Mai mult, dar prea puţin... spune Consiliul Fiscal

---

Ţinta de deficit pare să fie un vis pentru România. Statul este prea lacom cu fondurile pentru a se putea opri acolo unde trebuie. În acest context s-a înfiinţat Consiliul Fiscal, o autoritate independentă înfiinţată în baza Legii responsabilităţii fiscal-bugetare, care îşi propune să sprijine activitatea Guvernului şi a Parlamentului în cadrul procesului de elaborare şi derulare a politicilor fiscal-bugetare şi să promoveze transparenţa şi sustenabilitatea finanţelor publice.

Cu ceva timp în urmă am prezentat un alt document al Consiliului Fiscal: Compactul fiscal european. Implicatii asupra Romaniei, text si prezentare


De data aceasta aş vrea să vă prezint un document poate şi mai interesant şi important: Raportul anual al Consiliului Fiscal


După un an 2010 dificil de ajustare fiscal-bugetară, economia românească a înregistrat o creștere economică de 2,5% în 2011, cu un punct procentual mai mare decât estimările, în principal ca urmare a șocului favorabil de ofertă în agricultură. În schimb, perspectivele pentru 2012 indică un avans economic mai slab decât cel estimat iniţial, în principal ca urmare a efectelor înrăutăţirii mediului economic extern, care afectează direct exporturile prin canalul comercial şi, indirect, cererea internă, prin canalul fluxurilor de capital.
Bugetul iniţial prevedea reducerea deficitului bugetar la 4,4% din PIB potrivit metodologiei cash și 5%, potrivit ESA95. Execuția bugetară a consemnat un deficit bugetar de 4,12% din PIB în bază cash, ţinta stabilită pentru finele anului 2011 fiind realizată cu o marjă confortabilă de aproximativ 0,3% din PIB. În ceea ce privește deficitul bugetului general consolidat conform ESA 95, clarificarea tratamentului statistic al obligațiilor salariale ale statului față de anumite categorii de salariați din sectorul bugetar apărute în urma unor sentințe judecătorești definitive a implicat depășirea plafonului de 5% din PIB cu 0,2 puncte procentuale.
În opinia Consiliului Fiscal, riscurile la adresa evoluţiei indicatorilor macroeconomici sunt îndreptate către un avans economic mai redus față de scenariul de bază. De asemenea, balanţa riscurilor în ceea ce priveşte evoluția execuției bugetare înclină mai degrabă pe partea negativă (un deficit mai mare decât cel proiectat, mai ales în contextul anului electoral 2012).
Cele mai mari riscuri pe plan intern se pot materializa dacă angajamentul politic pentru procesul de consolidare fiscală scade, pe fondul unor turbulenţe politice în anticiparea alegerilor programate pentru 2012. Eventualele derapaje de la o politică fiscal-bugetară restrictivă și prudentă (cum ar fi reversarea unor măsuri de austeritate implementate deja) pot conduce la depăşirea ţintelor de deficit bugetar pentru 2012 şi la deteriorarea percepţiei de risc faţă de România.
Pe partea pozitivă, o absorbţie mai bună a fondurilor europene nerambursabile şi o încredere îmbunătăţită la nivelul economiei pot conduce la o performanţă economică mai bună decât aşteptările, dublate şi de posibile investiţii străine directe mai mari, atrase de un ritm al reformelor structurale mai alert.
În opinia Consiliului Fiscal, în noul context creat de schimbarea de guvern și de configurație a majorității parlamentare survenite recent este necesara o actualizare cu celeritate a strategiei fiscal-bugetare, cu scopul promovării unui cadru fiscal bugetar predictibil, bazat pe reguli și ținte clare. Din perspectiva legii responsabilităţii fiscal bugetare, art. 23 lit. c) prevede drept clauză derogatorie pentru revizuirea cadrului fiscal bugetar schimbarea guvernului.
La momentul redactării acestui raport, informaţiile disponibile indicau renegocierea de către noul Guvern cu misiunea FMI şi UE a ţintei de deficit bugetar (la 2.2% din PIB). Chiar şi în cazul revizuirii ascendente a ţintei de deficit bugetar, in opinia Consiliului Fiscal sunt persistente riscuri în ceea ce priveşte atingerea acesteia, având în vedere revizuirea descendentă a proiecţiei de creştere economică, precum şi datele privind execuţia bugetară la finele trimestrului întâi, în condiţiile în care încadrarea în plafonul de deficit s-a produs pe fondul decalării în luna martie a plăţii trimestriale a impozitului pe profit, precum şi a unei recrudescenţe a acumulării de arierate la nivelul bugetului de stat şi al bugetelor locale.
În anii următori, ca urmare a noului pact fiscal, deficitele bugetare maxime permise vor fi mult mai mici, iar absorbția fondurilor UE apare ca o soluție de stimulare a economiei în condițiile unui spațiu mult mai limitat la nivelul politicii fiscal-bugetare și a dimensiunii reduse a stabilizatorilor automați. Din păcate, până acum, performanța României în termeni de absorbție a fondurilor UE este foarte slabă. România trebuie să aibă ca prioritate zero creșterea urgentă și substanțială a absorbției fondurilor UE. În plus, constrângerile bugetare impuse de compactul fiscal reclamă o dată în plus necesitatea îmbunătățirii eficienței cheltuielilor bugetare, în special cele legate de investițiile publice și achizițiile de bunuri și servicii.
Eficienţa colectării impozitelor rămâne în continuare scăzută
România are una dintre cele mai mici ponderi în PIB a veniturilor fiscale (impozite şi contribuţii sociale) dintre țările UE, acestea reprezentând în 2011 doar 27,2% din PIB, cu 12,4 pp din PIB mai mici decât media europeană. Astfel, la nivelul anului 2011, gradul de eficienţă al taxării în cazul taxei pe valoarea adăugată şi a contribuţiilor sociale – calculat ca raport între rata implicită de impozitare şi cea legală – este printre cele mai reduse din ţările est europene din eşantion, 54% în cazul TVA-ului, faţă de Estonia (82%) sau Bulgaria (71%), şi 61% în cazul contribuţiilor sociale.
În aceste condiţii, plusuri semnificative de venituri bugetare pot fi realizate pe seama reducerii evaziunii fiscale.
Starea financiară a sistemului de pensii de stat este foarte precară
Ponderea cheltuielilor cu asistența socială în România este semnificativă, iar problema deficitului sistemului public de pensii nu este rezolvată: cheltuielile bugetare cu pensiile sunt nesustenabile în raport cu contribuţiile încasate, chiar dacă s-au luat unele măsuri în vederea ameliorării acestei deficienţe (noua lege a pensiilor). Există riscuri importante cu privire la sustenabilitatea pe termen mediu a bugetului de asigurări sociale, iar oportunitatea unor eventuale majorări de cheltuieli sau reduceri de contribuții trebuie analizată numai în contextul identificării unor soluții alternative de reducere a deficitului, în special prin lărgirea bazei de impozitare.

