Ce înseamnă procedura de deficit excesiv
Declanşarea procedurii de deficit excesiv în cazul unui stat, decisă de Consiliul miniştrilor de finanţe, la propunerea CE, presupune în primul rând o monitorizare atentă a cheltuielilor bugetare şi a măsurilor luate pentru corectarea deficitului.
Din momentul în care Consiliul stabileşte existenţa unui deficit excesiv şi face o serie de recomandări, sub aspect bugetar şi fiscal, statul în cauză are la dispoziţie şase luni pentru a adopta măsuri concrete.
În recomandările sale, Consiliul va cere statului să reducă deficitul excesiv cu cel puţin 0,5% din PIB în fiecare an. Recomandările pot fi modificate, în condiţiile unor circumstanţe economice cu efecte nefavorabile asupra cheltuielilor bugetare. Procedura de deficit excesiv prevede şi amenzi, dar numai în cazul statelor care fac parte din zona euro. În cazul în care nu urmează recomandările Consiliului, România riscă în schimb suspendarea parţială sau totală a fondurilor de coeziune.
În 2005, comisarul european Joaquin Almunia a avertizat Ungaria că această sancţiune este luată în considerare, după ce oficialii de la Budapesta au ignorat recomandările Comisiei şi au permis creşterea deficitului bugetar, deja excesiv.
(sursa: http://www.infonews.ro/art_129794_Economic-Deficitul_excesiv_ne__amenin%C5%A3%C4%83_fondurile_UE.html)
Daniel Dăianu: CE va declanşa procedura de deficit excesiv împotriva României şi a altor opt ţări
Emil Boc: Exista posibilitatea declansarii procedurii de deficit excesiv in cazul Romaniei
Traian Basescu: CE declanseaza procedura de deficit excesiv pentru Romania
Cauzele deficitului excesiv:
- În anul 2008, politica bugetară a fost expansionistă, prociclică şi a condus la acumularea unor dezechilibre macroeconomice semnificative manifestate printr-un deficit de cont curent şi o rată a inflaţiei ridicate.
- La finalul anului 2008 situaţia finanţelor publice s-a deteriorat considerabil, deficitul bugetar ajungând la 5,4% din PIB conform metodologiei europene, nivel de aproape două ori mai mare decât ţinta bugetară stabilită. Acest derapaj este inacceptabil în condiţiile unei creşteri economice de 7,1%.
- Veniturile publice pentru anul 2008 au fost supra estimate. Veniturile totale realizate în anul 2008 au fost de 32,2% din PIB (165,5 miliarde lei, echivalentul a 45,0 mld.euro), fata de 37,2% din PIB, (191 miliarde lei, 51,9 miliarde euro) cat erau veniturile programate. Veniturile realizate în anul 2008 au fost mai mici cu 5,0 % din PIB faţă de nivelul programat, echivalentul a 6,9 miliarde euro.
- Fonduri Europene atrase in anul 2008 au fost de 3.0 miliarde lei, fata de 10,6 miliarde lei, venituri prevăzute în buget. Rezulta o supraestimare de 1,5% din PIB, echivalentul a 2,1 miliarde euro.
- Veniturile din TVA au fost prevăzute la un nivel de 47 miliarde lei (12,8 miliarde euro) iar incasările din TVA in anul 2008 au fost de numai 40,9 miliarde lei (11,1 miliarde euro).
- Venituri nefiscale prevăzute prin bugetul pentru anul 2008 au fost de 23,2 miliarde lei, iar veniturile realizate de numai 15,9 miliarde lei.
- Dinamica excesivă a cheltuielilor in anul 2008 a dus la cheltuieli suplimentare peste nivelul resurselor disponibile, care nu au fost canalizate către activităţi productive. Astfel, cheltuielile curente au înregistrat în anul 2008 o creştere de 31% faţă de anul 2007.
- Cheltuielile de personal din sectorul bugetar (inclusiv personalul din sectorul de sănătate şi învaţământ) au crescut cu 35,3% faţă de anul 2007 şi au ajuns la 11,8 miliarde euro (9,1% PIB)
- Dinamica cea mai mare au înregistrat-o cheltuielile cu bunurile şi serviciile care au avansat cu 27% comparativ cu anul 2007, având cea mai mare dinamică de creştere a ultimilor ani, ajungând la valoarea de 8,7 miliarde de euro (6,4% din PIB).
- In schimb, investiţiile publice realizate în anul 2008 au fost de 6,3 miliarde euro, reprezentând 4,6% din PIB faţă de 5,2% programate prin buget.
- In administratia centrala cheltuielile de personal au crescut la 16.484 mil. lei in 2008, fata de 7.654 mil lei in anul 2005. Administratiile locale au ajuns in anul 2008 la cheltuieli de pesonal de 16.541 mil. lei, fata de 8.035 mil. lei, cat erau in anul 2005. Institutiile autofinantate si cele finantate partial de la buget au ajuns in anul 2008 la cheltuielil de personal de 12.583 mil. lei, fata de 6.379 cat erau in anul 2005.
