27 March 2012

Acum că domnul Boldea a ajuns în ţară...


... pot completa "treaba" cu votul pentru ridicarea imunităţii. Spuneam acum câteva zile despre lipsa de cvorum în cadrul şedinţei comisiei Juridice (au votat 11 din 23 de membrii, adică nu jumătate plus unu, adică nu cvorum de şedinţă).

Iată însă că sunt probleme mari şi la exprimarea votului. Eu sunt curios ce vor păţi cei ce au votat pentru vădita încălcare a procedurilor parlamentare şi a Constituţiei.

ARTICOLUL 72 - Imunitatea parlamentara
(2) Deputatii si senatorii pot fi urmariti si trimisi in judecata penala pentru fapte care nu au legatura cu voturile sau cu opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului, dar nu pot fi perchezitionati, retinuti sau arestati fara incuviintarea Camerei din care fac parte, dupa ascultarea lor.


Regulamentul Camerei Deputaţilor spune şi el:
Art. 193. - (1) În temeiul art. 72 din Constituţia României, republicată, deputaţii pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei Deputaţilor, după ascultarea lor. Urmărirea şi trimiterea în judecată penală se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

(2) Cererea de reţinere, arestare sau percheziţie se adresează preşedintelui Camerei Deputaţilor de către ministrul justiţiei. Săvârşirea sau descoperirea ulterioară a unor noi fapte penale determină introducerea unei noi cereri de reţinere, arestare sau percheziţie.

(3) Preşedintele Camerei aduce la cunoştinţă deputaţilor cererea, în şedinţă publică, după care o trimite de îndată Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi spre examinare, care va stabili, prin raportul său, dacă există sau nu există motive temeinice pentru aprobarea cererii. Hotărârea comisiei se adoptă, în cel mult 5 zile de la sesizare, prin votul majorităţii membrilor acesteia. Votul este secret.

(4) Ministrul justiţiei va înainta Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi toate documentele pe care aceasta le solicită; în caz de refuz comisia se va adresa Camerei Deputaţilor, prin intermediul Biroului permanent, pentru a hotărî cu privire la acest refuz.

(5) Cererea prevăzută la alin. (2), împreună cu raportul comisiei, se înaintează grupului parlamentar din care face parte deputatul în cauză. Grupul îşi va exprima punctul de vedere cu privire la cerere într-un raport scris, în termen de 5 zile de la data sesizării grupului.

(6) În cazul deputaţilor care nu fac parte din nici un grup parlamentar, aceştia pot să depună la Biroul permanent punctul de vedere cu privire la cerere.

(7) Raportul comisiei împreună cu raportul grupului parlamentar se înaintează Biroului permanent şi se supun dezbaterii şi aprobării Camerei Deputaţilor.

(8) Camera Deputaţilor se va pronunţa asupra măsurii în cel mult 20 de zile de la sesizare, cu votul majorităţii membrilor prezenţi.


Este absolut evident că procedura a fost măcelărită în locurile esenţiale... chiar şi în zona Constituţională.

În orice ţară din lume, probele ridicate din percheziţie nu ar fi admisibile la proces şi procedura de vot s-ar relua (poate că s-ar aplica sancţiuni penale celor are au încălcat constituţia şi jurământul depus la preluarea mandatului de parlamentar). Să vedem cum va fi la noi, în România (asta pentru că la noi legile se aplică facultativ).

Încă o dovadă de slăbiciune a Statelor Unite.


Priviţi calitatea acestor imagini postate pe site-ul oficial al Casei Albe. Gândiţi că aşa ceva ar fi fost un lucru de conceput acum 10 ani?



Vedem foarte clar cum "pozarul" oficial al Casei Albe se munceşte să capteze imagini cumva pe deasupra altor "pozari"... Incredibil.

Imaginile sunt de la întâlnirea dintre preşedintele SUA, dl. Barack Obama şi preşedintele Chinei, dl. Hu Jintao, de dinaintea întâlnirii bilaterale din Seul.

http://www.whitehouse.gov/sites/default/files/imagecache/embedded_img_full/image/image_file/20120326-koreantradeagreement.jpg

Barack Obama:
We’re building an international architecture that can ensure nuclear safety. But we’re under no illusions. We know that nuclear material, enough for many weapons, is still being stored without adequate protection. And we know that terrorists and criminal gangs are still trying to get their hands on it -- as well as radioactive material for a dirty bomb. We know that just the smallest amount of plutonium -- about the size of an apple -- could kill hundreds of thousands and spark a global crisis. The danger of nuclear terrorism remains one of the greatest threats to global security. And that's why here in Seoul, we need to keep at it.
(http://www.whitehouse.gov/blog/2012/03/26/discussing-global-economy-and-nuclear-security-seoul)




(folosiţi butonul CC şi Transcribe Audio... pentru transcrierea din Coreeană)



Ce frumos se rezolvă şi scutul anti-rachetă. Habar nu aveam noi că nu aveam de făcut decât să aşteptăm să treacă alegerile în SUA. Oare preşedintele nostru cunoaşte astfel de "amănunte", o fi şi domnia sa "mai flexibil"? Or poate că preşedintele nostru nu este la ultimul mandat...

http://img.rasset.ie/0005b6ee-640.jpg
(http://www.rte.ie/news/2012/0327/us_russia.html)

Se pare că Statele Unite încep să iubească preşedinţii români care le întăresc poziţia în Rusia şi reuşesc să negocieze "problemele NATO" cu "răsăritul". Preşedinţii care spun "Marea Neagră Lac Rusesc"... nu mai sunt de actualitate. Cam asta cred că ar fi problema şi în România. Dacă ne-am fi purtat cu adevărat diplomatic cu "vecinul rus", poate că acum o duceam şi noi ceva mai bine... asta pentru că un prieten e mai valoros decât un duşman. Dar nu, că noi avem un preşedinte declarat rusofob pentru a fi plăcut de cine trebuie, fără să ştie că acesta este mult mai flexibil în calitatea sa de licurici şef decât este (sau poate să fie) licuriciul mioritic.

Preşedintele american Barack Obama a declarat marţi că securitatea lumii depinde de acţiunile decise în cadrul summitului privind domeniul nuclear, care se desfăşoară în prezent la Seul în prezenţa reprezentanţilor a 53 de state.

"Securitatea lumii depinde de acţiunile pe care le vom hotărî" aici, a declarat preşedintele american în cadrul unui discurs în sesiunea plenară a acestui summit de două zile consacrat securizării materialelor nucleare cu scopul de a nu ajunge în mâinile unor organizaţii teroriste.

http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/1/1/3614/9441826/1/barack-obama-70.jpg?width=400
Barack Obama (Imagine: Mediafax foto/AFP)

Obama a subliniat că "multe au fost realizate" după precedentul - şi unicul - summit care a avut loc la Washington în 2010. Acesta a menţionat sporirea securităţii la locaţiile care adăpostesc materiale nucleare şi eliminarea sau securizarea elementelor periculoase.
(http://www.mediafax.ro/externe/obama-securitatea-lumii-depinde-de-rezultatul-summitului-nuclear-de-la-seul-9441826)
Cel mai mare duşman al Coreei de Sud este Coreea de Nord. Cel mai mare duşman al Coreei de Nord este Coreea de Sud. Statele Unite fac eforturi ca unul dintre cele două state, Coreea de Sud, să aibă armă nucleară (dată chiar de domniile lor americane în 1991)... asta în timp ce unul dintre cele două state, respectiv Coreea de Nord, să nu aibă armă nucleară. O poziţie cu adevărat echidistantă.

26 - 27 martie 2012 - Participare la Summitul privind Securitatea Nucleară de la Seul

(http://www.presidency.ro/?_RID=fdet&id=3477&_PRID=)

COMUNICAT DE PRESĂ
(25 martie 2012)


REF: Declaraţia de presă a preşedintelui României înaintea plecării la Summitul privind Securitatea Nucleară (Seul, 26-27 martie)

Preşedintele României, Traian Băsescu, a susţinut duminică, 25 martie a.c., la Palatul Cotroceni, o declaraţie de presă înaintea plecării la Seul, Republica Coreea, unde va participa în perioada 26 – 27 martie a.c. la cel de-al doilea Summit privind Securitatea Nucleară, la invitaţia omologului sud – coreean, preşedintele Lee Myung-bak.

Vă prezentăm textul declaraţiei de presă:

Preşedintele României, Traian Băsescu: Bună ziua. Pentru că plecarea este târziu, la ora 21.00, am preferat să fac aici o scurtă declaraţie de presă legată de Summitul pentru Securitate Nucleară ce se va desfăşura pe 26 şi 27 martie la Seul. Ca informaţii generale vă pot spune că Summitul este o iniţiativă a preşedintelui Obama, o iniţiativă din 2009 care a fost andosată de Consiliul de Securitate ONU prin rezoluţia 1877, devenind un summit de importanţă majoră la nivelul Naţiunilor Unite. Summitul reprezintă răspunsul adecvat la provocările actuale la adresa păcii şi securităţii. Atât pacea cât şi securitatea naţiunilor sunt ameninţate de riscuri nucleare, militare şi civile. La Summitul de la Seul vor participa 57 de delegaţii, atât delegaţii naţionale, cât şi delegaţii reprezentând instituţii globale în general sau regionale. Dintre instituţiile regionale menţionez prezenţa preşedintelui Herman van Rompuy, preşedintele Consiliului European, a preşedintelui Comisiei Europene, domnul Barroso; dintre instituţiile globale este prezent directorul Agenţiei Internaţionale pentru Energia Atomică, domnul Yukiya Amano, de asemenea, este prezent preşedintele Barack Obama, preşedintele Federaţiei Ruse, domnul Medvedev şi mulţi alţi şefi de stat şi şefi de guvern. Principalele teme ale Summitului sunt legate de situaţia internaţională privind securitatea nucleară. O altă temă este legată de politicile naţionale privind gestionarea materialelor nucleare, a materialelor radioactive. Un alt subiect este cooperarea internaţională pentru acordarea de asistenţă în gestionarea obiectivelor nucleare. De asemenea, pe agenda Summitului se află comunicarea publică în materie de securitate nucleară, un element extrem de important şi, nu în ultimul rând, summitul va avea ca tematică ameninţări şi capacităţi naţionale de prevenire a combaterii riscurilor nucleare, deci ameninţările şi capacităţile naţionale ale fiecărui stat pentru prevenirea riscurilor nucleare. Unul din obiectivele Summitului este, de asemenea, analizarea progreselor făcute de fiecare stat participant, de la primul summit care s-a desfăşurat în 2010 la acest summit ce se desfăşoară în 2012 şi fiecare stat participant va prezenta măsurile naţionale întreprinse în acest interval de doi ani, cooperarea cu agenţiile internaţionale şi în mod deosebit cu Agenţia Internaţională de Energie Atomică, precum şi abordări naţionale legate de interfaţa dintre securitate şi siguranţă nucleară.

Aş vrea să fac câteva menţiuni legate de premisele în care se desfăşoară acest summit. În primul rând, dacă privim la derularea unor programe nucleare în state precum Iranul sau Coreea de Nord, o altă premisă este menţinerea la un nivel ridicat a arsenalelor nucleare. O altă premisă este legată de creşterea riscurilor utilizării armelor nucleare în conflicte regionale şi ameninţările, spre exemplu, Coreei de Nord pentru regiune sunt o realitate a zilelor noastre, precum şi riscurile generate de ameninţările iraniene în regiune, nu neapărat prin ameninţarea cu arma nucleară, ci prin ameninţarea dezvoltării de arme nucleare, în condiţiile în care Iranul are o opacitate deja recunoscută faţă de organismele internaţionale de control. De asemenea, un element important de mediu în care se desfăşoară acest summit este legat de lipsa consensului la nivel global privind întărirea regimului de neproliferare. Sunt încă foarte multe state care nu au ratificat Acordul de neproliferare a armamentelor nucleare; de asemenea, este un alt element important legat de nerealizarea condiţiilor de intrare în vigoare a Tratatului de interzicere totală a testelor nucleare. Acest tratat, deşi discutat şi semnat de foarte multe state deţinătoare de armament nuclear şi de capabilităţi nucleare, nu a intrat încă în vigoare din cauza neîndeplinirii condiţiilor.

