Mai întâi opinia PNL care a depus o moţiune...
Partidul Național Liberal va depune miercuri o moțiune simplă pe tema educaței. Andrei Marga, membru in Biroul Politic Central, a declarat astăzi că moțiunea PNL este urmarea firească a modului defectuos în care actuala putere a înțeles să gestioneze problema educației în România. Potrivit textului moțiunii, PNL atrage atenția populației asupra a patru probleme importante cu care se confruntă domeniul educației: disponibilizările personalului didactic, legea salarizării unitare, bugetul educației și Legea educației.
În ceea ce privește disponibilizările din învățământ, liberalul Andrei Marga a precizat că acestea nu sunt necesare pentru o politică economică serioasă. "România nu are o strategie anticriză, dar, prin toate măsurile luate în ultima vreme, guvernul nu face altceva decât să adâncească criza", a afirmat Marga.
În vreme ce Legea salarizării unitare, pe lângă toată demagogia, scade veniturile personalului din învățămant, ceea ce este inacceptabil în opinia PNL, Andrei Marga a făcut referire și la scăderea dramatică a bugetului alocat de Guvernul Boc domeniului educației. "România pierde în continuare resurse europene din cauza nepriceperii administrării în domeniul educației", a subliniat reprezentantul PNL.
De asemenea, Andrei Marga a criticat modul "diletant" în care s-a conceput proiectul Legii educației de către actuala guvernare, precum și felul în care se dezbate acest proiect. "În multe alte țări europene, dezbaterea unei astfel de legi a durat de la un an și jumătate până la patru ani. Ceea ce se încearcă acum la noi este o premieră istorică: să discuți cât mai puțin o lege și așa făcută rău. Punem asadar în discuție în moțiunea pe care o vom depune miercuri felul în care guvernul a elaborat legea, a dezbatut-o, precum și procedurile folosite", a mai afirmat Andrei Marga.
(sursa: http://www.pnl.ro/Public/art/5472/Comunicat-de-presa-privind-depunerea-motiunii-simple-pe-tema-educatiei.html)
Părerea unui democrat-liberal, euro-parlamentarul Cristian Preda:
Ieri, Guvernul a adoptat un proiect de lege a educaţiei.
În scurta perioadă dintre prezentarea publică a textului şi decizia de ieri a executivului, ministrul Funeriu a discutat cu unii dintre actorii sistemului.
Nu a convins până la capăt nici unul. A mers, totuşi, mai departe, aşezându-i premierului o uriaşă povară pe umeri.
Există, de fapt, două mari îngrijorări născute de actualul proiect. Prima vine din lumea universitară. Profesorii şi studenţii se tem de pierderea unui principiu câştigat după 1989: e vorba despre autonomie.
În lumea preuniversitară, teama ţine de restructurarea ciclurilor de studii. Fragilizarea profesiuni de dascăl, ca şi teama că noua lege va face ca statul să livreze mai puţină educaţie, nu mai multă generaţiilor viitoare îi determină pe profesori să spună NU.
Mai e ceva. O chestiune de metodă politică. Eu, personal, am înţeles-o atunci când l-am asistat pe preşedintele Băsescu în formularea Pactului pentru educaţie.
Reforma nu e posibilă fără un minim consens. Preşedintele adunase, alături de experţi, sindicate, organizaţii ale părinţilor, ale studenţilor şi elevilor, rectori şi reprezentanţi ai mediilor profesionale. Plecând de la aşteptările fiecăruia, a fost formulată o platformă consensuală.
În schimb, Funeriu a transformat toţi actorii sistemului în adversari ai reformei. Legea nu are, în această clipă, nici măcar un singur suporter colectiv. În acest sens, Funeriu e exact opusul lui Miclea, ale cărui eforturi au inspirat formularea Pactului de acum doi ani.
Mai e o speranţă. E mică, dar merită încercată.
Parlamentul, care va lua proiectul în dezbatere, are misiunea de a găsi consensul de care educaţia are nevoie.
Deocamdată, reforma e percepută ca un ordin cazon. Dar cum ministrul educaţiei e savantul Funeriu, nu generalul Oprea, transformarea educaţiei trebuie să capete un alt spirit.
(sursa: http://cristianpreda.ro/2010/04/13/distrugerea-consensului-privitor-la-educatie/)
În sfârşit, de la PSD, domnul Valeriu Zgonea:
Guvernul a adoptat, ieri, proiectul Legii educaţiei şi ne solicită să-l dezbatem în regim de urgenţă. Nu ştim cum arată exact proiectul adoptat ieri, nici sindicatelor din învăţământ nu le-a fost transmis textul ajuns în şedinţa Executivului. Cineva de la Ministerul Educaţiei spunea, pe un ton optimist, că în legea aprobată de Guvern vor fi „nişte surprize”. Sub semnul surprizelor stă tot ceea ce face acest Guvern rătăcit pe la Palatul Victoria. Pentru Emil Boc şi colegii dumnealui de partid, dialogul cu partenerii sociali nu reprezintă o prioritate. Profesorii din Buzău sunt în grevă de o lună de zile, pentru că au primit doar 30% din salariile pe luna februarie, după aplicarea Legii salarizării unitare. Nimeni din Ministerul Educaţiei nu a mers acolo să stea de vorbă cu aceşti oameni. Nimeni din acest guvern incompetent nu încearcă să găsească soluţii pentru rezolvarea problemelor care au condus la declanşarea protestelor.În schimb, după ce a ajuns la concluzia că manualele şcolare sunt somnifere eficiente, Daniel Funeriu şi-a propus să reformeze Educaţia. A început cu tăierea a 15.000 de posturi în învăţământ şi comasarea şcolilor. A continuat cu un proiect de lege şi cu o dezbatere publică de ochii lumii. Reacţia dascălilor a fost considerată de o ferocitate pe care nu o vezi decât la oamenii lezaţi în propriile interese.
