Programul de Guvernare

---

PROGRAMUL DE GUVERNARE 2012

Elaborarea prezentului Program de Guvernare a ţinut cont de perioada relativ scurtă de timp existentă până la alegerile parlamentare, de situaţia economică şi socială în care se află România şi de contextul internaţional care continuă să fie dominat de incertitudine şi instabilitate economică şi financiară.
Un criteriu determinant în stabilirea obiectivelor şi strategiilor guvernamentale a fost cel al concordanţei cu responsabilităţile pe care România şi le-a asumat în raport cu partenerii săi europeni şi euroatlantici. De asemenea, ceea ce a contat in mod prioritar a fost nevoia resimţită la nivel social a unei guvernări care să fie mai aproape de oameni, mai transparenta, mai eficienta, care să oprească abuzurile de până acum, sa consolideze statul de drept, să corecteze greşelile pe care fosta guvernare le-a făcut, să introducă mai multă justiţie socială şi să ofere o speranţă şi o direcţie de evoluţie spre dezvoltarea durabila a întregii societăţi.
Evaluarea obiectivă a ultimilor ani relevă că s-a înregistrat un regres economic şi o profundă acutizare a crizei în plan economic şi social. Eşecul politicilor de austeritate a subminat încrederea cetăţenilor în viitorul ţării şi a compromis în conştiinţa opiniei publice reforma, aceasta devenind sinonimă, pentru mulţi dintre romani, cu sărăcia, şomajul şi umilinţa.
În acest context, noul guvern va promova un set coerent de politici macroeconomice şi măsuri de menţinere a stabilitatii financiare a tarii, care să asigure o creştere economică sustenabilă, refacerea atractivităţii investiţionale a României, precum şi o evoluţie favorabilă a mediului de afaceri, a pieţei muncii şi a nivelului de trai al populatiei.
Propunem o buna guvernare, care să redea românilor speranţa, demnitatea şi mândria de a trăi în ţara lor. De aceea, programul de guvernare încearcă să schimbe fundamental logica în care s-a realizat exercitarea puterii până acum. Va trebui sa guvernam pentru oameni, nu numai pentru indicatori macroeconomici, in niciun caz pentru clientela politică.
Principiul echilibrului între politicile de consolidare fiscala, susţinerea mediului economic şi imperativul protecţiei şi solidarităţii sociale este unul dintre fundamentele prezentului Program de guvernare.
Un principiu fundamental de conduită a noului Guvern este respectarea rolului firesc de for legislativ al Parlamentului.
Prin modul de concepere a Programului de guvernare şi prin modalităţile de punere în practică a acestuia, Executivul îşi însuşeşte şi se angajează să respecte principiile bunei guvernări: transparenţă, responsabilitate, participare cetăţenească.
Având în vedere perioada scurtă de timp în care va exercita guvernarea, am stabilit următoarele priorităţi esentiale:
1. Respectarea legilor, fără excepţii, fără derogări sau scuze;
2. Repararea inechităţilor sociale;
3. Implementarea unei viziuni economice de lungă durată, care să ofere predictibilitate, locuri de muncă şi să protejeze resursele naturale ale ţării;
4. Depolitizarea administraţiei publice. Doar miniştrii şi secretarii de stat vor fi numiţi şi sprijiniţi politic;
5. Toleranţă zero faţă de corupţie şi clientelism. Continuarea eforturilor pentru atingerea obiectivelor din Mecanismul de Cooerare şi Verificare.
Pentru a asigura o bază solidă de susţinere a iniţiativelor şi măsurilor guvernamentale, rămânem consecventi unei maniere de lucru bazate pe dialog politic, social şi economic şi pe consultarea societăţii civile şi a tuturor celor interesaţi şi vizaţi de politicile ce urmează a fi implementate.

