Acum se pot vedea argumentele.
Iată dezbaterea:
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 22 mai 2012
 | 19. | Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea art.48 din Legea nr.35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr.67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice, a Legii administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr.215/2001 şi a Legii nr.393/2004 privind Statutul aleşilor locali (PL-x 131/2012). (rămas pentru votul final) |  | ||
| | consultă fişa PL nr. 131/2012 | ||||
| ................................................ |
| 16. Revenim la ordinea de zi. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea art.48 din Legea nr.35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr.67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice, a Legii administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr.215/2001 şi a Legii nr.393/2004 privind Statutul aleşilor locali. Dacă din partea iniţiatorilor doreşte să ia cineva cuvântul? Domnule senator Crin Antonescu, vă rog. |
| Domnul George-Crin-Laurenţiu Antonescu (senator): Doamnă preşedinte, Distinşi colegi deputaţi, În legătură cu acest proiect pe care l-am iniţiat împreună cu domnul deputat Victor Ponta, există deja o discuţie publică destul de încinsă. În general în legătură cu sistemele electorale, cu o formulă sau alta, există, şi nu de azi, de ieri, teorii, controverse, opinii. Eu am să spun din capul locului că pur şi simplu, personal cred că există, făcând abstracţie de orice conjunctură, două formule care sunt în cea mai mare măsură dătătoare de dreptate electorală şi de reprezentativitate maximă. Pe de o parte sistemul, să-i spunem, pur proporţional, adică al votului cu liste, care în România a funcţionat destulă vreme şi oricâte riscuri mi-aş asuma aş spune că nu a funcţionat rău, date fiind condiţiile României în ultimii 20 de ani, şi există votul majoritar sau uninominal în două tururi de scrutin. Aceasta este convingerea mea intimă, personală, că dacă preferăm proporţionalitatea ar trebui să alegem prima variantă, dacă vrem să facem credit înainte de toate alegătorului şi vrem să mergem pe varianta uninominală, cel mai corect este votul în două tururi. (0) De ce, totuşi, sunt alături de Victor Ponta şi cu susţinerea formaţiunilor noastre politice, susţinătorul actualului proiect? Înainte de toate, pentru că el nu este nicidecum, aşa cum am văzut că s-au lansat acuzaţii în ultima perioadă, nici nedemocratic, nici neconstituţional, nici nereprezentativ. Este o formulă de vot practicată - şi exemplul cel mai bine cunoscut este cel al Marii Britanii -, practicată de foarte multă vreme, fără ca cineva să pună vreodată la îndoială soliditatea şi autenticitatea democraţiei parlamentare britanice.(1) Este reprezentativ în măsura în care, până la urmă, voinţa directă a alegătorului şi criteriul egal, acela al câştigătorului, al primului clasat în opţiunile electoratului într-un colegiu câştigă, în orice caz şi fără excepţie, mandatul de reprezentare şi nu văd cum ar putea fi declarat anticonstituţional sau antidemocratic, atâta vreme cât nu împiedică în niciun fel dreptul cuiva de a candida sub culorile unui partid sau independent şi dreptul alegătorului de a face, dintre toate candidaturile aflate la îndemână, alegerea pe care o doreşte. Ideea că rămân voturi exprimate şi care nu-şi vor găsi reprezentare în Parlament - sau există riscul să se întâmple aceasta -, este una corectă. N-am fost niciodată ipocrit şi o spun foarte clar: nu îmi scapă şi nu ascund dezavantajele şi riscurile unei asemenea formule. Ştim însă toţi şi nu de azi, de ieri, că toate formulele electorale, toate sistemele electorale au şi avantaje şi dezavantaje, fiecare dintre ele prezintă oportunităţi şi riscuri. Nu putem însă vorbi, aşa cum la limită am văzut formulări în opinia publică, în presă, despre faptul că se fură nişte voturi, pentru că nu sunt reprezentate, pentru că atunci ar trebui să considerăm că 5 milioane şi ceva de cetăţeni care au votat cu alt candidat decât preşedintele actual se pot plânge de lipsă de democraţie sau că votul lor a fost furat.(2) Sigur că dintre avantajele pe care formula pe care o propunem le prezintă, cele mai importante în acest moment şi în conjunctura politică în care ne aflăm sunt cele legate de simplificarea dureroasă, dar categorică, a scenei politice, de faptul că acest sistem oferă şansa unor majorităţi solide, coerente şi, ca atare, a unor guverne cu susţinere parlamentară puternică. De asemenea, faptul că alegătorul român este cel care are, în mai mare măsură decât partidele politice care propun candidaţi, ultimul cuvânt în trecerea acestora din condiţia de candidat în condiţia de parlamentar este, dacă vreţi, o şansă pentru partidele politice de a tria după criterii mai degrabă ale societăţii, decât după criteriile interne de partid, candidaţii pe care-i propun în alegeri. Şi, în fine, eu cred că o asemenea formulă ne protejează în cea mai mare măsură şi de riscul acestei boli care s-a extins, şi anume aşa-numitul traseism politic. Am încercat, împreună tot cu domnul deputat Ponta, în prima variantă a proiectului nostru, să interzicem, practic, prin această modificare a Legii electorale traseismul, Curtea Constituţională, invocând aspectele legate de mandatul imperativ şi de faptul că acesta este inacceptabil, a respins-o. Şi atunci, în realitate, probabil că vom avea asemenea manifestări de traseism în mult mai mică măsură atunci când există, în principiu, cel puţin, un bipolarism politic generat, în linii mari, statistic, de o asemenea lege.(3) Eu cred că cei care acum ceva vreme, acum doi sau trei ani spuneau că aceasta este o formulă foarte bună şi care astăzi i se opun, au făcut acest lucru din considerente de oportunitate politică şi de interes politic. Nu ascund, încă o dată, că rolurile cumva s-au inversat din aceleaşi motive. Sigur, aşa cum am spus de la bun început, este greu să aşezi o lege electorală în preajma unor alegeri şi într-o conjunctură politică precum cea din România astăzi. Poate că ar fi cazul, pe viitor, exact ca şi discuţia despre Constituţie, să găsim un moment în care, fără presiunea campaniei electorale iminente, să discutăm la rece şi cu ideea de a construi o lege de durată, în această formulă sau în alta, o lege electorală stabilă. N-aş vrea, însă, să plec de la acest microfon fără să mai spun ceva. Nu sunt ipocrit şi am spus, cred, foarte limpede că sunt conştient de dezavantaje, de frustrări electorale, dacă putem vorbi aşa, şi nu neapărat ale partidelor care pierd dintr-o asemenea formulă, ci ale alegătorilor al căror vot nu va putea fi fructificat. Am spus-o limpede! Pe de altă parte, la fel de limpede, cred, ar trebui să ne amintim şi să tragem oarecare învăţăminte din faptul că mai bine de un deceniu sistemul de liste care, pe criteriul proporţionalităţii, era perfect reprezentativ, a fost mereu şi mereu atacat, până când a generat în 2008 formula actuală a legii, probabil cea mai nefericită. (Vociferări, rumoare.) De asemenea, ar trebui să nu uităm că în momentul în care... |
| Vă rog să asiguraţi liniştea în sală! |
| Domnul George-Crin-Laurenţiu Antonescu: ...în momentul în care fosta majoritate a hotărât ca alegerile locale pentru primari să se desfăşoare într-un singur tur, lucru care spre deosebire de alegeri parlamentare cu uninominal într-un singur tur nu se mai întâmplă nicăieri, nu am asistat la o asemenea reacţie a unor segmente din societatea civilă sau din opinia publică.(4) Iată, dar, că dacă avem o lege în baza căreia în scurtă vreme vor fi aleşi primarii, preşedinţii de Consiliu judeţean, într-un singur tur, să fim măcar coerenţi şi să mergem cu scrutinul majoritar într-un tur şi la Parlament. Nu există în niciun fel pericolul limitării democraţiei. Pericolul limitării democraţiei sau punerii ei în discuţie vine din atacul dus de aproape două decenii sub o formă sau alta, dintr-o direcţie sau alta cu un interes sau altul la adresa instituţiei partidelor politice, vine din atacul dus şi dus foarte recent şi dinspre instituţia prezidenţială şi dinspre un partid care era majoritar atunci la adresa Parlamentului însuşi, ca instituţie, pentru că dincolo de o formulă electorală sau alta esenţial este ca Parlamentul să rămână centrul vieţii politice democratice şi ca partidele politice, ca instituţii de reprezentare şi de pluralism, să rămână, să fie privite şi să acţioneze ca garanţi ai democraţiei.(5) Mulţumesc. (Aplauze.) |
| Şi eu vă mulţumesc. Intervenţii din partea grupurilor parlamentare? Raportul comisiei înainte. |
| Mulţumesc, doamnă preşedinte. Fiind procedură de urgenţă, în primul rând vă propun timp total de dezbatere cinci minute şi voi prezenta raportul Comisiei juridice la acest proiect. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege. Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Consiliul Legislativ a avizat favorabil. Obiectul de reglementare v-a fost prezentat pe larg de unul dintre iniţiatori. În urma dezbaterilor în Comisia juridică, cu majoritate de voturi, s-a hotărât să propunem plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea art. 48 din Legea nr.35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr.67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale şi a Legii administraţiei publice locale nr.215/2001. Amendamentele respinse sunt prezentate în Anexa nr.2. În raport cu obiectul şi conţinutul său proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Vă mulţumesc. |
