie băgaţi în seamă, să poată avea un dialog pozitiv cu câştig reciproc, nu de natură privată, ci de natură naţională. Soluţiile acestea vor veni foarte curând şi sper că le veţi şi vedea. Acesta este genul de ajutor pe care îl primesc şi acestea sunt părţi ale planului de care vă spuneam mai înainte.
Realizator: Luăm o scurtă pauză. După această pauză de publicitate mai avem o serie de întrebări, cele mai bune întrebări le-am păstrat la sfârşit, în mod evident. Revenim, rămâneţi cu noi. Aştept în continuare mesajele dvs. în ultima parte a emisiunii. Sper să avem timp să facem referire la câteva dintre mesajele pe care le-aţi trimis pe Facebook sau pe forumul emisiunii. Aveţi un răstimp pentru a transmite mesajele dvs. întrebări, comentarii. Revenim imediat, rămâneţi cu noi.
Domnule prim-ministru, au fost suficient de multe comentarii pentru a justifica o astfel de întrebare.
Mihai-Răzvan Ungureanu: Pot să vă rog ceva?
Realizator: Sigur.
Mihai-Răzvan Ungureanu: Numai să vorbiţi un pic mai tare pentru că toate ventilatoarele....
Realizator: O să-i rog pe colegii mei să dea sunetul un pic mai tare în platou.
Mihai-Răzvan Ungureanu: Mulţumesc!
Realizator: Bun. Au fost suficient de multe comentarii pentru a justifica o astfel de abordare, inclusiv preşedintele a fost întrebat dacă vă vede ca viitorul candidat la prezidenţiale din partea PD-L şi domnia sa a oferit un răspuns. Dvs. vă vedeţi după acest mandat şi, eu ştiu, ce urmează după el, candidatul PD-L la funcţia de preşedinte al României?
Mihai-Răzvan Ungureanu: Am să vă răspund foarte onest. Eu cred că întâi am de dovedit performanţe în ceea ce fac acum, indiferent de ceea ce aş putea gândi eu în viitor. Dacă v-aş spune "mă văd acolo", sau "sigur voi ajunge în acel punct", aş fi dintr-o dată lipsit de bun simţ şi în al doilea rând lipsit de realism. Nu poţi să speri la mai mult, la un pas suplimentar în cariera politică, şi mai important decât atât, la un grad ridicat de acceptare publică în absenţa unei performanţe în poziţia pe care o ocup acum.
Realizator: Deci, ca să înţeleg, dacă dvs. veţi avea performanţă în funcţia de prim-ministru, vă gândiţi la un astfel de plan de a candida la prezidenţiale?
Mihai-Răzvan Ungureanu: Mă pot gândi mai departe într-adevăr, dar....
Realizator: Deci luaţi în calcul această variantă?
Mihai-Răzvan Ungureanu: Pot să iau în calcul şi această variantă, dar esenţial, esenţial este felul în care acest guvern condus de mine astăzi reuşeşte să performeze. Putem să luăm în calcul absolut orice. Încă o dată, suntem în teritoriul purei speculaţii şi nu pot să merg mai departe în detalii asupra cărora în clipa de faţă chiar nu cred că face rost să vorbim. Ceea ce mă interesează în acest moment, în modul cel mai sincer şi mai clar cu putinţă vă spun, este să pot performa. Iar performanţa are câteva criterii precise de apreciere. Spunându-vi-le, evident că, de fapt, dau voce unui angajament implicit. Fondurile europene, fondurile europene, economia în mişcare, îmbunătăţirea traiului cetăţenilor. În ce măsură şi cum, vom vedea. Acesta a fost un subiect despre care am vorbit în jumătatea precedentă.
Realizator: Care este opinia dvs. cu privire la....
Mihai-Răzvan Ungureanu: Evaziunea fiscală, de exemplu.
Realizator: La USL, la liderii opoziţiei? S-a vorbit despre faptul că aveţi o relaţie personală de mai multă vreme cu domnul Victor Ponta. Domnul Victor Ponta, la rândul domniei sale, a fost criticat pentru faptul că ar fi avut un discurs prea binevoitor la învestitura dvs. Cum vedeţi dvs. să relaţia cu opoziţia, pentru că aţi făcut o serie întreagă de declaraţii referitor la posibile întâlniri, la dorinţa de comunicare, de colaborare, însă până în momentul de faţă avem situaţia următoare: parlamentarii coaliţiei participă în Parlament, opoziţia este în continuare în grevă parlamentară şi nu pare că relaţia dintre guvernul pe care-l conduceţi şi opoziţie să fie mai bună decât relaţia pe care a avut-o fostul guvern cu actuala opoziţie.
Mihai-Răzvan Ungureanu: Am să desfac întrebarea dvs. în mai multe întrebări de fapt şi implicit în mai multe răspunsuri. În primul rând, am afirmat şi nu cedez deloc de la.., am afirmat faptul ca este extrem de importantă prezenţa opoziţiei în Parlament, măcar pentru faptul că există suficiente tipuri de politici strategice pe care acest guvern, de care acest guvern este responsabil, care trebuie tratate transpartinic din perspectiva interesului naţional. Vă dau un exemplu foarte-foarte scurt: vineri, vinerea care urmează acum, într-o şedinţă de guvern extraordinară urmează să discutăm proiectul de lege, evident pentru a-l avansa spre Parlament, pentru pachetul 3- energie. Ştiţi despre ce este vorba, nu am să insist. Ceea ce intră în interiorul acestei iniţiative legislative este crucial, important pentru toată România. Mi se pare nu doar corect etic, mi se pare corect politic ca în dezbaterea legii care vizează pachetul 3-energie să fie prezentă şi opoziţia şi puterea. Este un exemplu. Tot aşa cum cred că pentru chestiuni de interes naţional dialogul transpartinic este esenţial, de la Schengen la Mecanismul de Cooperare şi Verificare, dacă vreţi. Toate aceste probleme se tratează la nivelul unui Parlament reunit în formulă completă. Nu este doar imaginea reală şi necesară a parlamentarismului democratic, este, cred, o obligaţie care vine din ambele părţi ale spectrului politic, putere şi opoziţie, de a întreţine acest dialog. Eu mi-am arătat disponibilitatea şi, la nivelul meu, fie că este vorba de un contact personal, fie că este vorba de un contact care are un caracter relativ de formalitate, acest dialog există. Acum mă va ierta domnul preşedinte Ponta şi vă fac o confidenţă, chiar dacă nu am avut această înţelegere cu domnia sa, noi ne-am auzit la telefon şi în această după-amiază.