CAPITOLUL 1. BUGETUL PUBLIC ŞI POLITICA ECONOMICĂ
Căderea puternică a economiei din anii 2009 și 2010 a fost generată de un model economic vulnerabil, bazat pe îndatorare excesivă, îndeosebi a sectorului neguvernamental și o alocare ineficientă, respectiv către sectoarele neexportatoare de bunuri și servicii dar, în schimb, mari importatoare. Dezechilibrele interne au fost puse în evidență de criza financiară internațională manifestată prin înghețarea finanțării externe private, ceea ce a determinat implozia economiei românești.
Pentru restabilirea echilibrelor economice a fost necesară o corecție fiscală de amploare, ale cărei efecte trebuiau să fie atenuate de o absorbție foarte accelerată a fondurilor europene în scopul înlocuirii fluxurilor de capital străin care s-au redus drastic după 2008. Trebuia astfel compensată căderea cererii de bunuri și servicii generate de fluxurile străine de capital, cu o cerere generată de absorbția substanțială a fondurilor europene. Nerealizarea acestui obiectiv a fost determinată atât de carențele programelor guvernamentale ale PDL, cât și de incapacitatea practică de implementare a Guvernelor Boc și Ungureanu.
Reforma fiscală, în lipsa fondurilor europene, nu s-a făcut prin reducerea risipei și corupției în achizițiile de bunuri și servicii, nici prin eficientizarea proiectelor de investiții (în ultimii 3 ani România a avut 5% cheltuieli de capital în buget, cel mai ridicat nivel din Europa Centrală, cu efecte nesesizabile, însă, asupra creșterii economice). De asemenea, nu s-a îmbunătățit nici structura veniturilor bugetare și nici colectarea acestora.
Este drept că trebuiau eliminate excesele sectorului public privind aparatul administrativ, dar guvernul a recurs la cele mai facile măsuri, prin tăieri masive de cheltuieli bugetare cu afectarea, pe multiple planuri, a celor mai vulnerabile categorii ale populației. S-au redus astfel dramatic cheltuielile cu asistența socială și s-a majorat substanțial (cu 5pp) taxa pe valoarea adăugată, care este un impozit regresiv, ce-i afectează cu precădere pe cetățenii cu venituri reduse și medii.
Corecția fiscală era necesară, dar modul în care s-a realizat atât în plan economic, cât și în domeniul fiscal a fost profund injustă prin modul de împărțire a poverii ajustării.
De aceea, astăzi, în România trăim bine macroeconomic și trăim rău la nivel microeconomic, respectiv la nivel individual și familial. Guvernul are ca obiectiv fundamental crearea premiselor pentru o creștere economică durabilă, însă echitabil repartizată, astfel încât să trăim bine atât la nivel macroeconomic, cât și la nivelul fiecărui cetățean.
În prezent în toată lumea se regândește raportul între eficiență și echitate. Desigur, vom avea preocupări pentru politici economice care să genereze o creștere economică durabilă prin stimularea muncii, economisirii, investițiilor și competitivității. În același timp, vom acționa pentru reconstruirea și consolidarea coeziunii sociale prin politici adecvate. Aceasta echivalează cu asigurarea unei creșteri economice inclusive, concretizate într-o mai echilibrată repartizare a veniturilor in societate. Astfel, se realizează creșterea și consolidarea clasei mijlocii – temelia socială a democrației și reducerea substanțială a polarizării sociale din România. Așa cum disciplina bugetară nu este nici de dreapta nici de stânga, tot astfel grija față de coeziunea socială nu trebuie să aibă culoare ideologică. Spre deosebire de guvernele Boc și Ungureanu, noi ne propunem să fim disciplinați bugetar și să refacem coeziunea socială.
