19 May 2009

O alocuţiune cu reflecţii reverberante



Alocuţiunea
preşedintelui României, Traian Băsescu,
la întâlnirea cu reprezentanţi ai comunităţii de români din Franţa
(Paris, 18 mai 2009)

Bine v-am găsit! Mă bucur să văd atâţia români strânşi la Amabasadă. Aceasta înseamnă că încă mai există o legătură puternică între Ambasada şi comunitatea românilor din Franţa, lucru care mă bucură. Nu se întâmplă în toate ţările la fel. Pentru legătura pe care o ţineţi cu ţara prin legătura cu Ambasada, vă mulţumesc mult. Cred că este de interes pentru dumneavoastră motivul pentru care împreună cu domnul ministru Diaconescu, cu domnul ministru Radu Berceanu, cu domnul ministru Videanu, cu doamna ministru Elena Udrea, ne aflăm la Paris. După cum ştiţi, anul trecut, am semnat cu preşedintele Sarkozy, la Bucureşti, un parteneriat strategic între România şi Franţa. Rostul acestui parteneriat era consolidarea relaţiei politice, acţiunea comună în interiorul Uniuni Europene şi a altor organisme internaţionale, din care cele două ţări fac parte şi, în mod egal important, parteneriatul este destinat cooperării economice, cooperării militare şi transferului de tehnologie franceză către România. Astăzi am avut întâlnire cu preşdintele Adunării Naţionale. De asemenea, m-am întâlnit cu preşedintele Sarkozy. Cu premierul Fillon şi cu câteva firme mari. De asemenea, am avut o întâlnire cu secretarul general OECD. Nu o să intru în detalii, dar ziua de astăzi a fost extrem de importantă în stabilirea acţiunilor noastre viitoare, fie că discutăm de viitoarea structură a Comisiei Europene, de opţiunile României în interiorul Comisiei, de stabilirea sprijinului pentru amplasarea la Bucureşti a primelor instituţii europene şi, nu în ultimul rând, cooperarea în dezvoltarea nucleară, România fiind una dintre ţările care au optat pentru continuarea programelor nucleare la Cernavodă şi construcţia unei noi centrale nucleare.

De asemenea, am avut discuţi foarte bune legate de realizarea unui centru global de întreţinere pentru elicopterele Puma la Braşov şi multe alte acţiuni economice dar şi politice. Cred că vizita - pentru că partea politică a vizitei s-a încheiat, ea a fost extrem de intensă, mie, ca şi preşedintelui Sarkozy, nu ne place să pierdem timpul în deplasări, şi atunci tot timpul este utilizat pentru ce avem de făcut - vizita a fost extrem de bună, consistentă în decizii bilaterale, şi încă un pas pentru consolidarea relaţiei româno-franceze, în interiorul parteneriatului strategic pe care îl avem cu Franţa. În mod cert, acest parteneriat nu este o simplă declaraţie politică, ci, la numai un an, deja multe din capitolele parteneriatului s-au umplut cu acţiuni. În ceea ce mă priveşte, dincolo de a-mi face treaba, mă bucură întâlnirea cu dumneavoastră. Aş vrea să vă spun în câteva cuvinte cum stă România. Nu vă luaţi neapărat după presă. Nu stăm atât de rău precum suntem descrişi chiar de presa română. Nu îndrăznesc să afirm că apar primele semne ale redresării, sunt singurul politician care refuză să considere că redresarea din luna aprilie poate fi generalizată, am spus că aştept până la sfârşitul lunii iunie şi abia pe urmă o să afirm dacă am intrat pe un drum de ieşire din criza economică sau nu. Cert este că am avut o scădere a produsului intern brut cu peste două procente în primul trimestru al anului, faţă de ultimul trimestru al anului 2008 şi 6,4 procente faţă de primul trimestru al anului 2008. În acelaşi timp, însă, sunt şi semnale foarte bune, pe primele două luni ale anului, investiţiile străine directe au crescut cu 30 la sută faţă de primele două luni ale anului 2008, adică în loc de 900 de milioane investiţii străine directe în 2008, în ianuarie şi februarie, anul acesta au fost investiţii de 1,3 miliarde, ceea ce înseamnă că încrederea investitorilor care cunosc România nu s-a diminuat, dimpotrivă.

