05 November 2010

În viaţa de blogger a maestrului Păunescu i-am transmis câteva gânduri...


Am selectat din această "corespondenţă" trei momente. De ziua domniei sale, acum doi ani...

Adrian Păunescu a mai "contabilizat" un an din viaţă. Gândindu-mă la un semn pe care să-l las poetului, am fost tentat de stilul wikipedia... Adrian Păunescu (n. 20 iulie 1943, Copăceni, judeţul Bălţi, Basarabia, astăzi Republica Moldova) este un poet, publicist şi om politic român... Apoi mi-am dat seamă că nu are rost, tributul poetului trebuie să fie poezie. M-am chinuit deci să fac o poezie pe care să o numesc simplu.

De ziua poetului

Sunt cel ce clădeşte colivii
Pentru suferinţe, durere şi mirare,
Pentru cei morţi, pentru cei vii,
Cu precădere pentru pildele rare.

Sunt cel ce sculptează emoţii
Cu sânge şlefuindu-le soarta,
Le-nchid fiinţa, amestec şi sorţii,
La gratii meşteşugesc întâi poarta.

Sunt cel ce rămân după mine
Cuprins de îndoială crescută-n ezitare
Renunţ la nuanţe şi false patine,
Pentru întreaga lume cu foame de mirare,
Şi-aştept, bătrân, ca prin gratii
O muzică perfectă să răzbată,
Canonul din capete de harpii,
Printre gratii vinovat cenzurată.

Nu are prea clar un început astă muncă,
Nici un sfârşit nu este mai clar.
Chiar nu voi cunoaşte dacă-i eşec sau izbândă.
Sau de blestem a fost ori un dar.
Sunt cel ce clădeşte colivii
Pentru genuini germinale,
Copil născut în culori vineţii,
Lipsit de funcţii vitale.

Voi fi oare la final complet
Cuprins adânc de fatidica uitare?
Am construit “colivia cu ne-nchisă uşă” corect,
Doar lumea nu vrea eliberare…

La mulţi ani, domnule Adrian Păunescu!

(vezi http://giconet.blogspot.com/2008/07/ziua-unui-poet.html)

Un alt moment a fost la moartea domnului George Pruteanu...

Se stinge al vieţii cânt, ton după ton,
În clas de bariton, predicând din amvon.
Risipind esenţa ce compune în spirit umanul,
Ne este speranţa mai scăzută cu-n Pruteanu.

Mi-aş dori ca acest profesor să ne rămână ca unitate de măsură, precum Amper, Ohm, Herts... Să-l scriem cu literă mică, substantivat la bunul comun, un pruteanu de fiinţă românească.

28 martie 2008, 16:37

(vezi https://www.blogger.com/comment.g?blogID=8380333213852381504&postID=4232938986351250130)

Al treilea moment pe care îl aduc în discuţie... a fost prilejuit de poezia "NE MOR PRIETENII"...

Am încetat a mai privi moartea ca o necesitate, acum îmi pare speranţă de sfinţenie în legături universale. Doar babele satului sfâşie carnea mea cu bocetul lor. După ce pământul înghite lacom patima umană, spiritul liber fluiereşte bucolic.

Frunzuliţă de mohor,
Rău mă doare când ei mor
Şi se-ndeamnă cu-atât zor.

Frunzuliţă de trifoi,
Mor prietenii în noi
Şi-am rămas unu din doi.

Frunza verde chiparos,
Mi-a ajuns durerea-n os
Că nu-ţi văd chipul frumos.

Frunzuliţă de pelin,
Ai murit iar eu mă-nchin
Făr' de tine e un chin.

Frunzuliţă mărăcine,
Tu mori azi, eu mor ca mâine
Voi veni şi eu la tine.

Recitesc ce am scris şi mă întreb oare ţăranul român nu ar fi numit drept chiparos (Cupressus sempervirens) gingaşele tuberoze (Polianthes tuberosa)... frunză verde din măceşi, fost-am trandafiri prea deşi.

23 martie 2008, 16:46

(vezi https://www.blogger.com/comment.g?blogID=8380333213852381504&postID=8885699094042519336)

Te condamn la viaţă veşnică, poetul meu!


Dacă viaţa construieşte momente care ne înalţă, acest moment este dintre cele care mutilează. Tare am pierdut pe cei pe care îi simţeam drept neamul meu. Ce greşeală am făcut ca neamul meu să devină unul de băseşti, boci şi alţi stalinei multiplicaţi nesfârşit şi stalinist? Unde-mi este neamul? Unde sunt eu de m-am pierdut în asemenea hal? Ce fac eu singur într-o Românie care nu mai este a mea? Cine sunt cei ce mi-au furat România?

Este cumplit cum anumite voci inumane cenzurează dreptul la existenţă al unui poet naţional chiar legat de aparate ce transmit viaţă prin sinusoide electrice. Sunt cuprins de furia neputinţei de a nu putea reda viaţa, iar comentariile groteşti ale unor oameni ce figurează, în acte, ca cetăţeni români, mă îngrozesc, mă aduc la disperare. Ce grad de dezumanizare poate conduce pe cineva la acest nivel al non-fiinţei şi mizerie biologice?

Vouă, celor care nu ştiţi ce faceţi, nu vă dau astăzi şansa decât să-l iubiţi pe Adrian Păunescu.

Am scris aceste versuri că niciodată, cuprins de disperarea pe care mi-o provoacă cianozarea rădăcinilor din care îmi trag existenţa, dar şi din deznădejdea de a constata eforturile demonice ce pângăresc liniştea unor funeralii ale inimii româneşti.

Am scris această poezie ştiind că nu o voi termina niciodată, că o voi lăsa exact aşa brută cum s-a născut, ca o delimitare a imprecaţiilor de odihnă.

Aud cum unii astăzi îţi trag aspre linii
Şi viaţa în abac ţi-o iau la socotit
Cu furie însemnată-n roşu de erinii
Venite să-nsemneze credit şi deloc venit.

Ei n-au ştiut a inimii migrene
Ei nu cunosc a vieţii degrevare
Transformă filmul vieţi non-perene
Cu totul şi cu totul în parale.

Ei n-au ştiut citi pe dinlăuntrul
Poetului iluminat cu nimb de raze,
Şi-au apucat vorbire de-au murdărit cuvântul.
În viaţă nu este vorba doar de ipostaze.

Nu este loc deloc de vorbe goale,
Nu este loc nici de-al tristeţii plin,
Am mers departe în gândurile tale
Şi versurile încă-ţi minte-n vin.

Nu e finalul ce astăzi se iveşte,
Doar timpul sec ne-atacă siluit.
Priveşte adevărul, bărbăteşte:
Poetul nu moare astăzi din murit.

Cu mine-ai mers alături prin emoţii,
Prin mine s-au iscat explozii magistrale,
Ca mine îţi închei şi şansa sorţii.
Trăiesc în mine funeralii mondiale.
(Gheorghe Florescu, Lui Adrian Păunescu, 5 noiembrie 2010)

Maestre, ne vom vedea în altă dimineaţă.

http://www.business-forum.ro/poze/noiembrie-2010/adrian%20paunescu%20resuscitate.jpg
(sursa: http://www.business-forum.ro/actual/evenimente/11874-starea-de-sntate-a-lui-adrian-punescu-s-a-agravat-a-fcut-stop-cardiac.html)

04 November 2010

Ai bilet? Ba da, ba nu, ba nu, ba da...



(http://videonews.antena3.ro/action/viewvideo/61897/Traian-Basescu-implineste-59-de-ani/)

Transcriptul emisiunii “Prim Plan”, de la TVR1.

Ramona Avramescu: Bună seara, doamnelor şi domnilor! Bine aţi venit la “Prim-plan!” Se pare că experţii FMI au renunţat la mănuşi şi au provocat o grămadă de dureri de cap la guvern. Condiţii grave, condiţii grele, de toate depinde eliberarea banilor de la FMI şi de la Comisia Europeană. Discutăm în această seară despre consecinţele acestor negocieri dificile cu invitatul nostru special, domnul preşedinte Traian Băsescu. Bună seara, bine aţi venit!

Traian Băsescu: Bună seara! Bine v-am regăsit!

Ramona Avramescu: Îi spun bună seara şi colegului meu, Moise Guran, care va lua parte la această discuţie.

Moise Guran: Bună seara!

Ramona Avramescu: Domnule preşedinte, o rundă de evaluare cu FMI nu foarte uşoară, a spus-o toată lumea…

Traian Băsescu: O spun şi eu.

Ramona Avramescu: …şi Jeffrey Franks, şi premierul Emil Boc. Premierul a recunoscut chiar că aţi fost de mare ajutor în aceste negocieri şi aţi ajutat mult la ajungerea la un acord. De ce, domnule preşedinte, negocieri atât de dificile sau ce a fost acum mai dificil decât înainte?

Traian Băsescu: Au fost trei mari probleme asupra cărora nu s-a găsit o soluţie în negocierea Guvern – Fond şi care au fost tranşate prin medierea mea, pentru că acesta este rolul meu, să o spunem. Cele trei probleme au fost: Ordonanţa de Urgenţă 50, o a doua problemă a fost arieratele din sănătate versus subvenţii la agricultură şi cea de-a treia a fost legată de spaţiul fiscal pentru investiţii. Deci, în această zonă s-au situat blocajele care au fost deblocate în urma discuţiilor la Cotroceni.

Ramona Avramescu: Aţi spus că au fost tranşate aceste probleme.

Traian Băsescu: Da. Adică cred că nu trebuie să dăm mult filmul înapoi să ne aducem aminte că la sosirea delegaţiei Fondului se vorbea de anularea, abrogarea Ordonanţei 50, lucru pe care guvernul nu l-a acceptat, lucru pe care nici eu nu l-am acceptat, însă a trebuit să recunoaştem exagerările din ordonanţă, adică Oficiul sau Agenţia pentru Protecţia Consumatorului nu putea să meargă să închidă bănci, asta este treaba Băncii Naţionale şi acest lucru l-am convenit, că nu poate fi acceptat ca acţiune. Oficiul pentru Protecţia Consumatorului veghează la corecta relaţie între bancă şi beneficiarul de credit, dar nu închide banca, asta este o relaţie a Băncii Naţionale şi nu putem ieşi din ea.

Moise Guran: În ordonanţă nu s-a pus chiar aşa problema.

Traian Băsescu: Stoparea unor…

Moise Guran: Suspendarea activităţii de creditare…

Traian Băsescu: … suspendarea unor produse – nu este treaba Oficiului pentru Protecţia Consumatorului, ci a Băncii Naţionale. Oficiul pentru Protecţia Consumatorului poate să sesizeze o neregulă într-un anumit produs bancar, dar cel care gestionează, conform legii, în România relaţia cu băncile comerciale este Banca Naţională.

Moise Guran: Este important să discutăm asta, pentru că, vedeţi dumneavoastră, în momentul în care această ordonanţă a fost – şi eu îmi amintesc de dumneavoastră că v-am văzut la Pro TV şi aţi zis că era bună forma iniţială, acum două săptămâni.

Traian Băsescu: Da, însă… Nu…

Ramona Avramescu: Un pic neclară, aţi spus.

Traian Băsescu: Nu, nu, am spus că are nişte probleme. Nu am fost un suporter al formei ei 100% niciodată, însă o consider bună pentru a preveni abuzurile băncilor asupra clienţilor.

Moise Guran: Despre asta este vorba de fapt: Banca Naţională este în felul acesta într-un conflict cu sine însăşi, având în vedere faptul că Banca Naţională, prin statut, trebuie să vegheze la sănătatea sistemului bancar; or, eu, consumator, am nevoie să mă apere cineva de bănci.

Traian Băsescu: Da, dar nu de Banca Naţională.

Moise Guran: Nu, nu, nu. Ideea…

Traian Băsescu: Banca Naţională este cea care poate primi punctele de vedere ale Oficiului pentru Protecţia Consumatorului şi poate lua măsurile care se impun. Ce calificare are Agenţia pentru Protecţia Consumatorului?

Moise Guran: Pot să vă dovedesc că are, atâta vreme cât câştigă tot timpul procese cu băncile. Sigur, astăzi domnul Jeffrey Franks exact asta a spus: specialiştii sunt la Banca Naţională, nu la OPC; puţin jignitor pentru ei, având în vedere faptul că în fiecare zi se câştigă procese cu băncile din România.