Realizator: În ce context, dacă ne puteţi spune?
Mihai-Răzvan Ungureanu: Nu, nu, a fost un telefon pe care am considerat că este normal să-l dau.
Realizator: L-aţi consultat în vreo privinţă?
Mihai-Răzvan Ungureanu: Nu este vorba de o consultare, este vorba de nevoia de a ne întâlni pentru a discuta priorităţile legislative esenţiale care ne aşteaptă pe perioada care urmează, între care, de exemplu, pachetul 3-energie, despre care i-am spus. Ştim foarte bine că toţi ceilalţi reprezentanţi ai partidelor din arcul guvernamental cunosc această chestiune. Şi mi se pare, repet, corect politic, dar şi democratic ca preşedintele PSD să cunoască acest lucru şi să /.../.
Realizator: Dar, pe domnul Crin Antonescu l-aţi sunat?
Mihai-Răzvan Ungureanu: Nu am apucat să-l sun, dar îl voi suna şi pe domnia sa, evident. Deci, nu există o oprelişte subiectivă care să împiedice dialogul, o piedică subiectivă care să împiedice dialogul. Dar, dincolo de ceea ce pot eu face, la nivelul unui telefon sau la nivelul unei întâlniri, există raţiuni de ordin politic pe care, evident, nu le pot eu dirija, nu pot eu aduce opoziţia în Parlament, în condiţiile în care există, mă rog, alte criterii după care Parlamentul s-ar putea reîntregi, dar nimic nu mă împiedică să-mi manifest dorinţa ca acest lucru să se întâmple, mai ales pe chestiuni foarte serioase.
Realizator: Domnule prim-ministru, dialogul pe care dvs. îl veţi avea sau nu cu opoziţia este o chestiune pe care o vom afla, de la dvs., de la opoziţie, din evenimente, vom vedea.
Mihai-Răzvan Ungureanu: A, vă întrerup cu o chestiune. Aţi vorbit de discursul domnului preşedinte Ponta în Parlament. Mie mi s-a părut că este proba revelatorie a unui tip de comportament politic care este dezirabil în generaţia din care faceţi dvs. parte, din care face domnul preşedinte Ponta parte, din care fac şi eu parte, dacă îmi daţi voie să vin mai aproape de vârsta dvs. Bun-simţ, corectitudine politică, critică, însă spusă în termenii celei mai urbane şi mai adecvate expresii. Parlament European se numeşte acest lucru, de culoare europeană, fără invective, fără explozii de personalitate. Vă rog să mă credeţi că ceea ce a făcut domnul preşedinte Ponta, prin replica la discursul de învestitură, mi s-a părut a fi normalitatea însăşi şi probabil, ca şi dvs., mai am şi eu, din când în când, surprize când constatăm, cum vă spuneam înainte să ne revedem în platou, că normalitatea, gesturile de normalitate au început să ni se pară anormale şi spectaculoase prin raritatea lor, iar ceea ce, de fapt, nu ar trebui să intre în regula cotidiană este des întâlnit.
Realizator: Vedeţi, eu vă ascult cu interes şi lucrurile pe care le spuneţi dvs. sigur că au un sens. Problema este că dvs. aţi venit în acest joc politic şi în această bătălie dintre putere şi opoziţie, dintre cei care erau în stradă versus putere, într-un moment şi spuneţi acesta este nivelul de dialog, acesta este nivelul de discurs pe care mi-l doresc, însă problema este...
Mihai-Răzvan Ungureanu: Eu sper ca domnul preşedinte Ponta să mă scuze că am făcut confidenţa aceasta.
Realizator: Sunt relaţiile dvs. Problema, însă, este următoarea. În momentul în care există o istorie între actuala putere şi opoziţie, pentru că eu, până la urmă, sunt spectator şi nu spun că e nici bine, nici rău greva parlamentară, însă nu am cum să nu constat faptul că doamna Roberta Anastase - şi este o revendicare a acelora care sunt în opoziţie - ar trebui să facă un gest minim, în urma lucrurilor care au fost văzute de presă şi faptul că dvs. veniţi şi cereţi ca lucrurile să fie luate de la zero în ceea ce vă priveşte, într-un fel este justificat. Pe de altă parte, însă, dvs. sunteţi primul-ministru al unei coaliţii care, multe dintre deciziile pe care le-a luat, au adus-o în situaţia scorului electoral în care este astăzi şi probabil că aşteptarea dvs. ca nivelul să fie sus este îndreptăţită şi mi-aş dori ca nivelul să fie sus.
Mihai-Răzvan Ungureanu: Este legitimă.
Realizator: Din păcate, însă suntem în a doua repriză. În prima repriză, nici nu ştiu dacă suntem doar în a doua repriză, suntem oarecum, ţinând cont de alegeri, pe ultima parte a meciului. Din păcate, însă, până la momentul în care aţi intrat dvs. pe teren prea multe faulturi, prea multe furturi, prea multe momente care erau nedrepte faţă de oamenii din teren şi faţă de oamenii din tribune, faţă de oamenii de acasă, pentru că...
Mihai-Răzvan Ungureanu: Domnule Gâdea, vă întrerup, că vă dau posibilitatea să vă relaxaţi un pic.
Realizator: Vă mulţumesc.