| Procedură, domnul Toader. |
| Doamnă preşedinte, Stimaţi colegi, Este o lege foarte importantă, nu numai pentru cei care sunt în Parlament azi sau mâine, ci în primul rând pentru modalitatea în care electoratul din România îşi trimite în Parlament reprezentanţii şi mi se pare absolut nelalocul ei, ca să nu spun altfel, propunerea ca cinci minute să discutăm despre acest proiect de lege. Domnul senator Antonescu a spus că e foarte importantă, nu trebuie făcută o lege rapid, dar a fost făcută în câteva zile, a avut un discurs echilibrat, dar pe principiul: "Eu spun, dar faceţi cum vreau eu!".(6) Cred că acest proiect de lege şi în primul rând revin, nu sunt de acord şi cred că poate şi domnul preşedinte al comisiei va reveni asupra timpului de dezbatere, chiar dacă este în procedură de urgenţă şi mi se pare corect ca fiecare grup sau chiar colegii din Parlament să aibă opinii. Revenind la importanţa acestei legi, în care noi atunci când am fost la putere puteam să folosim această majoritate să facem legea cum vrem noi, cred că întotdeauna este corect ca o lege care priveşte până la urmă viitorul României să fie dezbătută cu toate grupurile parlamentare. Acesta este motivul pentru care, de comun acord, am făcut acea comisie de Cod electoral şi, mai mult decât atât, şi domnule Antonescu, trebuie să vă anunţ, poate nu ştiţi, a fost un consens referitor la un proiect de lege care să elimine şi, pe de o parte, marile probleme pe care le-au creat şi le creează votul uninominal într-un singur tur şi lista. Şi acea combinaţie mixtă, pe care căzusem de acord cu toţii, rezolva toate problemele, sigur perfecţiune nu există, dar aşa cum este acest proiect de lege, nu va crea decât o mare problemă în rândul electoratului, avantajând, poate, pentru un anumit moment, un anumit partid sau un anumit individ şi cred că n-aş dori să fiu într-un parlament în care sunt foarte mulţi independenţi care câştigă un colegiu, prin orice metodă pe care o permite sau nu o permite legea. Deci, revin şi nu am făcut intervenţia decât pe procedură, nu sunt de acord şi vă rog ca preşedintele comisiei să revină, să lase dezbaterile, nu putem discuta cinci minute despre modul în care Parlamentul României va fi ales şi va decide soarta acestei ţări. |
| Numai o secundă. Şi eu cred că îmi faceţi misiunea foarte dificilă să conduc o şedinţă în care toate grupurile parlamentare să intervină, pe acest proiect de lege care, cu siguranţă îi vizează pe toţi parlamentarii, câte un minut. De aceea, eu o să vă rog, liderii de grup, să aveţi o discuţie, astfel încât să ajungeţi la un termen rezonabil pentru dezbaterile generale. Vă rog, domnule Márton Árpád. |
| Doamnă preşedinte, Doamnelor şi domnilor, Pentru dezbateri generale nu există termen. Citiţi Regulamentul! Deci, termenul de dezbatere este numai pentru dezbaterea pe articole. Unu. Doi. Sunt, dacă am numărat bine, în total 18 articole de modificat, deci 18 puncte adoptate de comisie. Dacă mai adăugăm încă două, prin cele respinse, de pus în discuţie, ajungem la 20. Dacă zicem că dăm câte trei minute pentru fiecare astfel de amendament, teoretic ajungem la o oră şi mi se pare că este un termen rezonabil. Dacă terminăm mai repede, votăm mai repede. Oricum, s-a votat că votăm după ce terminăm dezbaterea. Deci cinci minute nu ajung nici să treceţi în revistă cele 18 amendamente. O oră mi se pare una... Deci, aceasta e procedura, în contrapartidă celor propuse, de cinci minute, grupul nostru parlamentar propune o dezbatere de o oră pe articole. Pentru că, încă o dată, repet, citiţi regulamentul, la dezbaterile generale nu e limită. |
| E corectă precizarea făcută de domnul Márton Árpád că nu există timp pentru dezbateri generale, dar pentru dezbaterea pe articole există timp alocat şi domnul preşedinte al comisiei... vă rog să reluaţi o dată dezbaterea pe articole, timpul alocat... |
| E foarte logic de ce v-am propus eu cinci minute, stimaţi colegi, pentru că din cele 18 articole la care face referire domnul Márton Árpád, doar 15 sunt de abrogare, deci, nu avem ce discuta, pentru că prin acele articole scăpăm de pragul electoral. Un singur articol este pe care puteţi discuta, este cel care stabileşte câştigătorul, cel care obţine cel mai mare număr de voturi. Acesta este articolul. Deci, dumneavoastră, stimaţi colegi..., comisia îşi menţine punctul de vedere, dezbaterile pe articole, cinci minute. La dezbateri generale puteţi discuta oricât, că oricum dumneavoastră nu sunteţi de acord cu acest sistem. Mulţumesc. |
| Cinci minute pe articole... Sunt şi amendamentele respinse, care pot fi susţinute. Deci, supun la vot dezbaterea pe articole cinci minute, iar dezbaterea generală este..., aşa cum spunea şi domnul Márton Árpád, este liberă pentru toate grupurile parlamentare. Votul este deschis, vă rog să votaţi. |
| 157 de voturi pentru, 17 împotrivă şi 9 abţineri. Dezbateri generale. Domnul preşedinte Kelemen Hunor, vă rog. |
| Doamnă preşedinte, Doamnelor şi domnilor, Stimaţi colegi, Aşa cum spunea şi domnul senator Antonescu, erau puţine lucruri în România care funcţionau, dar funcţiona foarte bine acel sistem de vot pe listă care până în 2008 a asigurat o reprezentare proporţională în Parlamentul României, în Camera Deputaţilor şi în Senatul României. (7) Sunt convins că acum patru ani de zile sau mai bine de patru ani de zile, dintr-o demagogie împinsă până la limită, am schimbat acel sistem care a funcţionat foarte bine şi aţi adoptat şi spun că aţi adoptat, pentru că şi atunci noi am fost consecvenţi şi am votat împotriva proiectului de lege, aţi adoptat un sistem mai prost, un sistem mai puţin funcţional decât era până în 2008. Şi acum dumneavoastră propuneţi un sistem care va fi şi mai prost, şi mai rău decât sistemul care a funcţionat până în 2008. În loc să facem un lucru prin care reparăm greşeala din 2007, prin această propunere eu zic că facem un pas înapoi. Nu reparăm nimic, ci stricăm un lucru care până la urmă şi în 2008, şi prin sistemul adoptat în 2008 a asigurat o reprezentare proporţională. A fost un principiu de bază, a fost un principiu care a funcţionat 22 de ani şi noi, cei de la UDMR, suntem convinşi că acest principiu ar trebui să funcţioneze şi în continuare. Votul de la urnă se transformă în mandat, dar acel vot se transformă într-un mandat printr-un sistem proporţional. Dacă omul, cetăţeanul, contribuabilul, spuneţi cum doriţi dumneavoastră, a votat pentru un partid, pentru o formaţiune politică sau pentru un individ, atunci mandatul se transformă exact acolo unde a fost dat votul. Şi eu cred că din acest punct de vedere sistemul nostru electoral, până în 2008 a funcţionat foarte bine, din 2008 am asigurat o reprezentare proporţională şi, sigur, am introdus un element care nu era de dorit şi acum noi vrem să schimbăm sau dumneavoastră vreţi să schimbaţi un sistem care asigura o reprezentare proporţională, era un sistem just, era un sistem corect, era un sistem democratic. Schimbând sistemul electoral, Parlamentul, prin votul dumneavoastră, va renunţa la acest principiu fundamental, la reprezentarea proporţională şi aduceţi un argument foarte important. Vreţi o majoritate solidă şi este o dorinţă justificată, este o dorinţă pe care noi o înţelegem, dar va fi o majoritate artificială, va fi o majoritate care nu va reflecta dorinţa electoratului, nu va reflecta voinţa fiecărui cetăţean, va fi o majoritate artificială care se va evapora exact aşa cum veţi stabili această majoritate. Am auzit încă un alt argument în spaţiul public, nu astăzi şi nu de la acest microfon, prin care unul dintre iniţiatori spunea că prin acest sistem vrea să elimine partidele populiste, partidele extremiste din Parlamentul României. Eu cred că şi acest argument este un argument fals. Nu prin sistem putem elimina sau izola partidele populiste şi partidele extremiste. Sunt convins că pentru acest lucru trebuie găsită o altă soluţie, o altă formulă, o altă atitudine. Dacă renunţăm la pragul electoral, la pragul de 5% sau la un alt prag, 6 plus 3, 6 sau 3 Camera Deputaţilor - Senat, atunci nu vom elimina aceste partide populiste, fiindcă este logic, este pentru toată lumea foarte clar cum se va proceda. Ei vor fi prezenţi. Deci, prin acest vot, prin acest sistem veţi aduce aceste partide în Parlamentul României. Vor fi partide parlamentare cu un singur mandat, cu două mandate, cu trei, cu cinci, nu se ştie. Dar problema cea mai importantă este că sute de mii de cetăţeni, chiar milioane de cetăţeni vor rămâne fără reprezentare politică în Parlamentul României. Şi nu se poate face o analogie cu Preşedinţia, cu alegerile prezidenţiale. Şi nu se poate spune că cinci milioane de români nu sunt reprezentaţi, fiindcă preşedinte e unul singur, Parlamentul este forul reprezentativ al tuturor cetăţenilor şi, din acest punctul de vedere, eu cred că o confuzie de acest gen