Politici filtrate de raţiune: A fost moţiune dar nu a cenzurat nimic

Moţiune de cenzură a opoziţiei privind politica fiscal-bugetară

Miercuri, 13 Mai 2009 15:26

Parlamentarii de la Bucureşti vor dezbate şi vota astăzi moţiunea de cenzură a opoziţiei privind politica fiscal-bugetară.

Moţiunea de cenzură este semnată de 124 de parlamentari PNL şi UDMR. Aceştia critică politica fiscală promovată de actualul guvern în ultimele patru luni şi acuză coaliţia PD-L - PSD de nerespectarea promisiunilor electorale privind creşterea salariilor şi a pensiilor, aplicarea unor măsuri pentru reducerea fiscalităţii sau reducerea TVA la 5% pentru alimentele de bază. Opoziţia este nemulţumită de recenta rectificare bugetară, precizând că aceasta a produs subfinanţarea unor domenii ca educaţia, cercetarea, siguranţa şi ordinea publică, armata şi agricultura. PNL şi UDMR susţin că aplicarea impozitului minim garantat va falimenta sute de întreprinderi mici şi mijlocii. Totodată, semnatarii moţiunii de cenzură spun că prin ordonanţa de urgenţă privind îmbunătăţirea activităţii publice guvernul politizează serviciile din subordinea unor ministere.

(Prin Monitoring Media: Radio România Actualităţi, Ora: 07:00)

Declaraţia lui Emil Boc, despre moţiunea de cenzură

Miercuri, 13 Mai 2009 13:53

Emil Boc: Domnule preşedinte al Senatului, doamnă preşedintă a Camerei Deputaţilor, doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori, doamnelor şi domnilor miniştri, doamnelor şi domnilor, iniţierea unei moţiuni de cenzură reprezintă un drept constituţional al opoziţiei şi, ca atare, suntem aici pentru a răspunde moţiunii de cenzură iniţiată. Însă adevărata moţiune de cenzură este cea declanşată astăzi de către Comisia Europeană împotriva iresponsabilei guvernări PNL din anul 2008. Este vorba de faptul că astăzi, din nefericire, Comisia Europeană declanşează procedura de deficit excesiv împotriva României, ca urmare a faptului că în anul 2008 guvernul PNL a dus România la marginea prăpastiei şi, în condiţiile unei creşteri economice de 7,8%, a lăsat ţara cu un deficit de 5,4%. Repet, din nefericire, această procedură este îndreptată împotriva României şi 22 de milioane de români suferă şi sunt afectaţi de guvernarea iresponsabilă a vechiului guvern PNL. Eminenţa politică şi economică a PNL a dat României cea mai şocantă prăbuşire economică din ultimii 20 de ani. PNL a transformat o creştere economică de 7,8% într-un deficit bugetar de 5,4%. Cu alte cuvinte, banii munciţi de români au mers la buget, iar liberalii i-au topit ca la cazino şi ne-au lăsat pe toţi datori. România, din nefericire, riscă acum din cauza guvernării iresponsabile PNL amenzi de miliarde de euro şi sancţiunea posibilă a tăierii unor fonduri europene. Guvernul PSD-PD-L, pe care îl reprezint, este obligat - şi subliniez este obligat - să reducă deficitul bugetar pentru a încerca să evite sancţiunile financiare care planează asupra României. Acesta este de fapt şi paradoxul acestei moţiuni. În fapt, cei care iniţiază această moţiune sunt cei care sunt vinovaţi de declanşarea procedurii de deficit excesiv şi de situaţia dificilă economică pe care au lăsat-o la sfârşitul anului 2008. Cu alte cuvinte, "hoţul strigă hoţul". În loc de această moţiune de cenzură, PNL ar trebui să explice românilor cum au reuşit să transforme bazele prosperităţii în premisele dezastrului. PNL ar trebui să explice cum a explodat deficitul bugetar la 5,4% din PIB în 2008, să explice cum visteria trezoreriei a fost golită, utilizându-se până şi banii acumulaţi din privatizare. Şi dacă i-ar fi cheltuit cu folos pe investiţii ar fi fost util, dar, din nefericire, i-a cheltuit doar pe consum. PNL ar trebui să explice românilor cum au reuşit să reducă ratingul de ţară sub categoria de investment grade. PNL ar trebui să dea socoteală românilor pentru modul iresponsabil în care au cheltuit, în trimestrul IV al anului 2008, 4,5 miliarde de euro. A fost cea mai neagră perioadă din istoria finanţelor româneşti. Şi doar să facem o comparaţie. România va împrumuta de la Comisia Europeană cinci miliarde de euro. PNL a cheltuit în trei luni 4,5 miliarde de euro, adică a cheltuit în trei luni de zile ceea ce noi am împrumutat pentru doi ani de zile de la Comisia Europeană - asta înseamnă iresponsabilitate în administrarea banului public. PNL ar trebui să explice românilor cum investitorii străini şi, implicit, investiţiile străine au scăzut, astfel încât investiţiile străine au scăzut de la 963 de milioane de euro în octombrie 2008 la mai puţin de 400 de milioane de euro în decembrie 2008. Şi acest şir al explicaţiilor pe care PNL ar trebui să le dea în faţa românilor ar putea continua. Doar raţiunile de timp mă obligă să mă opresc aici. Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori, care ar fi fost consecinţele continuării politicilor fiscale ale PNL din anul 2008 şi în anul 2009. Consecinţa ar fi fost un deficit bugetar de 9%. Care ar fi fost consecinţele aprobării proiectului de buget pe anul 2009 depus de guvernul Tăriceanu spre aprobare la parlament. Am fi avut un deficit bugetar de 11% din PIB pentru anul 2009. Şi acesta în condiţiile în care astăzi, repet, din nefericire, se declanşează împotriva României procedura de deficit excesiv, ca urmare a guvernării iresponsabile din anul 2008, când PNL a dublat deficitul pe care şi l-a prognozat, ajungând la 5,4%. Ne-ar fi oferit în 2009 un deficit de 11%, aruncând definitiv ţara în prăpastie, fără nici o şansă de a reveni pe drumul dezvoltării. Acesta este partidul care astăzi vine şi iniţiază moţiunea de cenzură. În aceste condiţii, la care se adaugă şi criza economică, pe care o cunoaştem cu toţii, guvernul PD-L PSD a făcut din decembrie 2008 paşi importanţi pe calea redresării dezechilibrului fiscal. Ne-am asumat necesitatea ajustării cheltuielilor publice şi a deficitului bugetar, în condiţiile, repet, unei crize economice presante. Chiar şi în aceste condiţii am adoptat un program agresiv de investiţii publice în infrastructură. 20% din banii bugetului sunt alocaţi pentru investiţii, adică 37,9 miliarde lei, reprezentând 7,1% din PIB. Cu alte cuvinte, chiar în condiţii de criză, acest guvern acordă cea mai mare sumă de bani pe care un guvern al României a dat-o vreodată pentru investiţii. Aceşti bani sunt direcţionaţi spre investiţiile din transport, din mediu, din educaţie, din sănătate, din reabilitarea termică a blocurilor de locuit, pentru refacerea instrastructurii din mediul rural ş.a.m.d. De exemplu, numai în domeniul transporturilor, cu cei 4.813 milioane de lei asigurăm finanţarea a cel puţin următoarelor obiective majore de investiţii: autostrada Transilvania, autostrada Bucureşti-Braşov, fluidizarea traficului pe DN 1, centura Ploieşti, centura Cluj est, centura Constanţa, reabilitarea DN 6, Drobeta Turnu Severin-Lugoj, construcţia centurii Deva-Orăştie; reabilitare cale ferată Bucureşti-Constanţa, Magistra IV metrou; şi, evident, şirul exemplificărilor poate continua. Ca să nu mai vorbim de faptul că numai pentru reabilitarea termică a blocurilor de locuit sunt alocate de 17 ori mai mulţi bani în acest an decât în anul 2008 şi aceleaşi sume de trei sau de patru ori sunt mai mari în ceea ce priveşte alocările pentru infrastructura din mediul rural. În al doilea rând, am pus accent pe absorbţia fondurilor europene. Citind moţiunea de cenzură, aţi putut observa că acest cuvânt "fonduri europene" lipseşte cu desăvârşire şi, pe bună dreptate, ne-am pus întrebarea: "Oare de ce PNL nu suflă un cuvânt despre fondurile europene?".