Alte realităţi ale lumii de astăzi sunt legate de faptul că pe teritoriul a 25 de state se află câteva mii de tone de reziduuri nucleare înalt radioactive. Mai mult decât atât, aceste reziduuri care pot fi utilizate la crearea armelor nucleare sunt gestionate în cea mai mare parte a statelor de firme private, ceea ce măreşte riscul ca astfel de materiale radioactive rezultate din procesele din centralele nucleare să ajungă în mâna teroriştilor. Nu în ultimul rând, un element la zi, aş spune, este dezastrul de la Fukushima, care, de asemenea, reprezintă un subiect de discuţie legat de siguranţa, securitatea centralelor nucleare. Obiectivele acestui summit sunt importante şi aş enumera câteva dintre ele: unul se referă la realizarea de progrese tangibile ale statelor faţă de 2010, dar şi la summitul din 2014 faţă de realităţile summitului din 2012. Deci, nimeni nu se va mai limita şi nu va fi mulţumit dacă nu se vor proba progrese tangibile faţă de 2010 şi angajamente ferme în 2012 faţă de 2014. Această notă de pragmatism este de fapt esenţială în rândul obiectivelor acestui summit. De asmenenea, un alt obiectiv este promovarea de noi măsuri concrete pentru creşterea securităţii nucleare şi dumneavoastră ştiţi că, spre exemplu, la nivelul Uniunii Europene se face un test de stres pentru toate reactoarele nucleare care funcţionează pe teritoriul Uninii Europene, inclusiv pentru cele două reactoare de la Cernavodă. Aşa cum vă spuneam, un alt obiectiv este ca statele să-şi ia angajamente concrete, măsurabile, care să fie verificate, aduse la cunoştinţă la următorul summit din 2014. Un alt obiectiv al summitului este legat de sporirea, de reconstruirea încrederii cetăţenilor faţă de energia nucleară, una din cheile viitoarelor dezvoltări energetice în lume, nu numai în Europa sau în America; deci, redobândirea încrederii cetăţenilor în energia nucleară. Sigur că acest lucru nu poate fi recâştigat decât dacă statele, în procesul de comunicare cu populaţiile lor, informează cu privire la nivelul de securitate al instalaţiilor lor nucleare. Ştiţi, probabil că - şi aici este o apreciere personală - atâta timp cât marele dezastru nuclear a fost legat de Cernobâl, toţi am spus "este o chestiune de tehnologie", dar iată că a apărut şi dezastrul echivalent de la Fukushima, ceea ce ne arată că nimeni nu este scutit de dezastre atâta timp cât nu se pot impune sau atâta timp cât nu se vor impune nişte standarde tehnice şi de securitate a instalaţiilor nucleare extrem de ridicate. Un alt obiectiv al summitului este convenirea unor modalităţi de abordare a ameninţărilor terorismului nuclear. Deci va trebui să găsim nişte formule, nişte modalităţi, nişte proceduri prin care să avem grijă ca reziduurile rezultate în urma proceselor nucleare din instalaţiile de producere a energiei să nu ajungă în mâna unor grupări teroriste, permiţându-le astfel realizarea de armament nuclear.

Şi, în sfârşit, un alt obiectiv dintre cele pe care mi-am propus să le enumăr, este legat de consolidarea cooperării pentru a preveni transferul ilicit de materiale nucleare. Aici nu se referă numai la transferul către structuri teroriste, dar şi la transferul ilicit între state. Aş face o ultimă observaţie. Din Uniunea Europeană au fost invitate 15 state, printre care şi România şi vă pot spune că România face parte din clubul celor 30 de state care deţin tehnologia întregului ciclu al combustibilului - de la extragere din mină, procesare pentru a deveni combustibil nuclear, arderea combustibilului nuclear în reactor şi depozitarea reziduurilor. România face parte din cele 32 de state ale lumii care deţin întregul proces al combustibilului, întregul lanţ al combustibilului. De aceea pentru noi este extrem de important acest summit, în primul rând pentru a participa cu contribuţiile noastre la dezvoltările viitoare a normelor de securitate şi siguranţă nucleară, în al doilea rând pentru a ne putea afirma punctele de vedere în cel mai înalt cadru de dezbatere a subiectului energiei nucleare, fie că ne referim la energia nucleară în scopuri civile sau militare. Cam acestea erau cele ce voiam să vă comunic.Dacă aveţi întrebări, vă stau la dispoziţie.

Întrebare: Domnule Preşedinte, este o întrebare care, ne scuzaţi, nu are legătură cu această declaraţie de presă pe care o faceţi. Ne interesează cazul Boldea. Ce mai ştiţi despre acest caz, ce s-a mai întâmplat?

Preşedintele României, Traian Băsescu: Nu am să vă spun, cum a spus ministrul de Externe, că nu este o problemă importantă, este o problemă extrem de importantă pentru noi cazul Boldea, pentru că este vorba de un cetăţean român. Nu am să intru în niciun fel de detalii; vă pot spune că este perfect localizat, vă pot spune că în orice moment se poate declanşa operaţiunea de reţinere a lui, vă pot spune însă că nu avem niciun interes să se producă o reţinere a domnului Boldea, pentru că este în interesul nostru ca un cetăţean român care a plecat legal să fie protejat de riscurile arestării de către alte state, pus în detenţie şi să înceapă lungul proces de trimitere de acte pentru ca un judecător, mai devreme sau mai târziu, în funcţie de cum funcţionează justiţia, să îl extrădeze. Obiectivul nostru este ca domnul Boldea să vină prin intermediul autorităţilor române, pentru a preveni o detenţie pe teritoriul unui stat străin. Şi sper să reuşim să îl atingem. Vă mulţumesc mult, vă doresc o zi bună.

Departamentul de Comunicare Publică
25 Martie 2012


(http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=13266&_PRID=)

COMUNICAT DE PRESĂ
(26 martie 2012)

REF: Alocuţiunea preşedintelui României, Traian Băsescu, în cadrul primei sesiuni a Summitului privind Securitatea Nucleară de la Seul

Preşedintele României, Traian Băsescu, participă în perioada 26 – 27 martie a.c., la Seul, Republica Coreea, la cel de-al doilea Summit privind Securitatea Nucleară, la invitaţia omologului sud – coreean, preşedintele Lee Myung-bak. Vă prezentăm alocuţiunea susţinută de şeful statului luni, 26 martie a.c., în cadrul primei sesiuni a Summitului:

„Doresc să vă adresez sincere mulţumiri pentru foarte buna organizare a Summitului privind Securitatea Nucleară, precum şi pentru invitaţia de participare pe care aţi adresat-o României.

România a luat act de obiectivele şi planul de acţiuni convenite la Summitul privind Securitatea Nucleară de la Washington, precum şi de angajamentele naţionale voluntare ale celor 30 de state participante. Pe această cale, doresc să reafirm angajamentele asumate de România în plan internaţional cu privire la respectarea principiilor de neproliferare nucleară, precum şi a cerinţelor de securitate şi siguranţă nucleară.

România duce o politică responsabilă de prevenire şi combatere a utilizării materialelor nucleare şi surselor radioactive în scopuri distructive; în acelaşi timp, se implică în cooperarea internaţională pentru preluarea cât mai largă pe plan mondial a cadrului juridic existent, realizarea schimbului de bune practici în materie de securitate nucleară şi acordarea de asistenţă de specialitate.

Accidentul de la Fukushima a tras un semnal de alarmă pentru întărirea standardelor de siguranţă folosite pentru centralele nucleare, astfel încât să fie protejate viaţa şi sănătatea populaţiei şi să fie asigurată integritatea mediului.

Printr-o politică strictă de siguranţă nucleară vom fi capabili să reclădim încrederea societăţilor noastre în alternativa eficientă sub aspect ecologic şi economic pe care o reprezintă energia electrică din surse nucleare.

În calitate de stat membru al NATO, România consideră că atingerea obiectivului vizionar al unei lumi fără arme nucleare, conform spiritului Tratatul de Neproliferare a Armelor Nucleare (NPT) şi declaraţiilor preşedintelui Obama, trebuie corelată cu politica nucleară a NATO, potrivit căreia Alianţa va trebui să-şi menţină capacităţile nucleare atât timp cât vor exista arme de acest tip, aceasta reprezentând o garanţie suplimentară a asigurării securităţii tuturor statelor membre ale Alianţei.

Cadrul juridic ONU în materie de securitate nucleară este transpus în legislaţia internă a României şi, astfel, este parte a politicii naţionale în domeniu. România este parte la Convenţia privind protecţia fizică a materialelor nucleare şi la Amendamentul la această convenţie, respectiv la Convenţia internaţională privind suprimarea actelor de terorism nuclear şi a contribuit decisiv, în calitate de preşedinte al Consiliului de Securitate al ONU, la adoptarea rezoluţiei 1540 (2004). De asemenea, România sprijină aplicarea rezoluţiei 1977 (2011) şi este în proces de revizuire a practicilor naţionale şi a cadrului de reglementare pentru a reflecta cerinţele ultimelor documente ale Agenţiei Internaţionale de Energie Atomică privind protecţia fizică a materialelor nucleare. România a asimilat în practică liniile directoare pe tema securităţii nucleare cuprinse în mai multe serii de publicaţii AIEA. În privinţa altor iniţiative multilaterale, România participă la Iniţiativa Globală pentru Combaterea Terorismului Nuclear.

În timpul sesiunii de mâine voi face o prezentare asupra politicii româneşti în domeniul securităţii nucleare. Vă mulţumesc.”

Departamentul de Comunicare Publică
26 Martie 2012


(http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=13656&_PRID=lazi)

Băsescu: Reactoarele 1 şi 2 de la Cernavodă TREBUIE îmbunătăţite
(http://www.realitatea.net/basescu-reactoarele-1-si-2-de-la-cernavoda-trebuie-imbunatatite_926940.html#ixzz1qIoQCKce)

26 March 2012

Pentru voi problemele mele sunt deosebit de importante? Şi eu sunt cetăţean român...


Iniţial aş fi vrut să intitulez această postare "Singurătatea vorbitorului de cursă lungă", dar mi-a fost teamă că nu se va sesiza cât de demagogic este acest discurs. Pentru cinci minute am avut impresia că domnul Băsescu, după venirea la Guvern a domnului Ungureanu, va sta liniştit şi va aştepta finalul de mandat renunţând la statutul de "Jucător". Ei bine se pare că domnia sa nu poate fără căldura reflectoarelor de televiziune.


(fotografiile din Galeria Foto Administraţia prezidenţială)

Iată declaraţia de presă:
COMUNICAT DE PRESĂ
(25 martie 2012)

REF: Declaraţia de presă a preşedintelui României înaintea plecării la Summitul privind Securitatea Nucleară (Seul, 26-27 martie)

Preşedintele României, Traian Băsescu, a susţinut duminică, 25 martie a.c., la Palatul Cotroceni, o declaraţie de presă înaintea plecării la Seul, Republica Coreea, unde va participa în perioada 26 – 27 martie a.c. la cel de-al doilea Summit privind Securitatea Nucleară, la invitaţia omologului sud – coreean, preşedintele Lee Myung-bak.