Traian Băsescu: Nu aş vrea să rămânem foarte mult în tema aceasta. Punctul meu de vedere – şi a fost însuşit şi de Fond, şi de guvern – Oficiul pentru Protecţia Consumatorului îşi limitează activitatea în a susţine consumatorii, dar nu poate acţiona pe bănci, acest lucru îl face Banca Naţională.

Ramona Avramescu: Este singura modificare cu care sunteţi de acord la această ordonanţă, pentru că se punea şi problema ca ea să nu se aplice la creditele deja semnate?

Traian Băsescu: Ea trebuie să se aplice, pentru că este o falsă impresie că ar fi o acţiune retroactivă a acestei ordonanţe. Ea nu acţionează pentru perioada care a trecut, ci în derularea creditului acţionează în continuare, pentru viitor. Deci este o falsă abordare aceasta, că ea ar afecta contracte deja existente, înţelegeri definitive deja făcute. Ea veghează la derularea contractelor şi a celor vechi, şi a celor noi în continuare, deci nu acţionează pentru trecut. Care este miezul problemei, până la urmă? Şi aici va trebui să fie foarte multă atenţie din partea Parlamentului atunci când votează legea. Deci, aşa cum am spus, în primul rând, atributul de a stopa unele produse ale băncilor va trebui să revină Băncii Naţionale. În ceea ce priveşte relaţia client-bancă, ordonanţa trebuie să garanteze un tratament echilibrat. Nici băncile nu-şi pot scoate pe spinarea clienţilor pe care îi au din trecut şi care au avut poate contracte mai slabe sau de multe ori necitite – am văzut foarte mulţi oameni care spun „nu am înţeles că asta este în contract”. Deci trebuie să avem grijă şi asta trebuie să facă ordonanţa care va deveni lege, ca băncile să nu profite de contractele vulnerabile pe care le au cetăţenii în momentul de faţă şi să încerce să-şi scoată din pierderile pe creditele neperformante pe spinarea clienţilor. În acelaşi timp, este foarte clar că nici clienţii nu pot spune „acum, pentru că este criză, eu nu mai am obligaţii faţă de tine, bancă”. Deci trebuie să fie echilibrate lucrurile în această lege, pentru ca ea să fie funcţională. O să vă spun şi de ce trebuie să ţinem cont foarte mult de acest echilibru: există un acord – dacă vă aduceţi aminte, înainte de semnarea acordului cu FMI, eu am avut o întâlnire cu principalele bănci din România, dar cu băncile-mamă la Viena, după care a urmat o întâlnire a Fondului Monetar cu băncile-mamă la Bruxelles, dacă îmi aduc bine aminte.

Moise Guran: Tot la Viena a fost.

Traian Băsescu: Tot la Viena, da. La acea întâlnire, atât eu, ca şef al statului, care am avut o preîntâlnire, să spunem, înaintea Fondului, cu băncile, lucrul fundamental asupra căruia ne-am înţeles a fost ca băncile-mamă să nu retragă capital din România. Acelaşi lucru l-a făcut şi Fondul. Băncile s-au angajat să continue să susţină financiar băncile pe care le au în piaţa românească. Şi vă pot spune că până acum s-au achitat ireproşabil de angajamentul pe care şi l-au luat. Sunt foarte multe credite neperformante. Dar, în aceeaşi măsură, băncile din România au fost susţinute de băncile-mamă.

Moise Guran: Şi de BNR.

Traian Băsescu: Şi de BNR, mai puţin, că discutăm de BNR…

Moise Guran: 7 miliarde a eliberat imediat BNR. Le-a dat banii înapoi.

Traian Băsescu: Nu, nu, nu. Nu a eliberat banii BNR-ului, să ne înţelegem.

Moise Guran: Nu, ai băncilor, aflaţi în rezerva BNR. Foarte corect.

Traian Băsescu: Trebuie să fim corecţi.

Moise Guran: Da.

Traian Băsescu: Rezerva BNR a fost umflată cu banii băncilor.

Moise Guran: A fost dublată, aşa este, rezervele.

Traian Băsescu: Cu banii băncilor comerciale.

Moise Guran: Sigur că da.

Traian Băsescu: Sigur că într-o situaţie de criză nu poţi să ţii la nesfârşit banii băncilor, care tu, stat român, ai nevoie să funcţioneze în perioadă de criză. Deci, BNR a eliberat parte, nici jumătate…

Moise Guran: Da, jumătate, 7 miliarde.

Traian Băsescu: Nici jumătate.

Moise Guran: Ok.

Traian Băsescu: Pentru că 18 miliarde erau toţi, numai în euro, mai erau şi vreo 6 miliarde în lei în rezerva Băncii Naţionale, bani luaţi de la băncile comerciale. Deci le-a eliberat o parte din aceşti bani. În aceste condiţii noi avem nevoie de o relaţie corectă între piaţa românească şi bănci. De aceea, am intervenit, să spunem, pentru o soluţie solomonică, nici cea dorită de Fond, scoateţi ordonanţa şi am terminat cu ea, nici cea în care să punem semne de întrebare asupra seriozităţii noastre în relaţia cu sistemul bancar. Deci am găsit o soluţie de echilibru între interesele băncilor, interesele beneficiarilor de credit şi o soluţie în interesul României, să nu avem derapaje în sistemul bancar.

Ramona Avramescu: Bun. Ordonanţa este acum la Parlament.

Traian Băsescu: Da.

Ramona Avramescu: Ea ar trebui, deci legea de adoptare a ordonanţei ar trebui să fie promulgată până când, domnule preşedinte?

Traian Băsescu: Nu, nu are…

Moise Guran: Ordonanţa este în vigoare, până una-alta.

Ramona Avramescu: Legea modificată.

Traian Băsescu: Nu, ordonanţa este în vigoare, când va fi trecută prin Parlament va veni la promulgare. Nu avem un termen stabilit.

Ramona Avramescu: Deci nu este o condiţie pentru eliberarea tranşei.

Traian Băsescu: Nu avem termen stabilit cu FMI când să vină legea la promulgare, când să fie promulgată, nu avem un termen.

Moise Guran: V-aţi gândit să trageţi de timp în relaţia cu FMI?

Traian Băsescu: Nu. Eu vă asigur că dacă îndeplineşte cele două condiţii despre care discutam o promulg imediat. Este unul din subiectele pe care le voi discuta mâine cu partidele politice care au înţeles să răspundă invitaţiei de a venit la o discuţie legată de probleme prioritare şi relaţia cu Fondul este înscrisă în Scrisoare.

Ramona Avramescu: Şi aveţi încredere că din Parlament ordonanţa va ieşi modificată în acest fel, pentru că…

Moise Guran: Sau, mai exact, ce înseamnă soluţia solomonică? Oamenii îşi mai văd dobânzile date în jos, aşa cum începuseră să spere şi unii chiar au început să obţină în instanţă lucrurile astea?

Traian Băsescu: Da, categoric da. Dacă nu, le obţin în instanţă, dacă legea nu va fi corectă. Deci oamenii tot îşi câştigă drepturile în instanţă. Nu voi fi un partizan al unei soluţii care să permită băncilor să crească dobânzile pentru a-şi diminua din pierderile pe care le au cu creditele neperformante.

Moise Guran: Asta deja s-a întâmplat. Acum problema se pune să obţinem înapoi ceea ce…, să refacem o situaţie. Chiar ieri au venit rezultatele BCR şi lor le-au crescut - este un exemplu, şi la BRD cred că este valabil – practic veniturile din dobânzi, dar în acelaşi timp anunţă pierderi pentru că oamenii nu mai plătesc, sunt 3 miliarde de euro restanţe în momentul acesta şi totuşi băncile…

Traian Băsescu: Da. Când vine legea, dacă va respecta echilibrul de care vă spuneam, o promulg, dacă nu, o trimit înapoi la Parlament, ordonanţa este în vigoare.

Ramona Avramescu: Bun. Spuneţi că această modificare a ordonanţei nu este o…

Traian Băsescu: Important a fost că guvernul a obţinut de la Fond neanularea Ordonanţei 50 în negocieri. Şi Fondul, şi UE, de altfel de la UE am şi primit un prim avertisment cu privire la o eventuală procedură de infringement.

Moise Guran: O întrebare, mai mult.

Traian Băsescu: Să nu avem prea multe întrebări din astea, nu este bine să primim întrebări de acest fel. Dar explicaţia a fost cea pe care…

Moise Guran: România a avut o soluţie inovativă. Poate vor şi ei să facă la fel, să se ia după noi. De ce nu? Poate de aceea au întrebat.

Traian Băsescu: Important este acum să lămurim conţinutul şi intenţia acestei legi la Bruxelles.

Moise Guran: Aş vrea să rămânem, pentru că este de mare interes pentru foarte mulţi români problema asta a creditelor. Domnule preşedinte, până la urmă, noi mai avem puţine tranşe de luat de la FMI, centura de siguranţă se apropie de finalul vieţii sale, ca să zic aşa.

Traian Băsescu: Să ştiţi că este mai important să fii într-un acord cu Fondul, decât să iei bani de la Fond.

Moise Guran: În momentul de faţă ceea ce ne interesează este să păstrăm acest acord, pentru ca statul român să nu plătească dobânzi mai mari.

Traian Băsescu: Da.

Moise Guran: Ştiţi, s-ar putea ca telespectatorul cu credite la bancă, care nu o să reuşească, dacă nu o să reuşească să obţină ceea ce spera să reuşească, să se vadă pus în dilema aceasta: statul român, pentru a-şi ţine dobânzile mai jos şi cu costurile mai jos, s-ar putea să îl fi pus pe el să plătească mai mult.

Traian Băsescu: Nu. Deja intrăm în tipul de speculaţii… Adică întrebarea dumneavoastră spune cam aşa…

Moise Guran: Cât de important este acordul cu Fondul?

Traian Băsescu: Nu, nu, nu. Întrebarea dumneavoastră a spus cu totul altceva: „domnule preşedinte, sunteţi împotriva românilor, vreţi să favorizaţi băncile?”

Moise Guran: Nu. Întrebarea a fost: „aţi fost pus în situaţia de alege, v-aţi simţit în situaţia de a alege între bănci şi români?”

Traian Băsescu: Nu. Pentru că la mine nu s-a mai pus problema în discuţii, este aşa sau aşa, eu am spus ce doreşte statul român, nu doreşte anularea ordonanţei, ci doreşte o ajustare a ei în parlament, în aşa fel încât nici băncile să nu îşi recupereze din pierderi pe spinarea celor care au credite şi, în acelaşi timp, nici cei care au credite să nu profite de o situaţie creată public şi să vrea acum să le plătească cineva creditele. Deci cei care au luat credite trebuie să ramburseze banii. Nu mai avem Bancorex, ca pe vremuri, în care puteam lua bani şi să nu îi dăm înapoi. Cine a luat bani trebuie să îi plătească, iar noi, ca stat, avem obligaţia să avem grijă ca oamenii să nu fie nedreptăţiţi de atitudinea băncilor.

Ramona Avramescu: Deci soarta acestei ordonanţe se va decide, până la urmă, la Parlament. Acolo mai sunt şi alte legi: legea privind reforma pensiilor, pe care dumneavoastră aţi trimis-o.

Traian Băsescu: Dacă această lege nu este o condiţionalitate, ordonanţa cu băncile…

Ramona Avramescu: Reforma pensiilor este.

Traian Băsescu: Reforma pensiilor – în noua lege a salarizării sunt condiţionalităţi. Şi legea bugetului.

Ramona Avramescu: Şi proiectul de buget pentru anul viitor.

Traian Băsescu: Nu proiectul, legea aprobată. Avem trei lucruri pe care trebuie să le rezolvăm ca şi condiţionalităţi pentru încasarea tranşei: legea pensiilor, legea salarizării şi bugetul de stat aprobat. Şi aici este vorba de 2 miliarde, mai bine de 2 miliarde – 1,2 miliarde de la UE şi aproape 1 miliard de la FMI.

Ramona Avramescu: Este vorba în acelaşi timp de o situaţie foarte complicată în Parlament, domnule preşedinte, pentru guvern. Nu prea a reuşit guvernul să îşi treacă propriile proiecte prin legislativ altfel decât asumându-şi răspunderea.

Traian Băsescu: Aşa este. Dar aici deja suntem într-o situaţie de responsabilitate. Nici domnul Antonescu, nici domnul Ponta nu pot spune, eu nu am nicio responsabilitate faţă de ţară, noi ne ducem, ne pupăm cu mogulii pe frunte, ne dau la televizor şi noi ţipăm, spunem că au jandarmii armament, spunem orice. Au responsabilităţi.