Ne-am pus întrebarea: "Oare de ce PNL nu suflă un cuvânt despre fondurile europene?" Pentru că, în doar patru luni de zile, Guvernul PSD - PD-L a reuşit să ajungă ceea ce a făcut vechea guvernare în 2 ani de zile în materie absorbţie a fondurilor comunitare, adică a făcut în patru luni de zile cât au făcut ceilalţi în doi ani de zile şi, evident, suntem într-un ritm accelerat de absorbţie a fondurilor europene. În al treilea rând, chiar şi în aceste condiţii economice dificile, menţinem motorul dezvoltării economice, motor pe care îl reprezintă cota unică de impozitare de 16%, care nu a fost modificată, menţinem acelaşi nivel al TVA; şi asta spun, în condiţiile în care în alte ţări din preajma noastră, în condiţiile acestei dificile crize economice, au loc creşteri de TVA de la 20% la 25%, scăderi ale pensiilor şi salariilor, toate, repet, în aceleaşi condiţii economice în care ne învârtim şi noi ne aflăm ca ţară. Am înfiinţat Fondul de Garantare şi de Contragarantare pentru susţinerea IMM. Am achitat de asemenea datoriile la nivel naţional ale vechiului guvern, de aproximativ 1 miliard de euro. Am continuat şi am extins Programul "rabla". Am simplificat procedurile de achiziţii publice. În acest context, al accentului pe care l-am pus pe componenta economică, ca principală modalitate de ieşire din criza economică în care ne aflăm, adică apărarea locurilor de muncă prin investiţii, în acelaşi timp nu am neglijat componenta socială, atât de necesară oricărui act de guvernare. Am spus încă de la începutul mandatului, de la această tribună, că acest guvern nu va uita pe nimeni şi nimeni nu va fi abandonat. Asta înseamnă că în primul rând am avut şi vom avea grijă de acele categorii sociale care sunt cele mai vulnerabile în faţa efectelor crizei economice. În aceste condiţii, deja am instituit pensia socială minimă, de 300 de lei începând cu 1 aprilie şi de 350 de lei începând cu 1 octombrie. De asemenea, pensiile în acest an vor creşte cu 5%, cu 3% de la 1 aprilie şi cu încă 2% de la 1 octombrie. Asta demonstrează că acest guvern, punând accentul pe componenta economică, în acelaşi timp este atent cu această componentă socială atât de necesară unei societăţi echilibrate. Nu în ultimul rând, am luat decizia de a mai extinde cu trei luni perioada ajutorului de şomaj şi, nu în ultimul rând, în perioada şomajului tehnic, tot timp de trei luni, statul este acela care suportă cheltuielile legate de contribuţiile de asigurări sociale ale angajatorului şi ale angajatului. De asemenea, pentru categoriile sociale cele mai vulnerabile din societate, adică pentru pensionarii cu pensii sub 6 milioane de lei vechi, se acordă medicamente compensate în proporţie de 90%. Şi tot în aceste condiţii economice dificile, achităm salariile şi pensiile; şi, spun încă o dată foarte exact, valoarea cheltuielilor cu pensiile şi salariile este mai mare decât cea din anul 2008, întrucât noi aplicăm de la 1 ianuarie toate majorările de salarii şi pensii care au avut loc pe parcursul anilor anteriori. Deci acest guvern îşi achită până în ultimul detaliu toate obligaţiile sociale legate de pensii, salarii, alocaţii sociale, am achitat şi cel de-al 13-lea salariu, tocmai ca o dovadă a respectului pentru cei care muncesc. Nu în ultimul rând, bugetarii de lux ai Guvernului Tăriceanu au fost puşi în locul firesc pe care îl merită, şi anume s-a renunţat la salariile de 30 de mii, 40 de mii de euro pe lună pentru şefii de agenţii şi alte structuri din subordinea guvernului şi toţi aceşti bugetari de lux astăzi au salarii de 48 de milioane de lei vechi, atât şi nimic mai mult.