Vă prezentăm textul declaraţiei de presă:

Preşedintele României, Traian Băsescu: Bună ziua. Pentru că plecarea este târziu, la ora 21.00, am preferat să fac aici o scurtă declaraţie de presă legată de Summitul pentru Securitate Nucleară ce se va desfăşura pe 26 şi 27 martie la Seul. Ca informaţii generale vă pot spune că Summitul este o iniţiativă a preşedintelui Obama, o iniţiativă din 2009 care a fost andosată de Consiliul de Securitate ONU prin rezoluţia 1877, devenind un summit de importanţă majoră la nivelul Naţiunilor Unite. Summitul reprezintă răspunsul adecvat la provocările actuale la adresa păcii şi securităţii. Atât pacea cât şi securitatea naţiunilor sunt ameninţate de riscuri nucleare, militare şi civile. La Summitul de la Seul vor participa 57 de delegaţii, atât delegaţii naţionale, cât şi delegaţii reprezentând instituţii globale în general sau regionale. Dintre instituţiile regionale menţionez prezenţa preşedintelui Herman van Rompuy, preşedintele Consiliului European, a preşedintelui Comisiei Europene, domnul Barroso; dintre instituţiile globale este prezent directorul Agenţiei Internaţionale pentru Energia Atomică, domnul Yukiya Amano, de asemenea, este prezent preşedintele Barack Obama, preşedintele Federaţiei Ruse, domnul Medvedev şi mulţi alţi şefi de stat şi şefi de guvern. Principalele teme ale Summitului sunt legate de situaţia internaţională privind securitatea nucleară. O altă temă este legată de politicile naţionale privind gestionarea materialelor nucleare, a materialelor radioactive. Un alt subiect este cooperarea internaţională pentru acordarea de asistenţă în gestionarea obiectivelor nucleare. De asemenea, pe agenda Summitului se află comunicarea publică în materie de securitate nucleară, un element extrem de important şi, nu în ultimul rând, summitul va avea ca tematică ameninţări şi capacităţi naţionale de prevenire a combaterii riscurilor nucleare, deci ameninţările şi capacităţile naţionale ale fiecărui stat pentru prevenirea riscurilor nucleare. Unul din obiectivele Summitului este, de asemenea, analizarea progreselor făcute de fiecare stat participant, de la primul summit care s-a desfăşurat în 2010 la acest summit ce se desfăşoară în 2012 şi fiecare stat participant va prezenta măsurile naţionale întreprinse în acest interval de doi ani, cooperarea cu agenţiile internaţionale şi în mod deosebit cu Agenţia Internaţională de Energie Atomică, precum şi abordări naţionale legate de interfaţa dintre securitate şi siguranţă nucleară.

Aş vrea să fac câteva menţiuni legate de premisele în care se desfăşoară acest summit. În primul rând, dacă privim la derularea unor programe nucleare în state precum Iranul sau Coreea de Nord, o altă premisă este menţinerea la un nivel ridicat a arsenalelor nucleare. O altă premisă este legată de creşterea riscurilor utilizării armelor nucleare în conflicte regionale şi ameninţările, spre exemplu, Coreei de Nord pentru regiune sunt o realitate a zilelor noastre, precum şi riscurile generate de ameninţările iraniene în regiune, nu neapărat prin ameninţarea cu arma nucleară, ci prin ameninţarea dezvoltării de arme nucleare, în condiţiile în care Iranul are o opacitate deja recunoscută faţă de organismele internaţionale de control. De asemenea, un element important de mediu în care se desfăşoară acest summit este legat de lipsa consensului la nivel global privind întărirea regimului de neproliferare. Sunt încă foarte multe state care nu au ratificat Acordul de neproliferare a armamentelor nucleare; de asemenea, este un alt element important legat de nerealizarea condiţiilor de intrare în vigoare a Tratatului de interzicere totală a testelor nucleare. Acest tratat, deşi discutat şi semnat de foarte multe state deţinătoare de armament nuclear şi de capabilităţi nucleare, nu a intrat încă în vigoare din cauza neîndeplinirii condiţiilor.

Alte realităţi ale lumii de astăzi sunt legate de faptul că pe teritoriul a 25 de state se află câteva mii de tone de reziduuri nucleare înalt radioactive. Mai mult decât atât, aceste reziduuri care pot fi utilizate la crearea armelor nucleare sunt gestionate în cea mai mare parte a statelor de firme private, ceea ce măreşte riscul ca astfel de materiale radioactive rezultate din procesele din centralele nucleare să ajungă în mâna teroriştilor. Nu în ultimul rând, un element la zi, aş spune, este dezastrul de la Fukushima, care, de asemenea, reprezintă un subiect de discuţie legat de siguranţa, securitatea centralelor nucleare. Obiectivele acestui summit sunt importante şi aş enumera câteva dintre ele: unul se referă la realizarea de progrese tangibile ale statelor faţă de 2010, dar şi la summitul din 2014 faţă de realităţile summitului din 2012. Deci, nimeni nu se va mai limita şi nu va fi mulţumit dacă nu se vor proba progrese tangibile faţă de 2010 şi angajamente ferme în 2012 faţă de 2014. Această notă de pragmatism este de fapt esenţială în rândul obiectivelor acestui summit. De asmenenea, un alt obiectiv este promovarea de noi măsuri concrete pentru creşterea securităţii nucleare şi dumneavoastră ştiţi că, spre exemplu, la nivelul Uniunii Europene se face un test de stres pentru toate reactoarele nucleare care funcţionează pe teritoriul Uninii Europene, inclusiv pentru cele două reactoare de la Cernavodă. Aşa cum vă spuneam, un alt obiectiv este ca statele să-şi ia angajamente concrete, măsurabile, care să fie verificate, aduse la cunoştinţă la următorul summit din 2014. Un alt obiectiv al summitului este legat de sporirea, de reconstruirea încrederii cetăţenilor faţă de energia nucleară, una din cheile viitoarelor dezvoltări energetice în lume, nu numai în Europa sau în America; deci, redobândirea încrederii cetăţenilor în energia nucleară. Sigur că acest lucru nu poate fi recâştigat decât dacă statele, în procesul de comunicare cu populaţiile lor, informează cu privire la nivelul de securitate al instalaţiilor lor nucleare. Ştiţi, probabil că - şi aici este o apreciere personală - atâta timp cât marele dezastru nuclear a fost legat de Cernobâl, toţi am spus "este o chestiune de tehnologie", dar iată că a apărut şi dezastrul echivalent de la Fukushima, ceea ce ne arată că nimeni nu este scutit de dezastre atâta timp cât nu se pot impune sau atâta timp cât nu se vor impune nişte standarde tehnice şi de securitate a instalaţiilor nucleare extrem de ridicate. Un alt obiectiv al summitului este convenirea unor modalităţi de abordare a ameninţărilor terorismului nuclear. Deci va trebui să găsim nişte formule, nişte modalităţi, nişte proceduri prin care să avem grijă ca reziduurile rezultate în urma proceselor nucleare din instalaţiile de producere a energiei să nu ajungă în mâna unor grupări teroriste, permiţându-le astfel realizarea de armament nuclear.

Şi, în sfârşit, un alt obiectiv dintre cele pe care mi-am propus să le enumăr, este legat de consolidarea cooperării pentru a preveni transferul ilicit de materiale nucleare. Aici nu se referă numai la transferul către structuri teroriste, dar şi la transferul ilicit între state. Aş face o ultimă observaţie. Din Uniunea Europeană au fost invitate 15 state, printre care şi România şi vă pot spune că România face parte din clubul celor 30 de state care deţin tehnologia întregului ciclu al combustibilului - de la extragere din mină, procesare pentru a deveni combustibil nuclear, arderea combustibilului nuclear în reactor şi depozitarea reziduurilor. România face parte din cele 32 de state ale lumii care deţin întregul proces al combustibilului, întregul lanţ al combustibilului. De aceea pentru noi este extrem de important acest summit, în primul rând pentru a participa cu contribuţiile noastre la dezvoltările viitoare a normelor de securitate şi siguranţă nucleară, în al doilea rând pentru a ne putea afirma punctele de vedere în cel mai înalt cadru de dezbatere a subiectului energiei nucleare, fie că ne referim la energia nucleară în scopuri civile sau militare. Cam acestea erau cele ce voiam să vă comunic.Dacă aveţi întrebări, vă stau la dispoziţie.

Întrebare: Domnule Preşedinte, este o întrebare care, ne scuzaţi, nu are legătură cu această declaraţie de presă pe care o faceţi. Ne interesează cazul Boldea. Ce mai ştiţi despre acest caz, ce s-a mai întâmplat?

Preşedintele României, Traian Băsescu: Nu am să vă spun, cum a spus ministrul de Externe, că nu este o problemă importantă, este o problemă extrem de importantă pentru noi cazul Boldea, pentru că este vorba de un cetăţean român. Nu am să intru în niciun fel de detalii; vă pot spune că este perfect localizat, vă pot spune că în orice moment se poate declanşa operaţiunea de reţinere a lui, vă pot spune însă că nu avem niciun interes să se producă o reţinere a domnului Boldea, pentru că este în interesul nostru ca un cetăţean român care a plecat legal să fie protejat de riscurile arestării de către alte state, pus în detenţie şi să înceapă lungul proces de trimitere de acte pentru ca un judecător, mai devreme sau mai târziu, în funcţie de cum funcţionează justiţia, să îl extrădeze. Obiectivul nostru este ca domnul Boldea să vină prin intermediul autorităţilor române, pentru a preveni o detenţie pe teritoriul unui stat străin. Şi sper să reuşim să îl atingem. Vă mulţumesc mult, vă doresc o zi bună.

Departamentul de Comunicare Publică
25 Martie 2012
(http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=13266&_PRID=)


Politica văzută din faţă...
https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgCLQTJQfHYpZuCX5kJaKD7jQNvuMqJFacooD348XAspTjhfCIcA4pOzTqI547lIAXKCH2eam3BHDGybf9dA_7YZD7vtsA_S1mbHJ4XL6PpNMQeaiu-MOqMRlKn1IVa8FU-2kPqz__Yso-U/s320/12qw21.jpg
(http://dererummundi.blogspot.com/2010/05/boa-e-ma-demagogia.html)

...din spate...
http://globedia.com/imagenes/noticias/2011/11/21/arte-de-demagogia_1_978782.jpg
(http://globedia.com/arte-de-demagogia)

... privită panoramic.
https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg1NmWmthyJOVSwFBAYsXx-ghh1PzjhU4iq1yLgB-Afc9K7meUnVjuloHdvYeyy7OgrI2zKiTZF2WKZkxMqJ5emqNaq3wOxCtGdE5-PV9jNzuIKigfwOTwFB6DNtaxMYMqkNIbJqqrL4CDY/s400/demagogia+bla-bla-bla.jpg
(http://mazelaspoliciais.blogspot.com/2012/02/conta-da-demagogia.html)

http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/401/341/5531/9430092/11/surprising-ideas-cover.jpg?width=663
(http://www.businessmagazin.ro/galerie-foto/actualitate/idei-trasnite-care-au-facut-milioane-de-dolari-galerie-foto-9430092/slide-1)

25 March 2012

Şist pe şest la ţest


Am mai scris şi eu câte ceva despre exploatarea gazelor din şisturile bituminoase. Ne-am mai contrazis, ne-am mai ciorovăit...

http://bibliotecarul.blogspot.com/2012/03/sluga-lu-americanu.html

http://bibliotecarul.blogspot.com/2012/03/toata-lumea-se-temea-pan-la-voda.html

Iată că poluarea nu este o nebunie a mea, de peste tot vin aceleaşi semnale.

Barladul iese la protest pe strada. Lünne striga: „Fara otrava in pamantul nostru!“. Oraselul din Romania si satul german sunt legate prin aceeasi atitudine a localnicilor fata de marile concerne care au pus ochii pe gazul lor din subteran. E vorba de un gaz neconventional, disipat in roca. Gazul de sist nu poate fi exploatat decat prin FRACKING. Fracturarea rocii de la mare adancime se face cu apa sub presiune, in care se amesteca substante chimice toxice. Impotriva otravii pompate in subsol, care se poate infiltra in apa potabila, protesteaza romanii din Barlad si nemtii din Lünne. Pe oameni ii mai ingrijoreaza posibilele cutremure de dupa exploziile subterane si gazele ce le pot curge pe robinete, odata cu apa de baut.
(http://www.hotnews.ro/stiri-esential-11835394-video-fracking-sau-cum-bei-apa-gazoasa-direct-robinet.htm)






Nu vă opriţi aici, căutaţi Fracking pe youtube şi vedeţi toate filmuleţele.

