09 November 2011

A început prima etapă a operaţiunii de invadare a Iranului?


Vă mai amintiţi de armele chimice ale Irakului care nu au fost descoperite niciodată? Păi nici nu contează existenţa lor, dar acele arme chimice au justificat "frica" Statelor Unite şi invadarea Irakului pentru a pune un guvern "democratic" care să oferă petrolul statului cui trebuie. URAAAAA! Acţiune justificată.

Adversarul de decenii al Irakului va trece, foarte probabil, printr-o situaţie trasă la indigo. Mai întâi avem un scut antirachetă menit să protesteze defensiv împotriva rachetelor trimise din Iran, acum avem şi un preaviz de câteva luni relativ la arme nucleare.

Iranian President Mahmoud Ahmadinejad at Natanz uranium enrichment facilities in 2008
Preşedintele iranian Mahmoud Ahmadinejad spune că ţara sa nu are nevoie de bombe atomice.
(http://www.bbc.co.uk/news/world-middle-east-15637539)

Câinele de pază al problemei nucleare din partea U.N. indică că Iranul execută teste relevante dezvoltării dispozitivelor explozive nucleare. Ultimul raport al IAEA spune că aceste cercetări includ modele computerizate care nu pot fi folosite decât la dezvoltarea bombelor nucleare.
http://news.bbcimg.co.uk/media/images/56590000/jpg/_56590024_56590021.jpg
Teheranul condamnă astfel de acţiuni ce au la bază motivaţia politică, de vreme ce Iranul clamează cercetarea nucleară numai în zona producerea energiei în scop civil.

Domnul doctor Ali Asghar Soltanieh, ambasadorul Iranului la IAEA, spune că raportul este dezechilibrat, lipsit de profesionalitate şi preparat pe baza unor motivaţii politice şi sub o presiune politică venită, în cea mai mare parte, din partea Statelor Unite. Mai spune că aceste acuzaţii reprezintă o reciclare a vechilor pretenţii.

Raportul publicat pe site-ul Institute for Science and International Security este văzut prin prisma unui corespondent drept o "preocupare particulară". Raportul vorbeşte despre detonatoare cu acţiune rapidă ce pot avea aplicaţii în dispozitivele explozive nucleare dar şi acţiuni civile şi aplicaţii militare convenţionale, teste ale detonatoarelor, achiziţionarea unor informaţii susceptibile a fi folosite la dezvoltarea armelor nucleare din cadrul reţelelor clandestine de oferire a produselor nucleare, lucrul indigen asupra proiectării unor arme nucleare, incluzând testarea componentelor. Siguranţa dezvoltării armelor nucleare este însă înlocuită cu tipul de "informaţie credibilă", deci nici o dovadă serioasă.

Un oficial american (rămas nenumit) spune că SUA va exercita şi mai multă presiune asupra Iranului dacă acesta nu va da răspunsurile aşteptate la întrebările pe care raportul le ridică.

"That could include additional sanctions by the United States. It could also include steps that we take together with other nations," spune domnia sa.

U.N. Security Council a ajuns la deja patru runde de sancţiuni asupra Iranului pe problematica uraniului (care poate fi folosit la arme nucleare). China şi Rusia sunt cu mult mai rezervate văzând prin aceste rapoarte mai mult o modalitate de a provoca tensiuni în zonă şi de aceea cer "evidenţe" mai de încredere care să conducă la concluzia că există elemente militarizate ale programului nuclear Iranian. Experţii sunt împărţiţi. Unii cred că dacă ameninţarea există, Iranul mai trebuie să cerceteze cel puţin un an până să producă o bombă nucleară, alţii însă susţin că Iranul este în faza finală a cercetării. Eu am auzit astăzi la ştiri termenul mediu dintre controversele specialiştilor, respectiv "câteva luni".

(mai multe pe http://www.bbc.co.uk/news/world-middle-east-15643460)

Evident, toată lumea spune că SUA este preocupată de programul de înarmare a Iranului mai mult prin prisma Israelului Why Obama Might Save Israel From Nuclear Iran: Jeffrey Goldberg


Iranul a început propria producţie de fibre de carbon, un material sub embargoul U.N. din cauza potenţialei folosire a sa în programul nuclear. Foto: AP Photo/ISNA, Abdolvahed Mirzazadeh


Watch Is Iran Capable of Developing Nuclear Weapons? on PBS. See more from PBS NewsHour.

Recunosc că pentru mine este aproape evident că se pregăteşte invazia Iranului pentru a-l "democratiza", la fel ca "democratizarea" Irakului şi Libiei.

UPDATE:

Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) a publicat, recent, un raport, care arată că, potrivit unor surse şi informaţii credibile, Iranul a desfăşurat activităţi relevante pentru dezvoltarea unor arme nucleare explozibile. AIEA şi-a exprimat, totodată, preocuparea deosebită faţă de posibilitatea folosirii programului nuclear iranian în domeniul militar.