nu este de acceptat. Cui foloseşte acest sistem? Sigur, coaliţiei aflate la guvernare. Dar nu foloseşte cu nimic cetăţenilor României, nu foloseşte cu nimic şi nu aduce niciun plus sistemului politic, sistemului parlamentar. Să schimbi un sistem electoral cu cinci luni, cu şase luni înainte de alegeri eu cred că este o greşeală. Şi această greşeală, ca un bumerang, se va întoarce împotriva celor care adoptă acest sistem. Nu foloseşte României, nu foloseşte cetăţenilor, şi acest lucru trebuie spus foarte clar, foarte răspicat. Noi am fost consecvenţi. În 22 de ani, am spus de fiecare dată: reprezentarea proporţională nu are alternativă. Nu trebuie găsită o alternativă la această reprezentare proporţională, fiindcă vom strica ceva. Dacă am stricat în 2008 un sistem care funcţiona foarte bine, acum stricăm un sistem care funcţionează binişor. Nu bine, binişor. Mergem din rău, în mai rău. Amendamentul votat în Comisia juridică este un amendament important, este un gest semnificativ, pe care noi îl apreciem, corectează ceva din imperfecţiunea sistemului, corectează parţial o problemă importantă. Va asigura o reprezentare aproape proporţională pentru o comunitate semnificativă. Sigur, acest lucru este de lăudat, şi noi apreciem acest gest şi acest vot în comisie. Dar, în ansamblul lui, sistemul nu va fi un sistem perfect şi nu poate să fie un sistem care poate fi votat şi care poate fi susţinut. Se poate spune că în 2013, pentru 2016, vom schimba din nou sistemul. Important este să avem acum o majoritate solidă, să avem o majoritate cu care se poate guverna. Sigur, în România şi această majoritate va fi o coaliţie, va fi coaliţia dumneavoastră, coaliţia USL. Nu va fi majoritatea unui singur partid. Şi ca orice coaliţie, ca orice alianţă, va funcţiona temporar şi, prin acest sistem, vom ajunge în 2013, în 2014, la o situaţie foarte interesantă, despre care sper, cu dumneavoastră şi cu noi, vom discuta în acest Parlament, în forul legislativ, şi vom găsi o soluţie şi la acea problemă care se va crea cel târziu în 2014, după alegerile prezidenţiale, dacă nu mai repede. Grupul UDMR nu va vota acest proiect de lege, se va abţine de la vot, aşa cum a făcut şi în 2007, când am fost în Parlament şi nu am susţinut, am votat împotriva legii actuale, fiindcă noi credem că trebuie să fim consecvenţi cel puţin când vorbim despre principiile de bază. Şi principiul de bază, pentru noi, rămâne reprezentarea proporţională. Traseismul politic, prin acest sistem, nu va dispărea. Eu cred - şi dacă facem o analiză, comparând cu ce s-a întâmplat până în 2008 - că acel sistem de vot pe listă a ţinut sub capac traseismul politic. Traseismul s-a amplificat după 2008. Foarte mult s-a amplificat. Şi prin acest sistem se va amplifica şi mai mult după 2012. Este boala cea mai gravă a sistemului politic românesc. De aceea, noi credem că nici acel argument prin care dumneavoastră consideraţi că se poate stopa traseismul, votând acest sistem, nu este un argument sustenabil. Sigur, aveţi majoritatea, veţi decide aşa cum doriţi dumneavoastră, dar, din punctul nostru de vedere - şi considerăm acest lucru foarte important - este o greşeală un vot dat pe un astfel de sistem electoral. Acum câteva luni de zile am avut mai multe discuţii. Aţi susţinut un sistem mixt. Eu cred că, pentru România, în 2012 şi în perspectivă mai lungă, sistemul cel mai corect ar fi sistemul mixt. Un vot uninominal - cam jumătate din colegii - şi echilibrarea pe o listă naţională. Acest lucru ar însemna nu numai o reprezentare proporţională, dar şi un echilibru între interesele societăţii româneşti şi logica partidelor politice, fiindcă politica este făcută în Parlament de partide politice, nu de indivizi. De partide, de grupuri parlamentare care se bazează, sper, pe ideologii foarte bine definite. Mulţumesc pentru atenţie şi sper că astăzi mai aveţi timp să vă răzgândiţi şi să nu acceptaţi un astfel de sistem care va distruge sistemul politic şi sistemul electoral. (Aplauze.) |
| Domnul deputat Paleologu, după aceea domnul Negruţ Clement. Dar înainte de asta..., la următoarea tură de grupuri parlamentare. Domnul deputat Paleologu, vă rog. |
| Doamnelor şi domnilor deputaţi, Am urmărit cu foarte multă atenţie discursul domnului senator Antonescu. Am apreciat faptul că era echilibrat şi a vorbit atât de dezavantaje, cât şi de avantaje ale sistemului propus. Atâta doar, trebuie să chibzuim dacă nu cumva dezavantajele, în situaţia României, sunt mai mari decât avantajele. Votul - zis uninominal, de fapt majoritar ar trebui să-l numim - are, fără îndoială, aşa cum a spus domnul Antonescu, are nişte avantaje: unu - legătura mai directă cu cetăţeanul şi, mai cu seamă, majorităţile clare, stabile, coerente. Dar are, aşa cum a spus domnul Kelemen, are şi foarte serioase dezavantaje pe care le ştim cu toţii şi e vorba de nereprezentarea unor forţe importante din societate. Sensibilităţi puternic reprezentate în societate nu mai sunt deloc sau sunt foarte puţin reprezentate în Parlament, iar acest lucru este foarte grav. Sunt democraţii vechi, cu lungă tradiţie, care acum se gândesc la introducerea unei doze proporţionale. De exemplu, în Franţa este situaţia aceasta şi chiar şi în Anglia, colegii dumneavoastră din Partidul Liberal Democrat îşi doresc un asemenea lucru, pentru că Partidul Liberal Democrat în Anglia este victima sistemului majoritar într-un singur tur existent acolo. De altminteri, fac o mică paranteză şi mă întreb dacă, pe termen lung, nu va fi şi PNL-ul victima aceluiaşi sistem pe care preşedintele său îl propune cu atâta ardoare acum. Ştiţi cum este, întâi cade o victimă, apoi o alta şi încă o a treia ş.a.m.d. Nu ştii niciodată unde se opreşte această cascadă. De altminteri, trebuie să relev un detaliu interesant. Faptul că, pe această temă a votului uninominal, a votului majoritar, domnul Antonescu este de acord în întregime cu Traian Băsescu, şi vreau să observaţi acest lucru că, în această chestiune, nu sunt de acord nici cu preşedintele Băsescu, nici cu preşedintele Antonescu. (8) Domnul Crin Antonescu a menţionat, pe bună dreptate, exemplul Marii Britanii, numai că în Anglia, acest sistem există de foarte multă vreme. Rădăcinile parlamentarismului britanic urcă în secolul XVII, XVIII. Reforme importante ale sistemului electoral britanic au avut loc în secolul XIX şi încă în secolul XX. Să nu ne comparăm cu vechea tradiţie, seculară, din Anglia. Tare mă tem că rezultatele la noi vor fi cu totul altele decât în Anglia. Şi bine ştiţi că în Anglia opoziţia este numită Her Majesty's Opposition - Opoziţia Majestăţii Sale. În România, tare mă tem că nu asta se va întâmpla! Apreciez, de asemenea, sinceritatea domnului Crin Antonescu. Ne-a spus pe scurt aşa: facem acum această lege şi apoi facem alta, când rămâne numai USL-ul în Parlament. (9) Apreciez această onestitate de a spune lucrurilor pe nume, pe şleau. Şi a mai spus un adevăr domnul Crin Antonescu, şi anume că acea lege pe care am votat-o, PDL şi PSD în principal, privind alegerea primarului într-un singur tur, a fost o prostie. Aveţi dreptate, domnule Antonescu, a fost o prostie şi am văzut cum primarii în funcţie ignoră cu desăvârşire orice fel de dezbatere pentru că se simt tari pe poziţie şi sunt siguri de acum că vor fi aleşi şi refuză dezbaterea, iar dezbaterea este fundamentul democraţiei. Şi ca să închei, domnul Antonescu ne-a spus aşa: "Alegerea primarului într-un singur tur este o prostie. Dar, ca să fim coerenţi, haideţi să facem prostia până la capăt." (tot 9) Vă mulţumesc. (Aplauze.) |
| Vă mulţumesc. Domnul deputat Bot, vă rog. |
| Mulţumesc, doamna preşedinte. Vreau doar să pun două întrebări. Evident, întrebări retorice, dar subiect de gândire pentru cei care se îndoiesc de caracterul democratic al legii pe care o discutăm. Prima întrebare este aceea care se referă la modul în care este ales preşedintele României şi la modul în care este demis preşedintele României. Cât de democratic este acest mod, când preşedintele poate fi ales - teoretic vorbind - chiar şi cu un singur vot şi nu poate fi demis decât cu 9 milioane de voturi. Iar în legătură cu reprezentativitatea Parlamentului ales prin sistemul propus de noi acum, de ce este mai nedemocratic şi mai nereprezentativ acest Parlament decât Parlamentul ales în sistemul actual, când în Parlament şi-au găsit locul deputaţi şi senatori de pe locurile doi, trei sau patru. Şi atunci, nu se simt frustraţi alegătorii care poate au ales un parlamentar care a obţinut 49,99% din voturi, a obţinut locul întâi şi nu a intrat în Parlament. Eu cred că este un subiect de gândire serios pentru cei care se îndoiesc de caracterul democratic al legii propuse de noi. Vă mulţumesc. |
| Doamnelor şi domnilor deputaţi, Întrerupem pentru câteva secunde lucrările noastre. Am plăcerea să anunţ prezenţa la lucrările Camerei Deputaţilor a delegaţiei parlamentare conduse de domnul Andrew Scheer, preşedintele Camerei Comunelor din Canada, aflat în vizită în ţara noastră. Salutăm prezenţa domnului preşedinte. (Oaspeţii sunt aplaudaţi în picioare de către toţi cei prezenţi la şedinţa Camerei Deputaţilor.) Vă mulţumesc. Revenim la lucrări. Şi daţi-mi voie să-i dau cuvântul în continuare domnului deputat Anghel Stanciu. Mi-a spus să-l prezint ca autor al legii încă în vigoare şi de aceea are câteva cuvinte să ne spună. Vă rog. |