Ca măsuri și acțiuni concrete Guvernul își propune următoarele priorități în domeniul finanțelor publice:
* Realizarea unui mix eficient între politicile de stimulare a creșterii economice și obiectivul asigurării stabilității economice și financiare a țării;
* În acest scop, vom continua acordurile cu partenerii externi (Uniunea Europeană, Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială și alții) și vom respecta prevederile acestora. Prin limitarea deficitului bugetar și a datoriei publice vom contribui la asigurarea procesului dezinflaționist și la stabilitatea cursului de schimb al monedei naționale;
* Execuția bugetară se va realiza de o manieră prudentă, concomitent cu respectarea obligațiilor asumate către diferite categorii de cetățeni, și anume, în cursul acestui an, reîntregirea salariilor personalului bugetar la nivelul din iunie 2010 și restituirea sumelor reținute fără bază legală pensionarilor;
* Punerea în aplicare a unei strategii eficiente pentru accelerarea absorbției fondurilor europene – sursă de creștere economică durabilă și de modernizare a țării;
* Gestionarea finanțelor publice va fi caracterizată prin predictibilitate, transparență, reguli și proceduri clare în toate segmentele acestora, atât la nivel central, cât și la nivel local;
* Creșterea încasărilor bugetare prin eficientizarea administrării fiscale, îndeosebi prin aplicarea de proceduri moderne de control, lupta fermă împotriva evaziunii fiscale și a corupției, precum și prin utilizarea cu rezultate cuantificabile a banului public (reducerea drastică a cheltuielilor materiale ale instituțiilor bugetare și ierarhizarea investițiilor publice în funcție de influențele economico-sociale favorabile ale acestora);
* Eliminarea practicilor prin care “băieții deștepți” au devenit rentieri ai statului prin fraudarea banului public;
* Elaborarea pe baze fundamentate a cadrului bugetar multianual pentru stimularea mediului de afaceri și întărirea clasei mijlocii;
* Guvernul susține semnarea de către România a Tratatului Fiscal promovat la nivel european și va stimula dezbaterea publică a prevederilor sale, urmând să adopte cu operativitate și alte măsuri de întărire a guvernanței economice adoptate la nivelul Uniunii Europene.

CAPITOLUL 2. AFACERI EUROPENE. GESTIONAREA FONDURILOR STRUCTURALE ŞI DE COEZIUNE
Principalele obiective în domeniul gestionării fondurilor europene nerambursabile sunt:
• Creşterea substantiala a gradului de absorbţie a fondurilor structurale şi de coeziune până la 31 decembrie 2012.
• Îmbunătăţirea sistemului de management şi control al absorbţiei fondurilor europene şi stabilirea clară a atribuţiilor şi rolului instituţiilor implicate în activitatea de gestionare şi control a fondurilor structurale şi de coeziune, inclusiv din perspectiva sistemului achiziţiilor publice.
• Simplificarea procedurilor de verificare şi de rambursare a cheltuielilor efectuate de beneficiari.
• Demararea implementării schemei privind reabilitarea termică a clădirilor, finanţată prin Programul Operaţional Regional, după aprobarea de către Comisia Europeană a realocării sumei de 150 milioane Euro de la Fondul Social European la Fondul European pentru Dezvoltare Regională.
• Monitorizarea listei celor 150 de proiecte strategice şi prioritare şi operaţionalizarea task force-urilor care vor sprijini Autorităţile de Management şi beneficiarii în identificarea blocajelor şi luarea măsurilor de urgenţă pentru accelerarea implementării acestora.
• Îmbunătăţirea capacităţii administrative a structurilor implicate în managementul fondurilor europene.
• Implementarea acţiunilor din Planul de Măsuri Prioritare pentru accelerarea absorbţiei fondurilor structurale şi de coeziune, revizuit la începutul anului 2012.
• Definirea priorităţilor de dezvoltare pentru viitoarea perioadă de programare 2014-2020, pornind de la o consultare largă a factorilor implicaţi, şi demararea procesului de elaborare a Acordului de Parteneriat (documentul strategic solicitat prin regulamentele europene) şi a programelor operaţionale.

PROGRAMELE DE ASISTENŢĂ NERAMBURSABILĂ ALE SPAŢIULUI ECONOMIC EUROPEAN
• Principalul obiectiv pentru Programele Spaţiului Economic European 2009-2014, pentru care Memorandumurile de Înţelegere au fost semnate la începutul acestui an, este acela de demarare efectivă a implementării acestora ceea ce presupune următoarele acţiuni imediate: elaborarea Fişelor de program şi a ghidurilor solicitanţilor şi adoptarea cadrului de legislativ privind cadrul instituţional şi fluxurile financiare.