- In anul 2005 aveam aprobat in sectorul bugetar 1.316.938, iar in anul 2008 s-a ajuns la 1.532.674 posturi aprobate.
Efectele politicii fiscal-bugetare din anul 2008 asupra anului 2009:
- Depăşirea plafonului de 3% din PIB pentru deficitul bugetar admis conform Tratatului privind Uniunea Europeana, ceea ce pune România în situaţia de a i se aplica procedura de deficit excesiv;
- Reducerea ratingului suveran de către agenţiile internaţionale de rating sub categoria de grad investiţional (minim BBB-) cu consecinţe negative asupra costurilor aferente finanţării externe la nivel guvernamental;
- Erodarea încrederii investitorilor străini în perspectivele economiei româneşti. În ultima parte a anului trecut, fluxul de investiţii străine a scăzut de la 963 milioane euro în octombrie la mai puţin de 400 milioane euro în decembrie;
- Obligaţiile neonorate ale administraţiei centrale şi locale către agenţii economici de 7,7 miliarde lei, echivalentul a 2,1 miliarde euro (1,5% din PIB) care au condus la o restrângere artificială a volumului de activitate;
- Creşterea cu 16,4 miliarde lei a datoriei publice guvernamentale la 30 noiembrie 2008 faţă de sfârşitul anului 2007 ca urmare a finanţării unui deficit bugetar mult mai mare decât cel estimat;
- Necesitatea ajustării cheltuielilor publice şi a deficitului bugetar în condiţiile unui mediu economic dificil;
- Lipsa absorbţiei fondurilor europene.
In concluzie:
- Declanşarea procedurii de deficit excesiv împotriva României se referă la situaţia bugetară a anului 2008, când România a înregistrat un deficit bugetar de 5,4 % din PIB.
- Pentru anul 2008, România a înregistrat al 3-lea nivel al deficitului bugetar dintre toate statele membre UE (-5,4% ESA95), derapaj inacceptabil în condiţiile unei creşteri economice de 7,1%.
- Continuarea politicilor fiscale din 2008 ar fi condus în anul 2009 la un deficit bugetar de aproape 9% din PIB
- Actualul guvern a făcut deja paşi importanţi pentru remedierea dezechilibrului fiscal. Măsurile luate de actualul executiv, atât prin Legea Bugetului pentru anul 2009, cât şi prin OUG 34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale au avut drept scop ajustarea veniturilor şi cheltuielilor bugetare în vederea încadrării în ţinta de 4,6% din PIB.
- În cursul negocierilor pentru acordarea de asistenţă în cadrul pachetului financiar comun FMI – Comisia Europeană, termenul agreat pentru atingerea unui nivel al deficitului bugetar sub 3% este 2011
- Declanşarea procedurii de deficit excesiv împotriva României presupune monitorizarea atentă a politicii bugetare şi a măsurilor de reducere graduală a deficitului. România a adoptat deja un program pe termen scurt şi mediu de ajustare a deficitului bugetar. Prin OUG 34/2009 s-a adoptat reducerea deficitului bugetului general consolidat (conform metodologiei europene) cu 0.3% puncte procentuale, până la nivelul de 5,1% din PIB. Pentru o mai bună disciplină a exerciţiului bugetar, de comun acord cu reprezentantii Comisiei Europene s-au stabilit ţinte trimestriale ale deficitului bugetar, astfel: pentru trimestrul I ţinta este de 8.3 miliarde lei; pentru trimestrul II – 14.5 miliarde lei, iar în trimestrul III – 18.6 miliarde lei.
- Pentru trimestrul I din 2009, deficitul bugetar al Romaniei a fost de 7,925 miliarde lei, încadrându-se în ţinta de deficit bugetar stabilită.
- În anul 2010 ţinta de deficit bugetar este de aproximativ 3,7% din PIB, urmând ca România să ajungă sub pragul de 3% din PIB în anul 2011.
- Numai în cazul statelor din zona euro, Consiliul poate impune sancţiuni financiare şi amenzi într-un cuantum corespunzător. Consiliul, printr-o decizie aprobată cu majoritate calificată, la propunerea Comisiei, în cazul unui stat care nu face parte din zona Euro, poate hotărî suspendarea parţială sau integrală a angajamentelor Fondului de Coeziune pentru statul în cauză, începand cu 1 ianuarie a anului urmator acestei decizii, dacă statul membru nu a luat măsuri efective, în conformitate cu Recomandarea Consiliului de reducere a deficitului excesiv.
- Daca statul membru ia măsurile corective necesare, Consiliul ridică suspendarea creditelor de angajamente şi, în acelaşi timp, decide reincluderea lor în buget.
(sursa: http://www.andreeavass.ro)
No comments:
Post a Comment