Lui Traian Băsescu nu-i miroase gura

---

... şi nu-i miroase gura pentru că o ţine închisă, nu pentru că nu ar fi mâncat usturoi. Scandalul este aproape de apogeu, diplomaţia română-maghiară este în fierbere... domnul Băsescu ridică din umeri... nu-i pasă de asta.

Să începem cu o cronologie foarte bine structurată de către Marius Fraţila din care reiese activitatea domnului Nemeth Zsolt semnificativă "pe subiect":

- Între 2003 şi 2010, perioada de opoziţie a FIDESZ, a fost preşedintele Comisiei de Politică Externă în Parlamentul de la Budapesta, iar şcoala de vară de la Balvanyos a fost de-a lungul anilor o tribună de la care acesta a reluat ideea autonomiei pentru Ţinutul Secuiesc.

- În 1995-1996, Nemeth Zsolt se număra printre liderii opoziţiei naţionaliste din Parlamentul de la Budapesta care nu acceptau încheierea şi apoi ratificarea Tratatului de Bază cu România, considerând că prin acesta trădează interesul autonomiei pentru minoritatea maghiară. El afirma că UDMR a fost "umilită" prin faptul că s-a decis fără acordul său semnarea Tratatului.

- În 1998, după ocuparea funcţiei de secretar de stat în MAE ungar, pe atunci şi vicepreşedinte al FIDESZ, Nemeth Zsolt afirma, într-un interviu în "Het Vilagazdasag", că guvernul de la Budapesta are obligaţia să susţină strădaniile maghiarilor de peste hotare de a obţine autonomia comunitară, cu condiţia ca intenţiile minorităţii maghiare să rămînă în cadrul statului de drept. El arăta şi că guvernul FIDESZ nu va cere revizuirea Tratatului încheiat cu România.

- În iulie 1998 el declara, postului naţional de televiziune MTV, că, în cazul în care guvernul român va refuza să finanţeze înfiinţarea unei universităţi maghiare, Cabinetul de la Budapesta "este gata să sprijine în mod corespunzător UDMR pentru ca această instituţie să poată lua fiinţă".

- În februarie 2001, Nemeth Zsolt efectua o vizită la Bucureşti, urmată în cadru privat de vizitarea unor oraşe din Transilvania şi întâlniri cu lideri locali ai UDMR, care a stârnit nemulţumirea premierului român de atunci Adrian Năstase. El arăta că vizita în România a lui Nemeth Zsolt a avut o componentă oficială, dar la Covasna şi Harghita "au fost purtate discuţii care nu trebuiau purtate în ţara noastră, în legătură cu statutul maghiarilor". Ambasadorul Ungariei de atunci, Istvan Igyarto, a fost convocat la MAE român în legătură cu acest subiect.

- În noiembrie 2001, Zsolt Nemeth a declarat că situaţia ceangăilor din judeţele Moldovei încalcă principiile de bază ale drepturilor omului, subliniind că va cere explicaţii părţii române.

- În aprilie 2004, în calitate de preşedinte al Comisiei de politică externă a Parlamentului de la Budapesta, liderul FIDESZ, aflat atunci în opoziţie, afirma că Ungaria ar trebui să sprijine "politic şi diplomatic" maghiarii din Transilvania pentru obţinerea "autonomiei teritoriale şi culturale".

- În iulie 2007, la deschiderea Şcolii de Vară de la Balvanyos, Nemeth Zsolt afirma că slăbiciunea politicii României constă în teama de a lua în considerare autonomia. "Slăbiciunea politicii din România este că maghiarii de aici se simt ameninţaţi ca şi comunitate, din cauză că României îi este frică să ia în considerare înfiinţarea unor sisteme instituţionale pentru protecţia minorităţilor, cum ar fi autonomia", a spus el.

- În martie 2009, Nemeth Zsolt, în aceeaşi calitate de preşedinte al Comisiei de politică externă a Parlamentului de la Budapesta, cataloga drept "o provocare scandaloasă" refuzul României de a autoriza aterizarea avionului preşedintelui ungar Laszlo Solyom în Transilvania. "Acest lucru este fără precedent şi aminteşte de vremurile comuniste", a menţionat Nemeth.

- În mai 2009, Nemeth Zsolt afirma că demiterea în masă a funcţionarilor de etnie maghiară în România intră în contradicţie cu reglementările Uniunii Europene, adăugând că FIDESZ se opune "epurării politice şi etnice" din România.

- În iulie 2009, politicianul ungar declara pentru portalul FigyeloNet că Ţinutul Secuiesc, o regiune locuită de mulţi etnici maghiari din estul Transilvaniei, are şanse să devină autonom.