COORDONAREA PROCESULUI DE GESTIONARE A AFACERILOR EUROPENE
• Promovarea intereselor României în cadrul negocierilor privind viitorul cadru financiar multianual al UE post 2013, principalul obiectiv fiind acela de a-şi îmbunătăţi poziţia de beneficiar net în relaţiile financiare cu UE faţă de cea din actuala perspectivă prin asigurarea unei finanţări adecvate pentru politicile europene şi în special pentru cele de interes major pentru România.
• Promovarea intereselor României în negocierile privind pachetul coeziune şi cel privind reforma politicii agricole comune.
• Urmărirea finalizării procesului de adoptare a legii de cooperare Guvern – Parlament.

CAPITOLUL 3. SĂNĂTATE
Implementarea unor măsuri referitoare la unităţile spitaliceşti, la politica medicamentului şi la informatizarea în domeniul medical au constituit condiţionalităţi în relaţiile cu organismele financiare internaţionale – FMI şi Banca Mondială. Nemulţumirile şi insatisfaţiile exprimate atât în rândul populaţiei cât şi al profesioniştilor din sistem arată că reformarea sistemului de sănătate nu se poate realiza doar prin măsuri punctuale, ci implică elaborarea şi implementarea unei concepţii strategice, care să abordeze global şi integrat necesara remodelare fundamentală a mecanismelor funcţionale din sistemul de sănătate. Tensiunile politico-sociale majore generate de proiectul de lege a sănătăţii propus în decembrie 2011 au demonstrat că o reformă adevărată a sănătăţii nu se poate realiza decât prin consultarea largă a cetăţenilor, a tuturor organizaţiilor profesionale şi a societăţii civile în ansamblu.
Una dintre principalele sarcini pentru Guvern va fi identificarea şi sistematizarea direcţiilor optime de acţiune pentru implementarea măsurilor de reformă în cadrul unui proces amplu de consultare, care să permită clarificarea aşteptărilor populaţiei dar şi nivelul de suport al mediului politic. Aceste direcţii de acţiune vor putea constitui suportul unor măsuri legislative strategice necesare a fi analizate şi adoptate de către puterea politică instalată după alegerile parlamentare.
Direcții de acțiune și obiective
* Definirea și implementarea unor reforme legislative și instituționale în domeniul sănătății.
o Finalizarea, promovarea și aprobarea noului proiect de lege a sănătății;
o Elaborarea actelor normative privind funcționarea sistemului de sănătate pentru anul 2013 în concordanță cu modificările preconizate de noua lege;
o Pregătirea condițiilor tehnice necesare reorganizării sistemului de sănătate (costul pe act medical, clasificarea spitalelor pe nivele de competență, planul național de paturi);
o Implementarea unui proiect pilot cu privire la salarizarea diferențiată, în funcție de performanță, a personalului din sistemul sanitar.
* Crearea cadrului legislativ și administrativ pentru implementarea sistemului de management al calității serviciilor de sănătate
o Inființarea sistemului de evaluare a tehnologiilor medicale și medicinei bazate pe dovezi;
o Înființarea în structura spitalelor a compartimentului de management al calității și accelerarea procesului de acreditare a spitalelor;
o Demararea activităților necesare extinderii sistemului de management al calității la toate nivelurile asistenței medicale.