Doamnelor şi domnilor, situaţia economică rămâne grea în toată Europa, inclusiv în România, însă nu mai suntem în situaţia foarte gravă de la sfârşitul anului trecut şi începutul acestui an. Lucrurile încep să se schimbe în bine, au apărut primele semne concrete că economia românească a încetat declinul rapid, s-a stabilizat şi înregistrează în unele sectoare valori pozitive. Subliniez, situaţia nu este încă rezolvată, dar acţiunile guvernului încep să îşi arate eficienţa. Şi o să vă ofer câteva exemple prin care putem arăta că există semne pozitive că lucrurile încep să se schimbe în bine. 1. Stabilitatea cursului de schimb. Începând cu data de 20 martie 2009, moneda naţională a înregistrat o apreciere continuă, ajungând la 4,15 în 11 mai, de la 4,29 lei euro în 20 martie. Asta înseamnă că valoarea leului a început să crească uşor, marcând această tendinţă de stabilizare. Economiile în lei ale populaţiei nu mai pierd valoare, sub apăsarea unui curs de schimb slab. 2. A scăzut rata dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale şi acest semnal are toate şansele să faciliteze accesul la creditele necesare pentru finanţarea investiţiilor. În această situaţie, este de aşteptat creşterea producţiei şi apariţia de noi locuri de muncă. Ne aşteptăm în viitorul apropiat ca acest semnal să fie preluat de către băncile comerciale, prin deblocarea creditării. În fapt, doamnelor şi domnilor, esenţa acordului de împrumut cu FMI în valoare de 13 miliarde de euro a fost tocmai ceea ce am menţionat mai înainte: stabilitatea cursului leu-euro şi deblocarea creditării în economia românească. Prin faptul că cei 13 miliarde de euro vor merge la Banca Naţională a României pentru consolidarea rezervelor valutare ale ţării creăm premisele pentru stabilitatea cursului euro-leu şi pentru existenţa lichidităţilor pe piaţă, astfel încât creditarea să fie deblocată. Şi, repet, semnalele pozitive au început deja să apară, prin scăderea ratei dobânzii de referinţă a BNR. 3. Un alt semnal pozitiv: încetinirea ritmului de creştere a şomajului. Şomajul în luna aprilie s-a majorat numai cu 4 mii de persoane, ceea ce înseamnă doar o creştere a şomajului de 0,1%, adică de la 413 mii persoane în luna martie am ajuns la 417 mii de persoane în luna aprilie. Mai mult decât atât, şomajul în 15 judeţe s-a redus, iar rata şomajului per total pe ţară a rămas în luna aprilie constantă 5,6%, 5,7% - şi spun asta în condiţiile în care în foarte multe ţări europene rata şomajului este cu 2 cifre, iar în România faptul îmbucurător pentru moment este că a încetinit ritmul şomajului şi locurile de muncă ale românilor sunt păstrate şi tot mai mult apar soluţii pentru noi locuri de muncă. În al patrulea rând, ultimele statistici spun că pericolul inflaţiei este ţinut sub control, cu efecte benefice asupra puterii de cumpărare a populaţiei. Inflaţia lunară a scăzut în aprilie la jumătatea nivelului înregistrat în martie. Rata anuală a inflaţiei este în uşoară scădere, în contextul ieftinirii pieţei serviciilor. De asemenea, BNR a revizuit în scădere proiecţia privind rata inflaţiei pe anul 2009. Un alt semn pozitiv vine din domeniul construcţiilor. În al 5-lea rând, în consecinţă, putem constata o revigorare a sectorului construcţiilor. Este de subliniat faptul că în luna februarie în domeniul construcţiilor a însemnat şi o revigorare a cererii ilustrată de numărul de autorizaţii pentru construcţiile rezidenţiale. Numărul autorizaţiilor eliberate pentru locuinţe a fost în februarie 2009 de 3.739. faţă de numai 2.469 în luna ianuarie 2009. Numărul autorizaţiilor pentru clădirile rezidenţiale eliberate în februarie 2009 a fost cu 8,7 mai mic decât cel la finalul lui februarie 2008.

Cu alte cuvinte, există un semnal pozitiv şi în privinţa sectorului construcţiilor. În al şaselea rând, un alt semn pozitiv este legat de creşterea volumului investiţiilor străine directe. În primele două luni ale anului 2009, volumul investiţiilor străine s-a majorat cu 38,1%, comparativ cu perioada corespunzătoare a anului anterior, până la circa 1,4 miliarde de euro. O evoluţie pozitivă se constată în ceea ce priveşte structura investiţiilor străine per surse de provenienţă, concretizată în majorarea contribuţiei participaţiilor de capital, de la 14,8%, cât reprezenta aceasta în primele două luni ale lui 2008, la 45,2% în primele două luni din anul 2009. Investiţiile străine directe din luna februarie au însumat 462 de milioane de euro. Acesta este un semnal extrem de pozitiv că ceea ce am făcut până acum pentru mediul de afaceri este corect. Adică menţinerea cotei unice de impozitare de 16%, una dintre cele mai atractive din întreaga UE, ne dă în continuare posibilitatea să fim un mediu investiţional atractiv pentru cei care doresc să investească în continuare în România. În al şaselea rând, exporturile din luna martie au fost cu circa 500 de milioane de euro peste cele din luna februarie, în condiţiile în care cursul de schimb nu s-a mai depreciat. În al optulea rând, Agenţia de rating Moody's a reconfirmat în martie statutului de investment grade al României, ceea ce conduce la menţinerea nivelului de încredere asupra mediului investiţional din România. Este un lucru, repet, pozitiv, care arată că ceea ce am făcut este corect. Nu în ultimul rând, aş sublinia al nouălea element pozitiv, revigorarea încasărilor bugetare în luna aprilie. Din acest punct de vedere, în luna aprilie s-au realizat încasări mai mari, 15,3 miliarde de lei în aprilie, comparativ cu lunile ianuarie, 15 miliarde, februarie, 10,9 miliarde, martie, 12,1 miliarde de lei. Deci este încă un semnal că ceea ce facem este corect şi că suntem pe drumul cel bun din punctul de vedere al relansării activităţii economice. În aceste condiţii, discutăm despre actuala moţiune de cenzură. Autorii moţiunii de cenzură utilizează interpretarea eronată şi prezentarea trunchiată a informaţiilor, ca modalitate principală de argumentare în conţinutul moţiunii de cenzură. Iată câteva exemple: investiţiile străine nete, spun autorii moţiunii, au fost în anii 2007-2008 în sumă de 16,2 miliarde de euro, iar la sfârşitul anului 2006, din 1991, soldul investiţiilor străine directe era de 34,5 miliarde de euro. Investiţiile din cei doi ani reprezentau mai puţin de jumătate din soldul existent la sfârşitul anului 2006, dar în moţiune jumătatea a devenit dublare, demonstrând încă o dată lipsa de profesionalism a acelora care au alcătuit conţinutul acestei moţiuni de cenzură. Mai mult decât atât, dacă veţi citi textul moţiunii, veţi găsi expresii de genul: „fondurile de privatizare au fost folosite pentru plata unor datorii ale Autorităţii Naţionale a Drumurilor".