Desigur, înăuntru veţi găsi multe, grafice şi cifre...

Iată însă un paragraf care sintetizează minunat activitatea Guvernului Boc.

Contibuțiile principale la creșterea economică înregistrată au revenit formării brute de capital fix (+1,5 pp., corespunzătoare unei creșteri anuale în termeni reali de 6,3%) și variației stocurilor (+1,4 pp.), în condițiile în care creșterea cheltuielilor de consum final ale populației și ale instituțiilor fără scop lucrativ în serviciul gospodăriilor populației au avut o contribuție pozitivă de 0,8 pp. (creștere anuală reală de 1,3%), datorată expansiunii componentei autoconsum și piață țărănească. Contribuții negative au revenit exportului net (-0,8 pp.), în condițiile unei expansiuni mai ridicate în termeni reali a importurilor (+10,5%) decât cea a exporturilor (+9,9%) și, pe fondul ajustărilor de cheltuieli din sectorul public, consumului total al administrațiilor publice (-0,6 pp., corespunzător unei contracții de 3,5% în termeni reali). Pe partea de ofertă, cele mai mari creşteri ale volumului de activitate s-au înregistrat în agricultură, silvicultură și pescuit (+11,3%), industrie (+5%) și construcții (+2,6%), în timp ce evoluţii negative s-au înregistrat în informații și comunicații (-2,2%), intermedieri financiare și asigurări (-1,1%), precum și administrație publică și apărare, învățământ, sănătate și asistență socială (-2,7%).