* Creșterea accesibilității populației vulnerabile la servicii medicale
o Înființarea centrelor multifuncționale în zonele în care și-au încetat activitatea spitalele considerate ineficiente, pentru creșterea accesibilității populației la servicii medicale de specialitate;
o Asigurarea condițiilor materiale și financiare, cu sprijinul autorităților locale pentru înființarea centrelor de permanență asigurând astfele continuitatea asistenței medicale;
o Înființarea de noi centre de primire urgențe în zonele cu risc crescut;
o Asigurarea accesului la tratamentul cu medicamente esențiale;
o Asigurarea tratamentului în ambulator prin prevenirea situațiilor de criză privind prezența în piață a medicamentelor vitale;
o Reducerea costurilor cu medicamentele inclusiv prin implementarea unui sistem de achiziții centralizate;
o Promovarea consumului de medicamente generice pentru populatie (medicamente mai ieftine, dar la fel de eficiente)
* Promovarea integrității în sistemul de sănătate pentru întărirea capacității de control a statului privind utilizarea fondurilor publice
o Modificarea prevederilor legale pivind organizarea și funcționarea consiliilor etice din unitățile sanitare;
o Intărirea structurii de integritate și constituirea rețelei naționale
* Reducerea dezechilibrului financiar
o Demararea elaborării unei strategii de echilibrare financiară a sistemului de sănătate în următorii cinci ani;
o Identificarea modalităților de a reduce arieratele la medicamentele utilizate în tratamentul în ambulator și prevenirea acumulării altora noi.

CAPITOLUL 4. ECONOMIE, COMERŢ ŞI MEDIUL DE AFACERI
Obiectivul fundamental al MECMA este acela de a susţine relansarea economică, atât prin măsuri de stimulare a antreprenoriatului, precum şi prin introducerea de ordine şi coerenţă financiară acolo unde, din dezinteres sau rea intenţie, există dezordine economică şi instituţională;
În acest sens, avem în vedere, pe termen scurt, următoarele obiective concrete şi măsuri:
1. Îmbunătăţirea performanţelor întreprinderilor de stat, prin restructurare, cu scopul reducerii pierderilor acumulate de acestea, şi prin restrângerea arieratelor, care la finele anului 2011 reprezentau 2,6% din PIB. În acest context, avem în vedere efectuarea de plăţi şi alte operaţiuni de ordin financiar menite să restrîngă volumul arieratelor în acţiuni, astfel încât la finele anului curent volumul arieratelor să scadă cu cca. 1% din PIB. În acest sens, în colaborare cu Ministerul Finanţelor Publice, vom avea în vedere implementarea acelor măsuri fiscale menite să deblocheze plăţile şi mecanismele de compensare a TVA.
2. Implementarea prevederilor legii guvernanței corporatiste, prin eliminarea politizării managementului si prin profesionalizarea actului de conducere în principalele întreprinderi de stat.
3. Auditarea şi evaluarea tuturor contractelor de achiziţii de bunuri şi servicii şi de consultanţă din punctul de vedere al necesităţii, oportunităţii şi eficientizării actului decizional.
4. Implementarea corectă a legislaţiei europene în domeniul energiei („Pachetul 3 energie”) şi asigurarea independenţei reglementatorului, prin trecerea ANRE în subordinea Parlamentului.
5. Regândirea sistemului de redevenţe şi a taxelor de exploatare a resurselor în acord cu prevederile comunitare. Avem în vedere elaborarea unui pachet de măsuri, inclusiv fiscale –în colaborare cu Ministerul Finanţelor Publice, privind redevenţele şi reglementarea pentru sectorul petrol, gaze naturale si energie electrica.
6. Continuarea procesului de privatizare, mai ales acolo unde şi atunci când privatizarea aduce responsabilitate şi chibzuinţă în gestionarea activelor economice şi a resurselor, dar după finalizarea auditului asupra activităţii Guvernului precedent şi clarificarea situaţiei reale, tehnice şi economice a societăţilor supuse acestui proces.
De asemenea, vom accelera procesul de finalizare a proiectelor naţionale de interes strategic în domeniul energiei –hidrocentrala Tarniţa –Lăpusesti, Unităţile 3 şi 4 Cernavodă, noile grupuri energetice de la Rovinari, Isalniţa, Iernut, Brăila, Galaţi, Borzesti etc.