Doamnelor şi domnilor colegi de la PNL, Autoritatea Naţională a Drumurilor nu există! Nu există o asemenea entitate în România! Şi era de preferat ca atunci când se alcătuieşte o asemenea moţiune de cenzură să se cunoască existenţa acelor autorităţi care există în statul român. Iar dacă este să vorbim de plata datoriilor Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale, în sumă de 2.018 milioane de lei, acestea au fost achitate din prevederile bugetare aprobate Ministerului Transporturilor şi infrastructurii pe anul 2009 şi nu din fondurile de privatizare. Am fi preferat să achităm ceva din fondurile de privatizare, numai că le-aţi golit şi le-aţi cheltuit pe toate, că nu aţi mai lăsat nimic. Ai aplicat politica: după noi, potopul sau pârjolul câmpiilor şi al tuturor lucrurilor care v-au stat în cale în anul 2008, inclusiv pârjolirea finanţelor publice ale ţării. De asemenea, în această moţiune impozitul minim a fost mistificat şi prezentat deformat. O să vă ofer câteva exemple în acest sens. Aţi spus dumneavoastră că acest impozit este aplicat în Franţa, în Ungaria şi în alte ţări, dar într-o manieră total diferită. Aţi uitat însă să spuneţi că acest impozit este în Franţa minim de peste 35 de ani şi că în forma lui iniţială a avut un caracter generalizat, exact cum este în forma noastră existentă. Adică, dacă este să spunem adevărul, el trebuie prezentat aşa cum este el. Dintre toate statele membre ale UE, România are cea mai scăzută pondere a veniturilor în PIB. Ponderea veniturilor totale în România, în 2008, a reprezentat 32,8% din PIB, sub media zonei euro, care a fost de 45,2% din PIB. Astfel, România ocupă ultimul loc din cele 27 de state membre ale UE. Rata de taxare la impozitul pe profit în România este de 16%, printre cele mai scăzute din Europa. La polul opus se situează Belgia, 33%, Spania, 32,5%, Marea Britanie, 30%. Veniturile colectate din impozitul pe profit în România reprezintă 3,1% din PIB. În economiile din zona comunităţii europene, Cehia a acumulat 4,8% din PIB, cotă de impozitare 21%. Slovenia încasează 3,4% din PIB, iar Ungaria 2,8% din PIB. Încasările din impozitul pe venit reprezintă doar 3,3% din PIB în România şi Bulgaria, în timp ce în Ungaria acestea reprezintă peste 7%, adică 20,6% din totalul veniturilor bugetare, iar în Polonia 5,3% din PIB, adică 16,5% din totalul veniturilor bugetare. România are un nivel scăzut al ratei de taxare la TVA, colectând un procent din PIB, venituri la nivelul mediu al UE, 8% din PIB. În perspectiva economiilor emergente din centrul şi estul Europei, Bulgaria deţine cel mai ridicat nivel de colectare ca procent din PIB pentru TVA, 12% din PIB. De asemenea, în România încasările din accize reprezintă 3% din PIB, în timp ce Bulgaria deţine cel mai ridicat nivel de colectare ca procent din PIB pentru accize, 5,8% din PIB, adică 17,6% din totalul veniturilor bugetare. În faţa acestei realităţi, care ne arată că avem practic cea mai joasă rată de fiscalitate din UE, la limita inferioară, repet, a fiscalităţii UE, am ales lărgirea bazei de impozitare şi nu împovărarea contribuabililor. Valoarea ridicată a bazei de impozitare pentru impozitul pe profit a impus introducerea acestei măsuri limitative, care vizează asigurarea unui sistem fiscal echitabil şi corect pentru toţi contribuabilii. Subliniez, volatilitatea ridicată a bazei de impozitare pentru impozitul pe profit a determinat acest lucru. Totodată introducerea impozitului minim a vizat descurajarea comportamentului de free rider, prin care o parte a agenţilor economici urmăresc obţinerea de beneficii fără achitarea obligaţiilor către stat. Şi evident, şi rolul observaţiilor cu privire la conţinutul moţiunii, care reflectă şi denotă lipsa de profesionalism şi de neînţelegere de către autorii moţiunii poate continua. S-au făcut în conţinutul moţiunii referiri la ordonanţa cu privire la serviciile deconcentrate. Vreau să spun foarte clar şi direct, această ordonanţă de urgenţă urmăreşte eficientizarea, profesionalizarea managementului administraţiei publice locale. Este vorba de serviciile publice deconcentrate, care se află în subordinea guvernului, a ministerelor şi care acţionează în teritoriu. Singurul criteriu pe care îl avem şi îl propunem este acela al performanţei, al indicatorilor care urmăresc exigenţele legate de modul cum sunt cheltuiţi eficient banii publici, fără a interfera cu nici un fel de încălcare a vreunei prevederi legale. De altfel, cei care s-au demonstrat a fi performanţi şi buni manageri îşi pot păstra în continuare poziţiile, nu este nici un fel de problemă. Cei care vor pleca au funcţiile publice din care au plecat, deci cu alte cuvinte nu îşi pierd locurile de muncă, dar nu puteţi cere acestui guvern să stea cu mâinile în sân şi să nu aplice performanţa ca unicul criteriu de apreciere în raporturile cu serviciile publice deconcentrate, care sunt în subordinea acestui guvern.

