Sugerez şi eu un subiect de care ar putea să se ocupe politica românească în campania electorală a alegerilor parlamentare... Sclavia În România. Am spus de câteva ori că în România se instaurează un fel de sclavie modernă bazată pe tendinţa în creştere rapidă pauperităţii accentuate, din ce în ce mai accentuate. Nu mă aşteptam însă ca cineva să-mi dea dreptate, minţile românilor sunt mult prea pervertite de istoria ultimelor decenii pentru a mai vedea astfel de lucruri. Părerea mea a fost însă susţinută, măcar parţial, de către... doamna Gulnara Shahinian.
(http://www.swedenabroad.com/Page____98313.aspx)
Doamna Gulnara Shahinian este raportor special al Naţiunilor Unite în domeniul formelor contemporane de sclavie. Sclavie? În România!?!? Se pare că da.
Ministerul Afacerilor Externe:
Nu mi-a atras atenţia o astfel de informaţie la timpul respectiv, atenţia mi-a fost atrasă în momentul în care am dat peste raportul acestei doamne...Vizita în România a Raportorului special al ONU privind formele contemporane de sclavieTip:
Comunicat de presă
Data:
13.12.2010
Secretarul de stat pentru afaceri globale, Doru Costea, a avut astăzi, 13 decembrie 2010, o întrevedere cu Raportorul special al ONU privind formele contemporane de sclavie, Gulnara Shahinian, care efectuează o vizită de lucru în România în perioada 13-17 decembrie 2010.
Cei doi oficiali au avut discuţii generale privind obiectivele vizitei în ţara noastră, iar partea română a confirmat deschiderea spre dialog şi sprijinul său pentru buna desfăşurare a acestei misiuni.
Raportorul special va evalua măsurile întreprinse de autorităţile române pentru prevenirea şi combaterea acestui fenomen, cu accent asupra problematicii muncii forţate şi a exploatării prin muncă a copiilor.
România se numără printre statele care au adresat o invitaţie permanentă tuturor raportorilor speciali ai ONU, pentru efectuarea unor misiuni de evaluare pe teritoriul naţional, ca dovada a angajamentului de respectare a standardelor internaţionale în domeniul drepturilor omului şi disponibilităţii depline de cooperare cu mecanismele ONU.
Raportorul special va avea întrevederi, la nivel de conducere şi de lucru, la instituţiile guvernamentale competente, precum şi întâlniri cu organizaţii neguvernamentale relevante.
Informaţii suplimentare
Gulnara Shahinian este prima deţinătoare a acestui mandat ONU, creat de Consiliul ONU pentru Drepturile Omului (CDO) în 2007. A fost aleasă în funcţie de CDO la 26 martie 2008 şi şi-a început activitatea la 1 mai 2008, mandatul său având o valabilitate de 3 ani.
Ultima vizită în ţara noastră a unui reprezentant al procedurilor speciale ale ONU în domeniul drepturilor omului a avut loc în perioada 15-19 iunie 2009, respectiv Raportorul special privind drepturile migranţilor.
(http://www.mae.ro/node/6357)
http://daccess-dds-ny.un.org/doc/UNDOC/GEN/G11/144/29/PDF/G1114429.pdf
Domnia sa a început cu "Cele mai grave forme de muncă şi exploatare economică a copiilor". Sună cumplit, nu-i aşa? Am căutat deci să mă familiarizez mai întâi cu ceea ce reprezintă "cele mai grave forme" şi am căutat pe net ceva despre asta. Am şi găsit.
http://www.scribd.com/doc/27619517/7/V-CELE-MAI-GRAVE-FORME-DE-MUNCA-A-COPILULUI
Iată ce am găsit:
Legislatia. Exista mai multe instrumente internationale de drepturile omului care asigura protectie copilului împotriva exploatarii economice. Conventia nr. 182 a Organizatiei Internationale a Muncii privind eliminarea celor mai grave forme de munca a copilului, ratificata de România în 2000(prin Legea nr. 203/2000) da o si mai mare precizie prevederilor cuprinse în CDC. Legislatia româneasca recunoaste copiii care sunt nevoiti sa munceasca drept o categorie specifica de beneficiari prin Strategia Nationala privind Protectia Copilului (2001-2004) si prin Planul Operational de Implementare aprobatde Guvern în 2001. La 1 martie 2003 a intrat în vigoare un nou Cod al Muncii bazat pe conventiile internationale mentionate mai sus.Mai multe le puteţi afla consultând fişierul...
