De ce suntem atât de puţini şi atât de mulţi totodată

---

Misterul diferenţelor mari dintre numărul populaţiei oferit de datele statistice ale recensământului şi numărul populaţiei oferit de "Evidenţa Populaţiei" a surescitat, chiar şi pe acest blog, controverse menite să afirme fie o fraudă, fie o manipulare statistică menită să modifice datele de performanţă economică, fie un eşec răsunător. Iată că INS ne explică ce şi cum.

INFORMARE
pentru lămurirea “DIFERENŢELOR ÎNTRE DATELE DE POPULAŢIE” gestionate de
Institutul Naţional de Statistică (INS) şi cele gestionate de
Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date (DEPABD) din
cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor

INS face următoarele precizări:
1. în conformitate cu Constituţia României şi a legilor electorale în vigoare, Guvernul trebuie să asigure exercitarea dreptului la vot tuturor cetăţenilor români în vârstă de 18 ani împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv şi cărora nu le-au fost interzise drepturile electorale;
2. punerea în practică a acestei obligaţii se realizează prin înscrierea cetăţenilor români cu drept de vot în listele electorale permanente pe principiul locului de domiciliu (legal) înscris în actele de identitate, indiferent dacă la data desfăşurării scrutinului electoral persoanele respective sunt sau nu sunt prezente pe teritoriul naţional;
3. listele electorale permanente sunt documente nominale care se întocmesc şi se actualizează de către DEPABD prin prelucrarea şi selectarea datelor privind cetăţenii cu drept de vot cuprinşi în Registrul Naţional de Evidenţă a Persoanelor;
4. începând cu anul 2007 şi cetăţenii Uniunii Europene îşi pot exercita dreptul de vot în comuna, oraşul, municipiul în care îşi au domiciliul sau reşedinţa;
5. INS, pornind de la datele recensământului populaţiei şi pe baza fenomenelor demografice (natalitatea şi mortalitatea) şi de migraţie internă şi migraţie externă (emigraţia şi imigraţia), calculează şi publică date privind populaţia stabilă la 1 ianuarie şi la 1 iulie al fiecărui an;
6. conform definiţiilor internaţionale nu sunt cuprinşi în populaţia stabilă a ţării:
a) cetăţenii români, străini sau fără cetăţenie cu domiciliul în România plecaţi în
străinătate pe o perioadă de cel puţin 12 luni: la lucru, în căutarea unui loc de muncă, la studii, în interes de afaceri etc. (persoane plecate pe o perioadă îndelungată);
b) cetăţenii străini sau fără cetăţenie veniţi în România pentru o perioadă mai mică
de 12 luni (persoane temporar prezente).
În consecinţă, este incorect a se face comparaţii între doi indicatori între care există diferenţe semnificative din punct de vedere al sferei de cuprindere şi care au rol diferit în evaluarea şi caracterizarea populaţiei unei ţări, respectiv:
- populaţia legală (calculată de către DEPABD) care cuprinde toţi cetăţenii cu domiciliul legal în România la un moment dat;
- populaţia stabilă (calculată de către INS la 1 ianuarie respectiv la 1 iulie a fiecărui an) care cuprinde cetăţenii care au o reşedinţă şi sunt prezenţi sau au declarat că vor fi prezenţi 12 luni (perioadă neîntreruptă) pe teritoriul României.
Dacă, istoric, între cei doi indicatori nu au fost diferenţe consistente, după anul 1990 diferenţele au crescut considerabil. Pentru România de azi, confruntată cu un fenomen masiv de migraţie externă, faptul că populaţia stabilă este sensibil mai mică decât populaţia legală, considerăm că tehnic nu trebuie să mai surprindă pe nimeni.
(http://www.insse.ro/cms/files/diferente%20INS%20vs%20DEPABD%20.pdf)

Nu ştiu ce să zic... pentru că asta am bănuit şi eu că ar fi "problema", numai că, vedeţi domniile voastră, dacă INS este interesat de populaţia stabilă, de ce oare a întrebat şi de cei plecaţi definitiv prin străinătate?