Doamnelor şi domnilor, în încheiere aş vrea doar să vă mai spun două lucruri. Primul este acela că semnele pozitive despre care am povestit din economie şi despre care am menţionat sunt o dovadă a faptului că măsurile pe care actualul guvern PSD-PDL le-a luat sunt bune şi asigură relansarea economică a ţării, opresc scăderea economică pe care ne-a lăsat-o vechea guvernare. Încercăm să răspundem nevoilor de a împiedica sau de a opri sancţionarea României, sancţionarea României de către Comisia Europeană pentru iresponsabilitatea guvernului PNL de anul trecut, care ne-a lăsat cu acel uriaş deficit bugetar de 5,4%, şi suntem nevoiţi să aplicăm aceste constrângeri bugetare. Nu am fi dorit noi să fim aceia care să aplicăm aceste constrângeri bugetare, ar fi fost de dorit ca vechiul guvern să nu fi irosit acei bani, ca astăzi să avem resurse financiare şi să nu fi fost nevoiţi să aplicăm aceste măsuri mai dure, mai aspre astăzi, dar corecte pentru viitorul de mâine al ţării. Avem în vedere acum un plan doi: de asigurare a relansării economice, în urma încheierii acordului de finanţare externă cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional. Acest plan doi de relansare urmăreşte pe de o parte acordarea de garanţii şi ajutoare de stat pentru întreprinderile, firmele care susţin domenii strategice de dezvoltare a economiei naţionale. Vorbim aici de susţinerea agriculturii, vorbim aici de susţinerea unor domenii unde România are un avantaj competitiv în raport cu alte ţări europene, vorbim de domeniul construcţiilor, vorbim de domeniul infrastructurii, vorbim de susţinerea investiţiilor din turism, din mediu, din sănătate, adică este vorba de a pune acum accentul pe acele domenii strategice unde România are un avantaj competitiv în raport cu alte ţări. Şi aceste beneficii nu vor întârzia să apară. În al doilea rând dorim la nivel guvernamental să creăm un mecanism instituţional pentru garantarea creditelor în vederea achiziţionării primei locuinţe. Dorim pe această cale să sprijinim tinerii în achiziţionarea primei locuinţe, pentru dinamizarea pieţei imobiliare şi a sectorului construcţiilor, care în esenţe creează şi menţin locurile de muncă ale românilor. Acest lucru va fi făcut în perioada următoare, ca încă o dovadă pozitivă a aplecării acestui guvern spre componenta economică directă. În al treilea rând sprijinirea producţiei agricole. Aşa cum am spus, agricultura devine o prioritate fundamentală a acestui guvern, ţinând cont de faptul că această ţară se poate transforma dintr-o ţară net importatoare de produse agroalimentare într-o ţară exportatoare de produse agroalimentare. În al patrulea rând, până în 15 iunie vor fi emise actele normative în vederea eliminării a 179 de taxe şi tarife, este vorba de reducerea poverii administrative a contribuabilului prin reducerea poverii financiare şi crearea unui mediu de afaceri mai atractiv. În acelaşi timp vom asigura cofinanţarea fondurilor europene, inclusiv a TVA. Reamintesc faptul că am majorat cota de prefinanţare de la 15% la 20%, tocmai pentru a mări gradul de absorbţie a fondurilor comunitare. Şi, nu în ultimul rând, acest guvern pe care îl reprezint s-a angajat direct în rezolvarea şi adoptarea legilor care fac necesară şi posibilă reforma structurală a societăţii româneşti. Timp de 20 de ani nu s-a făcut ceea ce trebuie astăzi făcut mai mult ca niciodată. Este vorba aici despre descentralizare şi deja am adoptat în guvern primele acte normative pe linia descentralizării în administraţia publică, în domeniul sănătăţii, în domeniul sportului şi vom continua cu domeniul educaţiei, agriculturii, muncii, culturii şi a altor domenii acolo unde descentralizarea este posibilă, o descentralizare care presupune de asemenea nu numai sarcini şi prerogative spre comunităţile locale, ci şi descentralizarea finanţelor pentru îndeplinirea unor asemenea atribuţii. Vorbesc, în al doilea rând, de Legea salarizării unice, care va introduce dreptatea şi va elimina privilegiile din sistemul bugetar, adică vom avea o singură lege a finanţării şi a plăţii salariilor tuturor oamenilor care sunt plătiţi de la stat. Asta înseamnă că un guvern este decis să facă ceea ce trebuie. Nu în ultimul rând, două legi la fel de importante: legea cu privire la responsabilitatea fiscală şi legea cu privire la reforma sistemului de pensii. Sunt legi, repet, care vizează domenii structurale ale societăţii româneşti şi care sunt aşteptate de către toţi românii. În aceste condiţii, doamnelor şi domnilor permiteţi-mi să închei şi să spun că această moţiune de cenzură este în fapt îndreptată împotriva autorilor ei. Vă mulţumesc foarte mult

(Prin Monitoring Media: Antena 3, Ora 10.38)

Crin Antonescu, despre coaliţia de la guvernare: „Zilnic vă faceţi unii pe alţii schizofrenici”

Miercuri, 13 Mai 2009 14:02

Crin Antonescu: Domnule preşedinte, domnule prim-ministru, domnilor colegi, domnilor miniştri, de mai bine de 150 de zile noi asistăm la un spectacol care, deşi se desfăşoară într-un context din ce în ce mai trist, într-un context dramatic pentru întreaga ţară, poate fi calificat, cred, ca o comedie a erorilor