Definitie. OIM face o distinctie clara între copiii activi economic si copiii care desfasoara activitati neeconomice. Se considera ca doar copiii activi economic sunt copii care muncesc, iar printre acestia se numara atat copiii care efectueaza munci platite, cat si munci neplatite. Activitatile neeconomice se refera la treburile în casa si activitatile pe care copilul le face în propria gospodarie, în timp ce realizarea acelorasi treburi si activitati ca fata în casa sau lucrator în gospodaria unei alte persoane va fi considerata o activitate economica, si deci va fi clasificata ca munca. Definitia OIM privind copiii activi economic presupune ca acesti copii muncesc, fie ca sunt platiti sau nu, cel putin o ora pe saptamâna. Nu orice munca (activitate economica) desfasurata de copii este considerata munca acopilului, si decio forma de exploatare. În timp ce formele acceptabile de munca desfasurate de copii pe parcursul unui numar limitat de ore de munca pot constitui un fapt pozitiv, munca copilului trebuie sa fie abolita si trebuie luate masuri imediate împotriva celor mai grave forme de munca a copilului. Notiunea de „munca a copilului“ se refera la munca realizata în conditii de exploatare si/sau munca periculoasa care poate avea efecte adverse asupra dezvoltarii fizice, sociale, psihologice, etice si afective a copilului.Pentru estimarile cu privire la situatiile în care copiii sunt activi economic, se folosesc grupele de vârsta5-9, 10-14 si 15-17 ani, iar pentru estimarile cu privire la munca copilului se folosesc grupele de vârsta5-11 si 12-14 ani. În tabelul de mai jos se prezinta toate categoriile de copii activi economic dupa tipurile de activitate economica. Toate zonele hasurate sunt considerate forme de munca a copilului atât conform definitiilor OIM cât si conform studiului national INS/OIM desfasurat în România în perioada 2000 -2001. Totusi, în studiul INS/OIM, zonele hasurate închise la culoare, cu definitiile corespunzatoare, nu au fost considerate ca facând parte dintre cele mai grave forme de munca a copilului.Acest lucru poate fi legat de faptul ca nu exista o lista oficiala a tipurilor de activitati care sunt considerate munci periculoase.
Raportorul Special a primit informaţii conform căruia în România există mai mulţi copii, în cea mai mare parte de origine rromă, care sunt implicaţi în cerşetorie stradală, spălarea maşinilor în mijlocul unor intersecţii periculoase, manipularea (încărcare-descărcare) a mărfurilor grele sau colectarea unor deşeuri de tipul fierului vechi sticlă ori hârtie. De asemenea, conform informaţiilor, în România copii lucrează în domeniul agriculturii, fermele de animale şi sectoarele construcţiilor. Informaţiile subliniază că munca acestor copii se face în schimbul mâncării şi banilor care asigură supravieţuirea familiei copilului.
Şi acum urmează o "nuanţă" interesantă a raportului. Doamna raportor spune că ÎN LIPSA UNOR DATE OFICIALE CENTRALIZATE ŞI ACTUALIZATE, informaţiile au fost oferite de alţi "parteneri". Un raport dezvoltat în 2004 de către INS estimează numărul copiilor implicaţi în "cele mai grave forme de muncă a copiilor şi exploatare economică a copiilor" la 70.000... Impresionant, nu-i aşa? România este o ţară în care 70 de mii de copii sunt implicaţi într-o formă de sclavie modernă... şi asta în date oficiale.
Ultimele date disponibile de la Child Labour Monitoring System vorbesc despre 1274 cazuri raportate de copii implicaţi în cele mai grave forme de muncă a copiilor precum şi cele mai grave forme de risc al muncii copiilor. 1049 cazuri au fost confirmate, dintre care 964 cazuri au fost de copii implicaţi în muncii grele şi 85 în munci cu risc crescut de pericol. 604 în mediu urban şi 360 în mediu rural. 642 cazuri de cerşetorie, 71 cazuri de trafic de copii, 65 de cazuri muncă domestică, 45 de cazuri muncă forţată, 44 cazuri de muncă fără contract, 41 de cazuri de muncă pe stradă, 23 de cazuri de prostituţie, 22 cazuri de activităţi ilicite, 11 cazuri de muncă periculoasă.
Celelalte cazuri de sclavie vă invit să le răsfoiţi în document... Nu aş vrea ca doamna raportor să-mi pună ACTA în spate că i-am preluat raportul.
(http://blog.nouadreapta.org/2010/07/cedo-termenii-cersetori-si-hoti-atribuiti-tiganilor-nu-sunt-discriminatorii/)
În România somnul raţiunii încă mai naşte monştrii.
7 comments:
Cersetoria si prostitutia cam asta reprezinta. Suntem o tara care produce si de multe ori exporta sclavi. Ma uimeste insa ca multi nu inteleg asta atunci cand vad un copil cersind pe strada fie vremea buna, rea. Si nu, nu cred ca statul poate rezolva problema asta :). Pentru ca societatea romaneasca nu crede ca este problema ei. Cersetorii si prostituatele sunt asa niste extraterestrii parasutati care printr-un miracol stiu sa vorbeasca limba romana. Orice alta asemanare cu specia umana sau cu etnia romana e pur intamplatoare si irelevanta :D.