Mihai-Răzvan Ungureanu: Domnule Gâdea, nu vin sau mai bine zis nu am venit în această guvernare cu gândul că iau după mine un lest politic. De aceea am şi pomenit de un termen de început, un T0 de la care începem să socotim lucrurile. Lestul politic la care vă referiţi dvs. merită analizat în momentul în care vă uitaţi şi arătaţi cu degetul spre politic. Ceea ce se întâmplă în acest moment şi discuţia noastră, după câte înţeleg eu, este o discuţie axată pe ceea ce acest guvern trebuie să facă. Îmi cereţi o analiză a politicului. În momentul în care v-aş spune că aşteptările mele sunt foarte mari de la clasa politică, sunt convins că mi-aţi da dreptate şi nu aţi fi singurul care ar spune acelaşi lucru. Pentru că îmi doresc o clasă politică capabilă să judece democraţia în termenii unui pragmatism naţional, în termeni în care tot ceea ce înseamnă politică, care este una dintre cele mai mari arte ale conducerii, nu înseamnă nici ce aţi enumerat dvs., furturi şi aşa mai departe. Înseamnă, în primul rând, dedicaţie absolută pentru interes, interesul unei naţiuni. Eu cred în acest lucru. Nu vreau să par în ochii dvs. naiv sau idealist. Dar este unul dintre motivele pentru care sunt convins ca există o generaţie care poate să facă o schimbare la un moment dat, începând cu simplul comportament şi terminând cu modul în care înţelege politica.
Realizator: Vă referiţi la generaţia domnului Ponta, a domnului Antonescu, la ce generaţie? Pentru că generaţia la care dvs. faceţi referire este, într-un fel, poate transpartinică. Generaţia de la care s-a aşteptat într-atât de mult mi-e teamă că tocmai a avut un eşec remarcabil, mă refer, aţi văzut ce s-a întâmplat în stradă şi la protestele pe care le-am urmărit cu toţii. Apropo de proteste, vreau să vă pun o întrebare.
Mihai-Răzvan Ungureanu: Da. Să ştiţi că există şi generaţii de gândire, nu doar generaţii de vârstă. Şi atunci, evident, lucrurile stau altfel. Altminteri îl excludeţi pe domnul preşedinte Antonescu din generaţia noastră, că are o vârstă domnia sa, totuşi.
Realizator: Poate fi exclus, conform acestui tip de gândire. Eu, însă...
Mihai-Răzvan Ungureanu: De asta vă spun că există şi generaţii de gândire.
Realizator: Eu, însă, vă întreb pe dvs., eu nu exclud pe nimeni.
Mihai-Răzvan Ungureanu: Da.
Realizator: Vă întreb însă altceva. V-aţi pus problema să vă întâlniţi cu reprezentanţii oamenilor care au protestat multe zile în stradă şi care mai există un grup de oameni care protestează în continuare?
Mihai-Răzvan Ungureanu: Da.
Realizator: Astăzi m-a sunat unul dintre protestatari. L-am cunoscut în zilele acestea de protest, domnul Crăciun, a fost în fiecare zi în piaţă sau de cele mai multe ori a fost în piaţă în aceste zile de protest, şi vorbea despre... Dvs. aţi vorbit despre dialog, însă nu am văzut nici măcar o invitaţie din partea dvs. pentru oamenii care au stat în stradă atâtea zile pentru a fi ascultaţi. Ce vor oamenii ăştia, ce revendicări au, ce îi doare? Nu a existat din partea dvs. o consultare de felul acesta şi poate că ar fi fost o şansă foarte mare în ceea ce vă priveşte să-i auziţi pe aceşti oameni, pentru a înţelege, de fapt, chiar ce îi doare cu adevărat.
Mihai-Răzvan Ungureanu: Da, dar nu s-a schimbat absolut nimic din perspectiva felului în care înţeleg eu dialogul, iar emisiunea dvs. îmi dă prilejul să o spun public, că aştept oricând să stau de vorbă cu trei reprezentanţi ai celor care protestează. Nu am să pot să mă întâlnesc cu toţi deodată, pentru că s-ar putea ca dialogul să nu fie atât de coerent pe cât am vrea cu toţii. Dar nu am absolut nicio problemă să mă întâlnesc oricând cu trei reprezentanţi ai celor care protestează. Şi eu cred în virtutea dialogului. Deci, din punctul meu de vedere, folosesc acest prilej ca să vă zic că există nu doar disponibilitate, ci, evident, şi dorinţă.
Realizator: În momentul de faţă, adresaţi o invitaţie reprezentanţilor protestatarilor pentru a-şi alege trei reprezentanţi pentru întâlnirea cu dvs.?
Mihai-Răzvan Ungureanu: Da, sigur, dacă există trei reprezentanţi, de ce nu? Sigur că da.
Realizator: Nu ştiu, dvs. aţi spus trei. Eu am încercat să reformulez după ce aţi spus dvs.
Mihai-Răzvan Ungureanu: Da, am spus trei, pentru că este, totuşi, o cifră, cred, reprezentativă pentru orice grup, în momentul în care există câţiva oameni care pot coagula măcar numitorul comun al celor care protestează. Nu am o problemă în a face acest lucru, domnul Gâdea, câtuşi de puţin.
Realizator: Da. Domnule prim-ministru, suntem oarecum pe... nu oarecum...
Mihai-Răzvan Ungureanu: Am intrat...
Realizator: Suntem pe finalul acestui dialog. În primul rând, aş vrea să vă întreb, au fost o serie întreagă de subiecte la care aţi dorit să faceţi referire în această seară, unele dintre ele v-am dat eu ocazia. Şi a fost un subiect, care a fost destul de prezent în presă, cu privire la o anumită incompatibilitate, cu privire la faptul că soţia directorului SIE a primit bani de la o companie străină cu interese strategice în România. E vorba de OMV şi întrebarea este cât se poate de clară, dacă consideraţi că este o incompatibilitate în ceea ce vă priveşte, în această chestiune?
Mihai-Răzvan Ungureanu: Câtuşi de puţin, iar acest lucru a fost verificat, dacă ar fi doar să încep cu acest răspuns, de Agenţia Naţională de Integritate, în toate capacităţile pe care le-am avut.
