Alooo, domnul Boc! Mă vedeţi? Eu vă văd...

---

Declaraţia primului-ministru Emil Boc în cadrul videoconferinţei privind organizarea şi desfăşurarea recensământului din anul 2011, în România

Transcrierea intervenţiei primului-ministru Emil Boc şi a ministrului Internelor şi Administraţiei, Vasile Blaga, în cadrul videoconferinţei pe tema organizării şi desfăşurării recensământului populaţiei şi al locuinţelor din România în anul 2011



Emil Boc: Domnule ministru, doamnelor şi domnilor, bine v-am găsit. O să fac două referiri. În primul rând, vreau să abordăm cu maximă seriozitate, eficienţă şi pragmatism problema recensământului populaţiei şi locuinţelor care urmează să aibă loc în 2011. Vă cer doar pragmatism, eficienţă, seriozitate, pentru respectarea regulilor stabilite prin lege. Am încredere în întreaga echipă desemnată de ministrul Administraţiei şi Internelor, aşa cum am încredere în prefecţi că vor pune la dispoziţie şi vor face ceea ce trebuie în perioada următoarea, astfel încât acest recensământ, care este o dată la 10 ani, cu multiple implicaţii sociale, economice, pentru România, să fie finalizat în grafic şi potrivit imperativelor legale
Doi: aş profita de această ocazie înainte de a da drumul pe filiera obişnuită de a prezenta informările şi sarcinile ce rezultă din realizarea recensământului, să fac câteva referiri pentru domnii prefecţi, pentru doamnele prefect, pentru echipele care se află la nivelul judeţelor cu privire la legea educaţiei naţionale pe care am adoptat-o ieri în guvern. Profit de această ocazie pentru a vă transmite un mesaj direct pe marginea aceastei legi, o lege extrem de importantă în cadrul Programul de guvernare pe care îl avem. Aşa cum ştiţi, în 17 martie, noi am adoptat, la Iaşi, o primă formă a legii, după care au urmat dezbaterile publice, iar ieri, 12 aprilie, am pus capăt primei componente a dezbaterilor la nivel guvernamental şi am înaintat Parlamentului forma legii. Legea urmează să fie dezbătute în ambele Camere, cu tot ce înseamnă procedurile parlamentare şi continuarea dezbaterilor publice pe marginea subiectelor menţionate.
Obiectivul nostru este ca până la sfârşitul lunii iunie această lege să fie aprobată, astfel încât ea să intre în vigoare la 1 septembrie, cu menţiunea că multe articole din lege vor intra în vigoare în anii următori. De exemplu, trecerea clasei a 9-a la gimnaziu se va realiza numai atunci când cei care sunt acum clasa a 5-a vor ajunge în clasa respectivă sau alte componente legislative vor intra în funcţie de nivelul de implementare a legii. Eu aş pune accentul pe câteva componente pe care şi dvs. să le transmiteţi în discuţiile pe care le aveţi cu mass-media, cu părinţii, cu profesorii, cu societatea civilă. În primul rând, pentru învăţământul preuniversitar. Această lege realizează ceea ce aşteaptă fiecare părinte, fiecare copil, fiecare profesor cu bună credinţă din această ţară. Şi anume: o aerisire a programei de învăţământ, o programă de învăţământ care nu mai este atât e încărcată pentru copiii noştri şi care pune accent pe competenţe şi nu pe memorare de date.
Legea prevede o scădere a numărului de ore, atât la nivelul ciclului liceal, cât şi la nivelul ciclului gimnazial, cât şi la nivelul ciclului primar. Asta înseamnă, în primul rând, că nu vor mai fi obligaţi copiii noştri să fie ca nişte mici roboţei şi să fie obligaţi în fiecare zi să stea 6-7-8 ore în liceu, în clasă, şi pe urmă să alerge acasă şi să nu reuşească să-şi termine temele pentru a doua zi.
Vreau să înţelegeţi foarte bine: scăderea numărului de ore nu înseamnă că îi trimitem pe copiii în stradă sau îi încurajăm să meargă în acte de violenţă, găşti de cartier sau droguri. Dimpotrivă. Punem la punct mecanismul "şcoală după şcoală" care înseamnă că, copilul rămâne în continuare la şcoală, numai că în aceea perioadă de timp el îşi face şi temele, se pregăteşte pentru a doua zi sub supraveghere didactică. Iar când pleacă acasă, la ora 16.00 sau 17.00, în funcţie de ciclul şcolar, are temele făcute, pregătite pentru a doua zi şi are timp să stea şi cu familia sau să desfăşoare alte activităţi extraşcolare pe care le doreşte.
Acum stă la şcoală până la ora 14.00- 15.00, abia ajunge acasă, părintele încă nu a sosit de la muncă, fie mai rămâne prin oraş sau în altă parte pentru că nu are supraveghere totală, umblă imediat să îşi facă temele timp de 4-5 ore, ajunge la ora 20.00-21.00 obosit, nu mai apucă să discute nici cu părinţii, nici cu prietenii să se bucure de copilărie, nici de activităţile extraşcolare şi aleargă a doua zi să reproducă informaţiile pe care le-a impus profesorul cu o zi anterioară.
Acum, prin acest program, aerisind puţin curricula, lăsând mai puţine ore în faţa profesorului, dar dându-i posibilitatea să se pregătească în cadrul Programului "Şcoală după şcoală" câştigă toate părţile implicate.