- În iulie 2010, revenit în funcţia de secretar de stat la MAE ungar, Nemeth Zsolt afirma că etnicii maghiari din afara graniţelor Ungariei trebuie să-şi formeze partide puternice şi să reziste tentaţiei de a se alătura partidelor naţionale din ţările lor. "Nu cred că ar trebui să cedeze tentaţiei de a se alătura partidelor majoritate cu orientare liberală", a spus el.

- În iulie 2011, la Balvanyos, oficialul ungar afirma că "Transilvania este o problemă cheie din perspectiva problematicii autonomiei" şi că orice pas înainte făcut în direcţia obţinerii acesteia ar face un serviciu şi celorlalte comunităţi maghiare din Bazinul Intracarpatic. "Autonomia nu este o cerinţă, este o prognoză, ea va exista, mai devreme sau mai târziu va exista o autonomie care să determine viaţa maghiarilor de peste hotarele Ungariei", a afirmat Nemeth.

- În mai 2012, după instalarea guvernării USL la Bucureşti, Nemeth Zsolt afirma că recentele evoluţii ale situaţiei din România, inclusiv declaraţiile Guvernului referitoare la legea privind dreptul de vot şi legea minorităţilor, precum şi problema Facultăţii de Medicină de la Târgu Mureş, sunt un motiv de îngrijorare pentru Ungaria.

- În iunie 2012, Nemeth Zsolt a fost acuzat de UDMR pentru implicare în campania electorală pentru alegerile administrative din România, prin sprijinirea formaţiunilor PCM şi PPMT. El i s-a alăturat preşedintelui Parlamentului de la Budapesta, Kover Laszlo, în vizita privată în România organizată pentru participarea la ceremoniile dedicate scriitorului antisemit Nyiro Jozsef.

Imagine: Balasz Attila/Mediafax Foto

- În august 2012, el afirma că boicotarea de către etnicii maghiari din România a referendumului din 29 iulie a avut legătură cu unele direcţii politice recente luate de Guvernul român şi cu "evenimente care sugerează o politică de intimidare".

- În octombrie 2012 este din nou acuzat de vicepreşedintele UDMR, Laszlo Borbely, că se implică în campania electorală din România pentru alegerile parlamentare prin participarea la evenimente de campanie ale formaţiunii PPMT. El a participat la lansarea candidaţilor PPMT de la Cluj, asistând la momentul în care aceştia au depus un jurământ simbolic prin care s-au angajat să sprijine cauza autonomiei.

- În decembrie 2012 respingea afirmaţia secretarului de stat al SUA, Hillary Clinton, privind regresul democraţiei din Ungaria. "În cursul reuniunii OSCE la Dublin (Irlanda), secretarul de Stat american, Hillary Clinton, a făcut remarci critice în legătură cu situaţia democraţiei în Ungaria, vorbind despre declinul acesteia: Guvernul ungar nu este de acord cu o asemenea judecată", afirma Nemeth Zsolt.
(http://www.mediafax.ro/social/cronologie-nemeth-zsolt-si-declaratiile-sale-privind-maghiarii-din-romania-10547152)

Ce s-a întâmplat de fapt?

Secretarul de stat în MAE ungar, Nemeth Zsolt, a declarat, marţi, că maghiarii din Transilvania sunt supuşi unei agresiuni simbolice şi, prin urmare, maghiarii din Ungaria trebuie să răspundă, arborând steagul Ţinutului Secuiesc. Premierul Victor Ponta a cerut ministrului de Externe să adopte o atitudine fermă şi să transmită că România nu acceptă de la nimeni din străinătate "obrăznicii" şi lecţii privind funcţionarea autorităţilor locale şi nici sfaturi privind arborarea steagurilor.
(http://www.mediafax.ro/social/dispute-din-cauza-steagului-tinutului-secuiesc-suntem-in-fata-unei-agresiuni-simbolice-ponta-nu-acceptam-de-la-nimeni-obraznicii-ambasadorul-ungar-convocat-de-urgenta-la-mae-10546083)

Ce a spus Ministerul Afacerilor Externe?

MAE citează, într-un comunicat remis agenţiei MEDIAFAX, declaraţiile lui Bogdan Aurescu, secretarul de stat în MAE român pentru afaceri strategice şi co-preşedinte al părţii române a Comitetului de specialitate româno-ungar de colaborare în domeniul minorităţilor naţionale despre declaraţiile făcute de secretarul de stat în MAE ungar Zsolt Nemeth "cu privire la arborarea aşa-zisului drapel al «Ţinutului Secuiesc» şi presupusele «agresiuni simbolice» la care ar fi supusă".