Purtătorul de cuvânt al diplomaţiei chineze, Hong Lei a declarat, miercuri, la Beijing, că guvernul chinez a început să analizeze raportul AIEA şi propune celor şase ţări - Rusia, SUA, Marea Britanie, Franţa, Germania şi China, să desfăşoare un dialog pragmatic şi serios cu partea iraniană. Partea chineză consideră că intensificarea cooperării dintre AIEA şi Iran este imperios necesară şi reprezintă o cale justă pentru soluţionarea completă şi pe termen lung a dosarului nuclear iranian.

Oficialul chinez a reafirmat că China se opune proliferării armelor nucleare şi dezvoltării armelor nucleare de către orice ţară din Orientul Mijlociu.

(http://romanian.cri.cn/341/2011/11/09/1s122151.htm)

9 comments:

N. Raducanu said...

Ma intreb daca premiul Nobel pentru pace acordat acum trei ani lui Obama, nu il va retine pe acesta de la actiuni militare agresive. Dar s-ar putea ca un avion “necunoscut” sa arunce o bomba pe amplasamentul instalatiilor nucleare “pasnice” iraniene, iar Iranul – considerandu-se atacat – sa riposteze cu bombardarea Tel-Aviv-ului sau Haifei. In acest caz SUA, aliat indisolubil al Israelului, nu va mai putea sta pasiva si va bombarda Teheranul si alte obiective, mai mult sau mai putin militare iraniene. Acum cativa ani a aparut in SUA o carte, ce a facut mare valva, de John J. Mearsheimer si Stephen M. Walt intitulata “The Israel Lobby and US Foreign Policy”, in care se arata cu numeroase exemple in ce masura politica externa americana este ostatica a lobby-ului pro-Israel. Dar Obama nu poate accepta ca in istorie sa fie amintit ca presedintele american ce nu a salvat Israelul la nevoie.

Bibliotecaru said...

Ştiţi că "al Franţei" s-a plâns că "al Israelului" este mincinos şi că "al Americii" s-a plâns în răspuns şi el... "Mie îmi spui, care am de-a face zi de zi cu el?"...

Este evident că Israelul face presiuni asupra Americii să intervină în Iran. Numai că şi ruşii şi românii au fost stresaţi cu scutul anti-rachetă că dau Iranienii cu racheta cu rază medie de acţiune şi, iată, acum se pare că se plâng de bombe atomice.

Anonymous said...

Mi-a placut scurta discutie dintre "al Franţei" si "al Americii" ... oare de al nostru ce vorbesc :D

Bibliotecaru said...

Ce mai contează... important este să vorbească despre preşedintele României... tot ar fi ceva.

Vasile, said...

Biblio,

Dumneata ii dai inainte cu interesul asupra aurului negru,dumneata ce crezi exista vre-un echilibu economic intre presupusul aur furat de americani si chetuielile efective ale armatei americane in Irak?
La nivel globala fost benefica inlocuirea unui dictator?
Au depasit ca numar pierderile din randul irakienilor ,americanilor cifra de un milion?
Eu cred ca abordati in mod gresit aceste teme, ca sa copiez buclucasul "word verification " dumneavoastra abordati aceste teme
"spitingr"(spitting)

Bibliotecaru said...

Înlocuirea unui dictator incomod cu o oligarhie colaboraţionistă.

Statele Unite consumă cam 20 de milioane de barili de petrol pe zi.

Aruncaţi un ochi aici:
http://www.wtrg.com/oil_graphs/oilprice1947.gif

După cum vedeţi există o legătură între războaiele din ţările arabe şi saltul preţului la barilul de petrol. Estimaţi cam ce înseamnă un salt de 20-40 de dolari per baril la 20 de milioane de barili pe zi. Apoi vedeţi cam cât costă cetăţenii Statelor Unite (şi nu afaceriştii cu petrol) războiul din Irak, Libia... şi aşa mai departe. Cred că vorbim despre sute miliarde euro creşteri de preţ.

Vasile, said...

Biblio,

Bursa a avut fluctuatii si in vremuri bune dar intradevar este influentata si de evenimente majore.
Cit din titeiul irakian se regaseste in consumul american , si cit titei sau produse curate importa America fata de propria lor productie ?

Vasile, said...

Biblio,

Bursa a avut fluctuatii si in vremuri bune dar intradevar este influentata si de evenimente majore.
Cit din titeiul irakian se regaseste in consumul american , si cit titei sau produse curate importa America fata de propria lor productie ?

Bibliotecaru said...

Nu are importanţă cât din ţiţeiul irakian ajunge efectiv în Statele Unite (fiind o piaţă mondială, se cumpără oricum de pe bursă, ţiţeiul nu mai are neapărat o identitate), important este că avem un preţ în creştere care avantajează nişte importatori americani privaţi. V-am oferit acel grafic tocmai pentru că face legătura între perioadele de conflict şi creşterile preţului la petrol. Pe timp de război avem profituri uriaşe pentru nişte privaţi, pe timp de pace preţul cade la loc. Operatori privaţi ai Statelor Unite beneficiază de aceste creşteri bruşte. Gândiţi-vă că aceşti operatori capătă în plus, pe seama unui război, PIB-ul României în fiecare an de război. Eu sunt (de fapt am fost acum ceva timp) cutremurat de o astfel de concluzie.

© Gheorghe Florescu, 2008 Acest site este un pamflet politic şi, uneori, cultural, trebuie deci tratat ca atare.