şi o comedie a minciunilor. Dumneavoastră domnilor guvernanţi şi dumneavoastră domnilor colegi din majoritate aţi spus şi continuaţi să spuneţi fără nici o jenă foarte multe minciuni. Nu vă mai amintesc minciunile din campania electorală pentru că nu e nevoie. Ele au intrat în folclor. Şi 50% măriri de salarii la profesori, şi cosmonauţi, şi NASA, şi tot. Dar aţi spus o serie de minciuni care ne-au dus astăzi aici şi care fac, pe noi cei din opoziţie, să socotim că nu există soluţie de continuare cu Guvernul dumneavoastră. Prima mare minciună pe care aţi spus-o domnule prim ministru a fost chiar în seara când nici nu se cunoşteau exact rezultatele alegerilor, dar sondajele vă arătau a fi cu ceva procente în urma PSD-ului. Şi atunci, în ciuda filipicii dumneavoastră de astăzi la adresa PNL, aţi strigat sus şi tare că doriţi să faceţi Guvern cu liberalii pentru că aveţi compatibilitate de program, pentru că aveţi, aţi avea coerenţă de guvernare. Şi nu aţi spus atunci nimic despre aşa-zisul dezastru pe care PNL şi Guvernul său l-ar fi lăsat. Eu nu mai doresc să intru în discuţia despre eterna moştenire pe care o invocaţi. Şi în moţiune vi se răspunde şi vi s-a răspuns în toate felurile. Vreau doar să vă spun două lucruri. Dacă este adevărat ceea ce dumneavoastră susţineţi despre dezastrul din 2008 al Guvernului liberal, atunci dumneavoastră minţeaţi în momentul în care spuneaţi că aveţi compatibilitate de program cu noi şi sunteţi gata să faceţi imediat Guvern împreună cu noi. Dacă, de asemenea, domnii colegi din PSD consideră că a fost un dezastru că s-a făcut risipă în anul 2008, atunci îi invit să se gândească dacă nu cumva această risipă le-a prins bine şi dacă nu cumva sunt coautori. Deci din două, una. Ori nu e adevărat ce spuneţi despre risipa Guvernului liberal, şi atunci minţiţi, ori este adevărat, dar aţi fost complici şi atunci din nou minţiţi. Minţiţi, de asemenea, în momentul în care aţi explicat României că vă aliaţi pentru că e nevoie de un Guvern puternic, care să scoată ţara din criză. Nu e adevărat stimaţi domni. Cei din PD-L aţi foţi puşi de preşedintele Traian Băsescu să vă aliaţi cu PSD-ul la guvernare în încercarea de a anihila, în vederea alegerilor prezidenţiale, maşina de vot a PSD-ului. Iar cei din PSD aţi fost puşi, domnule preşedinte Geoană, să vă aliaţi cu PD-L pentru că grupurile dumneavoastră clientelare nu mai aveau răbdare şi vroiau să intre imediat şi comod la guvernare. Oricum, cu oricine, imediat. Aţi vorbit apoi despre faptul că nu aţi avut cunoştinţă despre criză. Aţi minţit din nou. Aţi fost informaţi despre criză de premierul Tăriceanu cu acte în regulă. Aţi fost informaţi despre criză şi dumneavoastră şi preşedintele Băsescu de SRI, cu acte în regulă. Aţi fost, de asemenea, informaţi de BNR şi de guvernatorul BNR cu acte în regulă. Nu mai puteţi minţi despre faptul că nu aţi avut cunoştinţă despre criză. În ianuarie la investire şi după aceea aţi minţit din nou. Şi deşi acum aveaţi cunoştinţă de criză, aţi vorbit despre creştere economică, aţi vorbit despre stimulente fiscale, aţi vorbit despre înviorarea economiei, aţi vorbit şi vorbiţi în continuare despre solidaritate. Nu aveţi nici un fel de solidaritate, domnilor guvernanţi, nici cu ţara, nici cu întreprinzătorii, nici cu salariaţii, nici cu şomerii. Aveţi solidaritate cu clientela dumneavoastră şi aveţi solidaritate între dumneavoastră atunci când interesele vă coincid. Astăzi vorbim domnule prim ministru, nu despre chestiuni electorale, nu despre partide. Dumneavoastră aici în acest răspuns la moţiune v-aţi răfuit cu PNL. Dar ce aţi spus ţării, pe care o chemaţi la solidaritate? Ce le-aţi spus oamenilor care intră în şomaj? Ce le-aţi spus celor care îşi suspendă activitatea companiilor? Ce le-aţi spus profesorilor pe care i-aţi minţit în modul cel mai jalnic? Nu gâlceava dumneavoastră cu PNL sau a PNL cu dumneavoastră şi acoliţii dumneavoastră îi interesează în primul rând acum pe români. Eu cred că actuala putere continuă să spună minciuni despre situaţia economică şi continuă să ia măsuri aberante. Astăzi discutăm pe marginea acestei moţiuni despre o fiscalitate excesivă şi aberantă şi despre o politizare excesivă şi aberantă pe care dumneavoastră o faceţi prin măsuri, singurele clare pe care le-aţi luat. E o dovadă clară în aceste măsuri că nu avem o guvernare pentru români, ci avem în mod vădit, în mod făţiş o guvernare pentru grupurile clientelare din jurul domnilor Băsescu şi Geoană. De minţit aţi minţit împreună. VĂ rog să guvernaţi împreună. Imediat cum aţi anunţat ţara că faceţi un mare Guvern unitar, coerent ca s-o scoateţi din criză aţi început scandalul. Zilnic vă faceţi unii pe alţii schizofrenici. Sper să n-aveţi dreptate. Sper să exageraţi. Zilnic vă acuzaţi unii pe alţii că sunteţi expiraţi, că sunteţi obstacolul în calea dezvoltării României. Aici aveţi şi unii şi alţii dreptate. Jucaţi o farsă care este pe spinarea românilor. Şi vă spun clar: Domnule preşedinte Emil Boc şi domnule prim ministru şi domnule ministru Blaga, dacă într-adevăr colegii dumneavoastră din PSD dimineaţa sunt la putere şi după-amiază şi seara în opoziţie şi joacă această farsă necinstită, de ce nu faceţi ce am făcut noi când am fost puşi în aceeaşi situaţie? Pentru că social-democraţii români nu vă fac dumneavoastră astăzi decât ce ne-aţi făcut dumneavoastră nouă. Şi noi am avut o soluţie. V-am poftit în opoziţie. O aveţi la dispoziţie. Colegi din PSD, colegi ai lor, ai celor din PD-L. De ce nu impuneţi într-un Guvern în care sunteţi atât de puternici măsurile pe care le credeţi corecte? Vreţi sau nu vreţi impozit forfetar? Îl aud pe preşedintele partidului, domnul Mircea Geoană, arătându-se foarte rezervat. Îl aud pe domnul ministru Niţă însuşi arătându-se foarte rezervat. Când mai vine şi domnul Marian Vanghelie, alaltăieri, atunci îmi dau seama că e chiar cuvântul partidului şi nu vrea impozit forfetar. Vreţi sau nu vreţi? Mulţumiţi-ne că vă dăm prilejul cu această moţiune să arătaţi care vă este poziţia politică şi responsabilitatea politică în această chestiune. Aţi minţit împreună, guvernaţi împreună. Cea mai nefericită măsură, fără îndoială, dintre acestea este că prin impozitul forfetar dumneavoastră anulaţi de fapt cota unică de impozitare. Iar acest cadou otrăvit este suportat tocmai de partea cea mai dinamică a clasei antreprenoriale în România, de întreprinzătorii mici şi mijlocii. Dumneavoastră aţi promis raiul pe pământ. Aţi spus că veţi ajuta mediul de afaceri. Aţi spus că IMM-urile, cu precădere, sunt în interesul dumneavoastră. Care este efectul măsurii pe care aţi luat-o? Număr dublu de şomeri până la sfârşitul anului, număr triplu de firme care se vor închide. Încasări mai mici chiar la buget. Unde este logica economică a unei asemenea măsuri? Logica dumneavoastră economică priveşte doar a încasa, cum - necum, ceva la bugetul de stat pe care să-l puteţi împărţi. Şi de aceea această măsură este corelată cu politizarea tuturor structurilor, până în fundul ţării şi cu simplificarea şi scoaterea din transparenţă a procedurilor de licitaţie.