Realizator: Şi aţi primit un răspuns în sensul acesta?
Mihai-Răzvan Ungureanu: Bineînţeles, un răspuns oficial în sensul acesta. Altminteri nu am fi aici, nu aş fi eu aici, în calitatea pe care o am. Dar vreau să vă spun un lucru...
Realizator: Iertaţi-mă, aţi cerut dvs. un astfel de răspuns sau este investigaţia Agenţiei Naţionale de Integritate care v-a trimis acest răspuns?
Mihai-Răzvan Ungureanu: Este investigaţia din oficiu a agenţiei.
Realizator: Şi această investigaţie a fost făcută când eraţi director la SIE?
Mihai-Răzvan Ungureanu: Absolut, în toate poziţiile oficiale pe care le-am avut din momentul în care s-a înfiinţat această agenţie. Deci chestiunea este, din punctul meu de vedere, rezolvată, dar vreau să vă spun ceva. Suntem în situaţia în care pornim de la o supoziţie şi facem un proces de intenţie, pentru că nu este vorba de altceva decât de un om, soţia mea, care este un medic foarte bun şi care a reuşit să-şi facă o carieră în lumea medicală dincolo de toate impedimentele pe care le pune traiul cu un om a cărui prezenţă publică este de natura celei despre care discutăm în această seară. Cred că nu există moment în care cariera soţiei mele să nu fi fost expusă, începând cu prezenţa ei în Consiliul de Administraţie al Petromed-ului, lucru care a apărut într-un H.G. în 2008 şi terminând cu completarea riguroasă a declaraţiilor de avere şi a declaraţiilor de interes, conform tuturor regulilor constatate de altfel...
Realizator: Vreţi să explicaţi exact ce servicii a făcut soţia dvs. pentru această companie?
Mihai-Răzvan Ungureanu: Da, fără discuţie. Este unul dintre oamenii pe care Petrom i-a convocat pentru a participa într-un consiliu de administraţie - neplătită altminteri acolo. Daţi-mi voie să nu numesc din motive pe care toată lumea le înţelege despre ce este vorba, o companie care se ocupă de aspectele sociale ale activităţii angajate de Petrom. Ce înseamnă aspecte sociale? Înseamnă o firmă al cărei obiect de activitate se dirijează perfect către nevoile omului simplu, care nu-şi poate acoperi costurile tratamentului medical complex, care se află într-o suferinţă dramatică şi nu-şi poate plăti medicamentele. Pentru aceasta, firma despre care am vorbit vine în ajutor. Boardul acestei firme este un board compus şi din medici, soţia mea este acolo; nu este remunerată ca membru al acestui consiliu de administraţie. Ea este remunerată pe seama unei consultanţe făcute direct cu OMV Viena.
Realizator: Deci soţia dvs. este plătită pentru o consultanţă oferită...
Mihai-Răzvan Ungureanu: Vienei, din Viena, da.
Realizator: ...companiei din Viena, nu pentru activitatea pe care o avea ca medic la Petromed în România.
Mihai-Răzvan Ungureanu: Da, câtuşi de... Exact aceasta este situaţia.
Realizator: Iar consultanţa care era oferită era cu totul altceva decât acest gen de activitate medicală, înţeleg.
Mihai-Răzvan Ungureanu: Vorbim de consultanţă medicală.
Realizator: Era tot consultanţă medicală.
Mihai-Răzvan Ungureanu: Consultanţa medicală.
Realizator: Dvs. nu consideraţi că aceasta este de natură să ridice vreo problemă de un ordin moral sau de un alt ordin?
Mihai-Răzvan Ungureanu: Nu, pentru că...
Realizator: Activitatea dvs. nu se interfera cu acest tip de interes al companiei OMV?
Mihai-Răzvan Ungureanu: În momentul în care luaţi în consideraţie ceea ce înseamnă compatibilitatea unui director al SIE, în acest caz, ştiind foarte bine care sunt competenţele serviciului, veţi vedea că nici nu încape vorbă de aşa ceva, iar buna lectură a Legii 161/2003, nu o lectură derivată, ci o lectură corectă, avocăţească în felul cum este interpretată de ANI, duce la o singură concluzie: conflictul de interese este inexistent. Daţi-mi voie să dau credit Agenţiei Naţionale de Integritate pentru seriozitatea cu care a cercetat toate aceste lucruri. Dar acum puneţi-vă în situaţia următoare: în momentul în care consortul are o carieră şi îşi vede de drum, unde apare incompatibilitatea de fapt? În presupunerea că există ceva neclar? Mie mi se pare că judecata deja a devenit tendenţioasă în situaţia în care ajungem aici. Drept pentru care, pentru mine, subiectul este demult închis.
Realizator: O singură chestiune. Sigur, multe dintre întrebările pe care le pregătisem pentru dvs. în această seară, nu avem timpul pentru a le dezbate, pentru a avea un răspuns la ele, dar poate într-o ocazie următoare, dacă nu cumva poate v-aţi simţit lezat în vreun fel în emisiunea din această seară şi...
Mihai-Răzvan Ungureanu: Lezat? Nu. De ce?
Realizator: Speram, îmi exprimam o speranţă că nu v-aţi simţit...
Mihai-Răzvan Ungureanu: Nu, îmi pare numai rău că nu vă pot spune atâtea lucruri câte ar merita să fie spuse.
Realizator: Există un singur lucru care poate ar merita în această seară. În momentul în care dvs. aţi acceptat nominalizarea pentru funcţia de prim-ministru şi în momentul în carev-aţi implicat în negocierea formării unui nou guvern, eraţi în continuare directorul SIE. Există o lege a siguranţei naţionale, care prevede foarte clar că persoanele care fac parte din serviciile secrete nu pot face politică. V-aţi dat demisia. În primă instanţă, când aţi fost întrebat de către jurnalişti dacă vă veţi da demisia de la SIE, aţi spus: "Dacă guvernul trece, îmi voi da demisia".