De asemenea, din perspectiva comunităţii locale. Aş vrea să ştiţi că noua lege dă posibilitatea comunităţii locale, consiliului de administraţie să stabilească o parte din disciplinele pe care le studiază copii noştri - până la 30% din ceea ce vor învăţa copiii noştri va fi decis de către comunitatea locală. Prin comunitatea locală înţeleg profesorii, părinţii, mediul de afaceri şi evident, autorităţile publice - primărie, consiliu judeţean - , la care se adaugă comunitatea oamenilor de afaceri.
Toţi împreună veţi stabili într-un cadru de până la un procent de 30% ce discipline învaţă copiii noştri în ciclul liceal sau gimnazial, în funcţie de nevoile zonei. Nu mai impunem o curriculă naţională şi la Baia Mare, şi la Constanţa, Suceava, Craiova, ci lăsăm până la 30% să stabiliţi dvs. ce este mai important acolo. Poate aspecte care ţin de tehnologia avansată, IT, poate de domeniul turismului, poate de alte domenii. Voi veţi impune acele discipline ţinând cont de necesităţile forţei pieţei de muncă din zona respectivă, pentru că noi dorim ca, la sfârşitul acestor ani de şcoală, copiii să înveţe lucruri pe care să le poată folosi în viaţa adultă, să poată avea o specializare, o pregătire, încă începând cu ciclul liceal.
De asemenea, vreau să ştiţi că evaluarea elevilor nu se va mai face pe criteriul cantitativ, acela al reproducerii de informaţii, ci pe criteriul calitativ. Asta înseamnă că evaluările sunt interdisciplinare. Să foloseşti ce ai învăţat la matematică, chimie, biologie într-un sens integrat şi să nu ai nişte lucruri izolate pe care le-ai învăţat, a doua zi le-ai reprodus şi pe urmă le-ai uitat.
Scopul şcolii este de a învăţa să înveţi, iar aceasta este cea mai importantă competenţă pe care o urmăreşte noua lege a educaţiei naţionale în formarea copiilor. A învăţa copiii să înveţe. A învăţa să înveţi este practic cel mai important lucru în actul educaţional şi pe acest lucru noi punem mare accent.
Descentralizarea. Vom discuta şi astăzi la ora 12.00 împreună cu ministerul dl. Blaga, cel care coordonează la nivelul Guvernului echipa ministerială pentru descentralizare.
Legea Educaţiei Naţionale este un mecanism foarte cert în ceea ce priveşte descentralizarea. Şi în privinţa banilor şi a resurselor, care însoţesc elevul indiferent unde este furnizorul de educaţie, dar şi în ceea ce priveşte descentralizarea curriculei. Consiliul de administraţie al şcolilor, aşa cum v-am spus, este alcătuit din o treime profesori, o treime părinţi, o treime reprezentanţii autorităţii locale.
Am văzut că PSD-ul vorbeşte de politizare atunci când vorbim de consiliile de administraţie. Vreau să le reamintesc celor de la PSD că aceeaşi formulă a consiliului de administraţie a şcolilor - o treime părinţi, o treime cadre didactice, o treime autorităţi locale - a fost şi în legea anterioară pe care am adoptat-o cu ei la masă şi a fost agreată de către PSD. Pe vremea când au fost la guvernare nu au avut nicio obiecţie referitor la consiliul de administraţie al şcolilor care să reprezinte esenţa comunităţii locale, formată din părinţi, autorităţi şi profesori şi care să decidă destinul unei şcoli şi nu inspectorul şcolar numit de la Bucureşti pe criterii politice, ci doar să decidă comunitatea locală, în componenţa amintită. Nu am inventat apa caldă sau o formulă nouă. A fost cea pe care am avut-o şi în legea anterioară a Educaţiei propusă spre aprobare şi care a fost decisă împreună cu PSD-ul când era în actul de guvernare, alături de noi. De aceea, v-aş ruga să faceţi aceste corecturi când mai apar acuzaţii de politizare.
De asemenea, noua Lege a Educaţiei Naţionale instituie contul educaţional de 500 de euro - aşa cum era şi în forma anterioară a legii - pentru fiecare copil care se naşte, pentru a încerca să le inducem românilor necesitatea educaţiei permanente şi ideea că educaţia nu se termină niciodată. De aceea, un prim sprijin din partea statului, cu 500 de euro pe care îi poate utiliza numai după împlinirea vârstei de 16 ani şi numai pentru scopuri educaţionale cu posibilitatea părintelui să pună bani în cont pe parcursul vieţii, înseamnă că ne preocupă educaţia copilului nostru, de la naştere, continuând cu viaţa adultă, mergând pe mecanismul educaţiei permanente, pentru că educaţia este o chestiune pe care o avem toată viaţa noastră.
În privinţa vieţii universitare. Accentul este pus pe calitate şi poate de aceea a deranjat pe foarte mulţi. Nu face niciun fel de rabat de la calitate, ci ierarhizează programele de studii, universităţile, dispare criteriul vechimii în ocuparea posturilor didactice din învăţământul superior, se înăspresc mecanismele de control a calităţii, astfel încât universităţile din România să fie eficiente, să poată oferi o diplomă care să aibă o acoperire în viaţa practică, reală.
Cred că aceste modificări nu vor fi acceptate cu multă uşurinţă, pentru că deranjează pe foarte mulţi care erau obişnuiţi să trăiască într-o apă călduţă, fără niciun fel de provocare, nu vor mulţumi pe toată lumea. La fel ca şi alte reforme pe care Guvernul le-a iniţiat. Ele îi pot deranja pe cei care s-au obişnuit într-un anumit mod. Numai că modul în care funcţionăm este clar că nu mai poate fi menţinut. De aceea, este important să avem comunicarea cu părinţii, cu profesorii, cu societatea civilă pe marginea acestei legi pentru a nu lăsa să se impună anumite clişee spuse de unii care nu doresc nici reforma educaţiei, nici alte reforme în România. Este foarte important să aveţi această comunicare.