"Declaraţiile domnului Zsolt Nemeth sunt inacceptabile şi contravin spiritului de bună-vecinătate şi Parteneriatului Strategic pentru secolul XXI dintre România şi Ungaria. Autorităţile române nu acceptă şi nu vor accepta astfel de interferenţe regretabile care contravin cadrului constituţional şi legal din România. Practic, îndemnul oficialului ungar echivalează cu susţinerea explicită a autonomiei teritoriale pe criteriu etnic, care nu este permisă de Constituţia României şi nu face parte din standardele europene acceptate în domeniul protecţiei persoanelor care aparţin minorităţilor naţionale. Respingem, prin urmare, cu fermitate acest demers", afirmă Aurescu, citat de MAE.

Oficialul român adaugă că România şi Ungaria sunt deopotrivă parte la un sistem internaţional şi european de valori în care protecţia pentru drepturile omului în general şi a drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale în special este fundamentală.

"România şi-a asumat, prin participarea la diverse tratate internaţionale, obligaţii ferme în privinţa respectării şi protejării elementelor esenţiale ale identităţii persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale (religia, limba, tradiţiile şi patrimoniul cultural), convinsă fiind de necesitatea protejării diversităţii culturale ca element definitoriu al societăţii româneşti. Astfel, România îşi îndeplineşte pe deplin obligaţiile asumate prin Convenţia cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale şi Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare, documente care consacră standardele de drept internaţional în materie de protecţie a minorităţilor naţionale. De altfel, modelul romanesc în materie de protecţie a drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale este recunoscut la nivel european şi internaţional", mai afirmă Aurescu, potrivit MAE.

Secretarul de stat adaugă că, în plan bilateral, prin Tratatul de înţelegere, cooperare şi bună vecinătate, semnat la Timişoara, la 16 septembrie 1996, România şi Ungaria şi-au asumat obligaţii reciproce inclusiv în materie de protecţie a persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, prin raportare la Convenţia cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale şi la "documentele pertinente ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa şi Consiliului Europei".

Din dispoziţia ministrului român al afacerilor externe, Titus Corlăţean, ambasadorul ungar la Bucuresti va fi convocat de urgenţă la MAE pentru a i se comunica poziţia părţii române, mai precizează MAE în comunicat.
(http://www.mediafax.ro/politic/ambasadorul-ungar-convocat-de-urgenta-la-mae-aurescu-declaratiile-lui-zsolt-nemeth-inacceptabile-10546342)

Ce au răspuns maghiarii?

Budapesta susţine folosirea drapelului secuiesc, anunţă Ministerul ungar de Externe, care consideră că soluţia la problema privind simbolurile minorităţilor este "în mâinile României".

Soluţia în problema interzicerii simbolurilor grupurilor minoritare este "în mâinile României", a comunicat Ministerul ungar de Externe. Comunitatea maghiară are dreptul să utilizeze propriile simboluri, iar, în acest context, Ungaria susţine folosirea drapelului secuiesc, precizează diplomaţia ungară, informează MTI.

Imagine: Vargyasi Levente/ Mediafax Foto

Potrivit comunicatului, poziţia Ungariei a fost prezentată de ambasadorul ungar din Bucureşti Ministerului român al Afacerilor Externe.
(http://www.mediafax.ro/externe/ministerul-ungar-de-externe-budapesta-sustine-dreptul-comunitatii-maghiare-de-a-folosi-steagul-secuiesc-10547563)

Ei bine, tocmai când Traian Băsescu era în plenitudinea (şi nu platitudinea) atribuţiilor constituţionale, dat fiind că prin Constituţie stă scris că... "Preşedintele României reprezintă statul roman" şi "Reprezentanţii diplomatici ai altor state sunt acreditaţi pe lângă Preşedintele României"... domnia sa devine mut şi indiferent fiind prea ocupat să îndeplinească nişte sarcini care s-ar potrivi mai repede premierului (nu şi după părerea CCR).

Întrebat cum comentează afirmaţiile ambasadorului ungar Oszkar Fuzes privind modificarea Constituţiei României, Băsescu a răspuns: "La nivelul acesta, punctele de vedere se exprimă de MAE la nivel de secretari de stat. Când va avea o reacţie preşedintele Ungariei, voi avea şi eu o reacţie potrivită. Nu puteţi face din preşedinte un politician care răspunde unui ambasador. Sunt alte instituţii care gestionează viaţa de zi cu zi a ambasadorilor din România".

Preşedintele a făcut această declaraţie pe Aeroportul "Henri Coandă" înainte de a pleca la Bruxelles pentru Consiliul European.
(http://www.mediafax.ro/politic/basescu-despre-afirmatiile-ambasadorului-ungar-cand-va-avea-o-reactie-presedintele-ungariei-voi-avea-si-eu-10548478)

Cum am auzit o domnişoară foarte finuţă şi bine crescută în tramvai, parcă-parcă aş exclama şi eu... Nău fac, serios?!?!? (probabil este limbajul-argou al celor tineri, habar nu am ce înseamnă)

(http://www.gicacontra.eu/orice-roman-din-ungaria-mare-va-avea-si-o-identitate-virtuala/)