Mihai-Răzvan Ungureanu: Exact, după Legea responsabilităţii ministeriale, pentru că, de fapt, ceea ce...
Realizator: Dar Legea siguranţei naţionale nu...?
Mihai-Răzvan Ungureanu: Legea siguranţei naţionale se aplică angajaţilor. Şefii serviciilor secrete... pentru că asta este, iarăşi, o chestiune absolut evidentă, nu trebuie găsită o interpretare aberantă aici. Şefii serviciilor secrete nu sunt angajaţi ai serviciilor, ei primesc o indemnizaţie, nu primesc un salariu.
Realizator: Şi atunci de ce v-aţi dat demisia înaintea votului de învestitură? Pentru că aţi spus, în primă instanţă, că vă veţi da demisia după votul de învestitură şi apoi, fără vreo altă explicaţie, doar a apărut informaţia ca aţi demisionat din funcţia de şef al SIE.
Mihai-Răzvan Ungureanu: Dintr-un motiv foarte simplu, pentru că mi se părea că este o temă minoră pe care o pot evacua foarte repede din atenţia publică. Şi în al doilea rând, pentru că luasem o decizie foarte clară de a merge mai departe pe drumul meu. Şi era foarte bine ca lucrurile să se încheie brusc atunci, nedând prilejul altora să găsească comploturi şi explicaţii stranii până la sfârşit. Dar atenţie, aici e vorba de altă lege, nu de cea pe care o invocaţi dvs.
Realizator: Vă mulţumesc!
Mihai-Răzvan Ungureanu: Nu aveţi pentru ce. Dacă ştiam că vă interesează acest lucru la momentul cu pricina, interveneam prin telefon, să vă dau corecţia potrivită.
Realizator: Dacă aţi fi urmărit emisiunile noastre, aţi fi văzut că acela era un subiect de interes şi în zilele respective nu era doar subiectul nostru de dezbatere. A fost o dezbatere care a fost pe toate posturile de televiziune care dezbat actualitatea sau actualitatea politică.
Mihai-Răzvan Ungureanu: Da, domnul Gâdea, ştiu. Pe de altă parte, nu-mi pot dori decât ca întrebările sau nedumeririle să fie întâi bine fundamentate, pentru că o informare insuficientă asupra problemelor aflate în dezbatere poate duce, din păcate, la concluzii stranii.
Realizator: Bine, atunci vă întreb altfel. Dvs., în mod evident, sunteţi o persoană mai bine informată decât mine. Ştiţi vreun alt exemplu din zona democratică, din lumea cu vechi tradiţii democratice, ca cineva să meargă direct din funcţia de şef de serviciu secret în funcţia de prim-ministru, fără să treacă printr-un vot de învestitură, fără să treacă, practic, printr-un mod de a fi legitimat de către populaţie, de către poporul respectiv...?
Mihai-Răzvan Ungureanu: Când ziceţi "legitimat" vă gândiţi la vot?
Realizator: Sigur. Cunoaşteţi vreun alt exemplu ca cineva şef de serviciu secret să ajungă prim-ministru?
Mihai-Răzvan Ungureanu: Da, da, mai sunt. Au fost...
Realizator: Puteţi să ne daţi un exemplu?
Mihai-Răzvan Ungureanu: Da, cred că v-aş putea da un exemplu, în Germania... Încerc să depăşesc un lapsus acum, dar există asemenea exemple. Adevărul e că...
Realizator: Vă amintiţi exact numele persoanei şi...?
Mihai-Răzvan Ungureanu: Am să vi-l pot da cât se poate de repede.
Realizator: Da.
Mihai-Răzvan Ungureanu: Există, există asemenea cazuri. Nu sunt lucruri neobişnuite. Şi acum să vă spun şi de ce...
Realizator: Mie mi se pare că e destul de neobişnuit, din moment ce şi dvs. aveţi dificultăţi în a da un astfel de exemplu.
Mihai-Răzvan Ungureanu: Nu, este pur şi simplu un lapsus. Nu e vorba de altceva, că nu aş vrea să vă povestesc despre cazul fostului preşedinte Bush, pentru că atunci mi-aţi pune problema că a fost legitimat prin vot.
Realizator: A fost legitimat prin vot. E o diferenţă mare când oamenii aleg pe cineva asumând trecutul persoanei respective şi neavând niciun fel de problemă cu faptul că a fost şef la CIA.
Mihai-Răzvan Ungureanu: Până la un punct. De ce? Pentru că în democraţie se poate întâmpla şi aşa ceva şi trebuie să acceptăm că într-o democraţie nominalizarea primului ministru se poate face preluându-l şi dintr-o funcţie care părea să-l ţină în afara politicii. Noi uităm faptul că toţi şefii serviciilor secrete majore de la noi, că a fost vorba de SIE sau că este actualmente SRI-ul, au în frunte oameni politici, care, însă sub lege nu fac altceva decât politica interesului naţional, nu politică partinică.
Realizator: Dar admiteţi că un şef de serviciu...
Mihai-Răzvan Ungureanu: Dar aceasta... iertaţi-mă...
Realizator: ...secret are un acces la un anumit tip de informaţii, are acces la o anumită zonă care, apropo de incompatibilitate, uneori pare... sau tocmai pentru faptul că nu cred că doar pare, nu există astfel de practici în lumea democratică, cu excepţia fostului preşedinte George Bush, care însă a fost votat de către oameni, sunt anumite semne de întrebare cu privire la o astfel de mutare într-atât de rapidă, pentru că mi-e teamă că dacă dvs. nu vă aduceţi aminte de exemple...
Mihai-Răzvan Ungureanu: Staţi aşa, staţi aşa...
Realizator: ...de exemple din lumea democratică, există exemple din lumea cu care nu vrem să ne comparăm, din Egipt sau poate din Rusia...
Mihai-Răzvan Ungureanu: Să nu mergem...
Realizator: Nu vreau să ne comparăm cu aşa ceva.