24 March 2012

Te dă prins Boldeo, ieşi din gaura de şarpe...


Acest post este legat de activtatea parlamentară şi nu de domnul Boldea. Pentru că încă nu s-au postat toate datele pe site-ul Camerei, voi lăsa un pic deschis acest post până voi putea să completez cu date totul. Încep cu stenograma şedinţei camerei. Fiţi atenţi la cvorumul de şedinţă a Comisiei Juridice.

Prezentarea cererii domnului Cătălin Marian Predoiu, ministrul justiţiei, privind încuviinţarea percheziţiei domiciliare, reţinerii şi arestării preventive a domnului deputat Boldea Mihail. Prezentarea şi dezbaterea raportului Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi cu privire la scrisoarea domnului Cătălin Marian Predoiu, ministrul justiţiei, referitoare la solicitarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia pentru Investigarea Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, de încuviinţare a percheziţiei domiciliare, reţinerii şi arestării preventive a domnului deputat Boldea Mihail.

Domnul Ioan Oltean:
................................................

Vă rog, acum, să-mi permiteţi mie să dau citire solicitării domnului Cătălin Marian Predoiu, ministrul justiţiei. (Coboară la tribună.)

"Doamnei Roberta Alma Anastase, preşedintele Camerei Deputaţilor.

Referitor la solicitarea de încuviinţare a percheziţiei domiciliare, reţinerii şi arestării preventive a deputatului Boldea Mihail.

Stimată doamnă preşedinte,

Vă transmitem alăturat, în temeiul art.72 alin.(2) din Constituţia României, republicată, al art.24 din Legea nr.962006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, republicată, precum şi al art.193 alin.(2) din Hotărârea Camerei Deputaţilor nr.8/1994 privind Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicată, cu modificările ulterioare, solicitarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia pentru investigarea infracţiunilor de criminalitate organizată şi terorism de încuviinţare a percheziţiei domiciliare, a reţinerii şi arestării preventive a deputatului Boldea Mihail, în prezent deputat în Parlamentul României, în dosarul nr.68/D/P/2012.

Ataşăm prezentei adrese documentaţia pusă la dispoziţie de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia pentru Investigarea Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, respectiv, referatul şi copia Dosarului nr.68/D/P/2012 al DIICOT, serviciul teritorial Galaţi, conţinând 15 volume: volumul I - 253 file, volumul II - 261 file, volumul III - 119 file, volumul IV - 420 file, volumul IV bis - 89 file, volumul V - 467 de file, volumul VI - 381 file, volumul VII - 56 de file, volumul VIII - 203 file, Vvolumul VIII bis - 278 file, volumul IX - 414 file, volumul X - 359 file, volumul XI - 464 de file, volumul XII - 328 file, volumul XIII - 606 file, volumul XIV - 404 file, volumul XV - 113, deci 113 file, după cum rezultă din adresa cu nr.541/C/2012 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Cu deosebită consideraţie, ministrul justiţiei, Cătălin Marian Predoiu."

Vă mulţumesc. (Îşi reia locul la prezidiu.)

Mulţumesc stimaţi colegi.

Îl rog acum pe preşedintele Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, domnul Daniel Buda, să prezinte raportul comisiei. Da, îl va înlocui domnul secretar Gabriel Andronache, ca de obicei.

Vă rog, domnule secretar, vă ascultăm cu atenţie.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Raport cu privire la scrisoarea domnului Cătălin Marian Predoiu, ministrul justiţiei, referitoare la solicitarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia pentru investigarea infracţiunilor de criminalitate organizată şi terorism, de încuviinţare a percheziţiei domiciliare, a reţinerii şi arestării preventive a deputatului Boldea Mihail.

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu adresa nr.541/C/2012 a înaintat ministrului justiţiei, domnul Cătălin Marian Predoiu, referatul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism cu nr.68/D/P/2012 din 19.03.2012 privind pe Boldea Mihail, deputat în Parlamentul României, pentru ca în temeiul art.72 alin.(2) din Constituţia României, republicată, şi art.24 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi senatorilor să solicite încuviinţarea percheziţiei domiciliare, reţinerii şi arestării preventive faţă de învinuitul Boldea Mihail, pentru faptele descrise în referatul întocmit de procurorii de caz.

Prin rezoluţia nr.68/D/P/2012 s-a dispus începerea urmăririi penale faţă de învinuitul Boldea Mihail pentru săvârşirea infracţiunilor de: constituirea unui grup infracţional organizat, înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată, instigare la fals în înscrisuri scrisuri oficiale în formă continuată, instigare la fals intelectual în formă continuată, instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, instigare la fals în declaraţii în formă continuată, instigare la fals privind identitatea în formă continuată, instigare la mărturie mincinoasă în formă continuată, favorizarea infractorului şi complicitate la spălare de bani.

Ministrul justiţiei, aşa cum am arătat, a transmis Camerei Deputaţilor solicitarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi justiţiei.

Preşedintele Camerei Deputaţilor, prin adresa nr.1/427/R/A din 19.03.2012 a transmis Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi scrisoarea domnului ministru al justiţiei.

Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi de asemenea i-au fost înaintate, alături de referatul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, şi o copie a Dosarului nr.68/D/P/2012 conţinând 15 volume.

În cadrul şedinţei, domnul Daniel Buda, preşedintele Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi a informat membrii comisiei cu privire la faptul că a fost transmisă prin fax şi prin SMS o invitaţie scrisă domnului deputat Mihail Boldea pentru a participa la şedinţa comisiei şi pentru a-şi prezenta în plenul acesteia punctul de vedere cu privire la solicitarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Facem aici menţiunea că domnul deputat Boldea nu a fost prezent, nu s-a prezentat la şedinţa comisiei.

Conform listei de prezenţă, la lucrările Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au fost prezenţi 17 deputaţi din numărul total de 23 de membri ai comisiei. La vot a participat un număr de 11 deputaţi.

În cadrul activităţii, din comisie au fost distribuite după dezbateri buletinele de vot şi au fost înscrise pe buletinele de vot trei situaţii, respectiv: vot pentru încuviinţarea percheziţiei domiciliare, vot pentru încuviinţarea reţinerii şi vot pentru încuviinţarea arestării preventive.

În urma numărării voturilor valabil exprimate, domnul Daniel Buda, preşedintele comisiei, a prezentat rezultatul votului. 11 voturi pentru încuviinţarea percheziţiei domiciliare, 11 voturi pentru încuviinţarea arestării preventive a domnului deputat Mihail Boldea şi 10 voturi pentru încuviinţarea reţinerii şi un vot împotrivă.

Membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât să înainteze raportul Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, în conformitate cu dispoziţiile art.193 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulţumesc şi eu, domnule secretar.

Dacă domnul deputat Mihail Boldea este prezent? Îl rugăm să poftească la microfon, pentru a-şi exprima poziţia în raport cu solicitarea ministrului justiţiei şi, evident, în raport cu punctul de vedere exprimat de către Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Înţeleg că domnia sa nu este prezent în sala de şedinţă. În consecinţă, nu putem lua act de punctul de vedere al domniei sale.

Dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva să intervină pe marginea celor două materiale deja prezentate, şi anume: adresa ministrului justiţiei şi raportul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

Domnul deputat Mircea Toader, liderul Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Consecvent poziţie Partidului Democrat Liberal pentru a nu obstrucţiona sub nici o formă Justiţia, şi considerând că singura care poate să hotărască despre vinovăţia sau nevinovăţia unui om şi cetăţean, inclusiv a unui deputat este Justiţia, Grupul parlamentar al PDL va vota cererea Procurorului General.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule lider.

Domnul Eugen Nicolicea, vicelider, lider, lider incontestabil al Grupului parlamentar progresist din Camera Deputaţilor.

Domnul Eugen Nicolicea:

Întrucât incidentul de procedură..., şi anume faptul că se dă câte un vot pentru fiecare solicitare în parte, întrucât acest incident de procedură a fost depăşit, Grupul parlamentar progresist va vota în favoarea acestor solicitări, ţinând cont că asupra vinovăţiei şi nevinovăţiei unei persoane se poate pronunţa doar instanţa.

Domnul Ioan Oltean:

Dacă mai doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte nimeni să mai ia cuvântul.

Stimaţi colegi,

Rog liderii grupurilor parlamentare să-şi invite în sala de şedinţe colegii.

Vă rog, liderii grupurilor parlamentare, să faceţi propuneri pentru Comisia de numărare şi validare a rezultatului.

Rog secretarii de şedinţă să-i reţină.

Domnule Mircea Toader, vă rog.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Din partea grupului nostru, domnul Marius Rogin.

Domnul Ioan Oltean:

Domnul Marius Rogin, din partea Grupului parlamentar al PDL.

Domnul lider Pambuccian, vă rog, din partea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale.

Domnul Varujan Pambuccian:

Din partea grupului nostru parlamentar, ca întotdeauna, domnul Mihai Radan.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc foarte mult.

Domnul Máté, domnul deputat Máté András-Levente, din partea Grupului parlamentar al UDMR.

Domnul Máté András-Levente:

Domnule preşedinte, din partea UDMR, pe domnul deputat Pál Árpád, îl propunem.

Domnul Ioan Oltean:

Da, mulţumesc foarte mult.

Domnul Eugen Nicolicea:

Din partea Grupului parlamentar progresist propunem pe domnul Ţaga Claudiu.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc foarte mult.

Avem nominalizată şi Comisia de numărare şi validare a rezultatului votului.

Da, domnul preşedinte, nu... Îl rog pe domnul lider Mircea Duşa să nominalizeze şi Domnia Sa un reprezentant al Grupului PSD la Comisia de numărare a voturilor.

Domnul Mircea Duşa:

Domnul deputat Marian Neacşu.

Domnul Ioan Oltean:

Rog liderii grupurilor parlamentare să îşi invite colegii în sală.

Şi ocupaţi locurile, stimaţi colegi!

Stimaţi colegi,

Vă rog să vă ocupaţi locurile în sala de şedinţă.

(Domnii deputaţi Victor-Viorel Ponta şi Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu intră în sala de şedinţă.)

Salutăm greii opoziţiei. Greii opoziţiei sunt bine-veniţi la şedinţa noastră, stimaţi colegi.

Stimaţi colegi,

Daţi-mi voie să supun atenţiei dumneavoastră următoarea chestiune.

Domnule deputat Alin Trăşculescu, vă rog să vă ocupaţi locul în sala de şedinţă.

În temeiul unei cutume, pe care noi am neglijat-o chiar la începutul dezbaterii, repet, în situaţii similare, când s-a cerut arestarea sau reţinerea şi arestarea, Camera s-a pronunţat printr-un singur vot, şi nu prin vot distinct în raport de fiecare operaţiune juridică: arestare, reţinere, arestare.

În opinia mea, şi astăzi ar trebui să procedăm la fel, să avem un singur vot, pentru că există o singură solicitare din partea ministrului justiţiei pentru percheziţie, reţinere şi arestare, un singur raport al comisiei. Nu putem crea situaţii distincte faţă de cele pe care noi le-am avut până acum create în plenul Camerei Deputaţilor.

Vă rog, domnule deputat Márton Árpád-Francisc.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule vicepreşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Nu putem vorbi de cutumă, că nici măcar o dată n-am votat aşa. Am avut solicitare de percheziţie în cazul doamnei Ridzi şi am votat numai pentru percheziţie, nu şi pentru arestare preventivă. A existat în Senat o solicitare numai pentru arestarea preventivă a domnului senator care a şi fost arestat.

Eu, teoretic, sunt de acord să nu rupem reţinerea de arestarea preventivă, fiind două instituţii apropiate, deşi pentru reţinere este nevoie doar de decizia procurorului, iar pentru arestarea preventivă e nevoie de decizia judecătorului. Dar să lăsăm la latitudinea judecătorului. Dar pentru instituţia percheziţiei şi reţinere şi arestare preventivă, cred că se justifică două voturi distincte pentru că sunt două instituţii distincte şi în Codul de procedură penală sunt nişte solicitări distincte pentru care se pot da. Aşa cred eu că ar fi corect. Dacă doriţi dumneavoastră să votăm împreună, supuneţi votului şi în mod evident, dacă va exista o prezenţă şi un vot, mergeţi pe ea.