(Prin Monitoring Media: Antena 3, Ora: 11:29)

Daniel Chiţoiu: „Pentru ca cifrele , produsul intern brut a fost cu zeci de miliarde de lei”

Miercuri, 13 Mai 2009 14:13

Daniel Chiţoiu: ... Amintim dintre măsurile uitate brusc după câştigarea alegerilor: creşterea salariilor cu 50% la profesori, "imediat din prima zi de guvernare"; majorarea cu 50% a pensiilor pentru grupele I şi II de muncă; menţinerea punctului de pensie la 45% din salariul mediu brut pe economie; dublarea pensiilor agricultorilor; majorarea cu 50% a alocaţiilor familiale; acordarea celei de-a 13-a pensii; creşterea salariului minim până la 1.000 lei; încurajarea încadrării în muncă a pensionarilor care doresc să îşi sporească veniturile; reduceri fiscale pentru primul an de activitate profesională - 100% în primele 6 luni şi 50% în următoarele 6 luni; măsuri pentru reducerea fiscalităţii, cum ar fi: anularea taxei de poluare, scutirea de impozit pe profitul reinvestit, reducerea TVA la 5% pentru alimentele de bază, reducerea impozitului pe veniturile salariale la 10% pentru salarii mai mici decât salariul mediu brut pe ţară, scăderea impozitului pe dividende, crearea unui "scut fiscal", prin calcularea limitei maxime de suportabilitate a taxelor şi impozitelor pentru IMM-uri şi aplicarea regimului diferenţiat faţă de companiile mari; alocarea a 6% din PIB pentru educaţie - construirea a peste 5.000 de şcoli, creşe şi grădiniţe noi, construirea de cămine moderne, cu peste 10.000 de locuri; tot 6% din PIB pentru sănătate; construirea a 8 spitale regionale ultramoderne; eliminarea plafoanelor la medicamente din farmacii; investiţii masive în infrastructură şi modernizarea rurală şi urbană, construcţia a aproximativ 1.000 km de autostrăzi, modernizarea a 1.000 km de cale ferată, 8 stadioane şi centre moderne olimpice în toate regiunile de dezvoltare, construcţia a 1.000 de facilităţi pentru activităţi sportive, terenuri şi săli de sport, bazine de înot; încurajarea tinerilor fermieri prin acordarea unui ajutor de instalare de 25.000 euro, subvenţionarea a 65% din costurile proiectelor de microîntreprinderi şi pensiuni turistice, acoperirea a 30% din creditele pentru producţie, program de investiţii în spaţiul rural de 13,7 mld. euro etc. etc. După nici două luni, promisiunile au intrat din nou la apă, odată cu Legea bugetului de stat şi Legea bugetului asigurărilor sociale, PD-L şi PSD uitând nu doar de promisiunile electorale, ci şi de propriul program de guvernare. Astfel, bugetul alocat educaţiei a fost de numai 4,5% din PIB, faţă de promisiunea electorală de 6%; bugetul alocat sănătăţii a scăzut la 3% din PIB, faţă de nivelul asumat de 6% şi cu aproape 1% din PIB mai mic faţă de cel alocat efectiv în anul 2008. În domeniul transporturilor, alocările bugetare s-au redus la 3,4% din PIB în 2009, faţă de 4,2% în 2008. Pentru cercetare a fost alocată o sumă de 0,3% din PIB, faţă de 1% asumat în campania electorală şi 0,7% din PIB efectiv realizat în 2008. De asemenea, în domeniul apărării s-au prevăzut numai 1,3% din PIB, faţă de 1,7% în 2008 şi aproape la jumătate faţă de promisiunile electorale. În cele din urmă, promisiunile s-au scufundat de-a binelea odată cu OUG nr. 34 de rectificare bugetară. Prin diminuarea bugetelor de cheltuieli la Ministerul Agriculturii (2 miliarde lei, respectiv 24%), Ministerul Apărării (700 mil. lei, respectiv 9,1%), Ministerul Educaţiei (676 mil. lei, respectiv 5,6%), MAI (427 mil lei, respectiv 4,2%), Ministerul Mediului (139 mil. lei, respectiv 5,3%), Ministerul Justiţiei (61,2 mil. lei, respectiv 3,1%), Ministerul Public (30 mil. lei, respectiv 4,63%) şi Ministerul Transporturilor (203 mil. lei, respectiv 1,9%), subfinanţarea se agravează, iar reforma şi investiţiile în agricultură, educaţie, justiţie, apărare, ordine publică şi infrastructură sunt compromise. În ceea ce priveşte nivelul cheltuielilor bugetare prevăzute prin aceasta rectificare, constatăm că actualul Guvern a tăiat sume de peste 800 milioane de lei de la nivelul unităţilor descentralizate, respectiv de la comune, oraşe, municipii, în condiţiile în care deja primăriile din mediul rural acuzau că nu au deloc bani pentru continuarea investiţiilor sau pentru cofinanţarea proiectelor europene, iar fondul de salarii nu le ajunge decât până în luna august. În urma acestei reduceri, cheltuielile de personal aferente personalului didactic