Oricum, pe parcursul zilei de astăzi, dincolo de legea pe care o aveţi deja afişată pe site, veţi primi de la Ministerul Educaţiei şi o sinteză a acestor modificări importante pe care să le susţineţi şi dvs. împreună cu celelalte autorităţi ale statului în judeţele pe care le reprezentanţi.
Nu mai insist astăzi asupra acestei teme. Voi mai reveni pe marginea acestui subiect. Dezbaterea de abia începe la Parlament. Va fi un efort de durată, dar va conta foarte mult implicarea şi explicaţia pe care dvs. o s-o daţi, pentru că aveţi contactul cel mai direct cu părinţii şi cadrele didactice, cele care sunt direct interesate, spun eu, de o lege sănătoasă educaţiei naţionale.
Întorcându-ne la subiectul principal al videoconferinţei de astăzi, care vizează recensământul populaţiei şi al locuinţelor, o să-l rog pe domnul ministru Blaga să procedeze instituţional şi să asigure cadrul logistic pentru manifestarea unei asemenea acţiuni extrem de importante, care are loc o dată la 10 ani, dar am încredere în profesionalismul şi munca dvs. Domnule ministru, aveţi cuvântul.

Vasile Blaga: Mulţumesc, domnule prim-ministru. Recensământul de anul viitor al populaţiei şi locuinţelor este o acţiune complexă care derivă din: necesitatea respectării prevederilor Regulamentului 763/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului, care prevede organizarea acestei activităţi din 10 în 10 ani - în România, ultimul recensământ a avut loc în anul 2002; de asemenea, din necesitatea cunoaşterii cât mai exacte a numărului şi distribuţiei teritoriale a populaţiei, a structurii sale socio-culturale şi economice, precum şi a fondului locativ şi a condiţiilor de locuit a populaţiei; din necesitatea obţinerii unor informaţii cât mai complexe şi corecte care să fundamenteze politicile regionale şi sociale şi de mediu; şi, nu în ultimul rând, volumul mare al activităţilor care trebuiesc desfăşurate prin implicarea structurilor administraţiei publice de la nivel central şi local.
Pentru buna desfăşurare a recensământului au fost efectuate şi vor fi efectuate o serie de activităţi. A fost elaborat cadrul legal general, care este prevăzut în OUG 20/2010 pentru modificarea articolului din Ordonanţa 36/2007 privind efectuarea recensământului populaţiei şi a locuinţelor din România. Şi în scurt timp - de fapt este în fază de avizare - va fi aprobat proiectul de modificare a HG 1502/2009 privind organizarea şi desfăşurarea recensământului populaţiei şi a locuinţelor din România în anul 2011.
Documentul este în curs de avizare şi se referă, în primul rând, la decalarea perioadei de efectuare a recensământului, din luna martie 2011 în luna octombrie 2011, în vederea asigurării unei eşalonări optime a activităţilor celor două - recensământul populaţiei şi cel al locuinţelor - şi a reducerii costurilor.
De asemenea, se efectuează delimitarea teritoriului unităţilor administrativ-teritoriale din unităţi de recensământ: sectoare, secţii şi circumscripţii de recensământ, scop în care sunt necesare elaborarea metodologiei recensământului, tipărirea şi difuzarea în teritoriu a instrumentarului de recensământ, recrutare şi instruirea a numai puţin de 100.000 de recenzori, 20.000 de recenzori şefi şi 1.000 de responsabili de circumscripţii urbane, elaborarea strategiei şi planului de popularizare a recensământului, efectuarea recensământului de probă. Şi desigur, urmează efectuarea propriu-zisă a recensământului populaţiei şi locuinţelor, introducerea şi validarea datelor şi încărcarea în baza de date a recensământului din anul 2011 şi compararea datelor cu cel din anul 2002.
Succint, principalele acţiuni care trebuiesc întreprinse pentru perioada următoare ar fi următoarele: operaţionalizarea comisiilor de recensământ judeţene, municipale şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti - termen astăzi - răspund prefectul şi primarul, în calitate de preşedinţi ai consiliilor judeţene, respectiv municipale, orăşeneşti şi comunale; transmiterea primului set de informaţii referitoare la nomenclatura stradală, numerele administrativ-teritoriale şi planul de situaţii - ortofotoplanul - termenul este 30 aprilie, de strâns şi răspund tot prefectul şi primarul; transmiterea setului actualizat de informaţii cu toate denumirile străzilor şi numărul de identificare al imobilelor pentru fiecare construcţie în parte - termen 15 iulie şi răspunde prefectul şi primarul.
În ceea ce privesc costurile recensământului. Aşa cum sunt ele prevăzute în HG aprobat în 2009, sunt de aproximativ 50 de milioane de euro, dintre care 17,8 milioane de euro, respectiv 71.326.000 de lei vor intra în bugetul Institutului Naţional de Statistică pentru efectuarea recensământului, iar 112.275.000 de lei, în bugetul MAI, respectiv 30,3 milioane de euro.
INS-ul îi va folosi pentru salarizarea personalului angajat suplimentar pe perioadă determinată, tipărirea şi distribuirea materialelor, serviciile IT de stocare şi conversii date, servicii de popularizare, servicii de formare şi instruire, servicii de monitorizare şi management, servicii de sectorizare şi pentru tehnica de calcul şi licenţe necesare.
