03 March 2011

"Dreptul de a scrie pe pereţi" - TRU














































Este absolut tulburător să constat cum domnii Traian Ungureanu şi Traian Băsescu gândesc la fel. Nici nu ştiu ce mi se pare o grozăvie mai mare, un Traian Ungureanu care gândeşte la fel cu Traian Băsescu... sau viceversa. Ştiu, mulţi vor afirma că unul este, probabil, vuvuzeazua celuilalt, fie Traian Ungureanu propagă băsescianismul peste tot, fie Traian Băsescu îl pune pe Traian Ungureanu să-i scrie discursurile. O grozăvie tot este, cu siguranţă. Şi cel mai grozav lucru este că domnul Ungureanu îşi conduce, deseori, discursul împotriva propriei persoane...

Ceea ce mă tulbură cu adevărat este posibilitatea ca amândoi "să cânte" după partitura unuia rămas în umbră.

4 comments:

nimrod said...

:))))) Încă cineva ?! Teoretic, "e loc de mai rău" n-ar trebui să se aplice la eminenţele cenuşii. Alea, în general, cauzează de bine. Aici e pe dos. Iar trimiterea la "antene" e apocaliptică. Am râs de m-am tăvălit. Era un secretar de partid la fabrica mea, pe la mijlocul anilor '70, cu discursul ăsta... Îi compătimeam pe colegii mei pecerişti că trebuiau să-l suporte la învăţământul de partid...

Bibliotecaru said...

Ştiu şi eu...

De regulă "din cauza" se foloseşte numai la rău, când e de bine de foloseşte "datorită"... Instinctiv aţi folosit "cauzează"... În consecinţă cred că e de rău... :D

Revenind la tonul +1 serios... Din observaţiile mele, eminenţele cenuşii, oricât "de bine" ar fi ele, până la urmă ajung să fie folosite într-un sistem rău care cauzează. Gândind despre mine că sunt o eminenţă cenuşie benefică, imediat m-am gândit că nu trebuie să slujesc nimănui pentru ca rezultantele minţii mele să nu fie utilizate pentru a hrăni un rău endemic... sau, şi mai rău, pandemic. LOL

Domnule nimrod,
Am fost minţiţi. Astăzi anti-comuniştii sunt chiar comuniştii deghizaţi.

nimrod said...

Biblio,

Nu ei ne-au minţit, noi am greşit că am fost de bună credinţă. Trebuia să fi avut grijă că ăstora, nimic din ceea ce a fost comunism n-avea să le devină străin după 1990. Aşa că, pe cale de consecinţă, noi am rămas tot cu ale noastre iar ei tot cu bufetul partidului...

Bibliotecaru said...

Noi am fost de bună credinţă, dar nici şcoli la care să crească unii noi nu s-au făcut. De unde alţii noi? Printre primele postări pe care le-am făcut pe primul blog de politician, cel al domnului Adrian Năstase, am vorbit de necesitatea unor şcoli capabile să pregătească un nou tip de politicieni... Dacă atunci s-ar fi făcut ceva, deja primele roade s-ar fi văzut, alegerile din 2012 ar fi beneficiat de prima serie de politicieni ai societăţii de astăzi şi nu de tineri politicieni pregătiţi, prin imitaţie, cu valori de acum 50 de ani.

Nici în străinătate politicienii nu au o pregătire fenomenală, dar, în comparaţie cu pregătirea politicienilor noştri, distanţa este de la cer la pământ.

© Gheorghe Florescu, 2008 Acest site este un pamflet politic şi, uneori, cultural, trebuie deci tratat ca atare.