Ramona Avramescu: Vin ameninţări chiar din tabăra puterii. Sunt parlamentari ai PD-L care condiţionează votul bugetului de anumite alocări de sume.

Traian Băsescu: Nu am auzit aşa ceva. Şi, dacă va fi cazul, vom discuta.

Ramona Avramescu: Este o declaraţie publică a unui lider PD-L.

Traian Băsescu: Nu i-aş lua individual, ci atitudini de partid. Aici avem o chestiune fundamentală, responsabilitatea pe care parlamentarii o au pentru încasarea celor două tranşe. Ştiau foarte bine că trebuie să trecem legea pensiilor, trebuie să trecem legea salarizării, trebuie să trecem legea bugetului. Dacă nu vor trece aceste trei legi, România iese din acordul cu FMI. Şi atunci ne vom întreba: cum plătim pensiile, cum plătim salariile?

Ramona Avramescu: Parlamentarii ştiau foarte bine că de votul lor depinde, spuneţi, acest acord cu FMI, totuşi, au făcut parlamentarii puteri o eroare, o gafă care nu este…

Traian Băsescu: Am să o îndrept eu.

Ramona Avramescu: O să o îndreptaţi?

Traian Băsescu: Da, categoric.

Ramona Avramescu: Au venit, în sfârşit, cele două legi la promulgare, le aveţi pe masă?

Traian Băsescu: Ştiu că au venit sâmbătă legile, după ce au trecut pe la Consiliul Legislativ. Mâine mă voi opri asupra lor. Vă pot spune că am avut o discuţie în acest sens cu delegaţia FMI şi a UE, i-am asigurat că nu modificăm fiscalitatea, ceea ce înseamnă că nu voi promulga legile. Şi îmi voi respecta cuvântul.

Moise Guran: Nu putem să facem măcar o dezbatere despre efectele, nu vorbesc de cea cu pensiile, pentru că oricum amândouă erau redundante, pentru că se adresează, practic, aceleiaşi categorii, dar măcar pentru aia cu TVA-ul, măcar o dezbatere publică să fi fost, domnule preşedinte.

Traian Băsescu: Dar este, văd că este. Cel puţin în sintezele de presă pe care le-am primit este foarte clar că dezbaterea este tema…

Moise Guran: De ce nu o priviţi ca pe o temă pentru guvern? Trebuie să facă rost de 800 de milioane de euro sau ceva de genul ăsta, pentru a obţine ce? O stimulare economică, de fapt.

Traian Băsescu: Domnule Guran, o să vă spun următorul lucru: eu am fost împotriva creşterii TVA-ului, ca soluţie.

Moise Guran: Îmi amintesc.

Traian Băsescu: Dar, dacă a crescut, îl lăsăm acolo, nu începem iarăşi să umblăm la TVA. Îl mai dăm jos, îl mai ridicăm, îl ameţim. Cred că principala noastră nevoie este legată de predictibilitate. Nu cred că va avea efect în reducerea preţurilor, cu atât mai mult cu cât legea este prost scrisă.

Moise Guran: Foarte probabil că nu va avea ca efect reducerea preţurilor, dar v-aţi gândit la evaziunea fiscală din agricultură?

Traian Băsescu: Da. M-am gândit foarte bine la evaziunea fiscală şi, mai ales, la pâine.

Moise Guran: Aşa.

Traian Băsescu: Da. Trebuie să ne obişnuim cu următorul lucru şi aici eu voi insista, cum, de altfel, am şi insistat. Vă pot spune, nu-i un secret. Încă din luna iunie sau iulie, s-a emis o hotărâre a CSAT, care face din lupta împotriva evaziunii fiscale o prioritate, o chestiune de securitate naţională, pentru că e vorba de alimentarea bugetului cu care plăteşti salarii, cu care plăteşti pensii şi aşa mai departe. Deci am în vedere acest lucru. Dar, în acelaşi timp, mă uit la toţi oamenii de afaceri care apar la televizor, la români. Au următoarea abordare: reduceţi fiscalitatea! România are una din cele mai reduse fiscalităţi din interiorul Uniunii Europene.

Moise Guran: Vă referiţi la cota unică. Şi atât.

Traian Băsescu: Da şi nu numai.

Moise Guran: …prin contribuţiile foarte mari, anulează, practic.

Traian Băsescu: De acord. Pe de altă parte, cota unică ne face, pe medie, să venim la o fiscalitate absolut suportabilă de oricine. Oamenii de afaceri români, în general, cel puţin cei care se manifestă în spaţiul public… Asta-mi rezultă din toate sintezele: când văd dimineaţa, au fost cei din industria cărnii, cer reducerea fiscalităţii; au fost cei din industria nu ştiu care, cer reducerea fiscalităţii. M-am întâlnit cu investitorii străini, niciunul nu vorbeşte de reducerea fiscalităţii; toţi spun: “Predictibilitate. Vrem să ştim, indiferent cât este fiscalitatea, vrem să ştim că n-o schimbaţi de la o lună la alta. Vrem să ştim că ne putem face planul de afaceri pe doi ani, pe trei ani”. Deci, abordare total diferită.

Moise Guran: Înţeleg că…

Traian Băsescu: Poftiţi?

Moise Guran: Înţeleg că v-aţi întâlnit cu cei de la Smithfield.

Traian Băsescu: Nu, nu. Nu m-am întâlnit de vreo doi ani cu ei. M-am întâlnit cu Asociaţia Investitorilor Străini din România, care asta spune.

Moise Guran: Asta se aplică doar la supermarket.

Traian Băsescu: Daţi-ne predictibilitate.

Moise Guran: Smithfield, Muntenia, ca să nu zic… Cooperativa Muntenia…

Traian Băsescu: Nu ştiu, n-am discutat cu ei.

Moise Guran: Ca mărime, sunt… Da? Deci ei nu vor fi foarte afectaţi de asta, pentru că doar în supermarket se aplică, de fapt.

Traian Băsescu: Lăsaţi-mă să vă spun ce cred despre oamenii de afaceri români şi despre metoda de a reduce evaziunea fiscală prin reducerea fiscalităţii. Vă aduceţi aminte când era 31%, pe medie, impozitul pe venit, pe profit?

Moise Guran: Impozitul diferenţiat.

Traian Băsescu: Da. În medie era 31%; până la introducerea cotei unice, cam aici era.

Moise Guran: Deci până în 2004.

Traian Băsescu: Da. Până la 1 ianuarie 2005, să spunem, momentul istoric. Toţi spuneau: “Reduceţi fiscalitatea şi toţi ne vom plăti obligaţiile la stat”. S-a redus. Au plătit un an, doi, trei. Acum, din nou…

Moise Guran: A venit criza.

Traian Băsescu: …muzica este: “Reduceţi fiscalitatea”.

Moise Guran: E normal la criză să reduci fiscalitatea.

Traian Băsescu: Nu, este normal la criză să ai un mediu fiscal predictibil şi nefluctuant. Nu-l schimbi din lună în lună.

Ramona Avramescu: Dar despre reducerea fiscalităţii, domnule preşedinte, nu vorbesc numai oamenii de afaceri; vorbeşte şi coaliţia de guvernare. Este un plan de măsuri asumat, discutat cu Fondul…

Moise Guran: Fusese înainte de FMI.

Traian Băsescu: Înainte de FMI, dacă vreodată o să-l aveţi invitat pe Adriean Videanu, care era exponentul acestui nou plan de afaceri, noul plan de reducere a fiscalităţii, a venit la mine şi i-am spus că, personal, nu-i susţin un asemenea proiect.

Ramona Avramescu: Şi a renunţat?

Traian Băsescu: Nu, l-a prezentat şi Fondului. În fond, fiecare om poate să-şi exprime punctele de vedere. Nu cred în proiecte care spun “hai să reducem fiscalitatea, că o să fim mai puţin hoţi”. Ştiţi, ăsta e song-ul pe care-l auzim peste tot: “Dacă vreţi să nu mai furăm statul, reduceţi fiscalitatea. Reduceţi, de la 16% puneţi la 15%, puneţi 14, puneţi zero, dacă se poate”. Dar, în acelaşi timp, toţi vor sănătate mai bună, poliţia să fie mai activă, să aibă oameni suficienţi, armata trebuie să o menţinem, şcolile trebuie să le plătim, spitalelor trebuie să le asigurăm funcţionarea atât cât putem, să le asigurăm materiale, medicamente, tot ce le trebuie. Dar e o contradicţie aici. Spunem: “Hai să plătim şi salarii, să revenim către salariul care a fost în sectorul bugetar, să nu afectăm pensiile, dar să plătim cât mai puţin la stat”. Nu se poate.

Ramona Avramescu: Spuneaţi, totuşi, la un moment dat, că aţi putea fi de acord cu reducerea contribuţiilor…

Traian Băsescu: Pe muncă.

Ramona Avramescu: …pe muncă. V-aţi schimbat părerea?

Traian Băsescu: Da. Şi vă asigur că voi fi un mare susţinător al acestui proces, imediat ce se flexibilizează Codul Muncii. Am spus-o şi în discuţiile cu guvernul, şi în discuţiile cu FMI. Flexibilizarea pieţei forţei de muncă este fundamentală. Şi o să vă dau cifre, ca să vedem unde suntem datorită Codului Muncii.

Moise Guran: Dar să văd întâi dacă am înţeles bine. Deci, în momentul în care Codul Muncii va fi schimbat şi va permite concedierea mai lejeră, mai uşoară, veţi fi de acord cu reducerea CAS-ului?

Traian Băsescu: Da. Nu numai concedierea. Uitaţi-vă, analiza făcută în trimestrul II 2010 – 4.410.000 angajaţi cu contract de muncă şi 1.678.000 – muncă la negru.

Moise Guran: Atât de exact vi le-au dat? Munca la negru e o cifră neagră…

Traian Băsescu: Da, este o cifră neagră…

Moise Guran: O estimare… Cine a făcut-o?

Traian Băsescu: Uitaţi-vă, Institutul Naţional de Statistică a făcut-o, pe un eşantion de 20.000 de gospodării, în care s-au dus şi au întrebat: “Plecaţi la muncă dimineaţa? Da”. Foarte bine. Şi s-a constatat, luându-se acest eşantion de 20.000 de gospodării, că foarte mulţi care figurează a nu fi angajaţi plecau dimineaţa la serviciu şi se întorceau după-amiaza.

Moise Guran: Şi credeţi că oamenii ăia n-ar vrea să lucreze cu carte de muncă?

Traian Băsescu: Da, dar Codul Muncii…

Moise Guran: Nu e opţiunea lor.

Traian Băsescu: Nu, nu e adevărat. E şi opţiunea lor, e şi opţiunea angajatorului. Atât timp cât ştie că, dacă îl angajează, nu mai are posibilitatea să-l concedieze, primul lucru pe care-l negociază este să lucreze la negru. Dacă flexibilizăm Codul Muncii, cu siguranţă şi patronii vor fi interesaţi să legalizeze situaţia oamenilor lor. Ce facem cu aceşti 1.700.000 de români care lucrează, dar nu sunt înregistraţi ca lucrând, nu contribuie nici la pensii, nu contribuie nici la sănătate şi, peste câţiva ani, ajung la vârsta de pensionare şi n-ai din ce să-i dai pensie. Acesta este unul din efectele perverse ale aşa-zisei apărări a intereselor salariatului, pe care în mod demagogic o fac sindicatele. Eu suspectez că multe dintre sindicate sunt în bună înţelegere cu angajatorii care lucrează cu forţă de muncă la negru. Nu le convine flexibilizarea Codului Muncii, pentru că asta ar permite scoaterea la suprafaţă a unei foarte mari părţi din piaţa muncii la negru.

Moise Guran: Vă referiţi, bănuiesc, la sindicatele mici, nu la marile carteluri.

Traian Băsescu: Da.

Moise Guran: La sindicate de întreprindere.

Traian Băsescu: Nu, sindicatele de întreprindere, micile sindicate sunt, şi ele, parte a marilor carteluri. Şi, dacă punctul lor de vedere este “Ţinem blocat Codul Muncii”, îl ţinem blocat.