Sclavia începe cu faptul că foarte mulţi oameni care muncesc în România legal şi cinstit... nu se pot întreţine. Sclavia continuă cu faptul că cetăţenii nu prea au drepturi legate de dreptul muncii, Sclavia este legată şi de faptul că statul îşi permită sa stabilească taxe, impozite, contribuţii, micşorări de salarii... absolut samavolnic, fără nici o negociere, fără nimic.
Hmm, sa nu fiu prea chitibusar. Parca suna mai mult a iobagie asta cu taxele si venitul: stapanul nu mai are drept de viata si de moarte asupra ta, deci esti liber sa mori de foame :)).
Sunt forme mai sofisticate de sclavagism... Cum spunea poetul, azi o vedem şi nu e...
Bibliotecare
In primul rand iti multumesc ptr cenzura. Insa ar fi cazul sa intelegi ca atunci cand zici ca ce ne reprezinta este sclavia si prostititutia acel “ne” include te include si pe tine (te = man = on = impersonal). Exact precum zicala aia proasta ca toate femiele sunt curve .. in fara de mama (de unde se naste intrebarea : mamala nu este si ea femeie?!)
Deci primum ar fi bine ca dnii intelctuali sa renunte la ipocriza ca personale de fata sunt excluse. Fiindca in ochii unui strain …. Si intelctualii e romani!
In al doilea ar fi cazul sa ne mai interesam ci ce se intelege prin unii termeni. Matale largesti intelsul sclaviei : munca fortata, de preferinta neplatita (cu exlcuderea puscariasilor) . In intelesul normal sclavie inseamna si munca copiilor – ins anu orice munca. De ex este sclavie copilu bagat la stapan contra unei sume forfetare (adica familia il vinde) . Discutabila – insa azi accepatat –este cersetoria (cand copilul este unica sursa de venit ). tot sclavei insa uitata pudic de teleptualitatea zi gazetarimea romana este si prostitutia fortata . Intr-p proasta zi o sa ne trezim ca avem incurcaturi extreme ptr “toleranta” aratata (inclus de miscarea feminista romana!)
Insa toate astea se grefeaza pe o incredibila imbeciliatate a societatii civile cea tare guitatoare despre “liberati?” si “drepturi” si o la fel de incredibila credinta reactionara in “avoruile” trecutului anticomunist (perceput caricatural) agrementata cu oaresce “respect” motivat de “corectitudine politica” si “multiculturalsim” care de fapt vrea sa zica nu ma bag (Doamne.. prin anii 91-96 in metrou bantuiau 3 estropiati care umblau in 4 labe! Le fusese “intors” un genunchi! Oribil!!),
Insa intresesul nost nu este nici sa toleram astfel de cazuri (de ex in numele “cererii si ofertei” si “neintervemtoei statului”) si nici sa extindem notiunea .. numa ca sa ne dam grozavi.
Bizonu
@ Bizonu
Nu ştiu la ce cenzură vă referiţi. Eu nu am moderare pe blog şi nici în spam (pus acolo de server nu de mine) nu văd să fie intrat vreun mesaj de-al dumneavoastră.
Eu nici nu am spus că sunt exclus din grup. Eu sunt indignat că trăiesc într-o lume falsă, care doar mimează binele, de faţadă. Eu sunt diferit de restul grupului prin altceva pentru că aş vrea să trăiesc în altă lume şi încerc să o schimb în loc să ajut, alături de ceilalţi, să fac mistificarea democraţiei, a libertăţii, a statului de drept... Mie nu-mi face plăcere să fiu sclav, nu vreau să mă obişnuiesc cu propria sclavie.
Sclavia modernă este în aparenţă o stare democratică. Vă aduceţi aminte de Robinson Crusoe care îl plătea pe Vineri ca să nu fie sclav? Înceta Vineri să fie sclav pentru că era plătit? Sclavia înseamnă lipsa de alegere, imposibilitatea de auto-definire a propriei vieţi şi a propriului viitor. Pe lângă starea economică speciale, sclavia reprezintă şi o stare socială.
Bibliotecare
poa ma incrcat eu sistemu de identificari.
Cestia de baza ar fi sa incerci sa previo. Dac aptesti precum casandra naspa si ciubucu tau (si al meu). Uite ma "amuza" agotatia lu Parvulescu cu icoanele. Unde o fi fost asta in 90? in 91? Presupun ca in gasca celro care tipau nihil sine Deo si ma injurau ca sunt ateu si comunist.
Scuze ptr deranj.
Bizonu
Post a Comment