Mihai-Răzvan Ungureanu: Să nu mergem mai departe. În primul rând, eu detectez în vocea dvs...
Realizator: Din nou...
Mihai-Răzvan Ungureanu: Din nou, tonul.
Realizator: S-ar putea să greşiţi din nou.
Mihai-Răzvan Ungureanu: Bun, atunci detectez din ceea ce spuneţi că abia aşteptaţi să mă votaţi. Promit că am să vă dau prilejul...
Realizator: Credeţi asta? Asta aţi înţeles?
Mihai-Răzvan Ungureanu: Promit că am să vă dau prilejul când o să fie cazul. Dar lăsând gluma deoparte, noi trebuie să ne hotărâm la un moment dat ce vrem de fapt. Avem oricum o privire mitică asupra serviciilor secrete din România. Noi ne uităm la SIE şi la SRI, uităm că mai există şi servicii secrete departamentale, dar asta este altă chestiune şi credem că, împotriva legii, cei care sunt directorii cu rang de ministru ai acestor servicii, în clipa în care pleacă de la serviciu, primul lucru pe care îl fac este să-şi adauge un argument suplimentar de autoritate pe seama informaţiilor pe care le-au aflat. Domnule Gâdea, în primul rând aceşti directori sunt manageri, nu sunt nici profesionişti ai SRI, nici profesionişti ai SIE. Este prima chestiune. A doua chestiune: sunt legaţi de lege să nu vorbească, să nu folosească ceea ce ştiu. Deci, nu putem porni de la prezumţia că asta urmează să facă. În al treilea rând, au o viaţă înainte. Faptul că treci printr-un serviciu, ca manager şi garant civil al respectării Constituţiei, de către o structură secretă, nu ar trebui să oblige, în numele unui drept fundamental de opţiune politică, la recluziune. Ce ar trebui să facă în cazul acesta un director de SIE sau de SRI? Să meargă direct la mănăstire, să nu mai iasă de acolo?
Realizator: Nu.
Mihai-Răzvan Ungureanu: Uităm şi altceva. Că în această situaţie... Iertaţi-mă, ca să-mi pot termina cuvintele. În această situaţie ar trebui să se afle aşa: miniştrii apărării, pentru că ei sunt, de asemenea, coordonatorii şi superiorii unui serviciu de informaţii departamental, miniştrii afacerilor interne. Altă dată, când exista Direcţia Generală, mă rog, fosta SIPA de la justiţie, miniştrii justiţiei ş.a.m.d.
Realizator: Domnule prim-ministru...
Mihai-Răzvan Ungureanu: Intrăm într-o situaţie care este construită...
Realizator: Mi-e teamă că diferenţa...
Mihai-Răzvan Ungureanu: ...pe presupuneri toxice şi care, repet, nu sunt confirmate în niciun fel de lege. Haideţi să ne hotărâm, şi asta poate fi o chestiune de dezbatere publică - de fapt, ce ne scapă pe noi de temerile deja, în opinia mea, cu totul absurde că vechea Securitate mai există. Să punem în fruntea serviciilor profesionişti - putem să o facem. Putem să o facem. Clasa politică poate să o facă. Să punem în fruntea serviciilor garanţi civili ai acţiunii constituţionale şi aceasta se poate face. Trebuie să ne hotărâm până la urmă ce vrem, pentru că totdeauna avem în balans, ba frica de democraţie, ba frica de totalitarism. Eu cred că lucrurile acestea nu ar trebui tratate cu uşurinţă şi în niciun caz în registrul unei speculaţii de acest gen.
Realizator: Eu nu am făcut niciun fel de speculaţie.
Mihai-Răzvan Ungureanu: Nu. Dvs. aţi pus o întrebare.
Realizator: Eu v-am adresat o întrebare pe care foarte mulţi au adresat-o, la care nu s-a oferit un răspuns, dvs. nu aţi avut niciodată, nu aţi fost întrebat lucrul acesta pentru a vă putea spune punctul de vedere, însă cred că în momentul în care există o astfel de întrebare, în momentul în care oamenii îşi pun întrebări dacă cineva poate, şi iată că poate, să fie luat de la un serviciu secret pentru a deveni prim-ministru, cred că răspunsurile nu trebuie să... sau oferirea posibilităţii de a da un răspuns nu trebuie să deranjeze pe nimeni, nici măcar pe dvs., nu?
Mihai-Răzvan Ungureanu: Nu. Dar nu este o problemă. Eu nu văd altceva decât un mecanism democratic aici. Este adevărat, încă nu mi s-a oferit prilejul să pot fi validat, nu vorbesc de legitimare, că legitimarea este altceva, să pot fi validat prin aşteptarea populară exprimată în vot. Sper că, la un moment dat, acest lucru să se poată întâmpla, în condiţiile în care voi avea ocazia să candidez, dar deocamdată sunt în continuare în interiorul unui mecanism constituţional.
Realizator: Vă gândiţi să intraţi în PDL?
Mihai-Răzvan Ungureanu: În PDL? Deocamdată sunt independent. Sunt autosuspendat din PNL, domnule Gâdea.
Realizator: Ştiu asta, dar s-au făcut tot felul de speculaţii, au fost persoane, inclusiv din PDL, care şi-au exprimat dorinţa sau dimpotrivă, au spus că ar fi mai bine să rămâneţi independent. Este o chestiune care vă preocupă?
Mihai-Răzvan Ungureanu: Nu. Mă preocupă, în momentul de faţă, să fac maximul posibil din poziţia de independent pe care o am.
Realizator: Vă mulţumesc mult pentru prezenţa dvs. în această seară la emisiunea noastră. Vreau să vă arăt un lucru, în introducerea primei întrebări, nu pe domnul Badea voiam. Bună seara, domnule Badea.
Mircea Badea: Bună seara.