| Stimată doamnă preşedinte, Onorat prezidiu, Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi, Domnilor miniştri, Venind pe drumul acesta de costişă, mi-am adus aminte de o vorbă dragă distinsului domn prim-ministru şi preşedinte al meu, Ponta. Referindu-se la unul sau la altul dintre cei cu funcţii de conducere fie în stat, fie la partide, are o vorbă care îmi place şi mie: A pierdut ocazia de a tăcea. Cred că mă aflu şi eu astăzi în această situaţie în care am pierdut ocazia de a tăcea. Căci este posibil - ca un bumerang - ceea ce voi încerca să spun fiind total neutru, domnule preşedinte Antonescu, să fiu obligat să apăr ceva ce fiecare dintre dumneavoastră apăraţi. Şi apăraţi, pentru că majoritatea care sunteţi aici, în sală, aveţi un copil, o copilă, un fiu, o fiică - biologic, evident. Şi indiferent cum arată, indiferent cum se prezintă, este cea mai frumoasă fiică, este cel mai bun fiu. Aşa cum avem fii şi fiice biologice, avem şi fii şi fiice în plan ideatic. Ai o idee, o idee originală, o idee originală care este ca un fulger în mijlocul unei nopţi, care-ţi vine pe negândite. Şi cu şeful meu, la vremea respectivă, maestrul nostru Hrebenciuc mi-a cerută să mă gândesc la o lege originală, mi-a picat - să spunem aşa - o fisă, fără să-mi spargă capul, de a găsi un sistem original. Şi este un sistem original în întreaga lume. Iar dumneavoastră, fie că vreţi, fie că nu vreţi, vă datoraţi fotoliile de parlamentar acestui sistem, despre care, de la rezultatele pe care le-a oferit, şi puterea şi opoziţia, şi cei de pe locul unu şi cei de pe locul trei au spus că este cel mai prost. (10) Bineînţeles că nu-şi convine nimic nici astăzi, când, la vremea respectivă şi domnul deputat Voicu, colaborator al meu în finalizarea acestui algoritm, şi ceilalţi am lăudat sistemul. El avea nişte virtuţi: se vota omul, şi nu lista. A doua virtute consta în faptul că se realiza o solidaritate între toţi competitorii partidului, pentru că de voturile tuturor care se strângeau depindea numărul de mandate total. Şi a treia virtute, criticată sau necriticată, se realiza o proporţionalitate. Proporţionalitatea este de sub 1%. Avea însă un viciu. Avea un viciu în sensul că cei care au câştigat colegiu nu au intrat şi au intrat cei de pe locul doi sau cei de pe locul trei. După ştiinţa mea, de pe locul patru nu au intrat. Ca atare, mă văd aici cumva nevoit - faţă de gândirea mea, care nu poate fi perfectă - să-mi cer scuze celor care au ieşit pe locul unu şi nu au intrat. Totodată, vreau să-i asigur pe cei care au intrat de pe locul doi şi de pe locul trei că au şi legitimitate şi reprezentativitate pe ansamblul voturilor pe care le-a obţinut partidul. Este clar că n-am să mă refer la acest sistem pe care l-am adopta. Ceea ce vreau să spun însă este că voi vota acest sistem şi voi mulţumi tuturor celor care vor face acelaşi lucru ca mine, îl vor vota, pentru că în felul acesta scap eu de acea anatemă că am făcut cel mai prost sistem de alegere a Parlamentului. Şi asta mă îndeamnă să vă rog să votaţi cu ambele mâini. Vă mulţumesc. (Aplauze.) |
| Domnul deputat Negruţ Clement. De asemenea, dacă mai doresc parlamentari să se înscrie la cuvânt din partea grupurilor parlamentare. Domnul Pambuccian, am notat. |
| Mulţumesc, doamna preşedinte. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Domnule senator, Suntem într-o procedură legislativă normală, corectă, când un domn senator, coleg de-al nostru, din Parlamentul României, se află în calitate de iniţiator să susţină un proiect de lege. Ar trebui să-i mulţumim domnului senator, că-l vedem totuşi destul de rar şi la o oră aşa de matinală la Parlament, dar, încă o dată, e o procedură pe care trebuie s-o dezbatem, s-o discutăm. Ne-a vorbit domnul senator foarte frumos despre democraţie, despre sistemele de vot din România după 1989. S-a vorbit despre votul pe liste. S-a vorbit în general despre un vot care l-a avantajat întotdeauna pe domnia sa, votul pe liste. A fost un privilegiat al votului pe liste, pentru că a fost copilul de suflet al tuturor preşedinţilor PNL. A vorbit despre votul în două tururi de scrutin. Un vot corect, în opinia mea. Dar n-a vorbit domnia sa despre votul din 2008, votul proporţional, prin care se află astăzi în Parlamentul României. Pentru că, dacă aveam votul direct, domnia sa nu era aici astăzi. De aceea, poate că era corect, domnule senator, să ne spuneţi şi de ce nu este bun votul proporţional. Şi vă vorbeşte unul care a intrat în Parlament cu votul majorităţii cetăţenilor şi care este şi coiniţiatorul unui proiect de lege prin care susţine votul direct. M-aş fi bucurat să vă aud de la această tribună că ne vorbiţi despre votul proporţional, de ce nu a fost bun. Pentru că, vreau să vă spun, domnule senator, că dacă acest vot direct în 2008 era în funcţiune, în Alba nu aveaţi niciun parlamentar. Niciunul! PNL-ul şi PSD-ul nu aveaţi parlamentari. Pentru că PDL-ul a câştigat toate colegiile. De aceea, haideţi să fim foarte atenţi. Sigur. (Vociferări.) A venit vremea, domnilor, să vociferaţi. E vremea dumneavoastră. Eu să ştiţi că sunt unul care nu prea mă tem de vociferări. Haideţi să fim consecvenţi până la capăt, stimaţi colegi. Haideţi să dezbatem serios această lege pe care s-o folosim pe un termen lung, nu facem o lege care să ne avantajeze acum şi să nu ne gândim la viitor. Domule senator, Dincolo de... - vă rog să mă credeţi că nu sunt răutăţi - mă bucur că vă văd şi probabil aţi văzut şi cum Constituţia nu este modificată şi probabil aţi fost prezenţi să vedeţi şi lucrul ăsta, nu respectăm votul cetăţenilor, şi probabil veţi vedea şi încă o lege pe care colegii dumneavoastră vor avea grijă să o rupă în două. E vorba de Legea energiei, prin care veţi proteja "băieţii deştepţi" despre care vorbiţi atât de frumos. Mulţumesc. |
| Domnul Pambuccian, vă rog, liderul Grupului parlamentar la minorităţilor naţionale. |
| Mulţumesc, doamna preşedinte. Stimaţi colegi, În general, sistemele de vot şi sistemul general constituţional al unei ţări sunt lucruri care trebuie cumpănite bine, calculate, gândite şi dezbătute şi după aceea făcute. Lucrul ăsta nu se potriveşte, din păcate, cu locul. Noi întotdeauna experimentăm, iese prost, după care o luăm în altă direcţie, de obicei şi mai proastă. Şi tot şirul ăsta se întrerupe în momentul în care lucrurile ies foarte prost. Grupul nostru parlamentar, după ce am avut multe discuţii între noi, a ajuns de mult la concluzia că varianta cea mai potrivită pentru România ar fi o republică parlamentară cu un parlament amplu şi cu un vot pe liste, proporţional. Ar fi o formulă foarte echilibrată, care ne-ar face, după zeci de ani de dictatură, întrerupă cu mici perioade, cum a fost perioada lui Carol I sau perioada interbelică, cu mici perioade de trăit altfel, să uităm ideea tătucului salvator, să uităm tot felul de idei de genul ăsta. Probabil că asta ar fi, cel puţin asta credem noi, formula cea mai potrivită. În timp, agenda publică care a fost de cele mai multe ori făcută de presă, de analişti politici, de politicieni interesaţi, duce lucrurile exact în direcţia opusă şi probabil să se bazează, într-un fel sau altul, şi pe o oarecare nostalgie populară. Eu vreau să vă spun că, de data asta o să votăm proiectul acesta de lege şi vă spun şi de ce. Pentru că este foarte bine să ducem lucrurile până la ultima lor consecinţă, ca, după aceea, să înţelegem că poate ar trebui să regândim sistemul. Că poate ar trebui să căutăm o cale echilibrată, în care puterile din stat să se poată amenda în mod real unele pe celelalte, în care partidele să devină instituţii puternice, în care politica să devină o chestiune făcută cu mult profesionalism. Aşa că vom vota. O să vedem şi consecinţa acestui sistem, şi cu asta cred că ideea de uninominal se va încheia o dată pentru totdeauna. Vă mulţumesc. (Aplauze.) |
| Vă mulţumesc şi eu. Domnul Mihăiţă Calimente, domnul deputat, vă rog. |