Moise Guran: Bun. Deci, una peste alta, doriţi reducerea CAS-ului, ceea ce sigur va scădea cifra aia de acolo…

Traian Băsescu: Sigur că da. Şi…

Moise Guran: Şi a CAS-ului.

Traian Băsescu: Nu numai reducerea CAS-ului. Aş vrea, întâi, flexibilizarea Codului Muncii.

Moise Guran: Asta e o problemă politică.

Traian Băsescu: Păi, nu-i numai o problemă politică, e şi o problemă sindicală. Pentru că aici…

Moise Guran: …stânga şi dreapta şi va trebui să mediaţi între aceste interese.

Traian Băsescu: O voi face, dacă sunt dispuşi s-o facă. Dar am mai avut încercări de a convinge sindicatele să flexibilizăm Codul Muncii şi nici nu vor să audă de aşa ceva. Ea trebuie făcută.

Ramona Avramescu: Este, spuneaţi domnule preşedinte, o problemă sindicală, dar şi o problemă… Până la urmă, flexibilizarea acestui Cod al Muncii ţine de voinţa politică a coaliţiei. Credeţi că această coaliţie guvernamentală are această voinţă politică?

Traian Băsescu: Cred că ar trebui să o aibă, dacă vor să facă bine României. Dacă vrem să rămânem în populism, facem şi salariul minim 900 de lei, facem şi munca la negru să înflorească, spunem: „nu, noi suntem de acord cu dumneavoastră, domnule Hossu, şi cu dumneavoastră, domnule Dumitru Costin, nu schimbăm nimic la Codul Muncii”. Şi dacă vom continua să fim de acord cu susţineri care nu ajută România şi nu îi ajută nici pe oameni, vom fi populişti, dar vom face deservicii României.

Ramona Avramescu: Domnule preşedinte, dar până la urmă realitatea este următoarea: toate aceste legi, de reformă pe care le cere Fondul sau pe care le cereţi dumneavoastră…

Traian Băsescu: De care avem nevoie noi.

Ramona Avramescu: … sunt în acest moment în Parlament.

Traian Băsescu: Nu, legea salarizării nu este.

Ramona Avramescu: Credeţi că ar fi o alternativă ca guvernul să îşi asume răspunderea sau… la un moment dat?

Traian Băsescu: Nu va avea ce să facă. Dacă discuţia de mâine ar fi fost una pentru că unul din subiecte este relaţia cu Fondul…

Moise Guran: Discuţia cu partidele.

Traian Băsescu: Discuţia de mâine cu partidele ar fi fost una care să ne clarifice dacă avem şanse să mergem cu pachetul legislativ necesar modernizării statului român şi satisfacerii condiţionalităţilor pentru tranşă, aşa mâine o să discut doar cu arcul guvernamental. Vom vedea în ce măsură se angajează la trecerea acestei legislaţii.

Ramona Avramescu: Bun. Această lege poate fi trecută prin angajarea răspunderii. Celelalte? Reforma pensiilor? Legea bugetului?

Traian Băsescu: Este în Parlament.

Ramona Avramescu: Parlamentul, domnule preşedinte, cel puţin la Camera Deputaţilor, de vreo lună de zile nu prea mai lucrează. Nu se pot pune proiecte de lege pe ordinea de zi, pentru că Biroul Permanent nu se întâlneşte.

Traian Băsescu: Iată alt subiect de mare interes pentru discuţia de mâine. Ar fi fost o întrebare: ce facem? Unde vreţi să mergeţi?

Ramona Avramescu: Aţi fi intenţionat o mediere între partide pentru deblocarea situaţiei de la Camera Deputaţilor?

Traian Băsescu: Categoric, dar trebuia să îi văd faţă în faţă pe toţi. Aşa ce să fac? Voi avea arcul guvernamental, discut cu ei care sunt priorităţile.

Ramona Avramescu: V-a cerut opoziţia la legea pensiilor o mediere şi atunci nu v-aţi…

Traian Băsescu: Am făcut-o, în acord cu dorinţa lor, le-am trimis legea înapoi. Şi, în loc să respecte intenţia mea de a găsi o soluţie politică corectă, îşi bat joc de lege şi o ţin blocată în Senat. Asta a fost şi una din observaţiile care s-au făcut şi care ne face foarte mult rău, faptul că nu există certitudinea respectării angajamentelor, din motivaţii politice sau juridice.

Ramona Avramescu: „Şi asistăm la o modificare arbitrară a legilor”, a spus Jeffrey Franks.

Traian Băsescu: Da. Şi se referă şi la cele două legi votate, chipurile, din greşeală…

Moise Guran: Nu au fost din greşeală?

Traian Băsescu: După părerea mea este greu de explicat o greşeală la asemenea dimensiuni.

Moise Guran: Bun. Dar atunci de ce o mai trimiteţi înapoi, dacă este voinţa majorităţii?

Traian Băsescu: O trimit înapoi să o reanalizeze, pentru că… O trimit înapoi pentru că face rău României, domnule Guran. Eu, ca preşedinte, nu lucrez întotdeauna cu majorităţi, lucrez cu interes naţional în primul rând şi pe urmă cu majorităţi. Iar în interes naţional este să garantăm stabilitatea sistemului fiscal românesc.

Ramona Avramescu: Şi, în aceste condiţii, domnule preşedinte, coaliţia guvernamentală nu are nici o responsabilitate? Mai ales că spuneţi că există această suspiciune că…

Traian Băsescu: Deci eu nu îi pot crede atât de naivi. Dacă dintr-o dată au devenit naivi şi neatenţi, să probeze când le vine legea în Cameră. Deocamdată văd la Senat că legea este tergiversată. Mai mult decât atât, din demagogie, unii senatori şi-au spus: ia să luăm noi articol cu articol. Deşi o lege trimisă înapoi pentru un articol, conform hotărârilor anterioare ale Curţii Constituţionale, nu poate fi discutată decât în articolul pentru care a fost trimisă înapoi. Dar, revin la responsabilitate, politicienii trebuie să aibă, de cele mai multe ori şi mai ales în situaţii de criză, în primul rând responsabilitate.

Ramona Avramescu: Vorbeaţi recent despre situaţia de la parlament şi tot despre responsabilitatea cu care se dau voturile acolo şi constataţi atunci că am ajuns într-un fel de dictatură a şefilor de Camere.

Traian Băsescu: Aşa este. Dictatura degetului.

Ramona Avramescu: Diagnosticul este mai mult sau mai puţin eficient. Concret, ce se poate face? Intenţionaţi să cereţi o modificare a regulamentului sau cum se poate rezolva?

Traian Băsescu: Eu m-am manifestat în acest sens. Pentru mine faptul că am ajuns la nivelul la care de multe ori legile se votează fără cvorum, se votează fără o majoritate, se votează în necunoştinţă de cauză, toate aceste lucruri m-au făcut să remarc public că este nevoie ca parlamentul să îşi reanalizeze propriul regulament. Am fost şi eu două legislaturi parlamentar. Legile se discutau articol cu articol. Erau în dezbatere, în plenul parlamentului. Parlamentarii aveau posibilitatea să îşi aducă contribuţii reale şi, când ştii că te vede toată presa, ce amendamente pui şi ce logică ai în susţinerea lor, te gândeşti de zece ori şi ai responsabilitatea acţiunii tale parlamentare. Aşa, doar zece, 15, 20 de oameni care sunt în comisie au habar de legea aia, în rest, parlamentarii nu ştiu nimic despre legile pe care le votează.

Ramona Avramescu: Şi credeţi că dacă dezbaterile s-ar muta din nou în plen nu s-ar tergiversa şi mai mult?

Traian Băsescu: O, categoric, da. V-aş aduce… Nu, nu cred. Nu cred deloc că s-ar tergiversa mai mult.

Ramona Avramescu: Asta a fost raţiunea pentru care s-au modificat regulamentele.

Traian Băsescu: V-aş aduce aminte că în legislaturile ‘92-’96 şi 1996-2000 au trecut mult mai multe legi. Atunci se construia noua legislaţie a României. Au trecut mult mai multe legi şi mă tem că mai bune decât cele care ies acum, pe această procedură în care nimeni nu dezbat nimic.

Moise Guran: Poate era mai eficientă majoritatea atunci.

Traian Băsescu: Nu aş spune, am fost în majoritate fragilă.

Moise Guran: Nu, mă refer la actuala majoritate. Este o problemă de legiferare, asta este evident. Nu vreau să intru în probleme politice foarte mult, dar mă gândesc că, poate, dumneavoastră aţi făcut apel la responsabilitatea şefilor din opoziţie. Până la urmă, ăsta-i jobul lor. Nu ştiu dacă la modul ăsta. Nu vreau să comentez modul lor de acţiune.

Traian Băsescu: Nu. Domnule Guran, jobul de opoziţie nu este să te opui şi interesului naţional. Asta este o poziţie iraţională.

Moise Guran: Domnule preşedinte, eu nu sunt avocatul lor şi, categoric, nici dumneavoastră nu sunteţi. Ceea ce ştim însă este că dumneavoastră, în calitatea constituţională de mediator, dacă lucrurile nu mai funcţionează, ar trebui să căutaţi o majoritate care să funcţioneze poate.

Traian Băsescu: Da. Daţi-mi-o şi o aduc la guvernare cu multă plăcere. Cu o singură condiţie, să respecte priorităţile reale ale României. Nu cu demagogie. Îmi spuneaţi că ar fi fost nişte declaraţii. Nu ştiu, nu le-am văzut, dar vă asigur că, dacă în actuala coaliţie sau dacă în actualul partid majoritar aflat la guvernare nu reuşesc să găsească un limbaj comun pentru a susţine guvernul şi procesele de reformă, din partea mea să se ducă mâine în opoziţie, nu îi ţine nimeni. Pe mine mă interesează numai, în mod strict, o majoritate, indiferent ce culoare politică are, care să fie responsabilă faţă de ţară. Nu o majoritate care să spună: am votat din greşeală. Nu o majoritate care să nu se adune la voturile importante. O asemenea majoritate este toxică pentru ţară şi nu este o majoritate. Mă interesează o majoritate care să pună ca prim obiectiv servirea interesului naţional al unei ţări care se află în criză economică. Nu suntem în perioadă de boom economic, în care să îţi permiţi neglijenţe.

Ramona Avramescu: Asta înseamnă, domnule preşedinte, că, dacă moţiunea de cenzură este una anunţată, trece, sunteţi dispus să numiţi un premier din partea unei eventuale majorităţi formate în jurul PSD şi PNL?

Moise Guran: Şi/sau.

Traian Băsescu: Doamnă, nici nu mă uit la chestiunea asta. Vă spun eu cum poate fi un prim-ministru, dacă ar cădea actualul guvern la moţiune. Trebuie să fie un prim-ministru care să îmi dea garanţia că face ce trebuie pentru ca România să se consolideze macroeconomic.

Ramona Avramescu: Ar fi un prim-ministru care să aibă în spate un partid puternic sau mai degrabă un expert, o persoană independentă?

Traian Băsescu: Nu ştiu. Este o chestiune de negociere. Nu aş numi…

Ramona Avramescu: Cine v-ar inspira mai multă încredere, domnule preşedinte?

Traian Băsescu: Doamnă, spre exemplu, ce încredere să îmi inspire un şef de partid care astăzi declara „nu ne ducem la Cotroceni decât la negocierea pentru guvern, că altfel nu avem încredere în preşedinte”. Deci el nu vine decât la ciolan, da? Dacă la Cotroceni se dă o ciozvârtă, vine şi zgârie în porţile palatului, dacă nu este de dat o ciozvârtă…

Ramona Avramescu: Şi asta înseamnă că îl excludeţi pe acest lider de partid sau excludeţi partidul?

Traian Băsescu: Nu exclud partidul şi nu o să exclud niciodată niciun partid, dar exclud astfel de abordări, sunt abordări imature, lipsite de responsabilitate. Eu ştiu că mogulii şi-au angajat un alt politician pe care să îl proiecteze, dar să nu greşească.

Ramona Avramescu: Şi atunci ce faceţi, domnule preşedinte, între o majoritate care trece legi, care anulează măsurile de austeritate ale guvernului din greşeală şi pe care mai devreme aţi tras-o un pic de urechi şi o opoziţie care nu vă oferă o alternativă?