7. Modernizarea şi dezvoltarea sectorului energetic, ca principal motor de creştere economică şi competitivitate. În acest sens, avem în vedere implementarea acelor mecanisme instituţionale care să asigure dezvoltarea unei pieţe a energiei în acord cu prerogativele europene în domeniu. Astfel, se impun următoarele: onorarea la timp şi nediscreţionar a obligaţiilor legale ale statului, eliminarea ambiguităţilor legislative, liberalizarea treptată a pieţelor energetice, armonizarea capacităţilor de producţie a energiei cu cele ale reţelelor de transport, înlăturarea
obstacolelor birocratice, stimularea micilor investitori în sectorul energetic, precum şi promovarea unui sistem de stimulente pentru consumatori, în vederea asigurării unei benzi echilibate de consum de energie.
Avem în vedere accelerarea constituirii celor două complexe energetice (Complexul Energetic Hunedoara, Complexul Energetic Oltenia) şi îmbunătăţirea eficienţei în exploatarea cărbunelui.
În acest domeniu, propunem o perspectivă clară pentru industria cărbunelui, prin susţinerea de investiţii in tehnologii noi şi modernizarea echipamentelor pentru exploatarea zăcămintelor în subsectorul minier în vederea corelării capacităţii de producţie cu cererea de cărbune.
Politicile în domeniul energiei şi al resurselor vor fi gandite pentru dezvoltarea industrială şi protecţia consumatorilor vulnerabili.
În acelaşi timp, facem o prioritate din domeniul producţiei şi consumului de energie verde, prin accelerarea suportului financiar oferit de Axa prioritară 4 (Creşterea competitivităţii economice –Fonduri europene administrate de MECMA), potenţarea intereselor mediului financiar-bancar, precum şi prin simplificarea procedurilor de avizare şi autorizare ale proiectelor de energie regenerabilă.
8. Exercitarea funcţiei de control asupra calităţii serviciilor publice de transport şi distribuţie a energiei electrice şi gaze.
9. Transparenţa publică cu privire la programe, proiecte, mecanisme economice şi decizionale în ceea ce priveşte politicile şi măsurile ministerului, precum şi în privinţa companiilor cu capital majoritar de stat din portofoliul MECMA.
10. Sporirea competitivității economice și refacerea încrederii investitorilor şi, în general, a clasei antreprenoriale în mediul de afaceri românesc. În acest sens, avem în vedere:
- Îmbunătăţirea legii insolvenţei şi a procedurilor de restructurare/lichidare împreună cu Ministerul Justiţiei şi Ministerul Finanţelor Publice pentru dinamizarea mediului de afaceri;
- Acces crescut la achiziţii publice pentru IMM-uri, stimulat direct prin cadrul de reglementare, favorizând si sistemul de calificare al acestora şi simplificarea criteriilor de eligibilitate;
- Redesenarea arhitecturii si ecologiei de business ca principal factor de creştere a eficienţei şi competitivitătii economice;
- Redesenarea reţelei de contacte economice internaţionale şi locale pentru facilitarea extinderii şi diversificarii pieţelor de desfacere, uşurarea transferului de tehnologie si know-how şi deplasarea produselor şi serviciilor într-o bandă superioară de valoare adaugată;
- Efort explicit în potentarea demersului mediului privat de refacere a pontenţialului de crestere neinflaţionisr al economiei României;
- Promovarea de măsuri pentru reducerea costului creditului dintr-o perspectivă sistemică, creşterea intermedierii financiare prin dezvoltarea unei platforme de scontare, înfiinţarea institutiei mediatorului de credite, introducerea unui registru de creanţe;
- Înfiinţarea de fonduri de risc cu concentrare pe economia României;
- Lansarea unui Program de micro-industrializare;
- Control financiar fiscal de fond doar o singură dată la trei ani pentru IMM-uri si aplicarea principiului „o singura data” în vederea eliminarii solicitarilor adresate IMM-urilor de către o institutie publică de a depune documente emise de către alte instituţii;
- Relansarea industriei imobiliare şi conexe inclusiv prin introducerea de noi instrumente ca de exemplu obligaţiunile garantate cu portofolii de active;
- Elaborarea si implementarea „Testului IMM” –Impactul asupra IMM-urilor.
