02 May 2012

Reforma Politicii Agricole Comune în contextul perspectivei bugetare post-2013


Agricultura se pare că a rămas singura şansă a economiei româneşti. Ea ar trebui să fie copilul nostru iubit pentru că de aici o să ne vină pâinea pe măsură ce se adânceşte criza... Iubim însă agricultura?





Ştiri:
Liberalizarea sistemului de cote la zahăr şi lapte va fi o provocare pentru noi

Propunerile din noua Politică Agricolă Comună (PAC) pentru înverzire şi spaţii verzi nu sunt clare încă, a declarat joi, secretarul de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) Octavian Bumbu, într-o conferinţă de presă organizată de Institutul European din România pe tema reformei PAC.


"Nu ne-am lămurit, cu toate că am făcut săpături, nu pentru a distruge spaţiile verzi, ci pentru a mă lămuri exact ce înseamnă şi sigur că mi s-au părut curioase unele lucruri, precum rotaţia culturilor, modul în care este abordată. Adică, în fiecare fermă să ai patru culturi în acelaşi an, fiecare exploataţie să aibă", a spus Bumbu.

Potrivit acestuia, în noua PAC, inovaţia, diseminarea şi cercetarea sunt abordate prioritar.

"Este clar că trebuie să ne conturăm o nouă viziune. Lanţurile scurte de aprovizionare reprezintă din nou o provocare, liberalizarea producţiei, ne referim la cote, atât la zahăr lapte sau vin, este o provocare", a mai spus oficialul MADR.

Liberalizarea sistemului de cote la zahăr şi lapte va fi o provocare pentru noi

Propunerile din noua Politică Agricolă Comună (PAC) pentru înverzire şi spaţii verzi nu sunt clare încă, a declarat joi, secretarul de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) Octavian Bumbu, într-o conferinţă de presă organizată de Institutul European din România pe tema reformei PAC.

"Nu ne-am lămurit, cu toate că am făcut săpături, nu pentru a distruge spaţiile verzi, ci pentru a mă lămuri exact ce înseamnă şi sigur că mi s-au părut curioase unele lucruri, precum rotaţia culturilor, modul în care este abordată. Adică, în fiecare fermă să ai patru culturi în acelaşi an, fiecare exploataţie să aibă", a spus Bumbu.

Potrivit acestuia, în noua PAC, inovaţia, diseminarea şi cercetarea sunt abordate prioritar.

"Este clar că trebuie să ne conturăm o nouă viziune. Lanţurile scurte de aprovizionare reprezintă din nou o provocare, liberalizarea producţiei, ne referim la cote, atât la zahăr lapte sau vin, este o provocare", a mai spus oficialul MADR.
(http://www.recolta.eu/liberalizarea-sistemului-de-cote-la-zahar-si-lapte-va-fi-o-provocare-pentru-noi/)

Adrian Rădulescu, preşedintele Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice din Camera Deputaţilor, s-a arătat şocat de declaraţia ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Stelian Fuia, potrivit căreia mare parte din laptele de pe piaţă este produs din lapte praf.

'Domnul Fuia a făcut o declaraţie care şi pe mine m-a şocat. Este bine să o retracteze sau să o explice. Eu nu pot să fac o asemenea afirmaţie. Nu poţi face o asemenea afirmaţie chiar dacă se întâmplă un fenomen, trebuie să ştii punctual: unde, cum, cine, cum ai constatat?. Nu poţi să spui: românii sunt toţi nebuni. Nu mă bag într-un subiect sensibil, dificil şi unde nu am niciun element. De siguranţa alimentară se ocupă ANSVSA, nu Ministerul Agriculturii. Nu este nici măcar în subordinea Ministerului Agriculturii, este în subordinea primului ministru', a spus Rădulescu, în cadrul unei conferinţe de presă organizate de Institutul European din România pe tema reformei Politicii Agricole Comune.

Pe de altă parte, referitor la plantele modificate genetic, Rădulescu a subliniat că în România există o luptă între marile companii producătoare de insecticide, de fungicide, erbicide, pe deoparte, şi cercetarea genetică, ingineria genetică, pe de altă parte.

'Dacă mă întrebaţi pe mine, sincer vă spun, nu am niciun interes ca specialist. Prefer să mănânc o plantă modificată genetic, decât una care a fost întreţinută prin 20-30 de tratamente fitosanitare. Vă garantez eu ca este mai sănătoasă. Marea discuţie pe plantele modificate genetic în România se face pe soia. De ce este această luptă? România este singura ţară din Europa care are cele mai bune condiţii şi poate cultiva cea mai mare suprafaţă', a spus Rădulescu.
(http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/scandalul-laptelui-domnul-fuia-a-facut-o-declaratie-care-si-pe-mine-m-a-socat-165318.html)

https://lh5.googleusercontent.com/-wtbenRHTaTc/T5lEtKVLiRI/AAAAAAAAAlQ/AkTdT1a_kEA/s777/DSC02894.JPG
(http://www.ier.ro/index.php/site/news_page/361)

5 comments:

nimrod said...

Personal, nu ţin să-mi văd conaţionalii, para siempre, nici la coada sapei, nici la coada vacii, fiindcă de-a pururi un kilogram de cartofi sau unul de brânză vor fi infinit mai ieftine decât orice altceva produs chiar şi la cel mai necăjit banc de lăcătuşerie...
Cred că problemele sunt într-altă parte: de exemplu, dacă am înţeles bine, dl. Bumbu milita la un moment dat pentru înfiinţarea unei structuri de marketing în MA. M-am tăvălit de râs: ca de obicei la noi, toată lumea ştie să producă da' nimeni n'are habar să vândă.

Vasile, said...

Parafrazandul pe Nimrod...tot vaca de muls , chestia nerezolvata raman boii....cu astia cecfacem ca nu merg nici la export!

Bibliotecaru said...

Boii ca boii, ce facem însă cu măgarii... La măgari li se mai face, din când în când, şi ceva poftă de virilitate. :D Boul e bou... dar măgarul vrea să fie şi şef. :))))

Vasile, said...

Pina la urma este vorba de eterna
poveste existentiala!
Ce sa facem sa sacrificam toti mieii inainte de a ajunge magari,sau sa asteptam tot boi sau porcii sa mai rastoarne troaca?

Bibliotecaru said...

O societate democratică funcţională s-ar regla de la sine. Să nu uităm că un instrument important al democraţiei greceşti este, până la urmă, ostracizarea... Când individul devine periculos pentru democraţie, este îndepărtat ceva timp în afara societăţii. Ar trebui să începem să studiem mecanismele ostracizării.

© Gheorghe Florescu, 2008 Acest site este un pamflet politic şi, uneori, cultural, trebuie deci tratat ca atare.