Traian Băsescu: Deci deocamdată o să le trimit legile proaste înapoi. Unde caut soluţia? Tot acolo unde a hotărât electoratul, deci tot în Parlament. Pentru mine, vă repet, marea problemă este dacă, spre exemplu la următoarea moţiune ar cădea guvernul, să am în faţă un prim-ministru care vine cu un program în conformitate cu angajamentele pe care le avem cu Fondul, Banca Mondială şi Uniunea Europeană, care nu sunt angajamente împotriva noastră, sunt angajamente în care noi ne rezolvăm problemele de consolidare a situaţiei noastre economice.

Moise Guran: Noi statul.

Traian Băsescu: Noi statul.

Ramona Avramescu: Asta în situaţia în care moţiunea de cenzură este votată. Dacă nu, dacă moţiunea nu trece, guvernul Boc rămâne, dar această majoritate continuă să se comporte în parlament aşa cum spuneaţi dumneavoastră mai devreme. Cum vedeţi viitorul acestui guvern? Luaţi în calcul…

Traian Băsescu: Doamnă, mai văd declaraţii: „Băsescu să schimbe guvernul”. Parlamentul schimbă guvernul. Eu nu pot să schimb guvernul. Poveştile astea că Băsescu să îi spună lui Boc să demisioneze cred că ar fi primul motiv de iniţiere a unei proceduri, pe bună dreptate, de suspendare a preşedintelui. Nu voi face asta niciodată, avem mecanismul constituţional. Dacă spuneaţi că sunt parlamentari de la PD-L care deja au anunţat că nu sunt de acord şi nu vor vota, foarte bine, să cadă guvernul, să încercăm constituirea unei majorităţi responsabile, dacă asta este cumva iresponsabilă. Şi trebuie să dovedească în perioada următoare cât de responsabili sunt. Nu se mai pot juca nici cu legea pensiilor, nici cu legea salarizării, nici cu legea bugetului de stat şi nici nu mai au nicio îndreptăţire să pună vreo condiţie. Au de făcut un singur lucru: să îşi servească ţara, dacă pot. Dacă nu, să se ducă să se ocupe de altceva sau să treacă în opoziţie.

Moise Guran: Este doar un îndemn din partea dumneavoastră. Cei de la PSD au anunţat, chiar Victor Ponta, dacă nu mă înşel, a anunţat că va bloca legea bugetului, depunând foarte multe amendamente, fiecare vine cu cât mai multe… Îşi servesc electoratul dacă depun amendamente?

Traian Băsescu: Nu cred. Eu cred că Victor Ponta vine cu cartuş pe ţeavă.

Moise Guran: Este o problemă reală, este o problemă reală. Legea bugetului se poate dezbate un an de zile la ea.

Traian Băsescu: Aşa este, depinde care este limita dezbaterii. Se poate dezbate zi şi noapte, cu un parlament responsabil, ţara oricum are nevoie de buget şi oricum nu primeşte tranşa nici de la Fond, nici de la Uniunea Europeană fără buget votat.

Ramona Avramescu: Sau se pot oferi mici stimulente diverselor colegii parlamentare, cum s-a întâmplat anul trecut. Şi atunci au fost mii de amendamente depuse la legea bugetului.

Moise Guran: S-a renunţat la cea mai mare parte a lor, s-a negociat, din câte îmi amintesc eu.

Ramona Avramescu: Pentru că s-au alocat nişte fonduri.

Traian Băsescu: Nu ştiu, când o să aveţi şefii de grupuri parlamentare aici, va trebui să o lămuriţi cu ei. Personal nu am fost implicat în astfel de negocieri.

Moise Guran: Dar până una-alta, aşa cum spuneaţi, legea bugetului este foarte importantă şi acolo…

Traian Băsescu: Ştiţi ce spun eu, domnule Guran? Haideţi să o vedem făcută de guvern şi trimisă la parlament.

Moise Guran: Aveţi o emoţie şi cu asta, înţeleg.

Traian Băsescu: Vreau să o văd făcută o dată.

Ramona Avramescu: S-a ieşit puţin din calendarul…

Traian Băsescu: S-a ieşit, categoric, din calendarul legal. Dar, veţi vedea, vă spuneam că dincolo de problema Ordonanţei 50, au mai fost două blocaje, două dificultăţi în negocieri. Cred că este pentru prima dată când România obţine acordul tuturor instituţiilor finanţatoare ca banii de investiţii să îi pună în trimestrul I şi II, şi nu în trimestrul IV, cum îi puneam până acum. Deci prioritate la investiţii. A fost una dintre marile bătălii. Până acum, banii de investiţii se puneau în trimestrul IV, nu mai era timp să se organizeze licitaţii, să se cheltuiască banii, exact banii de investiţii se luau înapoi şi se rămânea în deficit. De data aceasta, şi a fost unul dintre subiectele discuţiei de duminică, dacă vă interesează, a fost singurul subiect al discuţiei de duminică, cum facem ca România să îşi poată derula şi investiţiile, respectând deficitul anual, ceea ce înseamnă… şi opţiunea noastră a fost să avem banii de investiţii puşi în trimestrul I şi II, pentru a-i putea cheltui până la sfârşitul anului. Şi, dacă vă veţi uita în Scrisoare, mai este un lucru extrem de important acolo: în cazul în care România absoarbe banii de investiţii în primele şase luni, instituţiile împreună cu guvernul trebuie să găsească soluţii pentru a continua investiţiile. Sigur este uşor de înţeles cum se poate traduce, vom găsi soluţii să continuăm investiţiile, ceea ce este important.

Moise Guran: Este important aici. Mai sunt câteva detalii. Adică nu am înţeles foarte…, am văzut declaraţia la care… şi am înţeles că o să ne lase cu un deficit mai mare pe primul semestru. Este OK, da.

Traian Băsescu: Da.

Moise Guran: Bun. Însă nu mi-a fost foarte clar, pentru cofinanţări doar? Pentru că ei au zis: O.K., dar arătaţi şi voi că ştiţi să luaţi bani de la UE, ceea ce până acum nu prea aţi reuşit.

Traian Băsescu: Aici este vorba pe de o parte de banii de la UE, dar este vorba de banii de la Banca Mondială şi banii de la Banca Europeană de Investiţii, care stau blocaţi…

Moise Guran: … de ani de zile.

Traian Băsescu: … de vreo 2-3 ani.

Moise Guran: Da.

Traian Băsescu: De ei este vorba şi veţi vedea în scrisoare…

Moise Guran: Eu văd în scrisoare. Domnule preşedinte, dumneavoastră anul trecut, când ne-am întâlnit anul trecut -, aţi pus pe masă şi aţi spus: uite câte miliarde avem şi care sunt degeaba, da?

Traian Băsescu: Care nu se cheltuiesc.

Moise Guran: Şi au trecut doi ani. Credeţi că anul viitor va fi mai bine cu banii aceia?

Traian Băsescu: Domnule Guran, banii pe care nu îi puteam cheltui până acum nu se puteau cheltui pentru că investiţiile se treceau în trimestrul IV, când nu mai aveai practic cum să îi cheltuieşti, cum să faci licitaţii, că un ministru nu poate angaja cheltuieli până când nu îi are în buget. Mai ajungea la trimestrul IV şi mai făcea şi o rectificare în minus şi încheia, practic, povestea cu investiţiile.

Moise Guran: Pentru că investiţiile se taie primele din buget. Aşa este în România.

Traian Băsescu: Aşa este. Da. Altfel ar trebui să tai salariile, să tai pensiile, cheltuielile materiale.

Moise Guran: Este o discuţie care trebuie purtată.

Traian Băsescu: Da, da.

Moise Guran: Deci asta înseamnă că încep restructurările de la începutul anului?

Traian Băsescu: Nu. Despre ce restructurări vorbim?

Moise Guran: OK. Acceptăm un deficit mai mare. Fondul a zis: „băgaţi voi banii în investiţii încă de la începutul anului viitor”.

Traian Băsescu: Nu. Aici pe salarii avem cifra magică: 39 de miliarde. Deci pe tot anul este convenit, este în acordul cu Fondul, pe tot anul 2011 pentru salarii putem cheltui 39 de miliarde de lei.

Moise Guran: Ajutaţi-mă cu o informaţie: asta înseamnă cu sau fără cei 25% înapoi la bugetari?

Traian Băsescu: Înseamnă cu o bună parte din cei 25% înapoi.

Moise Guran: 18?

Traian Băsescu: Nu acreditez o cifră, ar fi greşit.

Moise Guran: Domnul Stolojan a înaintat.

Traian Băsescu: Nu cred că se poate spune o cifră până când nu trece legea bugetului. Legea salarizării…

Moise Guran: Bine. Dar dumneavoastră sunteţi cel care v-aţi asumat răspunderea acum câteva luni de a veni în faţa ţării, dar a bugetarilor în special, pentru că…, aşa şi le-aţi spus: 25% tăiem, faceţi voi restructurare până la sfârşitul anului şi de anul viitor o să luaţi banii înapoi.

Traian Băsescu: Da. Absolut corect.

Moise Guran: Ba îmi amintesc chiar că la un moment dat, în acelaşi discurs, le-aţi spus autorităţilor locale: dacă nu faceţi chestia asta, s-ar putea să pierdeţi bani din alocări de TVA.

Traian Băsescu: Exact.

Moise Guran: Bun. Săptămâna trecută am avut o ştire, cred că de la Bihor, care este chiar un fief al PD-L, dacă nu mă înşel…

Traian Băsescu: Nu, a fost.

Moise Guran: OK. Bun, important este, şi nu cred că s-a întâmplat doar acolo, important este că la nivel de judeţ toate consiliile locale au votat şi şi-au dat o primă, prin care şi-au anulat practic sau şi-au compensat mai bine zis tăierea de 25%. Nu aveţi pârghii să modificaţi chestia asta, pentru că este autonomie locală.

Traian Băsescu: Aşa este, însă nici guvernul nu-i doar un planton, care se uită la nerespectarea priorităţilor de reducere.

Moise Guran: A cam fost, dacă îmi daţi voie să observ.

Traian Băsescu: Nu aş crede. Putem discuta imediat. Guvernul se va uita la cine şi-a bătut joc de restructurare şi cine nu. Cine şi-a bătut joc de restructurare, dacă discutăm de administraţiile locale, s-ar putea să constate că are o cotă din TVA mult mai mică decât şi-ar fi dorit.

Moise Guran: Nu ştiu dacă asta se poate, mă rog, fără modificarea legii, dar important este aşa: cei care şi-au…

Traian Băsescu: Este din legea bugetului.

Moise Guran: OK. Cei care şi-au făcut, că unii şi-au făcut restructurare.

Traian Băsescu: Sunt mulţi care şi-au făcut-o.

Moise Guran: Ei îşi primesc banii înapoi integral?

Traian Băsescu: Nu au cum să îi primească integral, domnule Guran, pentru că o revenire integrală ar fi însemnat o reducere de peste…

Moise Guran: Domnule preşedinte, ar fi însemnat în primul rând să poată fi plătiţi diferiţi bugetari cu salarii diferite în funcţie de competenţă. Legiferarea asta de la Bucureşti, ce salariu să aibă unul mai bun de la Bihor şi altul mai slab de nu ştiu unde nu ştiu dacă este cea mai bună soluţie.

Traian Băsescu: Domnule Guran, dumneavoastră credeţi că este realist ceea ce susţineţi, că ar fi trebuit să se facă o analiză de la caz la caz, că am văzut lozinca asta strigată de foarte mulţi? Nu ai cum să faci o analiză de caz la caz când lucrezi pe dimensiuni macroeconomice. Ce este cert este că vor putea să o facă şefii lor de compartimente. Voiam să dau de reducerile de personal, să vă dau situaţia la zi, în ce măsură s-au făcut…

Moise Guran: Păi s-au dat vreo 5.000 de oameni afară sau ceva de genul ăsta.

Traian Băsescu: A, nu, nu.

Moise Guran: Din vară şi până acum?

Ramona Avramescu: Dar dacă la 1 ianuarie, domnule preşedinte, nu se va reveni la nivelul salariilor…

Traian Băsescu: Ca să o clarificăm, este extrem de important, de asta şi guvernul cred că nu lansează nicio cifră, este extrem de important cum se va îndeplini procesul de restructurare. Dacă va fi o restructurare corectă, profundă, procentul va fi mai mare. Dacă nu se va restructura aparatul bugetar procentul va fi mai mic. Este simplu.

Ramona Avramescu: Dar este o certitudine că nu va fi 25%, cât s-a tăiat.

