19 June 2009

Mă roade o impresie de nelinişte


Ei! domnule, câte d-astea n-am citit eu, n-am păr în cap! Glumeşti cu omul! Se-ntâmplă... (cu tonul unei teorii sigure) că fiincă de ce? o să mă-ntrebi... Omul, bunioară, de par egzamplu, dintr-un nu-ştiu-ce ori ceva, cum e nevricos, de curiozitate, intră la o idee; a intrat la o idee? fandacsia e gata; ei! şi după aia din fandacsie cade în ipohondrie. Pe urmă, fireşte, şi nimica mişcă.
(I.L. Caragiale - Conu Leonida faţă cu reacţiunea)

Fandacsia mea se leagă de trei ştiri:

1. Agentia Nationala de Integritate a sesizat vineri Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 1, in vederea efectuarii de cercetari cu privire la savarsirea de catre Alistar Victor Teodor a infractiunii de instigare la fals intelectual.

2. Transparency International Romania considera ca sesizarea Agentiei Nationale de Integritate (ANI) fata de Victor Alistar, este consecinta faptul ca acesta a reclamat probleme de integritate la conducerea Agentiei.

3. Reprezentanţii Coaliţiei "Opriţi codurile", care au declarat că au plecat nemulţumiţi de la întâlnirea cu şeful statului, au spus că nu au luat încă o decizie în privinţa propunerii preşedintelui, urmând să stabilească un punct de vedere comun în timpul unor întâlniri viitoare. Mai mult, Victor Alistar, reprezentantul Transparency International, a afirmat că nu vede "calea legală" prin care preşedintele ar putea întrerupe dezbaterea parlamentară pentru primirea şi dezbaterea amendamentelor organizaţiilor. Întrebat cum se poate realiza practic acest lucru, având în vedere că şeful statului nu poate depune amendamente în Parlament, Alistar a răspuns: "Bună întrebare, nu văd cale legală".

În rest, numai de bine.

PS.
Se pare că fandacsia înseamnă... reclamă, publicitate, mediatizare excesivă a unui eveniment care induce în eroare opinia publică.

4 comments:

Maximmouse said...

Stimate Bibliotecarul!

Pe mine fandacsia, ma apuca nu ref. la Alistar, tanarul acesta curajos, va iesi din aceasta incercare cu bine....intr-un fel, as spune ca nu si-au gasit omul, si vor primi o riposta, de scoala.


Ma apuca, atunci cand ma gandesc , ce contin noile coduri, treburi care reprezinta portite pentru asimetrici, fara de care nu se simt in siguranta...daca socotim, cand incep sa fie aplicate codurile, si punem la socoteala ca procesele lor, taraganate procedural , la maxim, asa cum bine stiu sa faca, ne-a dovedit-o asimetricu' de atatea ori, vin spre pronuntare chiar in timpul acela...ma intreb...CE este atat de necesar in ele pentru astia?

Din punctul asta de vedere, nici psdeii nu cred ca zic nu...Imi pare rau ca nu sunt in domeniu...la un moment dat cineva , nu-mi amintesc cine , spunea pe blogul AN un motiv, care statea chiar foarte bine in picioare, dar l-am uitat.


Da, sper ca urmatoarele luni sa apara chestiuni noi si edificatoare...incepe daramarea imperiului asimetric...s-au incalcat toate regulile, este o batalie crunta...urmeaza sa vedem cat sunt totusi de constienti oamenii politici ca acuma nu este numai o problema de supravietuire politica ci pana la urma, supravietuire nationala.

Cu stima, Maxi!:)


P.S. Sunt foarte curios sa-mi spui parerea ta cu ascultarile de la psd?Ti se pare normal?De interes public, important?Eu sunt cu fandacsia cat casa din pricina asta... Maxi!:)

Bibliotecaru said...

@ Maximmouse

Am trecut de vremurile în care legile se adaptau pe ascuns astfel încât să servească nevoile de moment ale personajelor importante. Astăzi legile se amputează, se calcă în picioare cu justificări peltice şi absurde. Nu se mai respectă absolut nimic, nu mai sunt nici măcar urme fine de bun simţ, războiul politic necesită şi justifică multe cadavre-victime colaterale.

Relativ la înregistrările din sânul PSD, îmi permit să copiez răspunsul dat pe un alt blog, sper să nu fie cu supărare:


Este interesant, reacţia presei a fost mult mai energică decât reacţia vieţii politice, poate şi pentru că membrii de partid pot aprecia real ce se întâmplă în astfel de şedinţe, mai ales că în toate partidele astfel de “strategii” sunt la ele acasă. Mie mi s-au părut chiar cuminţi faţă de ce îmi imaginam.

Eu nu pot decât să încerc dezgustul faţă de cei care înregistrează convorbiri private. Nu sunt de acord cu aceste mediatizări ale discuţiilor private, nici în episodul “Ţigancă Împuţită”, nici episodul “îmi înfig colţii în beregată”, nici nu vreau să ştiu ce vorbeşte preşedintele cu filosoful Liiceanu pe culoarele ce duc la microfonul on line… Eu mă întreb de ce nu se înscrie un astfel de eveniment în sfera înregistrărilor ilegale, de ce lumea politică, presa, cetăţenii nu reacţionează faţă de ilegalitatea înregistrării şi a difuzării…

Dacă venea un agent SRI să pună un microfon în locul de şedinţă era un gest diferit cu punerea acestui microfon de către altcineva (despre care eu nu ştiu că ar fi sau nu agent secret)? Drepturile cetăţeneşti sunt încălcate atât de des încât nimeni nu mai constată măcar acest lucru ca fiind anormal. Oare eu, ca cetăţean care nu linguşesc politica, deci oarecum periculos pentru clasa politică, am şi eu nişte microfoane uitate prin casă? Oare telefoanele mele sunt ascultate? Ce protecţie să am eu dacă astfel de drepturi ale vieţii private sunt încălcate la nivel de preşedinte şi şeful Senatului. În goana şi înfierbântarea populaţiei de a înfiera hidra politică ce creşte acoperind orice valoare şi orice principiu, se pare că cetăţenii nu se mai raportează la propriile persoane, nici măcar nu mai sesizează că timpurile ceauşiste au început să devină rezonabile faţă de ce se întâmplă acum. Unde vom ajunge?

Maximmouse said...

Stimate Bibliotecarul!


Asa gandesc si eu...motiv pentru care fandacsia e gata!:)
Noapte Buna, Maxi!:)

Bibliotecaru said...

Noapte bună, domnule Maximmouse!

© Gheorghe Florescu, 2008 Acest site este un pamflet politic şi, uneori, cultural, trebuie deci tratat ca atare.