11. Modificarea si operationalizarea Legii Parteneriatului Public Privat. De asemenea, Guvernul îşi propune dezvoltarea de parteneriate strategice cu companiile private în care statul este acţionar minoritar. Aceste companii trebuie să onoreze toate obligaţiile corect faţă de stat si sa ţină cont de obiectivele strategice pe care România le are. In acelaşi timp, statul va respecta principiile unei economii de piaţă si le va garanta companiilor private un tratament corect şi nediscriminatoriu în raport cu companiile de stat.

CAPITOLUL 5. CULTURA
Principii generale
* Sprijinirea colectivităţilor locale în creşterea capacităţii instituţionale, bugetare şi tehnice de încurajare, gestiune, protecţie şi promovare a culturii locale şi a patrimoniului cultural local si national. Aceasta se referă atat la forme de acces la fonduri publice, cat si la programele europene dedicate patrimoniului cultural sau dezvoltării regionale şi turismului.
* Extinderea surselor, eliminarea fraudelor, a pirateriei şi colectarea integrală a timbrului cultural. Legislaţia timbrului cultural va fi reanalizată şi îmbunătăţită, astfel încât colectarea sa să fie efectiva şi conformă cu dimensiunea pieţei culturii. Guvernul, prin instituţiile abilitate, are datoria de a supraveghea colectarea integrală a timbrului cultural şi de a reduce pirateria din domeniul copyright-ului.
* Îmbunătăţirea şi modernizarea sistemului de achiziţii de creaţii culturale. Ministerul Culturii si Patrimoniului National trebuie să dezvolte un sistem transparent şi competitiv de achiziţii care să înlesnească intrarea în patrimoniul naţional al creaţiilor contemporane de valoare. Este absolut necesara alocarea unor fonduri de achizitie a obiectelor de arta, prin modificarea legislatiei sponsorizarii.
* Susţinerea tradiţiilor culturale româneşti, a instituţiilor culturale şi a infrastructurilor aferente. În present, finanţarea instituţiilor culturale este insuficientă şi haotică. Instituţiile de cultură, aşezămintele culturale, teatrele, muzeele, filarmonicile, revistele culturale si bibliotecile trebuie să beneficieze de o stabilitate şi predictibilitate a bugetului şi de un management eficient. De asemenea, este absolut necesara reactivarea retelei nationale de camine culturale print-o activitate culturala minimala (cinematograf, biblioteca).
* Cultura nationala inseamna identitate nationala, iar patrimoniul cultural reprezinta spiritul romanesc materializat. Protejarea patrimoniului cultural naţional trebuie să devină o prioritate pentru intreaga societate romaneasca prin introducerea acestei teme în educaţia formală si informala, pana la a deveni un act natural şi firesc al omului educat. Este necesara o noua viziune pentru valorificarea patrimoniului cultural material si imaterial.
* Pentru incurajarea industriilor creative bazate pe copyright trebuie adaugata o componentă esenţială in economie si servicii.
* Promovarea culturii române în străinătate este una dintre prioritatile Ministerului Culturii si Patrimoniului National, pentru ca fiecare roman sa aiba posibilitatea de a se reconecta la spiritul national, oriunde ar fi el pe glob. De asemenea, cultura romaneasca este un domeniu competetitiv pe plan international, prin valoarea sa intrinseca, de aceea trebuie sa fie vizibila pe toate scenele culturale internationale.
* Pentru a atinge toate aceste obiective, se impune o colaborare activa intre institutiile statului.

Măsuri concrete
* Elaborarea proiectului Codului patrimoniului cultural, prin integrarea prevederilor conţinute în legile şi actele normative în vigoare, precum şi prin regândirea sistemului instituţional.
* Semnarea Convenţiei cadru a Consiliului Europei cu privire la valoarea patrimoniului cultural pentru societate şi ratificarea sa de catre Parlamentul României.
* Revizuirea sistemelor nefuncţionale sau neperformante din domeniul patrimoniului, prin evaluarea activităţii managerilor muzeali, reevaluarea patrimoniului muzeal, asigurarea bunurilor muzeale şi implemetarea sistemului de garanţii guvernamentale.