Traian Băsescu: Dă Doamne să fie o reducere de personal suficientă ca să ne putem încadra în cele 39 de miliarde. Deci orice este posibil în interiorul celor 39 de miliarde. Dacă personalul este suficient de mic numeric pentru a se putea da 100% reducerea de anul trecut, cu siguranţă se va da. Domnule Guran, aş vrea să vă dau cifra exactă. Deci, iată, numai de la august la septembrie au fost minus 9.711. De la ianuarie la septembrie reducerea de personal este de 27 de mii.

Moise Guran: Dumneavoastră le-aţi spus: în iulie reduceţi cu 25%.

Traian Băsescu: Nu în iulie, este un proces….

Ramona Avramescu: Îmi pare rău, suntem la finalul emisiunii şi mă tem că trebuie să vă pun ultima întrebare.

Traian Băsescu: Aşa.

Ramona Avramescu: Până la urmă, ce aşteptări aveţi, domnule preşedinte, de la runda de consultări de mâine, care va fi până la urmă doar cu coaliţia majoritară?

Traian Băsescu: Doamnă, asta o să fac, o declaraţie de presă după întâlnire şi o să vă spun ce am aşteptat şi ce s-a întâmplat. Cred că mai important este să constatăm altceva, că România a ieşit din perioada de instabilitate. Deci am ieşit dintr-o perioadă în care puteam să alunecăm extrem de rău şi să începem să nu mai plătim deloc salarii, pensii şi aşa mai departe. Încă suntem credibili pe piaţă şi ne credibilizăm în continuare, dacă ne îndeplinim condiţiile cu Fondul. Şi perspectiva anului 2011 este una de redresare. O redresare economică, însoţită şi de o redresare socială, în măsura în care creşterea va fi suficientă. Ce vă pot spune însă? Evaluările de creşte – 1,5% – nu vor genera locuri de muncă în plus. Abia creşterile economice de peste două procente pot genera absorbţie de forţă de muncă suplimentară. Este adevărat, nu avem şomajul atât de ridicat ca în alte ţări şi suntem oricum sub media Uniunii Europene din punct de vedere al şomajului, iar cifrele pe care vi le-am arătat sunt şi una din explicaţiile de ce mişcarea sindicală nu a avut atât de mulţi adepţi cât s-ar fi aşteptat, pentru că funcţionează…

Moise Guran: Oamenii muncesc la negru.

Traian Băsescu: Da. Însă, în mod cert, anul 2011 va fi un an în care ne reluăm creşterea economică. Dar trebuie să facem şi consolidarea situaţiei noastre macroeconomice. O să vă spun şi câteva lucruri care trebuie avute în vedere, dacă mai avem timp. Mai avem? Îmi mai daţi câteva secunde. Deci avem un deficit al Fondului de Pensii de 3,6 miliarde de euro. Şi ce a apărut acum în ultima perioadă, deficitul la Sănătate. Spre exemplu, am plătit două miliarde din bugetul de stat la sănătate pentru acoperirea arieratelor şi, imediat ce s-a anunţat plata celor două miliarde, au mai apărut facturi de încă 1,2 miliarde, pe care am refuzat să le plătim, urmând să le plătim atunci când sectorul se va restructura. Deci avem aceste probleme majore încă: deficitele de la Sănătate, de la Fondul de Pensii, cele de la Fondul de Salarii să sperăm că le reglăm, prin legea salarizării.

Ramona Avramescu: Asta este o discuţie foarte complicată, domnule preşedinte.

Traian Băsescu: Aşa este.

Ramona Avramescu: Din păcate, timpul nostru s-a terminat. Vă mulţumesc, doamnelor şi domnilor. Vă mulţumesc, domnule preşedinte. La revedere!

Traian Băsescu: Şi eu vă mulţumesc mult.

(Prin Monitoring Media: TVR 1 – Prim-plan, Ora: 21:10)
(sursa: http://realpolitic.ro/basescu-daca-pdl-nu-sustine-guvernul-si-reforma-sa-se-duca-maine-in-opozitie-nu-ii-tine-nimeni.html)


(http://videonews.antena3.ro/action/viewvideo/61907/Basescu-Decizia-CCR-a-produs-o-emotie-neclara/)

Preşedintele UDMR, Marko Bela, a avut cel mai slab discurs de când îl urmăresc eu



http://videonews.antena3.ro/action/viewvideo/61910/Marko-Bela-In-acest-moment-coalitia-de-guvernare-nu-functioneaza-cum-ar-trebui/


http://videonews.antena3.ro/action/viewvideo/61912/Marko-Bela-Am-pierdut-un-an-scolar-din-cauza-tergiversarilor-de-la-Senat/

03 November 2010

Domnule Profesor... de ce nu l-aţi lăsat repetent?


A terminat în 1991 cursurile Facultății de Istorie și Filosofie din Cluj, iar în 1995 pe cele ale Facultății de Drept. Începând din 1996 este înscris ca avocat în Baroul Cluj. Din 2000 este doctor în științe politice și filosofie politică, precum și doctorand în drept constituțional și instituții politice. În prezent ocupă postul de conferențiar universitar la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării și la Facultatea de Drept din cadrul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj.

* ianuarie 1992 - iulie 1992: bursă la Universitatea din Nottingham, Anglia, în domeniul științelor socio-psihologice;
* februarie 1994 - iunie 1994: visiting scholar la Universitatea din Pittsburgh, USA (științe politice și administrație publică);
* ianuarie - aprilie 1996: visiting scholar la University of Virginia, Charlottesville, USA (științe politice și administrație publică);
* februarie - martie 1997: bursă Tempus la Université Libre de Bruxelles;
* februarie - martie 1998: visiting scholar la Michigan State University, East Lancing, în cadrul Programului Michigan Political Leadership / Transylvania Political Leadership Program;
* aprilie - mai 1999: bursă Tempus la Université Libre de Bruxelles.
(http://ro.wikipedia.org/wiki/Emil_Boc)

Miercuri, 3 noiembrie 2010
Precizarea purtătorului de cuvânt al Guvernului, Ioana Muntean, privind decizia Curţii Constituţionale

Urmare a deciziei de astăzi a Curţii Constituţionale cu privire la angajarea răspunderii Guvernului în Parlament, asupra Legii Educaţiei Naţionale, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Muntean, face următoarele precizări:

„Guvernul a luat act de decizia Curţii Constituţionale şi aşteaptă motivarea acesteia.
După motivarea deciziei Curţii Constituţionale, Guvernul se va consulta cu Parlamentul privind procedura care se impune în cazul Legii Educaţiei Naţionale, având în vedere că suntem într-o situaţie fără precedent, când o decizie a Curţii Constituţionale intervine în timpul derulării procedurii de angajare a răspunderii Guvernului în faţa Parlamentului.
Guvernul apreciază, în continuare, că Legea Educaţiei Naţionale este extrem de importantă în cadrul procesului de reformare a statului şi a sistemului educaţional din România”.

Emitent: Guvernul României – Biroul de presa

Data: 03.11.2010
(sursa: http://www.guv.ro/precizarea-purtatorului-de-cuvant-al-guvernului-ioana-muntean-privind-decizia-curtii-constitutionale__l1a110939.html)

Oare visiting scholar este visiting professor, visiting lecturer, visiting researcher sau visiting research associate?

Cine a fost prezent şi nu a votat moţiunea de cenzură... Iată lista de exprimare a votului.