Un alt semn bun este că în imobiliare, real estate înregistrăm o creştere cu patru la sută pe primele trei luni ale anului, faţă de primele trei luni ale anului 2008. Sigur, avem o cădere industrială, o cădere de producţie industrială de 13,5 la sută, generată în primul rând de reducerea exporturilor. Principalele pieţe de export ale României: Germania, Franţa, Marea Britanie, Spania şi-au diminuat capacitatea de absorbţie a exporturilor noastre, ceea ce a generat efectul reducerii producţiei în România. Încă o dată, vreau să ştiţi că nu mă declar un optimist la acest stadiu, dar îmi permit să sper că vom reuşi să menţinem trendul ascendent al lunii aprilie. Altfel, după cum aţi văzut, Guvernul a trecut la un regim de austeritate, dar nu de batjocorire a salariaţilor. Nu mai cresc salariile, nu mai cresc pensiile, dar nu le reducem. Vrem să nu urmăm exemplul unor ţări membre ale Uniunii Europene care au trecut la asemenea măsuri. Vă pot spune - şi este un comentariu sincer - ne-a surprins anvergura crizei economice, rapiditatea cu care ea a afectat producţia industrială a României, dar în acelaşi timp, imediat ce ne-am dat seama că riscăm o depreciere majoră a situaţiei economice şi implicit, a situaţiei sociale, am fost printre primii care au luat măsuri preventive prin realizarea unui acord cu Fondul Monetar Internaţional şi cu Uniunea Europeană. Acest lucru a restabilit încrederea în piaţa românească.

Nu avem nicio bancă în dificultate. Toate liniile de credit angajate anul trecut de băncile care acţionează pe piaţa românească sunt menţinute. Mai mult decât atât, sunt bănci, cum este Societe Generale, care îşi majorează liniile de credit pentru economia românească. Avem un moment relativ dificil, dobânzile băncilor sunt încă foarte ridicate la creditele pe care le adresează economiei, dar sperăm că piaţa îi va obliga să revină la dobânzi rezonabile. Altfel, din punct de vedere politic, ne pregătim pentru euroalegeri, dar lansarea timpurie a candidaţilor pentru prezidenţiale face ca mesajele specifice alegerilor europene să nu pătrundă încă foarte bine către populaţie. În orice caz spun şi aici ce am spus în ţară, că oamenii politici pot fi responsabili de foarte multe lucruri, dar românii trebuie să ştie că sunt momente când naţiunea în ansamblul ei este apreciată, iar ataşamentul faţă de valorile europene, au ocazia românii acum, să-l demonstreze prin prezenţa la vot, indiferent ce cred despre clasa politică. În urnă se pot băga voturi de orice fel, cu opţiuni sau fără opţiuni, dar o prezenţă bună la vot a românilor ar demonstra că românii sunt europeni chiar dacă introduc în urnă voturi anulate dacă nu le place niciun partid politic, dar îndemnul meu către români, atât către cei de acasă, cât şi cei din afara frontierelor, este să participe la vot pentru că ceea ce râmâne de pe urma votului este analiza pe care o fac toţi. Ataşamentul faţă de Uniunea Europeană al popoarelor se măsoară în mod direct la votul pentru alegerile europene, repet: nu al politicienilor, politicienii pot fi criticaţi, pot fi consideraţi în neregulă, pot fi apreciaţi mai bine sau mai rău, dar prezenţa la vot reflectă ataşamentul popoarelor faţă de valorile europene.

Şi cu asta aş vrea să mă îndrept către dumneavoastră, să vă mulţumesc mult pentru tot ce faceţi pentru România aici, în Franţa, pentru ataşamentul pe care-l manifestaţi continuu faţă de ţara mamă şi vă mulţumesc în mod deosebit pentru onorabilitatea pe care românii din Franţa o au în faţa francezilor, iar acest lucru face bine României, în mod deosebit. Vă mulţumesc mult, vă doresc o seară plăcută şi vă stau la dispoziţie acum. Cred că este un lucru pe care nu trebuie să-l evit la Paris, mulţi dintre dumneavoastră aţi susţinut o soluţie alta decât de stânga. Cred că prin soluţia politică pe care am găsit-o în luna decembrie, pe mulţi dintre dumneavoastră v-am dezamăgit. Vreau să ştiţi că m-am dezamăgit şi pe mine însumi, dar, dincolo de a mă dezamăgi pe mine, aveam obligaţia să garantez României o soluţie stabilă, într-o perioadă care deja se prefigura a fi o perioadă de criză. Aş fi putut fi , dintr-o voinţă politică care să-mi respecte toate abordările trecute, aş fi putut fi un Preşedinte care să îşi împingă ţara într-o situaţie de instabilitate politică pentru a-şi respecta nişte crezuri. Am preferat să sacrific crezurile mele, decât să sacrific România împingând-o în instabilitate politică. Pentru asta pot fi judecat, pot fi apreciat, dar important este ca România să aibă stabilitate. Vă mulţumesc mult!

Departamentul de Comunicare Publică
18 Mai 2009

(sursa: http://www.presidency.ro/)

No comments:

© Gheorghe Florescu, 2008 Acest site este un pamflet politic şi, uneori, cultural, trebuie deci tratat ca atare.