Noi, MAI, îi vom folosi pentru plata recenzorilor şefi, recenzorilor coordonatori, pentru închirierea spaţiilor pentru depozitarea materialelor de recensământ, deplasări auto şi cazare, suport geografic şi geospaţial, tehnică de calcul şi alte cheltuieli.
O să analizăm proiectul propus de INS pentru modificarea hotărârii de Guvern. Dacă o să apară calcule suplimentare, diminuări în zona administraţiei şi internelor - pentru că probabil nu vor mai fi nevoie de spaţii de depozitare, deplasări şi transport - atunci o să le prezentăm opiniei publice.
Virgil Voineagu: Domnule ministru, domnule prim-ministru, aşa cum s-a prezentat, recensământul populaţiei, este o acţiune de interes naţional şi, am spune noi - România fiind stat membru al Uniunii Europene - de interes internaţional, deosebit de complex prin pregătire, prin realizare şi prin impact. S-a invocat, şi pe bună dreptate, contextul legal internaţional, respectiv Regulamentul adoptat în 2008 de Parlamentul European şi de Consiliu. Acest Regulament invocat prevede că, în toate statele membre, anul de referinţă pentru efectuarea recensământului este 2011. Pe această bază, statele sunt obligate să furnizeze Comisiei datele finale după 27 de luni, adică la începutul anului 2014. În virtutea acestui Regulament, EUROSTART a instituit monitorizarea stadiului realizării acţiunilor pregătitoare din statele membre ale Uniunii Europene, în vederea identificării riscurilor nerealizării la termenele prevăzute a lucrărilor de recensământ. E monitorizat lună de lună acest recensământ. În prezent, riscul major pentru noi - nu am avut risc, dar în prezent, riscul major, în unele ţări, şi, am spune şi trebuie să recunoaştem, şi pentru România - vizează asigurarea finanţării recensământului pentru organizarea şi pregătirea acestuia, în perioada 2010-2014, pentru cele două instituţii: Institutul Naţional de Statistică şi respectiv Ministerul Administraţiei şi Internelor. Pe plan naţional avem cadrul legal adecvat, comparabil şi aş spune similar cu cel utilizat de celelalte state din Uniunea Europeană. Pe lângă obiectivele principale ale acestui recensământ, care va fi unul dintre cele mai moderne, precizate de domnul ministru, aş mai adăuga câteva obiective. Datele statistice obţinute în urma recensământului populaţiei şi al locuinţelor din 2011 vor reprezenta unul dintre pilonii principali ai elaborării strategiei, programelor şi planurilor de dezvoltare pe termen lung, inclusiv a Programului de dezvoltare durabilă sau a obiectivelor prevăzute în Strategia Europa 2020, strategie pentru creştere inteligentă, ecologică şi favorabilă. De asemenea, recensământul permite readaptarea şi actualizarea registrului populaţiei şi bazelor de date privind populaţia şi locuinţele; permite reactualizarea şi redefinirea, pornind de la rezultatele recensământului, a bazelor de sondaj necesare cu precădere a anchetelor statistice în domeniul social; permite realizarea concomitentă în toate statele membre ale Uniunii Europene; facilitează, posibilitatea şi oportunitatea de comparare a numărului şi structurii populaţiei şi a condiţiilor de locuit, oferind statelor membre, inclusiv României, baze solide pentru adoptarea de măsuri şi acţiuni în direcţia armonizării structurilor economico-sociale, implicit a nivelurilor de dezvoltare economică; permite asigurarea consistenţei Registrului populaţiei gestionat de Ministerul Administraţiei şi Internelor, inclusiv a elementelor care stau la baza alcătuirii listelor de alegători în procesele electorale; permite fundamentarea politicilor de dezvoltare regională a României, ca stat membru al Uniunii Europene; permite stabilirea fluxurilor migraţiei externe şi imigraţiei, a tipurilor de migraţie şi determinarea, pe această bază, a unui sistem de monitorizare a fenomenului migraţiei, inclusiv a migraţiei temporare. Iată numai câteva prime obiective prin care semnalăm interesul naţional şi importanţa acestui recensământ care, din acest motiv, are caracter interinstituţional.