Adomniţei Cristian Mihai prezent
Albu Gheorghe prezent, nu votează
Alecu Valeriu prezent, nu votează
Almăjanu Marin prezent
Amet Aledin absent
Ana Gheorghe prezent
Anastase Roberta Alma prezentă, nu votează
Andon Sergiu prezent
Andronache Gabriel prezent, nu votează
Anghel Florin-Serghei absent
Antal István absent
Antochi Gheorghe prezent
Apostolache Mihai Cristian prezent, nu votează
Ardeleanu Sanda-Maria prezentă, nu votează
Arion Viorel absent
Atanasiu Teodor prezent
Avram Marian prezent, nu votează
Axenie Carmen prezentă, nu votează
Balan Ioan prezent, nu votează
Balcan Viorel prezent, nu votează
Banu Mihai prezent, nu votează
Barbu Sulfina prezentă, nu votează
Barna Maria Eugenia absentă
Bădălan Eugen prezent, nu votează
Bădulescu Adrian prezent, nu votează
Bănicioiu Nicolae prezent
Bărbulescu Daniel-Ionuţ prezent, nu votează
Bejinariu Eugen prezent
Berci Vasile prezent
Béres Ştefan Vasile prezent, nu votează
Blaga Iosif Veniamin prezent, nu votează
Bleotu Vasile prezent
Boabeş Dumitru prezent
Bobeş Marin prezent, nu votează
Bode Lucian Nicolae prezent, nu votează
Boghicevici Claudia prezentă, nu votează
Boiangiu Victor prezent, nu votează
Boldea Mihail prezent, nu votează
Borbély László prezent, nu votează
Bordeianu Dan prezent, nu votează
Bostan Emil prezent, nu votează
Bot Octavian prezent, nu votează
Botiş Ioan-Nelu prezent, nu votează
Boureanu Cristian Alexandru absent
Brătianu Matei Radu prezent
Brînză William Gabriel absent
Buciuta Ştefan absent
Bud Nicolae prezent, nu votează
Buda Daniel prezent, nu votează
Buda Viorel-Vasile prezent
Budurescu Daniel-Stamate prezent
Buhăianu-Obuf Cătălin Ovidiu absent
Buican Cristian prezent
Burcău Doina prezentă
Burlacu Cristian-Ion prezent, nu votează
Burnei Ion prezent
Buta Sorin Gheorghe prezent, nu votează
Calimente Mihăiţă prezent
Canacheu Costică prezent, nu votează
Cantaragiu Bogdan prezent, nu votează
Cazan Mircea Vasile prezent
Călian Petru prezent, nu votează
Călin Ion prezent
Cărare Viorel prezent, nu votează
Cherecheş Cătălin prezent
Chircu Doiniţa-Mariana prezentă, nu votează
Chirilă Constantin prezent, nu votează
Chiriţă Dumitru prezent
Chisăliţă Ioan Narcis prezent
Chiţoiu Daniel prezent
Chiuariu Tudor-Alexandru prezent
Cindrea Ioan prezent
Ciobanu Gheorghe prezent, nu votează
Ciocan Gheorghe prezent
Cionca-Arghir Iustin-Marinel prezent, nu votează
Ciucă Liviu-Bogdan prezent
Ciuhodaru Tudor prezent
Coclici Radu Eugeniu prezent
Coroamă Gheorghe prezent, nu votează
Covaci Dorel prezent
Cristea Victor prezent
Cristian Horia prezent
Croitoru Cătălin prezent, nu votează
Damian Ioan prezent
Dascălu Constantin prezent, nu votează
Derzsi Ákos prezent, nu votează
Dobre Ciprian Minodor prezent
Dobre Cristina Elena prezentă, nu votează
Dobre Victor Paul prezent
Dolineaschi Andrei prezent
Donţu Mihai-Aurel prezent
Dragomir Gheorghe prezent
Drăghici Mircea-Gheorghe prezent
Drăghici Sonia-Maria prezentă
Drăgulescu Iosif Ştefan absent
Dugulescu Marius Cristinel prezent, nu votează
Dumitrache Ileana Cristina prezentă
Dumitrescu Cristian-Sorin prezent
Dumitrescu Liana absentă
Dumitrică George Ionuţ prezent
Dumitru Georgică prezent, nu votează
Dumitru Ion prezent
Duşa Mircea prezent
Edler András György absent
Erdei Dolóczki István prezent, nu votează
Farago Petru prezent, nu votează
Farkas Anna-Lili prezentă, nu votează
Fenechiu Relu prezent
Firczak Gheorghe absent
Florea Damian prezent
Florescu Adrian prezent, nu votează
Frunzulică Doru-Claudian prezent
Fuia Stelian prezent, nu votează
Gabor Gheorghe prezent
Ganţ Ovidiu Victor absent
Gavrilescu Graţiela Leocadia prezentă
Geantă Florian Daniel prezent, nu votează
Georgescu Filip prezent
Gerea Andrei Dominic prezent
Gheorghe Tinel prezent, nu votează
Gherasim Vasile prezent, nu votează
Ghiţă Cornel prezent, nu votează
Ghiţă-Eftemie Stelian prezent, nu votează
Ghiveciu Marian prezent
Giurgiu Mircia absent
Gliga Vasile Ghiorghe prezent
Göndör Marius-Sorin prezent, nu votează
Gorghiu Alina-Ştefania prezentă
Gospodaru Gabriel-Dan prezent, nu votează
Grama Horia prezent
Grosaru Mircea absent
Gurzău Adrian prezent, nu votează
Gust Băloşin Florentin prezent
Hogea Gheorghe prezent, nu votează
Holban Titi prezent
Holdiş Ioan absent
Horj Pavel prezent
Hrebenciuc Viorel prezent
Iacob Ridzi Monica Maria absentă
Iacob Strugaru Stelică prezent, nu votează
Ialomiţianu Gheorghe prezent, nu votează
Iancu Iulian prezent
Ibram Iusein absent
Iftime Dragoş-Adrian prezent, nu votează
Ignat Miron absent
Ionescu George absent
Iordache Florin prezent
Iordache Luminiţa prezentă, nu votează
Iorguş Zanfir prezent, nu votează
Irimescu Mircea prezent
Itu Cornel prezent
Jipa Florina Ruxandra prezentă
Jolţa Nicolae prezent
Kelemen Atilla Béla-Laszlo absent
Kelemen Hunor prezent, nu votează
Kerekes Károly prezent, nu votează
Korodi Attila prezent, nu votează
Kötö Iosif prezent, nu votează
Lakatos Petru prezent, nu votează
Leşe Doru Braşoan prezent, nu votează
Liga Dănuţ prezent, nu votează
Longher Ghervazen absent
Lubanovici Mircea prezent, nu votează
Luca Ciprian-Florin prezent
Lup Mircea Silvestru prezent
Lupu Mihai prezent
Macaleţi Costică prezent
Manda Iulian Claudiu prezent
Manolescu Oana absentă
Marian Dan Mihai prezent, nu votează
Marin Mircea absent
Marinescu Antonella prezentă
Martin Eduard-Stelian prezent
Márton Árpád-Francisc prezent, nu votează
Máté András-Levente prezent, nu votează
Mazilu Constantin absent
Merka Adrian-Miroslav absent
Militaru Constantin Severus prezent, nu votează
Mircovici Niculae absent
Mitrea Manuela prezentă
Mocanu Adrian prezent
Mocanu Vasile prezent
Mocioalcă Ion prezent
Moldovan Carmen Ileana prezentă
Moldovan Emil Radu prezent
Morega Dan Ilie absent
Motreanu Dan-Ştefan prezent
Movilă Petru prezent, nu votează
Munteanu Ioan prezent
Mustea-Şerban Răzvan prezent, nu votează
Nassar Rodica prezentă
Năstase Adrian prezent
Neacşu Marian prezent
Nechifor Cătălin-Ioan prezent
Neculai Marius prezent, nu votează
Negoiţă Robert Sorin prezent
Negruţ Clement prezent, nu votează
Nica Dan prezent
Nica Nicolae-Ciprian prezent
Nicolăescu Gheorghe-Eugen prezent
Nicolicea Eugen prezent, nu votează
Niculescu Duvăz Bogdan Nicolae prezent
Niculescu-Mizil Ştefănescu Tohme Oana prezentă
Nistor Laurenţiu prezent
Niţă Constantin prezent
Niţu Adrian Henorel prezent, nu votează
Nosa Iuliu prezent
Novac Cornelia Brînduşa absentă
Oajdea Vasile Daniel prezent
Olar Corneliu prezent, nu votează
Olosz Gergely prezent, nu votează
Oltean Ioan prezent, nu votează
Oprea Gabriel prezent, nu votează
Oprişcan Mihai Doru prezent, nu votează
Orban Ludovic prezent
Pál Árpád prezent, nu votează
Palaşcă Viorel prezent
Palăr Ionel prezent
Paleologu Theodor prezent, nu votează
Pálfi Mozes Zoltan prezent, nu votează
Pambuccian Varujan prezent, nu votează
Pandele Sorin Andi prezent, nu votează
Panţîru Tudor prezent
Pardău Dumitru prezent, nu votează
Păduraru Nicuşor prezent, nu votează
Păsat Dan prezent, nu votează
Păun Nicolae absent
Pâslaru Florin-Costin prezent
Petö Csilla-Mária prezentă, nu votează
Petrescu Cristian prezent, nu votează
Petrescu Petre prezent
Pieptea Cornel prezent
Pirpiliu Ştefan Daniel prezent, nu votează
Plăiaşu Gabriel prezent
Pocora Cristina-Ancuţa prezentă
Ponta Victor-Viorel prezent
Pop Georgian prezent
Pop Virgil prezent
Popa Florian prezent
Popa Octavian-Marius prezent
Popeangă Vasile prezent
Popescu Adrian prezent, nu votează
Popescu Cosmin Mihai prezent, nu votează
Popescu Dan-Mircea prezent
Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton prezent
Popov Duşan absent
Popoviciu Alin Augustin Florin prezent, nu votează
Postolachi Florin prezent, nu votează
Potor Călin prezent
Preda Cezar-Florin prezent, nu votează
Prigoană Vasile-Silviu prezent, nu votează
Radan Mihai absent
Răţoi Neculai prezent
Rebenciuc Neculai prezent, nu votează
Resmeriţă Cornel-Cristian prezent
Riviş-Tipei Lucian prezent, nu votează
Rizea Cristian prezent
Rogin Marius prezent, nu votează
Roman Gheorghe prezent, nu votează
Roman Ioan Sorin prezent
Roşca Lucreţia prezentă
Rusu Valentin prezent, nu votează
Sava Andrei-Valentin absent
Săftoiu Ana Adriana prezentă
Săniuţă Marian-Florian prezent
Săpunaru Nini prezent
Sârbu Marian prezent, nu votează
Scutaru Adrian George prezent
Seremi Ştefan prezent, nu votează
Seres Denes prezent, nu votează
Socaciu Victor prezent
Solomon Adrian prezent
Soporan Vasile Filip prezent, nu votează
Spînu Teodor-Marius absent
Stan Ioan prezent
Stan Ion prezent
Stan Nicolae prezent
Stanciu Anghel prezent
Stavrositu Maria absent
Steriu Valeriu-Andrei prezent, nu votează
Stoica Mihaela absentă
Stragea Sorin Constantin prezent
Stroe Ionuţ-Marian prezent
Stroe Mihai prezent, nu votează
Stroe Radu prezent
Stroian Toader prezent, nu votează
Surdu-Soreanu Raul-Victor absent
Surpăţeanu Mihai prezent, nu votează
Surupăceanu Mugurel prezent
Şandru Mihaela Ioana prezentă, nu votează
Ştefan Viorel prezent
Ştirbeţ Cornel prezent, nu votează
Ştirbu Gigel-Sorinel prezent, votează
Tabără Valeriu absent
Tabugan Ion prezent, nu votează
Taloş Gheorghe-Mirel prezent
Tărâţă Culiţă absent
Teodorescu Horia prezent
Tiţa -Nicolescu Gabriel absent
Tîlvăr Angel prezent
Toader Mircea-Nicu prezent, nu votează
Trandafir Teodora Virginia absentă
Trăşculescu Alin Silviu prezent, nu votează
Tudose Mihai prezent
Turcan Raluca prezentă, nu votează
Tuşa Adriana Diana prezentă
Ţaga Claudiu prezent
Ţintean Ioan prezent
Ţîmpău Radu Bogdan prezent
Ţurcanu Florin prezent
Ţurea Răzvan prezent, nu votează
Udrea Elena Gabriela prezentă, nu votează
Uioreanu Horea-Dorin prezent
Uricec Eugen Constantin prezent, nu votează
Vainer Aurel absent
Varga Attila prezent, nu votează
Varga Lucia-Ana prezentă
Vasile Aurelia prezentă
Vasilică Radu Costin prezent
Vişan Gelu prezent, nu votează
Vîlcu Samoil prezent, nu votează
Vladu Iulian prezent, nu votează
Vlase Petru Gabriel prezent
Vlădoiu Aurel prezent
Voicu Mădălin-Ştefan prezent
Voicu Mihai Alexandru prezent
Voinescu-Cotoi Sever prezent, nu votează
Vreme Valerian prezent, nu votează
Zamfirescu Sorin Ştefan prezent, nu votează
Zătreanu Dan-Radu prezent, nu votează
Zgonea Valeriu Ştefan prezent
Zisopol Dragoş Gabriel absent
Zoicaş Gheorghe prezent, nu votează


Albert Álmos absent
Andrei Florin-Mircea prezent, nu votează
Andronescu Ecaterina prezentă, şi votează
Antonescu George Crin Laurenţiu prezent, şi votează
Arcaş Viorel prezent, şi votează
Ariton Ion prezent, nu votează
Badea Viorel Riceard prezent, nu votează
Banias Mircea Marius prezent, nu votează
Bara Ion prezent, nu votează
Başa Petru prezent şi nu votează
Bădescu Iulian prezent şi votează
Bălan Gheorghe-Pavel prezent şi votează
Belacurencu Trifon prezent şi votează
Berca Gabriel prezent şi nu votează
Berceanu Radu Mircea prezent şi nu votează
Bîgiu Marian Cristinel prezent şi votează
Bîrlea Gheorghe prezent şi nu votează
Blaga Vasile prezent şi nu votează
Boagiu Anca Daniela absentă
Boitan Minerva prezentă şi votează
Bokor Tiberiu prezent şi nu votează
Borza Dorel Constantin Vasile prezent şi nu votează
Bota Marius Sorin Ovidiu prezent şi votează
Calcan Valentin Gigel prezent şi nu votează
Câmpanu Liviu prezent şi votează
Chelaru Ioan prezent şi votează
Chirvăsuţă Laurenţiu absent
Chivu Sorin Serioja prezent şi nu votează
Cibu Constantin Sever prezent şi nu votează
Cinteză Mircea prezent şi nu votează
Coca Laurenţiu Florian prezent şi votează
Constantinescu Florin prezent şi votează
Constantinescu Viorel prezent şi nu votează
Cordoş Alexandru prezent şi votează
Corlăţean Titus prezent şi votează
Crăciun Avram prezent şi votează
Cseke Attila prezent şi nu votează
Daea Petre prezent şi votează
David Cristian prezent şi votează
David Gheorghe prezent şi nu votează
Diaconescu Cristian prezent şi nu votează
Diaconu Mircea prezent şi votează
Dobra Nicolae prezent şi nu votează
Dumitru Constantin prezent şi nu votează
Fekete Szabó András Levente prezent şi nu votează
Feldman Radu-Alexandru prezent şi nu votează
Filip Petru prezent şi nu votează
Fodoreanu Sorin prezent şi nu votează
Frâncu Emilian Valentin prezent şi votează
Frunda György absent
Găină Mihăiţă prezent şi votează
Geoană Mircea Dan prezent şi votează
Ghişe Ioan prezent şi votează
Greblă Toni prezent şi votează
Grosu Corneliu prezent şi nu votează
Günthner Tiberiu absent
Gyerkó László prezent şi nu votează
Haşotti Puiu prezent şi votează
Hărdău Mihail prezent şi nu votează
Humelnicu Augustin-Daniel prezent şi nu votează
Ichim Paul prezent şi votează
Igaş Traian Constantin prezent şi nu votează
Ion Vasile prezent şi a votat
Iordănescu Anghel prezent şi nu votează
Jurcan Dorel prezent şi nu votează
Lazăr Sorin Constantin prezent şi votează
Luca Raymond prezent şi votează
Mang Ioan prezent şi votează
Marcu Gheorghe prezent şi votează
Mardare Radu-Cătălin prezent şi votează
Marian Ovidiu prezent şi nu votează
Marian Valer prezent şi votează
Markó Béla absent
Mazăre Alexandru prezent şi votează
Măgureanu Cezar Mircea prezent şi nu votează
Mărcuţianu Ovidius prezent şi nu votează
Meleşcanu Teodor Viorel prezent şi votează
Mihăilescu Petru Şerban absent
Mitrea Elena prezentă şi votează
Mitrea Miron Tudor prezent şi votează
Mîrza Gavril prezent şi votează
Mocanu Alexandru prezent şi nu votează
Mocanu Toader prezent şi nu votează
Moga Nicolae prezent şi votează
Mustăţea Vasile prezent şi votează
Mutu Gabriel prezent şi votează
Necula Marius Gerard prezent şi nu votează
Nedelcu Vasile absent
Nicoară Marius Petre prezent şi votează
Nicoară Romeo Florin prezent şi votează
Nicolaescu Sergiu Florin prezent şi votează
Nicula Vasile Cosmin prezent şi votează
Nistor Vasile prezent şi nu votează
Niţă Mihai prezent şi nu votează
Onofrei Orest prezent şi nu votează
Oprea Dumitru absent
Oprea Mario Ovidiu prezent şi votează
Panţuru Tudor prezent şi nu votează
Paşca Liviu Titus prezent şi votează
Păran Dorin prezent şi nu votează
Pereş Alexandru prezent şi nu votează
Pintilie Vasile prezent şi nu votează
Plăcintă Sorina-Luniniţa absentă
Pop Gheorghe prezent şi votează
Popa Cornel prezent şi votează
Popa Mihaela prezentă şi nu votează
Prodan Tiberiu Aurelian prezent şi nu votează
Prunea Nicolae Dănuţ prezent şi votează
Rasaliu Marian-Iulian prezent şi nu votează
Rădulescu Cristian prezent şi nu votează
Rădulescu Şerban prezent şi nu votează
Robu Nicolae prezent şi votează
Rotaru Ion prezent şi votează
Ruşanu Dan-Radu prezent şi votează
Ruşeţ Ion prezent şi nu votează
Saghian Gheorghe prezent şi votează
Savu Daniel prezent şi votează
Sârbu Ilie prezent şi votează
Sbîrciu Ioan prezent şi nu votează
Secăşan Iosif prezent şi nu votează
Severin Georgică prezent şi votează
Silistru Doina prezentă şi votează
Staicu Dumitru Florian prezent şi nu votează
Stănişoară Mihai prezent şi nu votează
Şova Dan-Coman prezent şi votează
Tămagă Constantin prezent şi votează
Toma Ion prezent şi votează
Ţopescu Cristian George prezent şi votează
Ţuţuianu Adrian prezent şi votează
Udriştoiu Tudor absent
Urban Iulian prezent şi nu votează
Valeca Şerban Constantin prezent şi votează
Vasilescu Lia-Olguţa prezentă şi votează
Verestoy Attila prezent şi nu votează
Voiculescu Dan prezent şi votează
Vosganian Varujan prezent şi votează