| Doamna preşedinte, Stimaţi colegi, Sigur că am auzit foarte multe argumente şi pro şi contra. Aş vrea să le spun colegilor care visau la o republică parlamentară că suntem într-o republică parlamentară, şi nu semiprezidenţială. Am auzit că votul majoritar ar fi o crimă. Am auzit că votul pe listă ar fi numai un lucru extraordinar de bun. Vreau să vă spun că democraţia poate fi şi de tip majoritar, şi atunci avem votul majoritar, poate fi şi de tip consensual, şi atunci avem votul pe listă. Sigur că există o multitudine de feluri, între aceste două extreme, de a ne exprima votul şi toate vreau să vă asigur că sunt democratice. Cu colegii de la Arad am avut de multe ori această dispută. Ei îmi reproşau că am ieşit parlamentar de pe locul trei şi-mi puneau la îndoială - vezi, Doamne! - faptul că cei de pe locul trei nu ar avea - nu-i aşa - aceeaşi legitimitate ca şi cei care ieşiseră pe locul întâi. Numai că uitau să spună că acel vot era un vot combinat, că la repartizarea mandatelor el era majoritar numai în primul tur de repartizare a mandatelor, cine lua 50% plus un vot. După acest tur, în tururile următoare de distribuire a mandatelor, el, din majoritar, se transforma în proporţional. Şi cei care au luat mandatele n-au luat numai pe voturile pe care le-au luat, ci pe toate voturile colegilor liberali din judeţ, care s-au raportat la cel care a luat mandatul. Deci şi acel mandat este la fel de reprezentativ ca şi al celor care au luat de pe locul întâi. La fel de reprezentativ este şi dacă se introduce acest tip de vot majoritar, sigur că el va lăsa un număr de cetăţeni care nu-şi vor găsi în cei care intră în Parlament votul pe care l-au dat. Dar şi la votul pe listă, unde există pragul de 5%, sau în alte părţi prag mai mare, rămâne un număr de cetăţeni care au votat şi au votat partide care nu fac pragul sau candidaţi care nu fac pragul şi nici acolo nu se găseşte în întregime reprezentat votul exprimat de către cetăţeni. Deci vreau să spun că fiecare sistem de vot este democratic, sigur că el, într-o anumită conjunctură, poate avantaja o anumită..., un anumit partid, o anumită grupare de partide, dar ceea ce s-a întâmplat în România în ultimii 20 şi ceva de ani, votul pe listă a fost incriminat de toată lumea, votul pe listă a fost atacat din toate părţile şi, în special, de către presă şi astăzi nu facem altceva decât să respectăm... şi iacătă că aici suntem în consens cu preşedintele Băsescu, introducerea tipului de democraţie majoritară pe care şi l-a dorit Domnia Sa. Pentru că, în proiectul de Constituţie pe care l-a înaintat este clar un tip de democraţie majoritară. Nu luăm toate elementele de democraţie majoritară pe care le impunea Domnia Sa, ci-l luăm pe acesta singur, votul uninominal dintr-un tur, care este democratic şi care este şi reprezentativ. Vă mulţumesc. |
| Domnul deputat şi vicepreşedinte al Camerei, Nicolicea. |
| Grupul parlamentar progresist va vota acest sistem de vot, acest proiect de lege, aşa cum ne-am înţeles prin Protocolul semnat cu Partidul Social Democrat care ne-a promis că ne va sprijini în taxa de solidaritate, acea taxă de care România are nevoie pentru a întregi salariile, pentru a da înapoi banii la pensionarii care, în mod incorect, au fost văduviţi de sume importante de bani. Acesta este anunţul pe care doream să-l fac. |
| Mulţumesc mult. Îi dau cuvântul domnului deputat Cristian Petrescu. |
| Mulţumesc, doamnă preşedinte. Am ţinut să iau cuvântul ca să-mi exprim admiraţia, e adevărat, limitată, pentru domnul senator Crin Antonescu, pentru faptul că a mai găsit încă un sistem de vot care să-i permită accesul în Parlament, după cei 20 de ani petrecuţi în Parlament, dânsul fiind parlamentar încă din 1992, iată că în 2016 va face 24 de ani de Parlament. Felicitări încă o dată! Am avut onoarea şi ocazia să asist aseară la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, drept pentru care ştiu ce scrie în această lege. Din păcate, ceilalţi colegi ai mei nu au raportul în faţă, drept pentru care nu pot să se exprime în cunoştinţă de cauză. Pot să vă spun că prin această lege reuşiţi să creşteţi numărul de parlamentari. Pentru că aţi dat acea prevedere cu minorităţile, cu pragul acela de peste 7%. Vă voi mai spune un număr, 7.765.573. E vorba de numărul de români care au votat pentru reducerea numărului de parlamentari. Prin legea pe care o daţi dumneavoastră acum, creşteţi numărul de parlamentari. Şi, aş vrea să mai felicit Partidul Social Democrat pentru noul suflu pe care îl aduce în Camera Deputaţilor prin numirea domnului Viorel Hrebenciuc în calitate de vicepreşedinte al acestei Camere. Mare îmbunătăţire... Mulţumesc. |
| Domnul deputat Pambuccian, cu o precizare. |
| Vă mulţumesc, doamnă preşedinte. Eu vă rugasem să fac precizarea când venea articolul cu pricina, dar o fac acum şi-i mulţumesc colegului meu că-mi dă ocazia să o fac. Au existat foarte multe speculaţii zilele acestea că există în această lege o prevedere pentru minorităţile naţionale care nu ştiu ce face. Vreau să vă spun că din punctul de vedere al minorităţilor naţionale, reprezentate în grupul meu parlamentar, în Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale, legea nu are nicio modificare în raport cu legea din 2008. Este, practic, acelaşi corpus legislativ în ceea ce priveşte minorităţile. Există aici o referire la o singură minoritate care nu este reprezentată în grupul nostru parlamentar, pentru că, în cazul dânşilor, votul de tipul acesta îi condamnă la pierderi majore. Şi ea se referă la judeţele în care o minoritate are peste 7% din populaţia acelui judeţ. Niciuna din minorităţile naţionale reprezentate în Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale nu îndeplineşte această condiţie, în niciun judeţ. Nicăieri! Aşa că rugămintea mea este ca această confuzie să nu se mai perpetueze. Legea, din punctul nostru de vedere, al mecanismului electoral care ne priveşte direct, nu aduce nimic în plus, nimic în minus, e în ordine aşa cum este, şi nu ne afectează practic din punctul de vedere al felului în care suntem noi aleşi în niciun fel. Cum ne va afecta pe toţi, am spus atunci când am vorbit la dezbaterile generale. Vă mulţumesc. |
| Mulţumesc. Acum este domnul deputat Cristian Dumitrescu. Vă rog. |
| Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu: Doamnă preşedinte, Doamnelor şi domnilor colegi, În primul rând, am dorit să vin la acest microfon să constat că, într-adevăr, în Parlamentul României astăzi se poartă o dezbatere şi modul în care se desfăşoară aceasta, cu puncte de vedere pro şi contra, cu argumente şi chiar prezenţa în sală a unor reprezentanţi ai societăţii civile, nu ne face altceva decât să fim într-o stare de normalitate. Pe de altă parte, vreau să mulţumesc distinsului senator Antonescu, care ne-a prezentat proiectul Domniei Sale de lege, argumentat, cu tot respectul cuvenit Parlamentului, aducând în discuţie atât argumentele pro, cât şi eventualele critici şi solicitând din partea noastră, aşa cum este democratic, susţinerea. În ceea ce priveşte un singur aspect, pentru că multe din aspectele prezentate au fost luate în discuţie de către antevorbitorii mei, este acea aşa-numită intervenţie pe problema de constituţionalitate. Proiectul de lege, în opinia mea, şi cred că sunt destul de avizat pentru a putea să spun acest lucru, este perfect constituţional. Articolele 62, 63 din Constituţie, care se referă la reprezentativitatea Parlamentului şi la egalitatea votului, nu au nicio legătură cu acest proiect de lege. Parlamentul care va reieşi în urma acestui proiect de lege va fi reprezentativ şi va fi votul fiecărui cetăţean, nu va fi cenzitar, nu va fi altfel multiplicat şi va fi un vot egal. Mai mult decât atât, sigur că există şi acele argumente pro şi contra. Dispariţia pragului electoral este o încurajare, dacă vreţi, pentru că există posibilitatea astfel, în anumite situaţii, să avem chiar şi reprezentanţi ai societăţii civile, persoane independente, care să poată să acceadă în Parlament. Şi acesta nu este un lucru simplu, pentru că de aproape 20 de ani, de când părintele Constituţiei, regretatul senator Iorgovan, a intrat în Parlamentul României prin... în calitate de independent, nu s-a mai întâmplat acest lucru, fiindcă acel prag şi număr de voturi era, practic, imposibil de obţinut. Iată de ce sunt foarte multe argumente, dar principalul argument este acela potrivit căruia dacă câştigi trebuie să fii în Parlament. Iar în ceea ce priveşte acea problemă a reprezentativităţii, să ştiţi că nici sistemul D´Hondt nu a fost perfect, a fost poate mai corect din punct de vedere al reprezentării decât oricare alt sistem. Dar, nu uitaţi că voturile care erau date în număr foarte mare, şi aici era pe regula numerelor mici, se obţineau partide care obţineau în jur de 6-7%, aveau senatori sau deputaţi cu zeci de mii de voturi, care nu intrau în Parlament şi ele se duceau prin redistribuire şi aduceau în Parlament reprezentanţi din alte judeţe care, poate că luau un număr de câteva sute de voturi. Nimic nu este perfect, totul este perfectibil, dar noi am pornit pe un drum. Şi vreau să spun că şi dumneavoastră, cei care sunteţi astăzi în opoziţie, şi preşedintele Băsescu, şi toată lumea a vorbit despre uninominal. Noi ne-am oprit cu varianta din 2008 la o variantă intermediară care, din păcate, trebuie să recunoaştem că nu a fost perfectă şi, din contră, a creat o anumită dispută. Eu am fost de multe ori în situaţia de a discuta în străinătate despre acea variantă a distinsului nostru coleg care mă bucur că are curajul să-şi asume această răspundere, Anghel, şi de multe ori mi s-a spus: nu este democratic. Varianta propusă de domnul senator Antonescu şi domnul deputat Ponta, în mod cert, sigur este constituţională şi democratică. Vă mulţumesc. (Aplauze.) |
| Domnule deputat Spînu. Era înscris pe ordinea de zi, după aceea domnul deputat Oajdea şi domnul deputat Olar. După care, nu mai sunt alte intervenţii, încheiem dezbaterile generale. |