Dar, încă o dată vă spun, asta ar fi un precedent foarte periculos, pentru că sunt două instituţii distincte. Pentru percheziţie am nevoie doar de o idee că ar putea să existe o infracţiune, iar pentru arestare preventivă am nevoie... în Codul de procedură penală sunt descrise cele trei situaţii destul de grave pentru care se poate acorda.

Dar... decideţi dumneavoastră.

Domnul Ioan Oltean:

Da. Eu vă reamintesc cazul domnului deputat Dan Pasat, în care exista o solicitare din partea Ministerului Justiţiei privind încuviinţarea reţinerii şi arestării preventive, iar votul a fost unul, un singur vot secret pentru cele două instituţii distincte, dacă le luăm din acest punct de vedere.

Domnule deputat, vă rog.

Domnul Teodor-Marius Spînu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Am fost şi eu, ca şi dumneavoastră, la acel vot legat de domnul Dan Păsat, iar atunci a fost o singură solicitare cumulată, şi pentru reţinere, şi pentru arestare. Nu au fost, ca astăzi, trei lucruri diferite cerute pe o singură hârtie. Ar fi aberant să cerem ministrului justiţiei să trimită trei hârtii diferite cerând în fiecare câte un lucru. A cerut pe o singură hârtie trei lucruri diferite. Au fost trei voturi diferite în Comisia juridică, am votat în plenul Camerei, cu o largă majoritate, trei voturi diferite, pe cele trei lucruri.

Sugestia mea, domnule preşedinte, ca să nu începem nici să ne facem de râs, să dăm aceste trei voturi diferite, pentru că nu există nicio diferenţă între două voturi şi trei voturi. Deci, ori se dă un singur vot, ori trei. Dar ar trebui date trei voturi diferite, aşa cum aţi solicitat plenului şi plenul acum trei sferturi de oră s-a exprimat spunând că fiecare trebuie să fie acceptată diferit.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule deputat.

Daţi-mi voie să exprim în numele dumneavoastră regretul că domnul deputat Victor Ponta ne părăseşte. Ne simţeam mult mai compleţi... Vă dorim succes, domnule preşedinte.

Domnul deputat Marian Săniuţă.

Vă rog, domnule ministru, pe procedură.

Domnul Marian-Florian Săniuţă:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Intervenţia mea este strict legată de procedură şi am să vă rog să-mi permiteţi ca, indiferent ceea ce vom hotărî prin vot, în plen, astăzi, hotărârea să conţină formularea din Constituţie, şi nu din ceea ce s-a spus până acum, respectiv "sau arestarea", pentru că atât timp cât nu putem discuta despre decizia unui magistrat, nu putem noi să ne pronunţăm ca acest om, vinovat sau nu, să fie arestat. Este o problemă pe care vă rog frumos... este consemnată în art.72 alin.(2) la care trimiterea domnului ministru Predoiu într-adevăr se regăseşte.

Şi permiteţi-mi, pentru conformitate, să dau citire art.72 alin.(2) în baza căruia se cere ca noi să hotărâm astăzi: "Deputaţii şi senatorii pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei din care fac parte, după ascultarea lor.

Urmărirea şi trimiterea în judecată penală se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, competenţa de judecată aparţinând Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie."

De aceea, cred, domnule preşedinte şi stimaţi colegi, să îndreptăm această eroare materială din raport şi din ceea ce s-a spus astăzi, urmând a ne pronunţa. Iar formula urmează să o hotărâm împreună, dacă va fi un vot sau trei, pentru percheziţie, reţinere sau arestarea colegului nostru.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnule Eugen Nicolicea, vă rog.

Domnul Eugen Nicolicea:

Nu poate fi invocat un precedent greşit. Asta este o primă regulă.

Doi, nu poate fi invocat un precedent asupra căruia votul a fost negativ. Deci, în cazul domnului Păsat, votul a fost negativ.

Trei, votul a fost negativ tocmai pentru că aţi dat un singur vot pe două chestiuni diferite.

Vă pun următoarea întrebare: dacă cineva ar fi de acord să voteze pentru arestarea preventivă, dar nu ar fi de acord pentru reţinere, cum ar vota respectivul? Există riscul să voteze contra, pentru că în totalitate nu este conform convingerii.

De aceea, cele două chestiuni nu pot să fie alipite, dacă nu vreţi să prejudiciaţi într-un fel rezultatul votului. Foarte multă lume votează cu dragă inimă arestarea preventivă, în sensul că ajunge la judecător şi acesta stabileşte. Aşa cum a spus colegul Árpád, în privinţa reţinerii este o problemă, în sensul că aceea se face imediat la dispoziţia procurorului, iar percheziţia pentru strângerea de probe, mi se pare de-a dreptul hazliu să mai faci percheziţie pentru strângere de probe după ce ai dispus arestarea, socotindu-l deja vinovat. Adică, întâi arestăm şi pe urmă căutăm strângerea de probe?

Deci, cele trei, după părerea mea, dacă vrem să avem un rezultat pozitiv, ar trebui să fie separat. În rest, plenul decide. Noi nu vrem să punem piedici justiţiei, iar intervenţia mea este tocmai în sprijinul justiţiei, pentru că amestecarea celor trei chestiuni poate să ducă la un rezultat care este nefavorabil.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul preşedinte Daniel Buda.

Domnul Daniel Buda:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Este o vorbă între jurişti, că unde sunt doi jurişti sunt trei păreri.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Votul pe care trebuie să-l dăm astăzi sau votul care se va da astăzi este un vot care are în vedere cererea formulată de către ministrul justiţiei. Dacă plenul hotărăşte să se dea un vot pe cerere, fără să facă diferenţierea pe cele trei voturi, vreau să vă spun că este corect. Nu este absolut niciun fel de problemă să se dea un vot, dacă vreţi, pe toate cele trei capete de cerere formulată de către ministrul justiţiei.

Prin urmare, plenul decide asupra acestei chestiuni dacă într-adevăr facem într-o formă sau alta. De-a lungul timpului a fost o cutumă, a mai fost un vot, într-adevăr, în Parlamentul României, în care s-a dat un singur vot, fără să fie disecată cererea în două.

Închei încă o dată subliniind faptul că votul care se va da astăzi aici este un vot care vizează cererea formulată de ministrul justiţiei şi poate fi dat un singur vot.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul deputat Daniel Oajdea.

Domnul Daniel Vasile Oajdea:

Domnilor colegi,

Eu vreau să fac o observaţie. Nu intenţionez nici pe departe să-l apăr în vreun fel pe domnul Boldea. Dar vreau să subliniez încă o dată în plus modul în care justiţia îşi face datoria în România. Aceste fapte pentru care Boldea este azi pericol public au fost făcute undeva prin 2007. Eu aş aştepta de la ministrul justiţiei, dacă Boldea era un pericol public de atâta vreme, să-şi fi făcut datoria, poate astăzi să fi fost şi condamnat dacă e vinovat şi aş fi aşteptat ca odată cu această scrisoare să dea vreo câteva sancţiuni sau să ne aducă la cunoştinţă care au fost persoanele din Ministerul Public sau din Ministerul Justiţiei care au fost sancţionate pentru că şi-au făcut datoria cu tardivitate sau cu rea-credinţă. Ce să aştepte ţara de la un sistem juridic care funcţionează astfel?! Un om care ziceţi că e pericol public, nu ştiu, se va vedea în urma procesului, este cercetat abia după şase ani de la săvârşirea unei fapte.

Păi dacă lucrurile merg atât de greu în această ţară pentru unii şi atât de repede pentru oamenii simpli, nu avem oare o mare problemă?!

Domnul Ioan Oltean:

Stimaţi colegi,

Vă rog să nu confundaţi instituţiile. Noi doar încuviinţăm şi nimic altceva. Încuviinţăm ca organele statului abilitate în această privinţă să-şi facă datoria.

Domnul deputat Seres. Vă rog.

Domnul Seres Dénes:

Stimaţi colegi,

Ministerul Justiţiei ne cere să avizăm urmărirea penală a colegului nostru în cele trei instituţii. Noi ori suntem de acord cu urmărirea, ori nu suntem de acord cu urmărirea. Şi nu defalcăm şi punem pe diferite instituţii. Dacă considerăm că putem fi de acord cu urmărirea şi declanşarea urmăririi penale pentru colegul nostru, atunci putem vota o singură dată. Dacă nu, nu.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc.

Domnule deputat Pambuccian, vă rog.

Domnul Varujan Pambuccian:

Domnule preşedinte,

Noi putem să stăm, să vorbim mult, dar noi am votat un lucru. Hai să trecem şi la votul acela cu bile şi să încheiem subiectul odată, că senzaţia mea este că, nu ştiu, vă face plăcere aşa să avem o şedinţă lungă de tot. Haideţi să trecem odată la votul acela cu bile, totuşi.

Domnul Ioan Oltean:

Stimaţi colegi,

Întrucât se degajă deja păreri diferite legate de procedura de vot, pentru a înlătura orice fel de dubiu, şi vă rog să mă urmăriţi cu atenţie, mai ales preşedintele Comisiei juridice.

Stimaţi colegi,

Vă rog să ocupaţi locurile în sala de şedinţă, ca să ştiţi despre ce este vorba.

Chiar dacă noi ne-am pronunţat printr-un vot asupra unor proceduri pe care să le urmăm, între timp s-au degajat mai multe puncte de vedere oarecum contradictorii. Pentru a evita o situaţie de acest fel, eu vă supun votului dumneavoastră ca raportul Comisiei juridice să fie aprobat sau respins printr-un singur vot, şi nu pe fiecare instituţie în parte.

Deci, repet, supun votului dumneavoastră propunerea ca raportul Comisiei juridice să fie aprobat printr-un singur vot secret cu bile, şi nu prin trei operaţiuni de vot distincte pe cele trei operaţiuni juridice.

Vă rog să vă exprimaţi prin vot.

96 de voturi pentru, 34 împotrivă şi 16 abţineri. Propunerea a fost adoptată.

Rog staff-ul tehnic să pregătească...

Domnul Mircea Duşa, pe procedură. Vă rog.

Domnul Mircea Duşa:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Sigur n-am intervenit în disputele dumneavoastră pe procedură, aveţi majoritate, puteţi să votaţi, să schimbaţi proceduri, să stabiliţi proceduri prin vot, că dumneavoastră ne spuneţi că plenul este suveran, dar am observat totuşi că cvorumul de şedinţă este la limită.

De aceea, l-am rugat şi pe colegul meu, pe domnul Tăriceanu, pentru că noi nu dorim să ne opunem mersului înainte al justiţiei, pentru a asigura cvorumul necesar să rugăm câţiva colegi pentru zece minute să înceteze protestul parlamentar şi să venim în sală pentru a asigura cvorumul.

Dacă aveţi nevoie de doi, de trei, de patru, de cinci deputaţi, să ne spuneţi de câţi aveţi nevoie, şi noi vom invita colegii noştri să participe la acest vot în sală. Încă o dată, repet, nu dorim să ne opunem mersului înainte al justiţiei şi nici să nu se dea un vot azi în Cameră datorită lipsei de cvorum.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule lider.

Domnul lider Mircea Toader.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Cvorumul de şedinţă a fost stabilit prin apelul nominal, dar gestul pe care doresc să-l facă sau să facă cele două grupuri parlamentare este de apreciat, pentru că într-adevăr trebuie să participe la o decizie foarte importantă prin care nimeni nu este mai presus de lege, indiferent dacă e apărat de un regulament sau o prevedere expresă pentru parlamentari. Şi-i aşteptăm să vină în sală să voteze.

Domnul Ioan Oltean:

Da. Pe procedură, domnul deputat Mircea Duşa.