02 November 2010

Încă un comentariu lăsat în moderare


Doamna Raluca Turcan a scris următorul post:


Ceea ce se intampla zilele astea in Parlament e o greva parlamentara mascata.

E adevarat ca Parlamentul e o institutie a dezbaterii si nu a consensului. Dar Parlamentul nu poate fi si o institutie a boicotului. Calea pe care merge opozitia – cea de a refuza sa participe la lucrarile Parlamentului – e extrem de periculoasa, fiindca pune sub semnul intrebarii jocul democratic. Din momentul in care unul dintre actori denunta regulile, alunecam in anarhie, fiindca urmatorul pas va fi incercarea de transare a disputelor in afara cadrului democratic.

Chiar daca nu e la putere, opozitia are o responsabilitate importanta, cea de a asigura functionarea democratiei. Activitatea opozitiei in democratii asta ofera: legitimarea zilnica a democratiei.

Se pare insa ca PSD si PNL vor sa legitimeze altceva: lovitura de stat permanenta. In optica PSD si PNL, e OK sa fii tot timpul revoltat si gata de manifestatii, de greve, de rasturnari de guverne si/sau de presedinti. Iar colaborarea minima – nu de esenta (unde pot exista divergente de opinii), ci pe proceduri si reguli – e denuntata, fiindca in aceasta optica tot ce vine de la guvern, presedinte sau majoritatea parlamentara e rau. Opozitia nu vrea sa participe la lucrarile Parlamentului, nu vrea sa participe la consultarile cu presedintele, deci probabil isi propune strada ca teren exclusiv de manifestare. Iar asta e absolut blamabil.

P.S. Recentul accident de raliu al lui Victor Ponta ne arata mai mult decat faptul ca d-lui Ponta ii place riscul; ne arata un potential de comportament iresponsabil pe care n-ar trebui sa-l aiba niciun om politic cu responsabilitati insemnate.
(sursa: http://www.turcanraluca.ro/blog/2010/10/12/opozitia-delegitimeaza-democratia/#comments)

Următorul răspuns mi-a rămas în moderare:

Bibliotecaru spune: Comentariul tau asteapta sa fie aprobat.

@ Turcan Raluca
Stimată doamnă,
Citind cele de mai sus, înţeleg că aţi votat moţiunea de cenzură şi nu aţi fost dintre cei care au stat, jalnic, în banca lor…
Aveţi grijă cum enunţaţi principiile, să nu care-cumva să vină critica ca bumerangul înapoi, pe neaşteptate.
:)

Este evident că a rămas în moderare dat fiind că deja a fost aprobat comentariul

Ştiu că am fost un pic răutăcios, însă nu este nici un motiv pentru care comentariul să rămână în moderare. Îmi dovedeşte că nu am greşit când am introdusă pe doamna Turcan pe lista celor care le retrag respectul meu.

Când pici un examen, ai o restanţă. Când pici o restanţă, ai o reexaminare.


COMUNICAT DE PRESĂ
(02 noiembrie 2010)

REF: Cererea de reexaminare a Legii privind modificarea părţii introductive a alin. (21) al art. 140 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal

Preşedintele României, Traian Băsescu, a trimis marţi, 02 noiembrie a.c., Parlamentului României, în temeiul articolului 77 alineatul (2) din Constituţia României, cererea de reexaminare a Legii privind modificarea părţii introductive a alin. (21) al art. 140 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Vă transmitem textul integral al cererii:

Bucureşti, 2 noiembrie 2010


Domnului Mircea-Dan Geoană
PREŞEDINTELE SENATULUI


În temeiul articolului 77 alineatul (2) din Constituţia României, formulez următoarea

CERERE DE REEXAMINARE
a
LEGII privind modificarea părţii introductive a alin. (21) al art. 140 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal


Motivele cererii sunt următoarele:

1. Legea transmisă spre promulgare prevede nivelul de aplicare a unei cote reduse a T.V.A. de 5% asupra bazei de impozitare pentru livrarea de pâine, carne proaspătă, lapte de consum, ulei vegetal, zahăr şi produse expandate din cereale.

2. Considerăm că, în contextul economic actual, aplicarea unei cote reduse a T.V.A. pentru produsele menţionate în lege ar conduce la scăderea semnificativă a încasărilor bugetare şi, implicit, la majorarea deficitului bugetar şi la imposibilitatea menţinerii acestuia în ţintele asumate, de 6.8% pentru anul 2010, respectiv de 4.4% pentru anul 2011.

3. Concomitent cu efectele economice negative precizate mai sus, ţinând cont şi de recenta majorare a T.V.A. la 24%, o nouă modificare a valorii T.V.A. va duce la lipsa de predictibilitate fiscală şi legislativă, creşterea costului administrării sistemelor operatorilor economici, ceea ce conduce mai departe, în mod direct, la scăderea încrederii investitorilor şi la scăderea rating-ului de ţară, alături de pierderea credibilităţii în faţa organismelor internaţionale în faţa cărora ne-am asumat angajamente economice.

4. Menţionăm că nici Guvernul României şi nici Ministerul Finanţelor Publice, autorităţile care trebuie să asigure continuarea reformelor economice, diminuarea efectelor crizei economice şi menţinerea deficitului bugetar în limitele asumate, nu susţin promulgarea legii.

5. Având în vedere competenţa legislativă exclusivă a Parlamentului, vă solicit reexaminarea Legii privind modificarea părţii introductive a alin. (21) al art. 140 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, în sensul respingerii acestei legi.


TRAIAN BĂSESCU
PREŞEDINTELE

Departamentul de Comunicare Publică

02 Noiembrie 2010

(sursa: http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=12501&_PRID=lazi)

Nu ştiu în ce măsură punctele 1 şi 5 sunt motive ale cererii de reexaminare, dar lipsa de predictibilitate, după ce alte modificări s-au făcut fără nici un fel de pregătire şi informare concretă... ar fi de râs dacă nu ar fi de plâns. Cât despre "pierderea credibilităţii în faţa organismelor internaţionale"... cine mai are crede, cine mai are încredere? Chiar aş vrea să-l ştiu...

01 November 2010

Umilinţa premierului nu are limite


La început a fost...
Negocierile cu FMI au intrat în impas, în principal din cauza condiţiei de modificare a OUG 50 privind creditele populaţiei, astfel că vizita misiunii s-ar putea prelungi şi nu este exclusă suspendarea acordului, au declarat pentru MEDIAFAX surse apropiate discuţiilor.

http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/1/1/1686/7638754/1/fmi-logo2.jpg?width=400
(mai multe pe: http://www.mediafax.ro/economic/negocierile-cu-fmi-au-intrat-in-impas-din-cauza-ordonantei-privind-creditele-populatiei-nu-este-exclusa-chiar-suspendarea-acordului-7638754)

OUG 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori



Nu este prea clar cu ce anume nu este de acord FMI-ul. Din câte înţeleg eu, protecţia consumatorului prin această Ordonanţă de Urgenţă dăunează grav bunăstării băncilor şi asta nu place FMI.

Dar acum urmează BOMBA de neconceput. Preşedintele Traian Băsescu ia problema în mâini şi o rezolvă.

Evaluarea misiunii FMI la Bucureşti nu a fost una foarte uşoară, deoarece negocierile au fost dure, iar intervenţia preşedintelui Traian Băsescu a fost de mare ajutor pentru a se putea ajunge la o formă corectă a acordului pe mai departe, a declarat, luni, premierul Emil Boc.

"Nu a fost o evaluare foarte uşoară. Şi reprezentanţii Fondului şi ai Comisiei au spus că au fost discuţii şi negocieri dure. Au fost abordări consistente, dar concluziile sunt cele pe care vi le-au prezentat şi pe care nu pot decât să le întăresc"

http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/1/1/1687/7655974/1/traian-basescu-boc-adriana-neagoe.jpg?width=400

"Preşedintele a fost de mare ajutor în cadrul discuţiilor pe care le-am avut şi în special în forma finală, astfel încât să se poată ajunge la o formă corectă a acordului nostru pe mai departe, preşedintele având un rol important în ceea ce priveşte forma finală a acordului, cu contribuţia preşedintelui realizându-se chiar lucruri importante în ceea ce înseamnă susţinerea investiţiilor pentru anul 2011"
(mai multe pe: http://www.mediafax.ro/politic/boc-discutia-cu-fmi-a-fost-dura-basescu-a-fost-de-mare-ajutor-pentru-un-acord-corect-pe-mai-departe-7655974)

De ce cred eu că "s-a supărat" FMI-ul


Ce credea FMI-ul că se va întâmpla în România? Asta am văzut pe site-ul FMI:


Eu cred că cei de la FMI s-au prins că românii cam măsluiesc binişor, din condei, datele macro-economice. Astfel, în loc să avem o scădere economică pe 2010 care să continue panta în jos, spre -12% (părerea mea), aşa cum simţim cu toţii, se raportează o scădere economică mai mică de -2%. Iată cum, din condei, previziunea pe anul viitor este de creştere economică pozitivă când... nici vorbă de aşa ceva.

Tip acord Data aprobării Data expirării Suma aprobată (mil DST) Suma trasă (mil DST) Situaţia
Stand-by 11/04/1991 10/04/1992 380,5 318,1 nefinalizat
Stand-by 29/05/1992 28/03/1993 314,04 261,7 nefinalizat
Stand-by 11/05/1994 22/04/1997 320,5 94,27 nefinalizat
Stand-by 22/04/1997 21/05/1998 301,5 120,6 nefinalizat
Stand-by 05/08/1999 28/02/2001 400 139,75 nefinalizat
Stand-by 31/10/2001 15/10/2003 300 300 finalizat
Stand-by devenit preventiv 07/07/2004 06/07/2006; suspendat la 01/11/2005 250 0 nefinalizat
(sursa: http://nastase.wordpress.com/2010/10/26/analiza-acordurilor-romaniei-cu-fmi/)

Acum vorbim despre zeci de miliarde într-un singur an şi graficul o ia abrupt şi hotărât în jos. Eu cred că despre asta este vorba, FMI s-a prins că sunt înşelaţi la cifre.
(o caricatură excelentă marca VALi de la Jurnalul Naţional)


© Gheorghe Florescu, 2008 Acest site este un pamflet politic şi, uneori, cultural, trebuie deci tratat ca atare.