Realizator: Vroiam definiţia din DEX, dacă se poate. M-aţi întrerupt în momentul în care vă adresam prima întrebare şi îmi spuneaţi că salutar nu are sensul pe care l-am folosit eu. DEX-ul zice că "folositor sănătăţi, vieţii, salvator", cum spuneaţi dvs., "care este potrivit, adecvat într-o anumită împrejurare". Salutar, bun. Deci, "care este potrivit, adecvat într-o anumită împrejurare". Vi se pare la fel de inadecvată folosirea cuvântului, ca la începutul discuţiei noastre?
Mihai-Răzvan Ungureanu: Domnule Gâdea, mă provocaţi şi intraţi într-un teritoriu în care....
Realizator: Nu. Eu folosesc DEX-ul. Ştiţi, nivelul multora dintre noi este până la definiţia DEX-ului şi....
Mihai-Răzvan Ungureanu: Nu, domnule Gâdea. Vă promit un lucru, că la proxima întâlnire pe care o să o avem, veţi primi din partea mea o carte a unuia dintre marii lingvişti români care a fost academicianul Alexandru Graur şi care, între altele, enumeră o sumă de substantive, de adjective, de adverbe româneşti, chiar şi de prepoziţii şi conjuncţii care sunt fie utilizate prost, fie şi-au schimbat sensul, au căpătat o altă semantică, fie prin uzul neobişnuit au devenit cuvinte comune, fără ca ele de fapt să reprezinte un înţeles comun. Salutar este unul dintre ele. Fortuit, care este de atâtea ori folosit greşit, este altul. Şi sunt, spune academicianul Graur în această carte, pe care o să am plăcerea să v-o dau, spune următorul lucru: Când vrei să afli un român adevărat cum vorbeşte, întreabă-l care este diferenţa dintre din şi dintre, sau fă-l să pună la plural substantivul propriu Iaşi. Cum puneţi dumneavoastră la plural substantivul propriu Iaşi? Sau la genitiv, genitiv plural?
Realizator: Tocmai pentru că nu vreau să dau examene cu profesorul Ungureanu, nu o să vă răspund la întrebările acestea.
Mihai-Răzvan Ungureanu: Nu am avut intenţia aceasta. Vă rog să mă scuzaţi!
Realizator: Domnule profesor, eu...
Mihai-Răzvan Ungureanu: Dar sună bine asta în gura dvs.
Realizator: Domnule profesor, eu vreau să vă ofer altceva. Cred că aveţi suficient de multe lucruri care vă preocupă, însă mesajele, sutele de mesaje, s-ar putea să fie mii de mesaje pe care le-am primit pentru dvs. sub formă de întrebări sau pur şi simplu impresii ale oamenilor, vă promit că mâine o să vi le trimit cabinetul primului-ministru. Sunt impresii primite pe facebook, sunt impresii primite pe site-ul nostru şi m-aş bucura dacă cineva din partea dvs., a guvernului, ar putea să răspundă. Sunt tot felul de întrebări legate de pensii, de pensiile aviatorilor, de tot felul de probleme pe care oamenii le au şi nu ştiu unde să întrebe, nu găsesc un răspuns. În seara asta foarte mulţi dintre aceşti oameni şi-au scris problemele, şi-au scris întrebările. V-aş fi recunoscător în numele lor dacă le-aţi răspunde acestor probleme pe care le au.
Mihai Răzvan Ungureanu: Bun. Vă mulţumesc foarte mult că-mi daţi ocazia, pentru că este un dialog intermediar, dar este un dialog. Preiau cu tot interesul şi cu toată simpatia, în primul rând faţă de efortul dvs. şi cu toată înţelegerea faţă de cei care au scris. Acest număr de mesaje, să spunem aşa,....
Realizator: Cred că este un număr destul de mare de mesaje.
Mihai-Răzvan Ungureanu: Rugămintea mea va fi să mi-l puteţi oferi şi în felul acesta să pot la rândul meu...
Realizator: Mâine îl aveţi cu siguranţă.
Mihai-Răzvan Ungureanu: La rândul meu să pot da răspunsurile de care este nevoie.
Realizator: Mâine îl veţi avea cu siguranţă.
Mihai-Răzvan Ungureanu: Doar să-l imprimaţi, atât este rugămintea mea.
Realizator: Va fi imprimat şi-l veţi avea cu siguranţă.
Mihai-Răzvan Ungureanu: Mulţumesc.
Realizator: Urmează "În gura presei" cu Mircea Badea. Bună seara Mircea!
Mircea Badea: Bună seara! Aş dori să răspund eu la aia cu Iaşul şi cu gerunziul, parcă aşa era, nu?
Realizator: Spuneţi domnule Badea, cum faceţi?
Mircea Badea: Cred că ieşuind dacă era, a ieşi un verb, mă gândesc, ieşuind. Dar să ştiţi că am citit şi eu cartea domnului academician Graur şi acolo scrie că, mă rog, 'politică care' este cacofonie, sigur, sigur. Deci am şi verificat, este. Am auzit eu în emisiune, de asta zic.
Mihai-Răzvan Ungureanu: Se poate.
Mircea Badea: Dar dacă v-aţi adus aminte de cartea academicianului Graur, v-aţi adus aminte şi de cazul acela din Germania? V-a trecut lapsusul?
Mihai-Răzvan Ungureanu: Nu, dar am să am grijă să-i dau domnului Gâdea această informaţie foarte curând.
Mircea Badea: Eu tot nu am înţeles, că eu sunt un cetăţean şi dvs. aţi spus că suferinţa oricărui cetăţean este o suferinţă personală a dvs. Eu sufăr foarte tare că nu am înţeles răspunsul la o întrebare foarte concretă. Îl daţi sau nu afară pe Duţă? Dacă Platon s-ar fi uitat la emisiunea noastră..., mă auziţi?
Mihai-Răzvan Ungureanu: Nu. Abia acum vă aud.