Vă raportez, domnule ministru, că până în prezent s-au desfăşurat o serie de acţiuni. Comisia Centrală a fost constituită, a avut loc prima şedinţă, a fost reactualizat în urma unor modificări /.../, au fost elaborate proiectele formularelor. Vor fi patru tipuri de formulare. Până în prezent, acestea sunt în Comisia de Avizare Metodologică şi vor fi transmise membrilor Comisiei centrale, iar apoi aprobată în următoarea Comisie centrală. S-au demarat - avem în curs de realizare - s-au demarat activităţi de constituire, cum spunea şi domnul ministru Blaga, a Comisiilor de recensământ judeţene, municipale şi a sectoarelor municipiului Bucureşti, orăşeneşti şi comunale. Atribuţiile şi rolul acestor comisii au fost transmise prin normele de funcţionare a acestor structuri de către /.../, prin Direcţiile judeţene şi regionale de statistică. În perioada imediat următoare, trebuie neapărat să declanşăm lucrările privind delimitarea teritoriului localităţilor, a sectoarelor de recensământ, care sunt circa 100.000, şi în acest sens vom utiliza materiale cartografice pe sistem vectorial, se vor elabora în colaborare cu Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară. În acest scop, se va utiliza baza de date existentă la nivelul Ministerului Administraţiei şi Internelor privind evidenţa populaţiei. Avem în vedere elaborarea instrumentarului recensământului populaţiei şi locuinţelor, a formularelor, instrucţiunilor, nomenclatoarelor şi a altor materiale ce se vor utiliza în prima fază a recensământului, adică la acel recensământ de probă. Spunea cineva că la recensământ ar trebui un întreg tren ca să putem transporta şi localiza toate chestionarele. Asta ar însemna costuri. O serie de lucrări mai complexe demarate în acest an şi care vor fi continuate în anul 2011, activităţile prevăzute pentru anul 2011 vor consta, în principal, în definitivarea, pe baza recensământului de probă - o altă acţiune premergătoare - a sectorizării şi a instrumentarului recensământului, circa 9 milioane de chestionare pentru gospodării, 21,5 milioane de chestionare pentru persoane, circa 8 milioane de formulare pentru locuinţe şi clădiri şi altele. De asemenea, tipărirea, difuzarea în teritoriu a formularelor, instrucţiuni şi alte acţiuni premergătoare recenzării, precum şi recenzarea propriu-zisă, în octombrie 2011, conform Ordonanţei amintite de domnul ministru Blaga. Va trebui să începem acţiunea de selectare şi instruire a personalului de înregistrare a recensământului - mă refer la recenzori, recenzori şefi şi responsabilii circumscripţiilor urbane - ceea ce implică 120.000 de persoane. Recenzorii vor fi angajaţi pe perioada efectuării recensământului şi vor fi selectaţi ca şi în anii precedenţi, ca şi în alte ţări, din personalul didactic, personalul din primării şi al instituţiilor de stat precum şi din rândul pensionarilor, studenţilor şi al altor categorii. Activităţile care se vor desfăşura în perioada 2012-2014 - avem un calendar riguros - sunt cele legate procesarea şi validarea datelor, determinarea datelor preliminare până în 2012, continuarea procesului de obţinere a rezultatelor finale şi, la sfârşitul trimestrului întâi, publicarea şi transmiterea la /.../ dar şi pe plan naţional a rezultatelor finale. Repet, atribuţiile comisiilor de recensământ judeţene, a municipiului Bucureşti, dar şi a sectoarelor, oraşelor şi comunelor prin normele de funcţionare au fost transmise domnilor prefecţi, domnilor primari. Vă mulţumesc domnule ministru.
Vasile Blaga: Vă mulţumesc domnule preşedinte, şi mă bucur că aţi făcut aceste precizări, pentru că practic la această videoconferinţă participă toţi primarii din România. Rog pe domnul Mihai Busuioc, preşedintele Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară să facă precizările care se impun /.../.
Mihai Busuioc: Domnule ministru, doamnelor şi domnilor colegi în timpul prezentării mele o să ruleze un filmuleţ demonstrativ cu funcţionalităţile geoportabile, realizat de Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, pentru infrastructura naţională de informaţii spaţiale şi utilizarea lui în recensământul populaţiei şi locuinţelor din anul 2011. Îi rog pe colegii care asigură partea tehnică să dea drumul la filmuleţ. Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară este responsabilă, în cadrul infrastructurii naţionale, cu asigurarea de date spaţiale, metadate, seturi de date spaţiale şi serviciul WEB-GIS, puse la dispoziţia utilizatorilor în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului numărul 4 pe 2010. Începând din anul 2005, Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară a realizat ortofotoplanuri cu acoperire naţională. Ortofotoplanul este o imagine preluată din avion, prelucrată prin metode specifice, prin care se pot măsura suprafeţe, distanţe. Acest produs se realizează rapid, cu costuri reduse faţă de metodele clasice şi acoperă în mod unitar suprafeţe mari de teren. Acest produs a fost pus gratuit la dispoziţia autorităţilor publice locale şi centrale, Agenţiei de Plăţi în Agricultură, pentru realizarea IPIS, Ministerului Mediului, ca suport pentru realizarea programului „Natura 2000. Biodiversitatea şi managementul deşeurilor”, Poliţiei Române şi altor instituţii. ANCPI va realiza un geoportal, prin intermediul căruia se asigură accesul la informaţii spaţiale, precum planuri şi hărţi tematice, în vederea susţinerii la nivel naţional atât a cerinţelor administraţiei publice locale cât şi a lucrărilor de investiţii care utilizează informaţia spaţială. Aplicaţia va permite descoperirea, interogarea şi accesarea informaţiilor spaţiale existente în România printr-un punct unic de acces, asigurându-se, astfel, reducerea costurilor şi eficientizarea deciziilor în domeniul politicilor teritoriale şi de mediu.
Principii ale infrastructurii naţionale de informaţii spaţiale: coordonare între instituţiile publice şi cele private pentru combinarea şi partajarea datelor, astfel încât datele spaţiale să fie realizare o singură dată şi de către instituţia cu atribuţii pentru actualizarea acestora în decursul timpului. Care sunt avantajele acestei infrastructuri? Identificăm şi avem acces la informaţii din mai multe surse, de la nivel local, până la nivel global, facilităm decizii în diverse domenii (mediu, transport, serviciu de urgenţă, agricultură), standardizăm perioada informaţiei spaţiale şi cunoaştem existenţa acestora, nu se vor mai produce seturi de date suprapuse, interopreabilitatea este pentru o gamă largă de utilizatori.