| Stimaţi colegi, Sunt de 3 ani şi 5 luni în acest Parlament, aşa încât nu-mi pun nicio nădejde că modalitatea în care aţi venit determinaţi să votaţi astăzi se va schimba. Totuşi, vreau să vă spun ca introducere că teoria sistemelor de vot este o teorie care face parte din teoria matematicii şi ştiu despre ce vorbesc. Este o parte componentă din teoria deciziei şi a alegerii multicriteriale. Şi am studiat-o cu foarte mult interes, inclusiv cu studenţii mei, aşa încât vă rog să mă credeţi că chiar sunt în postura de a spune tehnic nişte lucruri. Din punct de vedere al deciziei iniţiatorilor, de a trece la uninominalul pur, cred că nici noi nu avem calitatea morală astăzi să încercăm schimbarea acestui sistem, pentru că şi noi l-am susţinut. De ce? Ne convenea probabil atunci, aşa cum vă convine şi dumneavoastră astăzi, pentru că dacă astăzi USL-ul ar sta la 15% în sondaje aţi veni aici la tribună şi aţi găsi un milion de defecte acestui sistem şi aţi argumenta pertinent cu foarte multe exemple, ceea ce am putea face şi noi. Dar, v-am spus, din punctul meu de vedere nu am calitatea morală, pentru că am acceptat şi noi acel, să-i spunem, intrat în vorbirea publică, uninominal pur, chiar dacă preşedintele Traian Băsescu era adeptul unui vot uninominal pur din două scrutine, şi nu din primul scrutin. Totuşi, vreau să vă citez unul din iniţiatorii acestei legi, pe domnul senator Crin Antonescu, să vedem când este cinstit, astăzi sau acum câteva luni, sau acum câteva zile. Citat din domnul senator Crin Antonescu, preşedintele Partidului Naţional Liberal: "Suntem de acord cu reducerea numărului de parlamentari. O reducere semnificativă, şi nu una de faţadă, care să respecte - domnule senator -, principiul constituţional al proporţionalităţii". Declaraţia dumneavoastră din data de 14 noiembrie 2011, în care ameninţaţi cu moţiunea de cenzură, dacă nu se ţine cont de acest lucru. Eu sunt profesor de matematică, dumneavoastră sunteţi profesor de istorie. Nu ştiu ce înţelegeţi prin proporţionalitate, s-ar putea să avem viziuni diferite şi m-aş bucura dacă mi-aţi explica ce aţi vrut să spuneţi atunci. Al doilea citat, mai nou, din 17 martie 2012, ziarul "Adevărul": "Pentru reducerea numărului de parlamentari avem un proiect de lege pregătit, putem să-l aprobăm şi mâine." Vă amintesc, stimaţi colegi, că acest proiect de lege a trecut de Camera Deputaţilor, se află la Senatul României, în biroul blindat al domnului senator Toni Greblă, preşedintele Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi din Senat şi-l ţine la dospit acolo. Deci, să revin. "De fapt, luni dacă vor, ne prezentăm în Parlament şi rezolvăm această parte a problemei." Pentru că, la vremea respectivă eraţi în grevă parlamentară, iar liderul PNL-ului spunea că poate accepta această concesie, să întrerupeţi greva şi să venim să votăm proiectul de lege care reduce numărul de parlamentari. Ieri, în Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost depus, stimaţi colegi, un amendament prin care să respectăm voinţa românilor care 87% la referendum au spus: vrem reducerea numărului de parlamentari. Dumneavoastră, când eraţi în opoziţie, zeci dintre dumneavoastră, domnul actual prim-ministru Victor Ponta a spus-o răspicat: "Mâine reducem numărul de parlamentari, nu avem nevoie de modificarea Constituţiei". Vă cer astăzi aici să nu fiţi ipocriţi nici dumneavoastră, nici iniţiatorii şi să acceptaţi amendamentul depus de PDL, vot uninominal pur într-un tur, dar cu reducerea la 300 de parlamentari. Vreau să văd aici ipocrizia, pentru că argumentul dat de iniţiatori, cred că de domnul prim-ministru Victor Ponta, privitoare la neatingerea pragului de 300 a fost ca să fie sigur că acest proiect va trece. Stimaţi colegi, Grupul parlamentar al PDL va vota acest proiect de lege dacă introduceţi amendamentul, reducerea numărului de parlamentari la 300, şi veţi avea visul împlinit, cum spunea domnul Pambuccian, o să ajungem la fundul butoiului şi după un an de zile o să ne dăm seama că ceea ce facem astăzi nu este nici corect, nici democratic. Dar am intrat în capcana populismului toţi, am cerut vot uninominal toţi, haideţi să respectăm ce am spus şi acum 2 luni, şi acum 5 luni, şi acum 2 ani, toţi, şi dumneavoastră care astăzi sunteţi majoritatea şi noi care până mai acum 2 săptămâni am fost majoritatea. Şi o ultimă chestiune: eu nu am văzut raportul care a fost dat de Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor. Dar, vă atrag atenţia, domnule senator Antonescu, că în proiectul pe care l-aţi propus, modificarea art.11, introducând un nou articol, 111, spune aşa: "În caz de balotaj", deci se referă la primul tur, "se organizează un nou tur de scrutin la 2 săptămâni de la primul tur. La al doilea tur de scrutin participă numai candidaţii aflaţi în situaţie de balotaj". Deci ca să înţelegem toţi, balotajul înseamnă că 2 sau mai mulţi candidaţi au obţinut acelaşi număr de voturi valabile, şi nu putem desemna un câştigător. În al doilea tur de scrutin este declarat ales candidatul care a obţinut numărul cel mai mare de voturi valabil exprimate. Întrebare, ca profesor de matematică acum, ce se întâmplă dacă şi în al doilea tur de scrutin avem balotaj? Legea nu percepe acest caz... Pot... nu prevede această situaţie şi, aici îi dau dreptate domnului Anghel Stanciu, că a făcut o lege mult mai bună, pentru că a prevăzut în vechea lege pe care noi am fost aleşi inclusiv acest caz. Şi se ajungea ori la tragere la sorţi, ori la discuţie între partide. Dacă partidele nu se înţelegeau pe un astfel de caz, se trăgea la sorţi. Ce facem aici? Ce ne facem, dacă poate exista, cu o probabilitate foarte mică, o astfel de situaţie? Întră amândoi în Parlament? Nu intră niciunul? Se efectuează al treilea tur de scrutin? Deci, domnule senator Crin Antonescu, ca preşedinte al PNL, ca parlamentar cu o vechime de 22 de ani, ca lider al opoziţiei, împreună cu primul-ministru Victor Ponta, chiar ar fi trebuit să vă consultaţi cu colegii dumneavoastră care au mai mare experienţă şi să propuneţi un proiect de lege nu scris pe genunchi, ci un proiect de lege care să arate că, atunci când vor, PNL-ul sau PSD-ul pot să propună o modificare legislativă coerentă de la un capăt la altul. Şi, încă o dată, vă cer să veniţi aici la tribună şi să spuneţi public dacă susţineţi reducerea numărului de parlamentari la 300, introducerea amendamentului PDL în proiectul de lege, lucru pe care noi, Grupul parlamentar al PDL, vom vota întreaga lege, în ansamblul ei. Vă mulţumesc. |
| Drept la replică, domnul Pambuccian. |
| Doamnă preşedinte, Stimaţi colegi, Mi-am dorit din tot sufletul să-mi fie rostit numele de către antevorbitorul meu, pentru a avea acest drept la replică. Vreau să vă spun că votul uninominal plus reducerea numărului de parlamentari sunt două măsuri din acelaşi film. Adică din filmul atomizării Parlamentului, fluidizării lui, micşorării lui şi transformării lui într-o masă de manevră pentru un tătuc naţional. Dacă asta vreţi, asta avem. Dacă nu vreţi asta, lăsaţi Parlamentul să fie puternic, lăsaţi partidele politice să fie puternice, lăsaţi oamenii să poată vota proporţional. OK, o facem pe asta ca să se convingă lumea că e o greşeală. Dar, dacă dăm drumul la amândouă frânele din mână, în momentul acela şi mai ales în conjunctura în care o Europă care cade liber din cauza crizei va alege în multe ţări, Grecia, Franţa, Spania, Italia, sunt ţări care se califică în următorii doi ani la regimuri dictatoriale. Vrem şi în România asta? Îi netezim drumul? Asta vrem? (Vociferări.) Da, cu votul uninominal, dar dacă facem zob şi Parlamentul în timpul ăsta, în momentul ăla chiar am deschis porţile larg spre aşa ceva. Amintiţi-vă de anii ’30, suntem foarte aproape de ei. Amintiţi-vă de felul în care Hitler a luat puterea în Germania. Lucrul acesta o să-l vedem în statele europene, dar eu nu vreau să-l văd în România. Vă mulţumesc. (Aplauze.) |
| Domnule deputat Oajdea. |
| Domnilor colegi, Am auzit aici argumente pro şi contra pentru ambele sisteme de vot. Fiecare argument, sigur, încearcă să apere interesul probabil al unui partid sau al unei grupări de partide. Dar, vă invit să vă puneţi în situaţia oamenilor care nu sunt aici, în sala Parlamentului. A celor din stradă, a celor care nu au relaţii în partidele politice, a celor care nu sunt în Guvern. Ei susţin votul uninominal. De ce? Sistemul de vot pe listă este un sistem greşit. Permite partidelor să-şi pună miniştri care să-şi bată joc de populaţie, permite partidelor să pună acei miniştri, în continuare, pe listă, şi ei să ajungă parlamentari ai României. De aceea, cred că sistemul de vot uninominal, de vot pur este corect şi cred că atâta vreme cât populaţia a spus că vrea şi a votat reducerea numărului de parlamentari, ambele prevederi sunt corecte şi ambele prevederi le doreşte populaţia. Iar orice argumente am aduce, din orice unghi vrem să privim, altul decât acela al simplului om din România, al simplului cetăţean este greşit şi are în spate alte interese. Vă mulţumesc. (Aplauze.) |
| Domnul deputat Olar. |