Domnul Mircea Duşa:

Domnule Toader, sigur că noi purtăm acelaşi nume, dar cred că nu mai era cazul să mai interveniţi. La apelul nominal aţi stabilit dumneavoastră cvorumul, dar l-a stabilit un secretar al dumneavoastră, nu de la opoziţie. Eu totuşi că cvorumul corect este cel care se afişează pe tabela aceea şi care ne spune că nu sunteţi 164 în sală.

Domnul Ioan Oltean:

Domnul deputat Pambuccian, şi pe urmă domnul deputat Călin Popescu-Tăriceanu.

Domnul Varujan Pambuccian:

Domnule preşedinte,

Grupul nostru parlamentar rămâne în sală, votează pentru raportul acestei comisii. Dar, vă rog, pentru că ştiţi punctul nostru de vedere, niciodată n-o să ne opunem chestiunilor care ţin de justiţie, dar chestiunilor care ţin de procedură, da. O să vă rog să fie ultima oară când revenim cu voturi în felul acesta. Odată ce s-a votat un lucru, vă rog să respectăm votul şi să nu-l întoarcem de şapte mii de ori, pentru că este o formă de respect faţă de timpul nostru.

Noi am fi votat de trei ori la fel, de trei ori pentru, dar respectam o procedură pe care am hotărât-o cu toţii.

Vă rog să fie ultima oară când revenim de şapte mii de ori asupra unui vot.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule lider, pentru precizările făcute.

Domnul deputat Călin Popescu-Tăriceanu.

Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Vreau să adaug câte ceva la ceea ce a menţionat deja colegul meu Mircea Duşa. Considerăm că momentul de astăzi este mult prea important pentru a lăsa semne de echivoc în ceea ce priveşte atitudinea Parlamentului în combaterea fenomenelor de justiţie. Cred că cu toţii ne uităm în viitor. Urmează şi aşteptăm cu toţii momentul în care Mecanismul de Cooperare şi Verificare va fi abrogat. Se va considera atunci că România îşi îndeplineşte toate condiţiile de a nu se face niciun fel de rabat în privinţa ei de la regulile Uniunii Europene. Şi, ţinând cont de acest punct extrem de important şi de interesul României de a vedea cât mai repede Mecanismul de Cooperare şi Verificare ridicat, am hotărât să venim să ne asociem la acest vot în măsura strict în care este necesar. Nu vreau să politizez foarte mult acest subiect, în tărâmul luptei dintre partidele noastre.

Cred însă că puteţi să contaţi pe ceea ce este nevoie astăzi ca număr de voturi suplimentare, în aşa fel încât cererea de ridicarea imunităţii deputatului Boldea să poată să treacă de Parlament, şi asupra Parlamentului, ca instituţie fundamentală a României, să nu planeze niciun dubiu, aşa cum de multe ori s-a încercat să se inducă această părere, că Parlamentul este o instituţie unde corupţia stă bine şi este apărată.

Din punctul nostru de vedere, această măsură trebuie adoptată şi puteţi să contaţi strict pe ceea ce este nevoie din partea noastră ca sprijin în privinţa numărului de voturi.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule deputat.

Vă asigur că prezenţa opoziţiei este bine-venită şi astăzi, şi mâine, şi în fiecare zi, pentru că locul opoziţiei este aici, şi nu în altă parte.

De aceea, nu faceţi decât să veniţi în întimpinarea dorinţei noastre de a fi prezentă opoziţia zilnic la lucrările în plenul Camerei şi în plenul comisiilor sesizate în fond.

Domnul secretar doreşte o precizare. Şi pe urmă trecem la vot.

Domnul Dumitru Pardău:

Mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

O singură precizare aş vrea să fac, fiindcă s-a făcut referire la numărul de parlamentari, de deputaţi prezenţi în sală atunci când am efectuat eu apelul nominal. Vă asigur că a existat cvorum la acel moment, în sală, 170 de oameni, 169 plus domnul Zoicaş care a intrat imediat ce am terminat apelul. Deci, e bine-venită prezenţa colegilor noştri din opoziţie la acest vot, dar nu aş vrea să se înţeleagă că am fraudat cumva noi cvorumul şi dumnealor salvează acest lucru. Suntem noi în cvorum. Sunt bine-veniţi şi dumnealor şi astfel şedinţa poate continua.

Vă mulţumesc mult.

Domnul Ioan Oltean:

Da. Mulţumesc.

Domnul Mircea Duşa.

Domnul Mircea Duşa:

Domnule secretar, prezenţa făcută de dumneavoastră... vedeţi acum în loc să trecem la vot discutăm alte chestiuni. Prezenţa făcută de dumneavoastră este făcută de un om, care este subiectivă. Imediat la două minute s-a făcut un vot electronic şi eraţi 163.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule lider.

Stimaţi colegi,

Supun votului dumneavoastră Comisia de numărare şi validare a votului care a fost nominalizată, dar nu a fost aprobată prin votul dumneavoastră.

Vă rog să vă exprimaţi prin vot.

143 de voturi pentru, 3 abţineri şi două voturi împotrivă. Comisia a fost aprobată.

Stimaţi colegi,

Rog chestorii să-şi ocupe locurile pentru distribuirea bilelor.

Vă reamintesc, stimaţi colegi, că potrivit art.126 din regulament, procedura de vot este următoarea: bila albă introdusă în urna albă şi bila neagră introdusă în urna neagră înseamnă vot pentru; bila neagră introdusă în urna albă şi bila albă introdusă în urna neagră înseamnă vot împotrivă; ambele bile introduse în aceeaşi urnă înseamnă vot nul.

Cred că sunt îndeplinite toate condiţiile tehnice pentru a începe votul.

Rog secretarul de şedinţă să dea citire catalogului pentru a începe votul.

Domnii chestori, domnul chestor Alin Albu, domnul chestor Seres Dénes, vă rog să vă ocupaţi locurile pentru a distribui de îndată bilele.

Haideţi, domnilor. Vă rog puţintel mai repede. Domnule Albu, eşti un greu. Vă rog să vă...

Domnule secretar, daţi citire catalogului.

Domnul Dumitru Pardău:

Dacă sunteţi de acord, domnule preşedinte, să încep cu miniştrii, pentru că am înţeles că trebuie să plece la o şedinţă.

Bode LucianNicolae - prezent
Boghicevici Claudia - prezentă
Borbély László - absent
Fuia Stelian - absent
Kelemen Hunor - absent
Mustea-Şerban Răzvan - prezent
Oprea Gabriel - prezent
Petrescu Cristian - prezent
Voinescu-Cotoi Sever - prezent