Recensământul populaţiei şi locuinţei din anul 2011. Este pentru prima dată când România va efectua recensământul populaţiei pe un suport digital modern şi actualizat. Acest suport va fi pus la dispoziţie de către ANCPI şi va fi format atât din planul topografic digital, scara 1 la 5000, cât şi din stratul de fundal, respectiv ortofotoplanul anului 2008-2009 cu acoperire naţională. Planul va conţine limitele administrative ale unităţilor administrativ-teritoriale, limitele intravilanelor, căile de comunicaţii, hidrografia, categoriile de folosinţă pe mari deţinători, terenuri forestiere, agricole etc. În plus, ANCPI va realiza pentru recensământul populaţiei şi locuinţelor, prin Centrul naţional, reprezentarea grafică a coloanei stradale şi a construcţiilor pentru un număr de 320 oraşe şi municipii. Pentru că efortul Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară de realizare a infrastructurii de date spaţiale este mare într-o perioadă scurtă de timp, vom avea nevoie de sprijinul dumneavoastră, domnilor primari, în identificarea corectă a formei şi denumirii străzilor, precum şi a numelor administrative poştale corespunzătoare şi în corectarea eventualelor omisiuni şi erori inerente în procesul de culegere a datelor. Vă rugăm ca datele solicitate cu privire la nomenclatura stradală - solicitate prin radiograma 2654 din 7 aprilie 2010 - să fie înaintate Oficiilor judeţene de cadastru în format analogic sau digital, în vederea integrării şi prelucrării electronice. Care sunt avantajele folosirii acestui suport: cunoaşterea cât mai exactă a numărului şi distribuţiei teritoriale a populaţiei - facem legătura între toate bazele de date; cunoaşterea fondului locativ şi a condiţiilor de locuit; corelarea informaţiilor spaţiale cu datele de recensământ, în vederea stabilirii politicii regionale, sociale şi de mediu şi întocmirea Registrului de Adrese, listă care conţine denumirile tuturor străzilor, numerele de identificare a imobilelor pe fiecare stradă, titularul dreptului de proprietate al fiecărui imobil. Acest lucru reprezintă evidenţa primară care serveşte la atribuirea adresei, reşedinţei persoanei fizice, a sediului persoanei juridice, precum şi a fiecărui imobil, în condiţiile Codului Fiscal. Vă mulţumesc.
Vasile Blaga: Vă mulţumesc. Domnul Constantin Manoloiu, directorul Direcţie pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date. Vă rog, domnule chestor.
Constantin Manoloiu: În baza HG nr. 1502/2009 privind organizarea şi desfăşurarea recensământului populaţiei şi al locuinţelor în anul 2011, Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date este un furnizor de date pentru Institutul Naţional de Statistică. Concret, Direcţia se ocupă cu extragerea, prelucrarea şi furnizarea datelor din Registrul Naţional pentru Evidenţa Populaţiei, precum şi generarea de situaţii privind repartizarea populaţiei pe judeţe, localităţi, străzi, numere de imobil, scară şi apartament, în vederea sectorizării teritoriului şi dimensionării corecte a volumului de muncă pe fiecare cenzor în parte. Din analizele efectuate, urmare a parcurgerii în cursul anului 2009 a etapei-pilot în care au fost comunicate datele de test către Institutul Naţional de Statistică, s-a constatat faptul că, pentru asigurarea unei bune desfăşurări a procesului de recenzare, se impun a fi clarificate unele situaţii din bazele de date privind domiciliile cu care unele persoane sunt înregistrate în bazele noastre. Câteva exemple. În municipiul Bucureşti am identificat persoane care domiciliază pe aceeaşi stradă, în acelaşi imobil, însă, datorită faptului că indicativul imobilului în cauză este înscris în actele de spaţiu ale cetăţenilor sub diferite forme, se generează o iluzie, în sensul că există mai multe imobile decât în realitate. Astfel, exemplificăm blocul 22 A, situat în Bulevardul Iuliu Maniu numărul 53, care figurează în bazele de date sub mai multe forme: A 22, 22 A, 22/A etc. Delimitarea neclară a străzilor împărţite pe două sau mai multe sectoare generează situaţii în care acelaşi număr de imobil figurează în sectoare diferite, astfel: Strada Lt. col. Constantin Marinescu, împărţită pe sectoarele 5 şi 6, Strada Chitila-Triaj, împărţită pe sectoarele 1 şi 6, Bulevardul Unirii, împărţit între sectoarele 4 şi 5. O situaţie elocventă o reprezintă şi blocul 1 B, situat pe Bulevardul Unirii nr. 5, care figurează atât în sectorul 4, cât şi în sectorul 5. Idem şi blocul nr. 8 B, situat în Bulevardul Unirii nr. 4, exact între cele două sectoare. La nivelul municipiilor şi oraşelor, precum şi în mediul rural, constatăm situaţii în care autorităţile locale nu au atribuit denumiri de străzi, numere de imobil, aspect care face extrem de dificilă sectorizarea teritoriului, fiind periclitată buna desfăşurare a recensământului. Pentru soluţionarea acestei situaţii propunem ca autorităţile locale abilitate să demareze, în cel mai scurt timp, procedurile legale de atribuire a denumirilor de străzi pentru toate localităţile din mediul urban şi rural. Totodată, cu această ocazie se impune şi preschimbarea cărţilor de identitate pentru cetăţenii care domiciliază pe arterele nou-înfiinţate. De asemenea, apreciem ca fiind deosebit de utilă parcurgerea unei etape de revalidare a nomenclatorului de străzi, numere şi denumiri de imobile, comparativ cu situaţia reală din teren, scop în care Direcţia noastră poate pune la dispoziţie liste de control cu domiciliile distincte, extrase din bazele de date, în vederea efectuării unei analize comparative cu informaţiile deţinute de fiecare primărie în parte. În derularea etapelor premergătoare recensământului din 2011, datele de referinţă care vor sta la baza sectorizării teritoriului vor fi transmise online, sens în care se impune cu necesitate ca fiecare autoritate locală în care funcţionează un serviciu public de evidenţa populaţiei să asigure existenţa liniilor de comunicaţii securizate, prin intermediul oficiilor judeţene de Telecomunicaţii Speciale. În prezent, din cele 425 de servicii locale de evidenţa populaţiei, un număr de 8 servicii publice comunitare locale de evidenţa populaţiei din trei judeţe nu îndeplinesc astfel de cerinţe şi exemplific: Galaţi – Bereşti-Târgu Bugor, Harghita – Hristuru Secuiesc, Gheorghieni, Topliţa, Vlahiţa, Hunedoara, Călan şi Haţeg. Motivele invocate sunt lipsa de resurse financiare. De asemenea, recomandăm şi judeţului Bacău, care, în prezent, are suportul de comunicaţii la nivelul serviciului asigurat printr-un operator privat, să întreprindă demersuri pentru apelarea la STS.