| Doamnă preşedinte, Bună ziua! Stimaţi colegi, Sunt parlamentarul care am candidat de 8 ori uninominal. Începând de la consilier independent, primar independent şi în 2000 şi în 2004 am avut curajul să mă lupt cu dumneavoastră, cu partidele politice, în calitate de candidat pentru Camera Deputaţilor, independent. Deci nu pot fi decât de acord cu votul uninominal. Era şi un slogan al meu în acea vreme, un pas spre votul uninominal. Stimaţi colegi, Mi-a plăcut şi discursul domnului Antonescu. Parţial. Parţial! Însă eu i-aş pune o întrebare. Dacă domnul Antonescu ar candida, partidul domnului Antonescu, Partidul Naţional Liberal, singur pe listă, la toamnă, ar fi de acord cu această formă de vot? Asta e una din întrebări. Susţin reducerea numărului de parlamentari şi susţin şi votul uninominal. Nu pot fi altfel. Mulţumesc. |
| Mulţumesc. Domnul deputat Toader. |
| Doamnă preşedinte, Stimaţi colegi, Intervenţia dinainte s-a referit la timp. Sigur că am spus şi câteva cuvinte despre acest important proiect de lege. În esenţă, nu este altceva decât un surogat care să permită, într-o anumită conjunctură, avantajul politic al unei alianţe, cum este cazul dumneavoastră, şi mi-a plăcut intervenţia colegului meu. Dacă mergeţi separat, stimaţi colegi de la USL, mai acceptaţi acest proiect de lege? Din sală (din partea USL): Da! |
| Nu, chiar aş vrea să văd răspunsul. În al doilea rând, vreau să fim consecvenţi. PDL a susţinut votul uninominal. E adevărat că cel mai corect este cel în două tururi. (11) Sigur că o să mergeţi pe ideea uniformităţii, aşa alegem şi primarul, aşa alegem şi preşedintele consiliului judeţean, dar primul pas l-aţi făcut dumneavoastră, stimaţi colegi, când aţi modificat legea în 2008 şi aţi desfiinţat sistemul de alegere a preşedintelui de consiliu judeţean, într-un singur tur, şi am creat nişte baroni pe care acum greu îi vom putea da deoparte. Toţi. Şi noi, şi dumneavoastră. Dar aţi creat sistemul ăsta care acum se duce ca un bulgăre de zăpadă. Pentru consecvenţă, deci noi suntem pentru votul uninominal, dar cu toate artificiile făcute de dumneavoastră în această lege nu putem să acceptăm, ca să apară în Parlament sau un Parlament pestriţ şi, mai mult decât atâta, să fim într-o situaţie în care numărul de parlamentari va creşte. Ăsta este şi motivul pentru care colegii noştri şi cu mine am depus acel amendament care prevede modificarea numărului pe un procent care să permită reducerea numărului de parlamentari la cifra de 300. Aceasta este ceea ce a cerut populaţia, ăsta a fost votul unui referendum, iar modificarea Constituţiei va trebui să vină. Şi aici mă uit la domnul Năstase, când era prim-ministru şi a fost autorul, ca preşedinte de partid... cu modificarea Constituţiei. Acolo întotdeauna am fost împotriva traseismului politic. Şi nu numai atât, eu personal am făcut un amendament pentru a modifica Constituţia şi a interzice plecarea unui parlamentar de la un partid la altul. N-a fost acceptat. Sigur că în momentele alea PSD a intrat cu 30% sau 33 şi a ajuns la 60. Motivul este foarte clar şi cunoscut. Foarte mulţi colegi de-ai mei din partea aia, au trecut în partea cealaltă. Acum se produce acelaşi fenomen. Traseismul politic este un fenomen pe care trebuie să-l închidem, stimaţi colegi. Dar, hai să-l închidem, haideţi, deci... (Vociferări.) Stimaţi colegi, Nu vă faceţi probleme, că eu nu plec din PDL, şi chiar aş dori ca fiecare să rămână în poziţia aia, iar mai mult decât atâta, nu clamaţi de ce obţineţi majorităţi, pentru că le-am obţinut noi într-un anumit sistem, dumneavoastră îl folosiţi cu şi mai mare sârg. Deci, revenind la poziţia PDL, dacă acel amendament trece, revenim la pragul normal de 5%, este clar că vom vota acest proiect de lege, cu toate, cu toate problemele lui, care sunt probleme foarte mari. Nu sunt de acord cu ce a spus domnul Pambuccian: "Domnule, stai să mai facem o încercare." Pe spatele cui? Nu al nostru, că vom fi oamenii care vom intra sau nu vom intra în Parlament, ci pe spatele electoratului care nu va înţelege niciodată care este rostul lui şi cum îşi rezolvă el o reprezentativitate. S-ar putea prin acest proiect de lege să tragem o linie de demarcaţie. Roşu şi altă culoare, portocalie. Nu ştiu dacă este bine să regionalizăm ţara. Dar este problema dumneavoastră şi v-o asumaţi. Eu vă spun încă o dată că grupul nostru nu va vota această lege decât în condiţia în care amendamentele noastre vor trece. Dacă nu, stimaţi colegi de la puterea efemeră de astăzi, vă asumaţi toată răspunderea! |
| Vă mulţumesc. Domnul Duvăz. Înainte, tot pe procedură, domnul Crin Antonescu. |
| Domnul George Crin Laurenţiu Antonescu: Doamnă preşedinte, Domnilor colegi, Nu doream să mai intervin, în ciuda mai multor atacuri la persoană. Dar mi s-au pus câteva întrebări, din care reţin cel puţin două la care mă socot dator să dau un răspuns. Trebuie să spun repede că venind înspre Cameră, cu sfială şi cu nostalgie, nu credeam că lucrurile vor căpăta o turnură atât de personală, pentru că multe dintre intervenţiile domnilor deputaţi de la Partidul Democrat Liberal n-au vizat atât conţinutul legii, cât persoana iniţiatorului. Şi n-am, din punctul meu de vedere, n-am a da curs tuturor acestor atacuri. Dacă aş mai fi fost deputat, probabil că fiind în interiorul aceleaşi Camere, o făceam. Venind din altă Cameră, am un respect suplimentar şi, ca atare, n-are nici un rost să discut cu domnul deputat de la Alba sau cu domnul Petrescu despre câte voturi şi cum am luat fiecare. Eu am participat... sigur, domnului deputat Petrescu i se pare că am făcut-o de prea multe ori, la alegerile parlamentare din România în funcţie de sistemul electoral, de legea care a existat. Niciodată nu mi-am obţinut mandatul prin fraudă, niciodată nu am încălcat în vreun fel sau altul regula jocului şi, în conformitate cu respectivul sistem electoral, voinţa unor cetăţeni m-a trimis în Parlament. Sigur că aş putea să vă spun că am mai participat la nişte alegeri curat uninominale, la care am luat vreo două milioane de voturi, ceea ce cred că partidul dumneavoastră cu totul nu va mai lua vreodată. (Aplauze.) Dar nu acesta este subiectul. Sunt aici ca să răspund în primul rând întrebării pe care domnul deputat Spînu mi-a pus-o. Şi aş spune că apreciez în orice caz pasajul de mare sinceritate, de mare onestitate din prima parte a cuvântului Domniei Sale. Da, probabil, domnule deputat, domnule profesor, probabil că, din păcate, pe temeiuri morale în această discuţie nu prea ne mai putem situa nici unii dintre noi. Partidul Democrat Liberal în niciun caz. Pentru că Partidul Democrat Liberal a forţat sau a încercat să forţeze, fără niciun fel de dezbatere serioasă, doar din oportunism şi din populism, ideea desfiinţării Parlamentului bicameral, de exemplu. Şi-mi pare rău că n-am văzut atunci nici proteste la balcon, nici proteste în altă parte, pentru că Partidul Democrat Liberal şi nu Partidul Social Democrat, care are fireşte foarte multe păcate, dar nu şi pe ăsta, aţi votat alegerea primarului într-un singur tur. Şi-mi pare foarte rău că în faţa acestei situaţii, repet, fără precedent şi fără corespondent în lumea democratică, n-am văzut la balcon nici lozinci şi nici alte proteste de la analişti. Eu vă spun dumneavoastră cinstit la întrebarea pe care mi-aţi pus-o: da, noi am avut un proiect de lege împreună cu Victor Ponta. Declaraţiile mele din lunile pe care...declaraţiile pe care le citaţi sunt la fel de valabile şi vă dau răspunsul acum. Da, sunt de acord cu reducerea numărului de parlamentari. Acum sunt de acord cu amendamentul dumneavoastră. Nu am niciun fel de problemă în legătură cu asta. Iar la cealaltă întrebare, şi anume, dacă Partidul Naţional Liberal nu cumva va cădea victimă. Tot ce se poate. Tot ce se poate ca fiecare partid la un moment dat să nu fie pe val şi, ca atare, să aibă o problemă în acest sistem. Nu exclud teoretic să se întâmple asta chiar la toamnă. Dar suntem de acord cu un asemenea risc, pentru că o să vă spun următorul lucru: ce i s-ar putea întâmpla Partidului Naţional Liberal? Păi i s-ar putea întâmpla să nu obţină cele mai multe mandate, să nu intre într-o formulă de guvernare şi să fie în opoziţie. Totdeauna ne-am asumat, domnilor, riscul acesta şi vă aduc aminte, numai din 2009 şi până de curând, de câte ne-aţi rugat să venim cu dumneavoastră la guvernare şi n-am făcut-o. Mulţumesc. (Aplauze.) |
| Mulţumesc şi eu. |
| Domnul George-Crin-Laurenţiu Antonescu: Doamnă preşedinte, iertaţi-mă. Cât despre cât de iubit copil al tuturor preşedinţilor Partidului Naţional Liberal am fost eu, ceea ce mi-ar fi plăcut, întrebaţi-l pe domnul Stoica, chiar şi pe domnul Stolojan, că-s colegii dumneavoastră. |
| Vă mulţumesc. Aş vrea doar să fac o precizare cu caracter tehnic. De fiecare dată, cei de la ONG-urile pe care le-aţi văzut au fost introduşi în Parlament pe listele Grupului Partidului Naţional Liberal. Pentru o corectă informare a celor care participă astăzi la dezbatere. (Vociferări.) Cu aceasta, am epuizat dezbaterea generală. Intrăm în dezbaterea amendamentelor admise şi voi citi titlul legii: Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr.67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr.215/2001 şi a Legii nr.393/2004 privind statutul aleşilor locali. Dacă sunt observaţii din partea dumneavoastră. Nu sunt. Adoptat. Aici o să vă rog să fiţi atenţi şi dacă există parlamentari, domnule Toader, dacă există parlamentari care doresc să susţină amendamentele respinse, vă rog s-o faceţi. Ştiu că mi-aţi atras atenţia, de-aia v-am spus şi eu acum. La punctul 2, articol unic. Dacă există observaţii din partea dumneavoastră. Nu sunt. Adoptat. La punctul 3, amendament semnat de domnii Iordache şi Zgonea. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Adoptat. La punctul 4. Observaţii? Domnule Márton Árpád, vă rog. |