Adomniţei Cristian Mihai - absent
Albu Gheorghe - prezent
Alecu Valeriu - prezent
Almăjanu Marin - absent
Amet Aledin - prezent
Ana Gheorghe - absent
Anastase Roberta Alma - prezentă
Andon Sergiu - absent
Andronache Gabriel - prezent
Anghel Florin Serghei - prezent
Antal István - prezent
Antochi Gheorghe - absent
Apostolache Mihai Cristian - prezent
Ardeleanu Sanda-Maria - prezentă
Arion Viorel - prezent
Atanasiu Teodor - absent
Avram Marian - absent
Axenie Carmen - prezentă
Balan Ioan - prezent
Balcan Viorel - prezent
Banu Mihai - prezent
Barbu Sulfina - prezentă
Barna Maria Eugenia - absentă
Bădălan Eugen - prezent
Bădulescu Adrian - prezent
Bănicioiu Nicolae - absent
Bărbulescu Daniel-Ionuţ - prezent
Bejinariu Eugen - absent
Berci Vasile - absent
Béres Ştefan Vasile - prezent
Blaga Iosif Veniamin - prezent
Bleotu Vasile - absent
Boabeş Dumitru - absent
Bobeş Marin - absent
Bode Lucian Nicolae - prezent
Boghicevici Claudia - prezentă
Boiangiu Victor - prezent
Boldea Mihail - absent
Borbély László - absent
Bordeianu Dan - absent
Bostan Emil - prezent
Bot Octavian - absent
Botiş Ioan-Nelu - prezent
Boureanu Cristian Alexandru - prezent
Brătianu Matei Radu - absent
Brînză William Gabriel - prezent
Buciuta Ştefan - prezent
Bud Nicolae - prezent
Buda Daniel - prezent
Buda Viorel-Vasile - absent
Budurescu Daniel-Stamate - absent
Buhăianu-Obuf Cătălin Ovidiu - prezent
Buican Cristian - absent
Burcău Doina - absentă
Burlacu Cristian-Ion - prezent
Burnei Ion - absent
Buta Sorin Gheorghe - prezent
Calimente Mihăiţă - prezent
Canacheu Costică - prezent
Cantaragiu Bogdan - prezent
Cazan Mircea Vasile - absent
Călian Petru - prezent
Călin Ion - absent
Cărare Viorel - prezent
Câmpeanu Mariana - prezentă
Chircu Doiniţa-Mariana - prezentă
Chirilă Constantin - prezent
Chiriţă Dumitru - absent
Chisăliţă Ioan Narcis - absent
Chiţoiu Daniel - absent
Chiuariu Tudor-Alexandru - absent
Cindrea Ioan - absent
Ciobanu Gheorghe - prezent
Ciocan Gheorghe - absent
Cionca-Arghir Iustin-Marinel - prezent
Ciucă Liviu-Bogdan - absent
Ciuhodaru Tudor - absent
Coclici Radu Eugeniu - absent
Coroamă Gheorghe - prezent
Covaci Dorel - absent
Cristea Victor - absent
Cristian Horia - prezent
Croitoru Cătălin - prezent
Damian Ioan - absent
Dascălu Constantin - prezent
Derzsi Ákos - prezent
Dobre Ciprian Minodor - absent
Dobre Cristina Elena - prezentă
Dobre Victor Paul - absent
Dolineaschi Andrei - absent
Donţu Mihai-Aurel - absent
Dragomir Gheorghe - absent
Drăghici Mircea-Gheorghe - absent
Drăghici Sonia-Maria - absentă
Drăgulescu Iosif Ştefan - prezent
Dugulescu Marius Cristinel - prezent
Dumitrache Ileana Cristina - absentă
Dumitrescu Cristian-Sorin - absent
Dumitrică George Ionuţ - absent
Dumitru Georgică - prezent
Dumitru Ion - absent
Duşa Mircea - prezent
Edler András György - prezent
Erdei Dolóczki István - prezent
Farago Petru - prezent
Farkas Anna-Lili - prezentă
Fenechiu Relu - absent
Firczak Gheorghe - prezent
Florea Damian - absent
Florescu Adrian - prezent
Fuia Stelian - absent
Gabor Gheorghe - prezent
Ganţ Ovidiu Victor - prezent
Gavrilescu Graţiela Leocadia - absentă
Geantă Florian Daniel - prezent
Georgescu Filip - absent
Gerea Andrei Dominic - absent
Gheorghe Tinel - prezent
Gherasim Vasile - prezent
Ghiţă Cornel - prezent
Ghiţă-Eftemie Stelian - prezent
Ghiveciu Marian - absent
Giurgiu Mircia - absent
Gliga Vasile Ghiorghe - absent
Göndör Marius-Sorin - prezent
Gorghiu Alina-Ştefania - prezentă
Gospodaru Gabriel-Dan - prezent
Grama Horia - absent
Grosaru Mircea - prezent
Gurzău Adrian - prezent
Gust Băloşin Florentin - prezent
Hogea Gheorghe - prezent
Holban Titi - absent
Holdiş Ioan - prezent
Horj Pavel - absent
Hrebenciuc Viorel - absent
Iacob Ridzi Monica Maria - prezentă
Iacob Strugaru Stelică - prezent
Ialomiţianu Gheorghe - prezent
Iancu Iulian - absent
Ibram Iusein - prezent
Ignat Miron - prezent
Ionescu George - prezent
Iordache Florin - absent
Iordache Luminiţa - prezentă
Iorguş Zanfir - prezent
Irimescu Mircea - absent
Itu Cornel - absent
Jipa Florina Ruxandra - absentă
Jolţa Nicolae - prezent
Kelemen Atilla Béla-László - prezent
Kelemen Hunor - absent
Kerekes Károly - prezent
Korodi Attila - prezent
Kötö Iosif - prezent
Leşe Doru Braşoan - prezent
Liga Dănuţ - prezent
Longher Ghervazen - prezent
Lubanovici Mircea - prezent
Luca Ciprian-Florin - absent
Lup Mircea Silvestru - absent
Lupu Mihai - absent
Macaleţi Costică - absent
Manda Iulian Claudiu - absent
Manolescu Oana - prezentă
Marian Dan Mihai - prezent
Marin Mircea - prezent
Marinescu Antonella - absentă
Martin Eduard-Stelian - absent
Márton Árpád-Francisc - prezent
Máté András-Levente - prezent
Mazilu Constantin - prezent
Merka Adrian-Miroslav - prezent
Militaru Constantin Severus - absent
Mircovici Niculae - prezent
Mitrea Manuela - absentă
Mocanu Adrian - absent
Mocanu Vasile - absent
Mocioalcă Ion - absent
Moldovan Carmen Ileana - prezentă
Moldovan Emil Radu - absent
Morega Dan Ilie - prezent
Motreanu Dan-Ştefan - absent
Movilă Petru - prezent
Munteanu Ioan - prezent
Mustea-Şerban Răzvan - prezent
Nassar Rodica - absentă
Năstase Adrian - absent
Neacşu Marian - prezent
Nechifor Cătălin-Ioan - absent
Neculai Marius - prezent
Negoiţă Robert Sorin - absent
Negruţ Clement - prezent
Nica Dan - absent
Nica Nicolae-Ciprian - absent
Nicolăescu Gheorghe-Eugen - absent
Nicolicea Eugen - prezent
Niculescu Duvăz Bogdan Nicolae - absent
Niculescu-Mizil Ştefănescu Tohme Oana - absentă
Nistor Laurenţiu - absent
Niţă Constantin - absent
Niţu Adrian Henorel - prezent
Nosa Iuliu - absent
Novac Cornelia Brînduşa - prezentă
Oajdea Vasile Daniel - prezent
Olar Corneliu - prezent
Olosz Gergely - prezent
Oltean Ioan - prezent
Oprea Gabriel - prezent
Oprişcan Mihai Doru - prezent
Orban Ludovic - absent
Pál Árpád - prezent
Palaşcă Viorel - absent
Palăr Ionel - absent
Paleologu Theodor - prezent
Pambuccian Varujan - prezent
Pandele Sorin Andi - prezent
Panţîru Tudor - absent
Pardău Dumitru - prezent
Păduraru Nicuşor - absent
Păsat Dan - absent
Păun Nicolae - prezent
Pâslaru Florin-Costin - absent
Petö Csilla-Mária - prezent
Petrescu Cristian - prezent
Petrescu Petre - absent
Pieptea Cornel - absent
Pirpiliu Ştefan Daniel - prezent
Plăiaşu Gabriel - absent
Pocora Cristina-Ancuţa - absentă
Ponta Victor-Viorel - absent
Pop Georgian - absent
Pop Virgil - absent
Popa Florian - absent
Popa Octavian-Marius - absent
Popeangă Vasile - absent
Popescu Adrian - absent
Popescu Cosmin Mihai - prezent
Popescu Dan-Mircea - absent
Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton - prezent
Popov Duşan - prezent
Popoviciu Alin Augustin Florin - prezent
Postolachi Florin - prezent
Potor Călin - absent
Preda Cezar-Florin - prezent
Prigoană Vasile-Silviu - prezent
Radan Mihai - prezent
Rădulescu Adrian - prezent
Răţoi Neculai - absent
Rebenciuc Neculai - prezent
Resmeriţă Cornel-Cristian - absent
Riviş-Tipei Lucian - prezent
Rizea Cristian - absent
Rogin Marius - prezent
Roman Gheorghe - prezent
Roman Ioan Sorin - absent
Roşca Lucreţia - absentă
Rusu Valentin - prezent
Sava Andrei-Valentin - prezent
Săniuţă Marian-Florian - prezent
Săpunaru Nini - absent
Sârbu Marian - prezent
Scutaru Adrian George - absent
Seremi Ştefan - prezent
Seres Dénes - prezent
Socaciu Victor - absent
Solomon Adrian - absent
Spînu Teodor-Marius - prezent
Stan Ioan - absent
Stan Ion - absent
Stan Nicolae - absent
Stanciu Anghel - absent
Stavrositu Maria - prezentă
Steriu Valeriu-Andrei - prezent
Stoica Mihaela - prezentă
Stragea Sorin Constantin - absent
Stroe Ionuţ-Marian - absent
Stroe Mihai - prezent
Stroe Radu - absent
Stroian Toader - prezent
Surpăţeanu Mihai - absent
Surupăceanu Mugurel - absent
Şandru Mihaela Ioana - prezentă
Ştefan Viorel - absent
Ştirbeţ Cornel - prezent
Ştirbu Gigel-Sorinel - absent
Tabără Valeriu - prezent
Tabugan Ion - prezent
Taloş Gheorghe-Mirel - absent
Tărâţă Culiţă - prezent
Tătaru Florin-Cristian - absent
Teodorescu Horia - absent
Tiţa -Nicolescu Gabriel - prezent
Tîlvăr Angel - absent
Toader Mircea-Nicu - prezent
Trăşculescu Alin Silviu - prezent
Tudose Mihai - absent
Turcan Raluca - prezentă
Tuşa Adriana Diana - absentă
Ţaga Claudiu - prezent
Ţintean Ioan - absent
Ţîmpău Radu Bogdan - absent
Ţurcanu Florin - absent
Ţurea Răzvan - prezent
Udrea Elena Gabriela - prezentă
Uioreanu Horea-Dorin - absent
Uricec Eugen Constantin - prezent
Vainer Aurel - prezent
Varga Attila - prezent
Varga Lucia-Ana - absentă
Vasile Aurelia - prezentă
Vasilică Radu Costin - absent
Vişan Gelu - prezent
Vîlcu Samoil - prezent
Vladu Iulian - prezent
Vlase Petru Gabriel - absent
Vlădoiu Aurel - absent
Voicu Mădălin-Ştefan - absent
Voicu Mihai Alexandru - absent
Voinescu-Cotoi Sever - prezent
Vreme Valerian - prezent
Zamfirescu Sorin Ştefan - prezent
Zătreanu Dan-Radu - prezent
Zgonea Valeriu Ştefan - absent
Zisopol Dragoş Gabriel - prezent
Zoicaş Gheorghe - prezent

Domnul Ioan Oltean:

Stimaţi colegi,

Invit membrii Comisiei de validare şi numărare sau de numărare şi validare a voturilor să se deplaseze în sala de şedinţe a Biroului permanent, pentru a proceda la numărarea voturilor.

Facem o scurtă pauză, până când avem rezultatul votului.

Adoptarea Proiectului de Hotărâre privind încuviinţarea percheziţiei domiciliare, reţinerii şi arestării preventive a domnului deputat Boldea Mihail.

După pauză

Domnul Ioan Oltean:

Stimaţi colegi,

Vă rog să aveţi îngăduinţa faţă de preşedintele Comisiei de numărare şi validare a voturilor să dea citire procesului-verbal încheiat cu această ocazie.

Domnule preşedinte, aveţi cuvântul.

Domnul Marius Rogin:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Proces-verbal referitor la rezultatul votului exprimat de deputaţi asupra cererii ministrului justiţiei de încuviinţare a percheziţiei domiciliare, reţinerii şi arestării preventive a domnului deputat Boldea Mihail.

Procedând la verificarea şi numărarea voturilor exprimate de deputaţi, prin vot cu bile, asupra cererii ministrului justiţiei de încuviinţare a percheziţiei domiciliare, reţinerii şi arestării preventive a domnului deputat Boldea Mihail, în dosarul nr.68/DP/2012 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia pentru Investigarea Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Comisia de validare şi numărare a voturilor a constatat următoarele: numărul total al deputaţilor - 326; numărul deputaţilor prezenţi - 177; numărul total de voturi exprimate - 168; numărul de voturi anulate - 4; numărul total de voturi valabil exprimate - 164, din care: voturi pentru - 147; voturi contra - 17.

Având în vedere că din totalul de 326 de deputaţi au fost prezenţi 177, din care şi-au exprimat votul valabil 168, iar 147 au votat pentru, se constată că a fost întrunită majoritatea de voturi necesară pentru încuviinţarea percheziţiei domiciliare, reţinerii şi arestării preventive a domnului deputat Boldea Mihail, în dosarul nr.68/DP/2012 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia pentru Investigarea Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Deci, stimaţi colegi, potrivit rezultatului votului, Camera Deputaţilor a adoptat Proiectul de Hotărâre privind încuviinţarea percheziţiei domiciliare, reţinerii şi arestării preventive a domnului deputat Boldea Mihail, în dosarul nr.68/DP/2012 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia pentru Investigarea Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.

Vă mulţumesc pentru participare, stimaţi colegi.

Vă doresc o zi bună în continuare şi o săptămână bună.

De altfel, ne vedem în plenul Camerei Deputaţilor săptămâna viitoare. Să auzim numai de bine.

Şedinţa birourilor reunite ale celor două Camere, mâine, la ora 11,00, la Camera Deputaţilor.

Şedinţa s-a încheiat la ora 15,20.

-//-

Şedinţa Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi

Lu 19-03-2012 [...] Video - 3:52:01 150 kbps 384x288

Documente...? Nicidecum.



Recunosc că nu am răbdare să-l citesc...

Suntem foarte mândri de ceva, nimeni nu spune de ce anume


Nici nu ştiu dacă sunt enervat sau amuzat... am să povestesc deci în stil Creangă, respectiv să umblu creanga pe site-uri.

Citeam ieri următoarea ştire. O reiau exhaustiv pentru a arăta că de fapt nu se spune nimic.
Consiliul Drepturilor Omului din cadrul ONU votează vineri o rezoluţie iniţiată de România în domeniul promovării drepturilor omului şi democraţiei, a anunţat secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Externe (MAE) Bogdan Aurescu.


"Vineri, în Consiliul Drepturilor Omului de la Geneva va fi votată o rezoluţie importantă iniţiată de România în ceea ce priveşte drepturile omului şi democraţia. Sperăm că această rezoluţie va fi votată de o largă majoritate a membrilor Consiliului Drepturilor Omului. Aceasta va fi o altă contribuţie a României la sistemul ONU în ceea ce priveşte promovarea valorilor importante care sunt deja principii ale legii internaţionale: democraţia şi drepturile omului", a declarat Aurescu miercuri, la Bucureşti, la ceremonia de deschidere a conferinţei "Bucharest International Students Model United Nations 2012".

Rezoluţia care va fi votată vineri, la Geneva, în Consiliul Drepturilor Omului, este al şaselea document referitor la democraţie pe care România îl iniţiază la ONU şi are toate şansele să fie adoptat având drept co-autori peste 50 de state.

Potrivit secretarului de stat în Ministerul Afacerilor Externe Bogdan Aurescu, proiectul de rezoluţie face legătura dintre statul de drept, democraţie şi drepturile omului, fiind primul document iniţiat de ţara noastră în Consiliul Drepturilor Omului, şi face parte din preocupările României la ONU începând cu anul 2000.
"Proiectul de rezoluţie se înscrie într-o linie de preocupare în timp a României care începând cu 2000 până în 2005 a promovat documente care se referă la o astfel de problematică. În 2000, rezoluţia se referea la promovarea şi consolidarea democraţiei, în 2001 la continuarea dialogului privind măsurile de promovare şi consolidare a democraţiei, în 2003 la interdependenţa dintre democraţie şi drepturile omului, în 2004 la rolul organizaţiilor regionale, subregionale (...) în promovarea democraţiei, iar în 2005 făcea legătura dintre democraţie şi statul de drept. Acestea au fost rezoluţii promovate în cadrul Comisiei drepturilor omului care este organismul reformat şi transformat în acest Consiliu al Drepturilor Omului de acum", a declarat, pentru AGERPRES, Aurescu.