În vederea desfăşurării condiţiilor primare recensământului din anul 2012, este necesar ca autorităţile locale să întreprindă demersuri pentru ca toţi cetăţenii să aibă documente de identitate. Pentru aceasta, trebuie să clarifice situaţiile anumitor persoane, şi anume exemplific situaţiile cetăţenilor de etnie romă din Municipiul Baia Mare, zona Craica, comunele Măieruş şi Velin din judeţele Braşov şi Covasna, în Municipiul Buzău, zona străzii Aleea Grădinilor. De asemenea, exemplific un număr de 300 de familii care locuiesc într-un ansamblu de blocuri tip ANL, cunoscut sub denumirea de Cartier Dimitrie Cantemir sau Cartier Siret din Municipiul Galaţi, care nu au acte de identitate datorită faptului că cele două judeţe, Galaţiul şi Brăila, îşi dispută terenul. Atât. Vă mulţumesc!
Vasile Blaga: Vă mulţumesc. Domnule prim-ministru, să fiţi de acord să întrebăm colegii din teritoriu dacă au întrebări de pus.
Vasile Blaga: (...) În primul rând, să răspundeţi şi să luaţi măsuri pentru a remedia deja unele probleme pe care le avem şi care vă vor fi transmise, în scris, fiecărui prefect de către domnul chestor Manoloiu. Şi vom lucra operativ în acelaşi timp. Nu trebuie să aşteptăm şedinţele lunare ale Comisiei Centrale, ci dimpotrivă, imediat - şi îi rog toţi membrii Comisiei Centrale. Prin intermediul nostru, domnul secretar de stat Emacu, vă stă la dispoziţie. El centralizează la nivelul Ministerului Administraţiei şi Internelor problemele care trebuie remediate şi care vor apărea pe tot parcursul pregătirii şi chiar şi al desfăşurării referendumului. Mulţumesc. Domnule prim-ministru, dacă dumneavoastră doriţi să completaţi.

Emil Boc: Domnule ministru, dragi colegi, aş profita de ocazie pentru că am aflat că sunt în sală şi primarii din judeţe. Practic, suntem în legătură directă cu cei peste 3000 de primari ai României. Şi vă mulţumesc pentru această organizare, pentru că astfel acest demers poate să înceapă foarte bine, prin informarea tuturor celor care au abilităţi în organizarea recensământului populaţiei şi locuinţelor din anul 2011. Eu cred că lucrurile sunt în grafic şi recensământul se va realiza, pentru că resurse financiare există alocate, procedural ştim ce trebuie să facem, iar responsabilităţile dumneavoastră sunt clare şi nu am motive să mă îndoiesc că nu veţi proceda în consecinţă.
Aş profita de această ocazie ca să-i salut pe toţi primarii din România şi să le urez succes în continuare în munca grea pe care o au de desfăşurat, pentru că ştiu că viaţa de primar nu este o viaţă foarte uşoară şi comodă aşa cum ar spune unii. Ştiu că, în primul rând, contactul oamenilor cu democraţia îl iau acolo, la nivel local, adică legătura directă cu ce înseamnă administraţia locală, Primărie şi Consiliul Judeţean. Dumneavoastră sunteţi primii care aveţi contact cu cetăţeanul, cu multitudinea de probleme cu care el se confruntă. De aceea, repet, ştiu prin ce treceţi, ştiu ce greutăţi aveţi şi sper ca împreună, prin întregul demers de descentralizare pe care îl avem în vedere, să vă oferim şi resurse financiare alături de competenţă, pentru a rezolva problemele cu care se confruntă oamenii.
Aş mai face următoarele precizări: este foarte, foarte important ca dumneavoastră să derulaţi cât mai repede cu putinţă investiţiile publice pe care le aveţi prin bugetele locale stabilite. Orice zi de întârziere în demararea unei licitaţii, în semnarea unui contract, în demararea lucrărilor, după ce aceste lucruri s-au realizat, ne îngreunează, la nivel naţional, ieşirea din recesiunea economică. Ştiţi bine că, în acest moment, principala sursă a investiţiilor o reprezintă investiţia publică de la nivel naţional, dar şi din bugetele locale. Din acest punct de vedere, solicitarea noastră ar fi - pentru că acum vine cu adevărat sezonul al lucrărilor de infrastructură de toate felurile - să urgentaţi procedurile legale pentru punerea în practică a programelor de investiţii de le nivel local şi judeţean pe care le aveţi. Vreau să vă asigur că acelaşi lucru facem şi la nivel naţional cu miniştrii, prin proiectele de investiţii pe care le avem din banii bugetului naţional. Dar o componentă importantă a banilor vine de la nivel local şi de aceea investiţiile pe care le realizaţi dumneavoastră pot ajuta România să depăşească mai uşor această perioadă dificilă.