Dacă sunteţi interesaţi de cum a mers economia, răsfoiţi neapărat acest document şi nu ocoliţi nici finalul unde este un mic dicţionar de argou economic.

http://www.consiliulfiscal.ro/Raport2011.pdf

Consiliul Fiscal vorbeşte însă despre deficitul bugetar în evoluţia sa din 2012. Dar până la ştire, câteva link-uri retrospective:

20-12 2011 Emil Boc: Nu avem în vedere creşterea taxelor pentru reducerea deficitului în 2012
21-12 2011 Premierul Boc a cerut MFP să rămână în ţinta de deficit de 4,4% din PIB pe 2011, indiferent de nevoi
27-12 2011 MFP: Deficitul bugetar la 11 luni a fost de aproape 3% din PIB
... următorul link mi-a plăcut în mod deosebit...
30-12 2011 Deficitul bugetar ar fi ajuns la 14% din PIB în 2010 şi 2011 fără măsurile de austeritate
... şi trecem spre ştirile din acest an...
26-03 2012 Deficit bugetar de 0,44% din PIB după primele două luni
08-04 2012 Ţinta de deficit bugetar de 3% din PIB va fi greu de atins din acest an
11-04 2012 Bogdan Drăgoi: Deficitul bugetar (pe metodologia cash) în 2012 va fi, în mod ferm, 1,9% din PIB
25-04 2012 Deficit bugetar de 0,56% din PIB la finele primului trimestru
02-05 2012 Florin Georgescu: Deficitul bugetar în 2012 va fi sub 3% din PIB

Şi am ajuns la momentul de faţă cu următoarea ştire AGERPRES:

Consiliul Fiscal consideră că sunt riscuri persistente în ceea ce priveşte atingerea ţintei de deficit bugetar pentru 2012, chiar şi în condiţiile în care ţinta de deficit pe cash a fost revizuită în creştere la 2,2% de la 1,9%.

'Chiar şi în cazul revizuirii ascendente a ţintei de deficit bugetar, în opinia Consiliului Fiscal sunt persistente riscuri în ceea ce priveşte atingerea acesteia, având în vedere revizuirea descendentă a proiecţiei de creştere economică, precum şi datele privind execuţia bugetară la finele trimestrului întâi, în condiţiile în care încadrarea în plafonul de deficit s-a produs pe fondul decalării în luna martie a plăţii trimestriale a impozitului pe profit, precum şi a unei recrudescenţe a acumulării de arierate la nivelul bugetului de stat şi al bugetelor locale', se arată în Raportul anual pe 2011 al Consiliului Fiscal, remis, joi, AGERPRES.

În opinia Consiliului Fiscal, în noul context creat de schimbarea de Guvern şi de noua configuraţie a majorităţii parlamentare survenite recent este necesară o actualizare cu celeritate a strategiei fiscal-bugetare, cu scopul promovării unui cadru fiscal bugetar predictibil, bazat pe reguli şi ţinte clare. Din perspectiva legii responsabilităţii fiscal bugetare, art. 23 lit. c) se prevede drept clauză derogatorie pentru revizuirea cadrului fiscal bugetar schimbarea Guvernului.

Instituţiile financiare internaţionale şi autorităţile române au convenit, recent, o relaxare a ţintei de deficit bugetar pe cash, de la 1,9% la 2,2% din PIB, a anunţat, miercuri, şeful misiunii Fondului Monetar Internaţional în România, Jeffrey Franks, la conferinţa de la finalul celei de-a cincea misiuni în România.

Bugetul general consolidat înregistra, la finalul lunii martie, un deficit de 3,4 miliarde lei, respectiv 0,56% din PIB, încadrându-se în ţinta de deficit stabilită cu organismele financiare internaţionale, conform datelor operative ale Ministerului Finanţelor Publice /MFP/, publicate în 27 aprilie. AGERPRES
(http://www.agerpres.ro/media/index.php/economic/item/121025-Consiliul-Fiscal-Sunt-riscuri-persistente-in-ceea-ce-priveste-atingerea-tintei-de-deficit-bugetar-pentru-2012.html)

Eu sper că cineva ţine seama de astfel de avertismente, nu de alta... dar chiar nu-i suspectez pe cei de la Consiliu Fiscal că nu se pricep... ei fac nişte analize absolut minunate.