| Doamnă preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, După punctul 3 am două amendamente pe care fiecare le voi susţine, în mod evident, separat. Ele sunt la amendamente respinse. Punctul 1 din amendamentele respinse este o completare a listei definiţiilor cu un punct 211 care vorbeşte despre lista naţională de candidaţi. Care este o listă blocată, care cuprinde toţi candidaţii unui competitor electoral la nivel naţional propuşi pentru a obţine mandate pe baza voturilor însumate primite de competitorul electoral. Vă rog, doamnă preşedinte, să supuneţi votului, neexistând amendament al comisiei pe această temă, acest amendament, după care voi reveni la microfon ca să-mi susţin amendamentul de la punctul 2, respinse. |
| Vă mulţumesc. Supun la vot acest amendament susţinut de domnul Márton Árpád şi respins de comisie. Votul este deschis. Vă rog să votaţi. |
| 42 voturi pentru, 150 împotrivă şi 9 abţineri. A fost respins. Domnule Márton Árpád, vă rog. |
| Doamnă preşedinte, Doamnelor şi domnilor, Îmi voi susţine amendamentul respins de la punctul 2, amendamente respinse, la care, în fond, votul dumneavoastră va decide pe ce sistem de vot mergem. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Doamnă preşedinte, În România s-a inventat prin nominalizarea unor sisteme, în mod eronat, inducerea în eroare a populaţiei. Se vorbeşte despre vot uninominal, sistem inexistent. Vot pe liste, sistem inexistent. Pentru a nu se vorbi de voturi proporţionale şi majoritare. Majoritar într-un singur tur, care permite, da, într-adevăr, permite ca într-un colegiu un candidat cu 49,99% să intre în Parlament, cum pare să fie just, dar totodată permite ca şi votul electoratului de 50,01 să nu intre în Parlament, deci, majoritatea electoratului, să nu intre în Parlament. Mai mult, permite ca 36% din populaţia ţării, o formaţiune politică cu 36% la nivel naţional susţinere să intre sută la sută în Parlament. Deci, este o distorsionare clară a dorinţei electoratului. În mod evident avantajează partidele mari şi dezavantajează partidele cu o susţinere a populaţiei sub 30%. Deci, un partid de 25% s-ar putea să nici să nu se regăsească în Parlament. Există însă sistemele mixte care, pe de o parte, permit ca în colegiile uninominale să fie alese persoanele care au primit cele mai multe voturi şi totodată să existe o reprezentare corectă parlamentară prin compensarea de pe listele naţionale sau judeţene, sau ale ţărilor, ale landurilor, sistemul german. Deci, iacătă, acest sistem care a fost votat în comisia pentru elaborarea acestei legi de toţi reprezentanţii ai tuturor partidelor, acest sistem vi-l propun dumneavoastră, acest sistem formulat şi respins care se găseşte, încă o dată spun, la punctul 2 la respingeri, care vorbeşte că aceste mandate se obţin parţial prin vot uninominal şi parţial pe listă naţională. În mod evident, dacă doriţi, colegii noştri din minorităţi naţionale sau ceilalţi colegi, să aveţi un sistem corect, votaţi acest amendament. Dacă acest sistem va cădea, tot ceea ce ţine de acest sistem, toate aceste amendamente respinse nu le mai susţin. Vă mulţumesc. |
| Supun la vot amendamentul respins de comisie. Votul este deschis. Vă rog să votaţi. |
| 56 de voturi pentru, 138 împotrivă şi 11 abţineri. Amendamentul a fost respins. Dacă există alte observaţii în ceea ce priveşte acest punct 3. Nu sunt. La punctul 4 dacă sunt observaţii. Nu sunt. Adoptat. La punctul 5, observaţii? Nu sunt. Adoptat. La punctul 6, observaţii? Nu sunt. Adoptat. Vă rog, domnule Márton Árpád. Şi după aceea domnul Toader. |
| Doamnă preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Mă ţin de cuvânt. Deci nu susţin amendamentele care prin votul adineauri exprimat au căzut. Am însă un amendament care se regăseşte la amendamente respinse, la punctul 13 şi care ar avea locul între punctele 6 şi 7, care se referă la următoarea problemă pe care dumneavoastră aţi constatat-o ultima dată în 2009 la alegerile prezidenţiale. Adică, în România s-au dat rezultatele exit pollurilor şi la vest de România încă s-a mai votat multe ore bune. Şi s-a constatat alt rezultat. Acest lucru, în ţările democratice, această problemă este rezolvată şi propunerea mea este în felul următor: ţările vecine, cele care au cel mult o diferenţă de două ore de fus orar, să voteze conform orei României, de la 7 dimineaţa la 21 seara, ora României. Cei care se află la est de noi, să voteze conform orei locale, de la ora 7 până în ora 21, pentru că vor vota înaintea României şi cei care sunt la est de noi, o diferenţă de fus orar mai mare de două ore, să voteze sâmbăta, că aşa a fost şi în Franţa. V-aţi dat seama, acum câteva săptămâni aşa s-a votat şi în Franţa. Deci nu este un sistem nou. Asta ar reprezenta modificarea a două articole. Este amendamentul regăsit la punctul 13. Foarte mulţi au fost de acord şi m-a şi surprins rezultatul votului în comisie, când nu s-a mai acceptat această modificare prin care o problemă reală cu votul în străinătate se poate rezolva. Şi, în mod evident, dacă nici acest amendament nu se va vota, celelalte amendamente ale mele nu le voi susţine. |
| Vă mulţumesc. Am să supun la vot acest amendament. Votul este deschis. Vă rog să votaţi. |
| 69 voturi pentru, 138 împotrivă şi 7 abţineri. A fost respins. Domnule Toader, vă rog. |
| Vreau să susţin şi eu amendamentul meu şi al colegilor mei care se referă până la urmă la modul în care se stabileşte norma de reprezentare pentru alegerea unui deputat şi senator. Sigur că la ora actuală norma este de 70 de mii de locuitori pentru un deputat şi 160 de mii pentru un senator. Propunerea din amendamentul meu este să ridicăm la nivel de 120 de mii de locuitori pentru un deputat şi 230 de mii pentru un senator. În aceste condiţii, numărul parlamentarilor se va reduce. Sigur că va fi o neconcordanţă cu acea prevedere pe care aţi făcut-o dumneavoastră cu 7%. N-am putut să fac calculul ţinând cont şi de această modalitate aleatorie, dar în mod cert aprobarea acestui amendament al meu va duce categoric la reducerea numărului de parlamentari, apropiat de cifra pe care a solicitat-o electoratul din România atunci când s-a prezentat la referendum. Şi ţineţi cont şi de propunerea pe care am făcut-o eu susţinută de domnul senator iniţiator Antonescu. |
| Bun. Am să supun la vot propunerea care vizează reducerea numărului de parlamentari la 300. Domnule Toader... Votul este deschis. Vă rog să votaţi. |
| 83 de voturi pentru, 128 împotrivă şi 5 abţineri. Amendamentul a fost respins. Dacă la punctul 8 sunt observaţii. Nu sunt. Adoptat. Punctul 9. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 10. Nu sunt observaţii. Adoptat. Punctul 11. Nu sunt observaţii. Adoptat. Punctul 12. Nu sunt observaţii. Adoptat. Punctul 13. Nu sunt observaţii. Adoptat. Punctul 14. Nu sunt observaţii. Adoptat. Punctul 15. Nu sunt observaţii. Adoptat. Punctul 16. Nu sunt observaţii. Adoptat. Punctul 17. Nu sunt observaţii. Adoptat. Punctul 18. Nu sunt observaţii. Adoptat. Punctul 19. Nu sunt observaţii. Adoptat. Cu aceasta, am epuizat dezbaterile pe marginea acestui proiect de lege. Urmează votul final pentru el. |
Comentariile mele:
(0) Cu asta sunt de acord
(1) Desigur, în Marea Britanie vorbim despre un sistem bipartid astfel încât este normal ca în urma unui singur tur unul din doi să iasă cu peste 50%.
(2) Numai că în acest caz avem totuşi minim 50%+1 votanţi care s-au exprimat pentru preşedinte.
(3) Bipolarism politic totuşi într-o ţară care nu este bipartidă ci, pe lângă PSD şi PNL şi PC, cu o mulţime de alte partide semnificative din punct de vedere politic.
(4) Sigur că da, altă anormalitate...
(5) Domnule Antonescu, când spuneţi asta tocmai cereţi o lege care elimină principiul 50%+1
(6) Complet adevărat
(7) Discutabil, dar înlocuind cu "mai bine", sunt de acord.
(8) Ha ha ha... de aia îmi place mie domnul Paleologu... nu e de acord cu nimeni.
(9) Rezon, aşa mă gândeam şi eu... se doreşte rămânerea a două partide, PSD şi PNL.
(10) Doamnă Anghel Stanciu... oare unde a stat ascunsă această Sanda Brawn a politici româneşti? Pardon, Sandra Brown.
(11) Aşa este
(12) Nu mai există un număr 12 pentru că am obosit să citesc aberaţii. Cred că este în mod clar că nu s-a discut exact sistemul de vot ci tot cum anume convine un sistem de vot.
Avem o problemă, politica nu mai lucrează nici măcar "de formă" pentru noi. Ea şi-a făcut mutarea, rămâne ca acum să facem şi noi mutarea noastră.
3 comments:
Vorba unui fost talentat poet, actualmente ,latifundiar ,chef asistasnt in proprillle carciumi, revolutionar ,politician de duzina,
om de televiziune, etc. etc. etc. ...cine seamana vant culege rahat!
:D
Da, doar dacă işti vânturi în latrină...
:D
Nu m-am putut abţine...
:D
Bibliooooooo iar au început haarp-iştii să dea cu cutremure?
Ia bagă nasu-n stele şi vezi dacă scrie când dau şi la noi cu un unul!
Post a Comment