Doi: fondurile europene - vom avea încă o analiză săptămâna aceasta, dar nu vreau să mai existe contracte semnate pentru care nu s-a derulat licitaţia. Ca să nu mai vorbim de faptul că nu vreau să mai existe contracte semnate pentru care nu s-au început lucrările sau în legătură cu care nu s-au început lucrările. Orice zi de indolenţă, orice zi de întârziere ne costă pe noi, ca ţară, din perspectiva utilizării unor resurse financiare importante, cum sunt resursele din banii europeni.
Ştiu că uneori mai aveţi probleme de birocraţie, sesizaţi-le prefecţilor, care au mandat direct să ia legătura cu ministrul Internelor şi Administraţiei, cu cabinetul primului-ministru, pentru a rezolva operaţional blocajele sau problemele care apar. Dar, haideţi să facem din această oportunitate a utilizării banilor europeni o altă măsură eficientă prin care putem ajuta România să treacă mai uşor de această perioadă dificilă.
Trei: pentru că sunt toţii primarii prezenţi, aş vrea încă odată să ştiţi şi să aveţi în vedere faptul că avem un mecanism pus la dispoziţie prin ordonanţă de urgenţă, prin care cei care aveţi proiecte europene aprobate dar nu aveţi resursele financiare pentru cofinanţarea proiectelor, am instituit mecanismul garanţiei de stat care înseamnă următorul lucru: dumneavoastră, dacă aveţi proiectul european aprobat, dar nu aveţi bani în buget sau nu aveţi resurse financiare să puneţi partea dumneavoastră de cofinanţare, mergeţi la bancă şi cu garanţia statului puteţi obţine împrumutul necesar pentru a putea derula programul european. Este publicat în Monitorul Oficial acest act normativ, el trebuie doar să fie aplicat şi puneţi-i pe cei de la departamentele economice şi juridice să lucreze, acolo unde este cazul, pentru asigurarea părţii de cofinanţare. Noi am majorat partea de prefinanţare, de la 15% la 30% anul trecut, succesiv, tocmai pentru a vă încuraja şi pentru a vă oferi resurse financiare suplimentare astfel încât să putem utiliza banii europeni.
De aceea, repet, utilizaţi această resursă financiară a garanţiei de stat pe care am pus-o la dispoziţie tocmai cu scopul de a aduce banii europeni în România, cât mai repede cu putinţă.
Şi, nu în ultimul rând, astăzi avem o discuţie aici, la Ministerul Administraţiei şi Internelor, cu reprezentanţii autorizaţi ai structurilor primarilor, preşedinţilor de consilii judeţene, pentru a discuta cu ministere aspectele ce vizează descentralizarea. Vreau să ştiţi că se trece în sfârşit de la vremea vorbelor la vremea faptelor, astfel încât această descentralizare să fie una reală, bazată pe cele două exigenţe de bază: transfer de competenţe şi transfer de resurse aferente. Nu vrem să abordăm pompieristic această temă a descentralizării, fără a vă pune la dispoziţie soluţiile pragmatice de aplicare a ei, pentru că este uşor să vă dăm sarcini şi după aceea să vă spunem că este treaba voastră să vă descurcaţi.
Guvernul nu va aborda într-o asemenea manieră descentralizarea, orice alocare de atribuţii - pentru că sunteţi cei mai aproape de cetăţean - se va face cu resursele financiare aferente pentru punerea în practică a unor asemenea prerogative pe care, prin descentralizare, le veţi primi la nivel judeţean - şi anunţ şi preşedinţii de consilii judeţene, pentru că am înţeles că şi domnii preşedinţi de consilii judeţene sunt prezenţi - dar şi la nivelul primăriilor, competenţele care vor rezulta şi rezultă din lege.
Un prim exerciţiu a fost făcut extrem de eficient pe legea educaţiei naţionale cu privire la descentralizarea şcolilor, astfel încât, principiul potrivit căruia finanţarea urmează elevul să vizeze toate cheltuielile aferente cu ce înseamnă unitatea şcolară, nu doar cheltuielile legate de costurile care vizează salarizarea profesorilor. Eu cred că aceste lucruri acum sunt pe linia bună şi urmează să fie implementate. Eu vă mulţumesc şi vă doresc tuturor succes în munca pe care o aveţi de desfăşurat.

Vasile Blaga: Şi eu mulţumesc, domnule prim-ministru, mulţumesc şi Comisiei Centrale. Ne vom vedea peste o lună, la data pe care îi rog pe domnii Emacu şi Voineagu să o stabilească. Mulţumesc şi prefecţilor, primarilor, preşedinţilor de consilii judeţeane. Spor la lucru.

Emitent: Guvernul Romaniei – Biroul de presa

Data: 13.04.2010
(sursa: http://www.guv.ro/transcrierea-interventiei-primului-ministru-emil-boc-si-a-ministrului-internelor-si-administratiei-vasile-blaga-in-cadrul-videoconferintei-pe-tema__l1a108623.html)