* Pregătirea documentului de fundamentare pentru demararea negocierilor cu Comisia Europeană pentru Programul Operaţional Sectorial Cultură-Patrimoniu-Educaţie, în colaborare cu Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi Ministerul Afacerilor Europene.
* Instituirea Sistemului Naţional de Educaţie şi Formare în domeniul patrimoniului construit, cu integrarea mecanismului de atestare a specialiştilor şi experţilor în domeniu.
* Reinstituirea programului „Patrimoniului în pericol” destinat muzeelor etnografice în aer liber pe bază de cofinanţare cu contribuţie privată, mecenat şi sponsorizări.
* Încheierea unor parteneriate cu autorităţile locale privind finanţarea şi amplasarea monumentelor de for public.
Măsuri prioritare
* Cetatile dacice din Muntii Orastiei
o Demararea unui proiect complex de rezolvare a situatiei Cetatilor dacice din Muntii Orastiei, sit aflat pe Lista Patrimoniului Mondial, din 1999, si de o valoare exceptionala din punct de vedere istoric si cultural pentru Romaniei. Este absolut necesara reglementarea statutului lor la nivel legislativ, oprirea degradarii prin implementarea unor masuri concrete de protectie, conservare si restaurare, precum si eliminarea totala a furturilor de piese dacice prin asigurarea unor perimetre de paza.
* Ansamblul monumental „Calea Eroilor” de la Targu-Jiu
o Avand in vedere importanta operei lui Constantin Brancusi, atat la nivel national cat si international, este absolut necesara initierea procedurilor de finalizare a dosarului pentru inscrierea Ansamblului monumental „Calea Eroilor” de la Targu-Jiu pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, contribuind astfel la promovarea si recunoasterea valorilor culturale romane la nivel international.
* Ceramica de Horezu
o Sustinerea inscrierii de elemente de patrimoniu imaterial national, cum este Ceramica de Horezu, pe Lista UNESCO a Patrimoniului Cultural Imaterial, promovand astfel valorile culturale nationale. De asemenea, este necesara sprijinirea cercetarilor in domeniul patrimoniului imaterial din Romania, prin inventarierea elementelor de patrimoniu si finalizarea celui de-al II-lea volum din Patrimoniul cultural imaterial din România. Repertoriu II, precum si adoptarea unor noi acte normative pentru protejarea patrimoniului imaterial in acord cu Conventia UNESCO pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial din 2003.

CAPITOLUL 6. ADMINISTRAŢIE ŞI INTERNE
Ordine şi siguranţă publică
Într-o perioadă în care lumea se confruntă cu efectele crizei economice, financiare şi sociale, politicile legate de asigurarea ordinii şi siguranţei publice au o importanţă majoră.
Aceste politici sunt în centrul preocupărilor Guvernului României de creare a unui spaţiu de libertate, securitate şi justiţie, în care cetăţenii României să poată să trăiască, să se deplaseze, să locuiască şi să muncească, aducând idei noi, capital, cunoştinţe şi inovare, având totodată convingerea că drepturile lor sunt pe deplin respectate şi că securitatea lor este garantată.
Guvernul României va acţiona cu fermitate ca acţiunile şi priorităţile în domeniul ordinii şi siguranţei publice şi în domeniul administraţiei publice să se realizeze în baza unui cadru juridic intern bine consolidat, în care respectarea legii, protecţia drepturilor fundamentale, protecţia vieţii şi siguranţei cetăţenilor şi apărarea statului de drept să constituie valori absolute. OBIECTIV 1: Aplicarea legii şi întărirea autorităţii instituţiilor din domeniul ordinii şi siguranţei publice. Întărirea gradului de siguranţă publică a cetăţenilor prin eficientizarea activităţii şi a cooperării între structurile de ordine şi siguranţă publică
(http://media.rtv.net/other/201205/programul-de-guvernare-2012_57741500.pdf)