Reprezentantul MAE a mai arătat că acest document are şi o valoare practică pentru statele din Orientul Mijlociu şi Africa de Nord, în contextul evenimentelor care au avut loc în urmă cu un an.
"Aici sunt state care sunt interesate să vadă ce soluţii pot aplica pentru tranziţia spre un stat democratic, spre stat de drept, spre o construcţie statală care să îmbine şi protecţia drepturilor omului, care fusese afectată în regimurile anterioare revoluţiilor arabe", a mai spus secretarul de stat.

Celor cinci iniţiative româneşti li se adaugă rezoluţia promovată de SUA în 1999 privind promovarea dreptului la democraţie, adoptată de Comisia ONU pentru Drepturile Omului şi rezoluţia promovată de Peru în 2002 privind noi măsuri de promovare şi consolidare a democraţiei, precum şi rezoluţia promovată de SUA în 2010, privind libertatea de asociere şi întrunire, adoptată de Consiliul ONU pentru Drepturile Omului.

http://www.agerpres.ro/media/images/2012-03/032307131164487551.jpg


Cele opt rezoluţii sunt primele documente adoptate în cadrul ONU privind promovarea democraţiei, a statului de drept şi a legăturii dintre democraţie şi drepturile omului. De asemenea, acestea identifică, pentru prima dată în cadrul Organizaţiei, componentele esenţiale ale unui regim democratic şi ale statului de drept, şi legătura intrinsecă dintre promovarea democraţiei şi statului de drept şi respectarea drepturilor omului.

De la înfiinţarea Consiliului Drepturilor Omului, în 2006 şi până în prezent, acesta nu a mai abordat tema democraţiei şi a drepturilor omului, cu excepţia iniţiativei americane din 2010, datorită dinamicii nefavorabile unor iniţiative progresiste promovate de Grupul African, Organizaţia Conferinţei Islamice (OCI) etc.

Evenimentele din Orientul Mijlociu şi intensificarea curentelor de democratizare la nivel global au creat un climat favorabil reluării iniţiativelor privind promovarea democraţiei în cadrul ONU. Mai mult, ofensiva unor state, care urmăresc să impună propria viziune asupra democraţiei la nivel global, determină intensificarea eforturilor pentru reafirmarea principiilor şi valorilor comune care stau la baza democraţiei, care pot constitui un ghid pentru democraţiile în tranziţie. AGERPRES

(http://www.agerpres.ro/media/index.php/politic/item/112513-Consiliul-Drepturilor-Omului-din-cadrul-ONU-voteaza-vineri-rezolutia-initiata-de-Romania-privind-democratia.html)

Deci ne lăudăm cu un mare succes al iniţierii unui proiect de rezoluţie care va fi votat vineri (respectiv ieri). Nu se spune despre ce anume este rezoluţia, ce anume schimbă, ce anume modifică... ce anume... Cu siguranţă însă este ceva important de vreme ce există o asemenea promovare de care internetul este plin.

Bine domnule, mi-am spus eu, nu ştiu ăştia să facă o ştire, vorbesc pe mai mult de o pagină şi uită esenţialul, respectiv despre ce tratează rezoluţia asta, ce anume schimbă în viaţa noastră. Haidem să mergem la sursă... trebuie să fie pe la Consiliu ăsta o urmă dacă e aşa importantă rezoluţia de urlă mass-media în asemenea hal.

Bag rapid pe Google un Human Rights Council, mă trimite undeva, mă redirecţionează în altă parte... ajung cumva, undeva, cu drepturile omului. OK... News and Events... nimic despre rezoluţia extraordinară iniţiată de către România. Mai pierd un pic de timp pe site... Domnule, dezorganizaţi rău de tot... sinteze rămase de prin 2011... Zic să aştept, că doar astăzi nu e mâine şi cu siguranţă în ziua de vineri trebuie să scrie ceva.

Vine vineri (ieri) şi ai noştri se bucură nespus. Citez iarăşi totul pentru a se vede că subiectul rezoluţiei rămâne încă neclar... cert este că vorbim despre o mare împlinire.
Rezoluţia iniţiată de România privind drepturile omului, democraţia şi statul de drept a fost adoptată de Consiliul Drepturilor Omului
Tip:
Comunicat de presă
Data:
23.03.2012

MAE salută adoptarea astăzi, 23 martie 2012, la Geneva, de către Consiliul Drepturilor Omului (CDO) al ONU a Rezoluţiei privind drepturile omului, democraţia şi statul de drept, iniţiată de România.

Aceasta este prima rezoluţie pe aceasta temă de la înfiinţarea Consiliului Drepturilor Omului în 2006.

Rezoluţia CDO reprezintă cel mai amplu şi cuprinzător text negociat într-un for multilateral interguvernamental care conţine descrierea principiilor, valorilor şi mecanismelor care definesc democraţia şi statul de drept în contextul drepturilor omului. Aceasta introduce pentru prima oară în Consiliul Drepturilor Omului tema conexiunii dintre cele trei elemente esenţiale: democraţie, drepturile omului şi statul de drept. Rezoluţia oferă totodată fundamentul conceptual pentru diseminarea la nivel global a conceptului modern de democraţie şi, în acelaşi timp, baza pentru efortul şi iniţiativele concrete de transfer al lecţiilor învăţate în tranziţia la democraţie pe care România doreşte să îl realizeze pentru statele care în ultimul an au cunoscut astfel de procese, de exemplu în Africa de Nord şi Orientul Mijlociu.

Recunoaşterea valorii acesteia este reflectată atât de numărul de voturi în Consiliul Drepturilor Omului (43 de voturi în favoare din cele 47 state membre ale Consiliului Drepturilor Omului, două abţineri şi două absenţe), cât şi de numărul impresionant de co-sponsori (124 de state) de pe toate continentele, indiferent de nivelul de dezvoltare, tradiţii locale, valori culturale.

Relevanţa şi actualitatea temei derivă din actuala dinamică internaţională, marcată de multiplicarea mişcărilor populare pentru apărarea dreptului la libertate şi demnitate umană şi din faptul că tot mai multe state optează pentru valorile democraţiei ca repere esenţiale ale dezvoltării societăţii lor.

În promovarea şi elaborarea textului rezoluţiei, România s-a bucurat de o cooperare trans-regională de o amploare deosebită. În acest sens, ca urmare a demersurilor României pe lângă potenţialele state interesate, a fost constituit un „grup-nucleu” care a condus procesul de negociere: România (Grupul est-european), Maroc, Tunisia (Grupul african), Norvegia (Grupul vestic şi alte state), Peru (Grupul latino-american), Qatar (Grupul asiatic).

Iniţiativa constituie o contribuţie importantă a României la activitatea Consiliului Drepturilor Omului, unde ţara noastră participă cu un al doilea mandat (iunie 2011 – decembrie 2014), precum şi o dovadă a implicării României în efortul multilateral de promovare şi protejare a drepturilor omului.

De asemenea, rezoluţia promovată de România se înscrie deplinhttp://www.blogger.com/img/blank.gif în cadrul eforturilor depuse de Uniunea Europeană pentru promovarea democraţiei şi a drepturilor omului la nivel global, ca dimensiune prioritară a relaţiilor externe ale UE.
(http://www.mae.ro/node/12729)
Rezoluţia privind drepturile omului, democraţia şi statul de drept, iniţiată de România... este parcă un banc. Păi tocmai noi să iniţiem o asemenea chestiune? E de râs. Trebuie să văd ce şi cum. Intru iar pe site-ul ONU cu Drepturile Omului şi găsesc de data asta un document cu ce au munci cei de la Consiliu pe data de 23 martie. GATAAAA! I-am prins... Dar, hmmmm... ceva nu e în ordine. Deschid http://www.ohchr.org/EN/NewsEvents/Pages/DisplayNews.aspx?NewsID=12009&LangID=E şi citesc în disperare să văd măreaţa împlinire a României cu drepturile omului şi democraţia şi statul de drept.
Human Rights Council extends mandates of Special Rapporteur on Myanmar and the Commission of Inquiry on Syria

Human Rights Council
MORNING 23 March 2012

Also Adopts Texts on Human Rights and Counter-Terrorism, Human Rights and Good Governance, the Social Forum, and the Forum on Minority Issues


În sumar nu văd nici o măreaţă împlinire. Unde este succesul României? Drepturile omului există, nu există partea specifică, cea cu statul de drept şi democraţia... Îmi zic că o fi partea cu "Good Governance", statul de drept şi democraţia are un pic de-a face cu "buna guvernanţă"...

In a resolution (A/HRC/19/L.26) regarding the role of good governance in the promotion and protection of human rights, adopted without a vote as orally revised, the Council welcomes the growing trend towards the universal ratification of the United Nations Convention against Corruption, and encourages States that have not yet ratified to consider doing so...

Hmmmm... nu poate fi asta, scrie clar, "adopted without a vote"... la MAE spune şi mai clar, că este în română... "(43 de voturi în favoare din cele 47 state membre ale Consiliului Drepturilor Omului, două abţineri şi două absenţe)"

Să fiu totuşi culant şi să caut ce e cu năzbâtia asta... A/HRC/19/L.26

Badabim-badabum...

http://blog.unwatch.org/wp-content/uploads/Role-of-Good-Governance-in-Human-Rights1.pdf

Guided by... Recalling Human Rights Council resolution... Welcoming the resolve... Noting the ongoing work... deja a trecut o pagină, cât de mult se pot lungi cu introducerea?... Recognizing the importance of... Recognizing also that... Stressing that good governance... da domnule, şi eu sunt deja stresat de rezoluţia asta... cât mai e introducerea?... Stressing also in the above context... exact, şi eu stressing also in the above context... Recognizing the increasing... Realizing that the fight against corruption at all levels... deja seamănă un pic a scriitură politică românească, recunosc limbajul de lemn... Recognizing that effective anti-corruption measures... să ştii că i-am prins, ăştia sunt români... Stressing the importance of policy... iarăşi cu stresul... Stressing also the importance... terminaţi fraţilor cu stresul ăsta că mă stresaţi de tot... Reaffirming the righ... Recognizing that a professional... Recognizing also that the knowledge... URAAAA! După două pagini de stressing vine ceva cu cifre, deci rezoluţia afirmă totuşi ceva măcar pe ultima pagină. Dar stai! ce fac ăştia aici? Welcomes the growing... Underlines the fact... Invites the Secretary-General... Invites States Members... spune bre ceva, se termină hârtia şi nu ai spus nimic... Requests the High Commissioner... asta este, ultimul paragraf, au lăsat la final ce e mai bun... uite, se cere ceva:
Requests the High Commissioner, in consultation with relevant United Nations agencies, funds and programmes, to prepare and present to the Human Rights Council, at its twenty-forth session, a comprehensive report outlining the role of the public service as an essential component of good governance, including a compilation of best practices based on information received from the above-mentioned stakeholders.

Deci ditamai rezoluţia ca să ceară un raport? Cu asta mi-am pierdut eu timpul trei zile? Hai că nu se poate, trebuie să fie vorba despre cu totul altceva. Eu rog pe cei responsabili, în frunte cu domnul Aurescu care m-a dus pe acest drum al pierzaniei de timp, să mă convingă că rezoluţia iniţiată de România este cu adevărat ceva important, vizionar, care rezolvă încălcarea drepturilor omului. Vă rog să-mi daţi un link spre rezoluţia cu pricina... că eu nu mai pot. Eu aştept şi să nu găsiţi scuza că nu aţi ştiut că am scris articolul că ştiu că vă informează "serviciile" şi Google. Un link cât se poate de repede, că sunt ssssstressing also in the above context.
© Gheorghe Florescu, 2008 Acest site este un pamflet politic şi, uneori, cultural, trebuie deci tratat ca atare.