Mircea Badea: Dacă Platon s-ar fi uitat la emisiunea la care aţi participat, s-ar fi enervat foarte tare întrucât am văzut că, mă rog, lipsa de concizie a stilului este cumva emblematică. Şi eu de asta nu am înţeles, pe domnul Duţă, îl daţi sau nu-l daţi afară? Am înţeles că nu vă plac numele proprii, dar ele sunt importante. Milioane de nume proprii erau nemulţumite. Nişte mii de nume proprii care reprezentau nişte milioane de nume proprii au ieşit în stradă. După aia numele propriu Boc a demisionat şi a venit numele propriu Ungureanu, pus de numele propriu Băsescu. Deci numele propriu întotdeauna este important. De asta vă întreb îl daţi sau nu afară pe Duţă? Nume propriu.
Mihai-Răzvan Ungureanu: Domnule Badea, două lucruri văd la dvs. La mine vă strâmbaţi?
Mircea Badea: Nu, mă strâmbam la producător, care găseşte de cuviinţă să-mi vorbească în ureche atunci când vorbiţi şi dvs., crezând că pot auzi două voci.
Mihai-Răzvan Ungureanu: Deci pot vorbi?
Mircea Badea: Vă rog!
Mihai-Răzvan Ungureanu: Două lucruri înţeleg din ceea ce mă întrebaţi dvs., o dată, că nu vă place stilul meu, nu e nicio problemă, vă puteţi acomoda cu asta şi trăi fără el; în al doilea rând, în ceea ce priveşte numele propriu, cum spuneţi...
Mircea Badea: V-am citat.
Mihai-Răzvan Ungureanu: Vă repet în două cuvinte ceea ce i-am spus şi domnului Gâdea, în momentul în care administrezi un sistem lovind în nume proprii nu rezolvi sistemul. Dar fiţi convins de un lucru, că fiecare plăteşte pentru propriile greşeli. Şi nu este în niciun fel platonic ceea ce vă spun.
Mircea Badea: Nu, nu este.
Mihai-Răzvan Ungureanu: Nu este.
Mircea Badea: Nu este. Şi vroiam să îmi declar mulţumirea de această dată pentru faptul că aţi afirmat cu subiect şi predicat că ceea ce spune numele propriu Udrea nu este deloc important. Eu m-am simţit foarte bine când am auzit asta.
Mihai-Răzvan Ungureanu: Nu, am spus altceva.
Mircea Badea: Da?
Mihai-Răzvan Ungureanu: Am spus altceva, că asemenea comentarii nu fac parte din obiectul meu de activitate.
Mircea Badea: Şi nici răspunsul la astfel de comentarii.
Mihai-Răzvan Ungureanu: Chiar am ceva mai serios de făcut, credeţi-mă.
Mircea Badea: Exact! Pentru acest răspuns eu m-am simţit foarte bine, sunt convins că şi doamna Udrea.
Mihai-Răzvan Ungureanu: Da, nici eu nu v-am răspuns niciodată la ironii. Ar trebui să fim în acelaşi registru.
Mircea Badea: Nu trebuie să vă luaţi după tonul meu, el nu este important. Important este doar ceea ce spun.
Realizator: Mulţumesc mult! Domnul Ungureanu...
Mihai-Răzvan Ungureanu: Mulţumesc, domnul Badea!
Mircea Badea: Nu aveţi pentru ce, credeţi-mă.
Realizator: Mulţumesc, domnul Badea, eu am pentru ce.
Mihai-Răzvan Ungureanu: Îmi pare rău, îmi pare rău...
Realizator: Pentru ce?
Mihai-Răzvan Ungureanu: M-aţi lăsat să intru în dialog peste timpul dumneavoastră.
Realizator: Nu, nici vorbă. Pe domnul Badea l-am mai mutat mai târziu, e obişnuit, săracul. V-aţi simţit bine la Antena 3?
Mihai-Răzvan Ungureanu: S-a întâmplat ceva care să mă facă să mă...?
Realizator: Îi puteţi sfătui...
Mihai-Răzvan Ungureanu: Un singur lucru, da, a fost foarte cald la un moment dat, da...
Realizator: Credeţi-mă, temperatura era aceeaşi. Probabil că dvs. resimţeaţi temperatura diferit.
Mihai-Răzvan Ungureanu: Nu, nu.
Realizator: Nu?
Mihai-Răzvan Ungureanu: Chiar era cald. M-aţi şi avertizat, de fapt, înainte dă intrăm aici.
Realizator: Poate îi sfătuiţi pe colegii dvs., avem nevoie de răspunsuri din partea guvernului, avem nevoie de răspunsuri din partea puterii la multe dintre întrebările pe care conaţionalii noştri le adresează. Nu ştim să răspundem la ele, motiv pentru care cred că cel mai corect este ca puterea nu doar să vorbească despre faptul că este nevoie de comunicare, e nevoie de dialog. Dialogul se face, de cele mai multe ori, la acest nivel, prin media. Din punctul nostru de vedere, au invitaţii în alb şi îi aşteptăm pentru a oferi răspunsuri la aceste întrebări.
Mihai-Răzvan Ungureanu: Domnul Gâdea, eu nu pot vorbi în numele altora, vorbesc în numele propriu. Ce înseamnă, de fapt, venirea mea aici, în afară de faptul că am onorat o invitaţie.
Realizator: Pentru care vă mulţumesc încă o dată.
Mihai-Răzvan Ungureanu: Eu vă mulţumesc, pentru că dvs. aţi făcut... dvs. sunteţi gazda, dvs. sunteţi cel ospitalier. Înseamnă că eu, cel puţin, şi aici vorbesc în nume propriu, înţeleg această comunicare şi atâta vreme cât ea se desfăşoară în limitele normale ale dialogului civilizat, în jocul de idei, în micul truc al întrebărilor şi răspunsurilor, nu văd absolut nicio problemă. Iar acolo unde nu ştiu, fiţi convins că nu am o problemă să spun că nu ştiu.
Realizator: Mulţumesc foarte mult!
Mihai-Răzvan Ungureanu: Eu vă mulţumesc!
(http://demneura.blogspot.com/2012/03/mica-vrajitoare.html)