din învăţământul primar şi gimnazial se reduc cu peste 20% în trimestrul al II-lea, existând pericolul ca această situaţie să se perpetueze. În schimb, fondurile alocate cu dărnicie Ministerului Turismului şi Ministerului Comunicaţiilor, clientele politice ale PD-L, sunt de peste 10-12 ori mai mari faţă de bugetele alocate acestor ministere în anii anteriori. Şi de parcă asta nu era destul, ultima redută a demagogiei guvernamentale, cea privind menţinerea alocărilor pentru investiţii, se prăbuşeşte la rândul ei. Nu s-a uscat bine cerneala de pe semnăturile guvernamentale pe OUG nr. 34, că Preşedintele României, secondat - mai este nevoie să o spunem - de primul ministru, avertiza că este posibil ca finanţarea externă, principala sursă investiţională, să fie utilizată pentru plata pensiilor şi salariilor. Această joacă de-a promisiunile, marcată de un profund dispreţ la adresa românilor, este fără egal în ultimele decenii. Guvernul invocă pentru toate acestea criza economică. Dar tocmai criza economică este cea care obligă la realism şi fermitate. Să vedem, mai întâi, despre ce realism este vorba. Legile bugetare au fost construite pornind de la premisa că în anul 2009 veniturile bugetare vor fi cu 18% mai mari decât în anul 2008. În momentul votării în Parlament a proiectelor respective era cunoscut faptul că veniturile pe luna ianuarie a.c. erau cu 20% mai mici decât cele prevăzute şi nici pentru luna februarie auspiciile nu erau mai favorabile. Guvernul a ignorat complet aceste semnale evidente venite din economie. La acestea s-au adăugat erori grave în configurarea cheltuielilor bugetare, prin subfinanţarea evidentă a unor domenii, cum ar fi educaţia şi cercetarea, siguranţa şi ordinea publică, protecţia socială, armata sau agricultura. Pentru ca cifrele "să dea bine", produsul intern brut a fost "umflat" cu zeci de miliarde de lei. La vremea respectivă, de la tribuna Parlamentului, primulministru şi ministrul de finanţe au garantat pentru menţinerea pe anul 2009 a unui deficit al bugetului consolidat de 2% din PIB. Toate avertismentele pe care le-am adresat Guvernului, potrivit cărora abaterea de la realitate este de cel puţin 8 miliarde de euro, au rămas fără rezultat. Iată că, după doar câteva săptămâni, de această dată, în urma expertizei Fondului Monetar Internaţional, Guvernul a trebuit să se supună acestei evidenţe. Din erorile sale de previziune, Guvernul "recunoaşte" o diferenţă de peste 6 miliarde de euro. Fără nici o stânjeneală, Guvernul taie cheltuielile cu 1,5 miliarde de euro şi reduce veniturile cu 4,5 miliarde de euro, majorând astfel deficitul bugetar cu peste 3 miliarde de euro. Cine este de vină pentru această uriaşă eroare, potrivit maşinăriei propagandistice a guvernului? Nu cei care au ignorat evidenţele şi au alcătuit greşit bugetul, ci, fireşte, criza economică şi guvernarea liberală. Rectificarea bugetară agravează situarea Guvernului în afara realităţii economice. Deficitul bugetului consolidat ar urma să fie de 4,6% din PIB, adică 24,3 miliarde de lei. Ministerul Finanţelor Publice a ţinut sub straşnic secret rezultatele primului trimestru, pentru a nu se constata cât este de aberantă această previziune. Căci deficitul bugetului consolidat după trei luni este deja de 8 miliarde de lei, adică aproape 1,5% din PIB! Aşadar 32% din deficitul anual! Şi asta în condiţiile în care din cele 10 miliarde de euro investiţii promise nu a fost utilizată nici a zecea parte, iar pentru domeniile subfinanţate ar mai trebui completate cheltuielile cu cel puţin 10 miliarde de lei până la sfârşitul anului. Lipsa de realism a guvernanţilor este convingător ilustrată de faptul că, pentru dânşii, prioritară nu este îmbunătăţirea activităţii de colectare, ci răzbunarea politică, umilirea funcţionarului public. Cifrele sunt elocvente în acest sens: conformarea voluntară la plata lunară a obligaţiilor fiscale datorate de agenţii economici a scăzut în timpul guvernării Boc cu 10 puncte procentuale, de la 83% la 73%, şi trendul este în scădere de la o lună la alta, probabil "dorind" să se ajungă la nivelul anului 2004, când numai 58% din obligaţiile fiscale declarate de contribuabili se încasau lunar la termen. Este evident că actualele conduceri ale Ministerului Finanţelor Publice şi ANAF nu deţin expertiza necesară de a se adapta noilor condiţii şi de a îmbunătăţi administrarea fiscală.