Ţin să-i informez pe domnii Boc şi Funeriu că fiecare cetăţean al acestei ţări, indiferent de profesia sa, are propriul interes când este vorba despre EDUCAŢIE. Ce se întâmplă în sistemul de învăţământ nu îi priveşte doar pe profesori şi elevi, ci întreaga societate, în ansamblu, şi pe fiecare cetăţean în parte. Nu sunt profesor, sunt un părinte al cărui propriu interes este educaţia copiilor săi. Nu voi accepta un nou experiment pe spinarea elevilor, în numele unei reforme făcute de dragul reformei. Modificările din Educaţie îşi vor produce efectele asupra mai multor generaţii de tineri. Fiecare măsură adoptată trebuie să contribuie la creşterea calităţii educaţiei şi la stabilitatea sistemului de învăţământ.
Tocmai în acest scop, am analizat proiectul de lege al dlui Funeriu, am ascultat părerile specialiştilor, ale dascălilor, ale părinţilor, studenţilor, elevilor. Şi am găsit multe puncte vulnerabile majore în proiectul de lege în discuţie.
Trecerea clasei a IX-a la gimnaziu este considerată o măsură menită să reducă abandonul şcolar. Aşa spune ministrul Funeriu. Sunt convins că este o măsură adoptată fără o analiză profundă de impact. În primul rând, vom avea deficit de personal. Schimbarea implică mişcări serioase de personal didactic. Mare parte din şcolile gimnaziale sunt în mediul rural, unde ne vom lovi şi de lipsa spaţiilor necesare. În al doilea rând, până acum, cei care terminau cele 10 clase obligatorii primeau un atestat profesional, o calificare. Acum, după 9 clase nu vor primi nimic. Ce vor face aceşti absolvenţi de 9 clase?
O altă problemă cu consecinţe grave este absenţa şcolii profesionale, alternativă la ciclul superior al liceului. În acest timp, pe piaţa muncii se resimte lipsa muncitorilor calificaţi, absolvenţi de şcoală profesională.
Admiterea în liceu ar putea consta, potrivit proiectului de lege, într-o evaluare din toate disciplinele, la care se adaugă o probă practică privind utilizarea calculatorului, precum şi referinţele profesorului despre respectivul elev. Rezultatul acestei evaluări reprezintă 70% din media de admitere. În loc să ofere liceelor posibilitatea să-şi organizeze propriul examen de admitere, după particularităţile şi specificul fiecăruia, legea le lasă la dispoziţie doar 30% din ponderea mediei de admitere. Cine va citi sute sau mii de portofolii ale elevilor? Cum cuantifici informaţiile subiective? Aştept de la domnul Funeriu răspunsul la aceste întrebări.
Nicăieri în lege nu este definit conceptul de „progres şcolar”, pe baza căruia vor fi evaluate cadrele didactice.
Selectarea resursei umane direct de către şcoală înseamnă, de fapt, că directorul şcolii are puteri discreţionare, el poate să angajeze sau să dea afară profesorii. Iar directorul, la rândul lui, va fi angajat, salarizat şi revocat de către Consiliul de Administraţie al şcolii, dar în acelaşi timp poate fi destituit şi de Consiliul Local. Şi Guvernul vorbeşte despre depolitizarea învăţământului!
De asemenea, nu există în lege măsuri de sancţionare şi dizolvare a unor consilii de administraţie ale şcolilor, în cazul în care acestea nu se achită de sarcini.
Nu există prevederi clare privind transparenţa deciziilor şi cheltuirii fondurilor. Şi este vorba despre bani publici!
În numele descentralizării, se vor înfiinţa direcţii judeţene de învăţământ, subordonate consiliilor judeţene. Inspectoratele şcolare vor continua să existe, subordonate ministerului. Proiectul de lege nu lămureşte deplin cu ce ar trebui să se ocupe fiecare dintre acestea.
Ideea titularizării profesorilor pe post, nu în învăţământ, a provocat deja numeroase reacţii de dezaprobare. Mă tem că mulţi dascăli vor părăsi sistemul, în aceste condiţii, iar tinerii vor fi cu greu convinşi să aleagă o carieră în domeniu. Profesorii merită să aibă certitudinea stabilităţii locului de muncă, iar titularizarea în învăţământ conferă stabilitate întregului sistem educaţional.
Am prezentat doar câteva observaţii privind proiectul de lege aprobat de guvern. Există numeroase alte „scăpări” şi prevederi discutabile, care privesc inclusiv învăţământul universitar.
Pe de o parte, noua lege îngrădeşte autonomia universitară, care este garantată de Constituţie, iar de pe altă parte, nu lămureşte deloc problema „fabricilor de diplome”, care vor funcţiona în continuare bine mersi. Proiectul de lege nu îmbunătăţeşte procedura de acordare a titlurilor universitare şi doctorale, astfel încât nemulţumirile în sistem vor persista. Evaluările internaţionale plasează învăţământul superior românesc pe ultimele locuri în clasamentele relevante şi acceptante.
Cel mai grav lucru este faptul că nu se instituie mecanisme clare şi corecte de control şi evaluare a calităţii serviciilor educaţionale, de stat sau private.
Nu generalizez, avem dascăli de mare valoare, avem insule de excelenţă, însă există şi mediocritate, şi impostură în învăţământul românesc, iar dacă vrem cu adevărat reformă, trebuie să avem în vedere toate aceste aspecte.
Nu putem accepta niciun compromis, nu avem voie să adoptăm o lege care are atâtea lacune, o lege care nu rezolvă problemele din sistemul de învăţământ. Avem o responsabilitate uriaşă nu numai în faţa cetăţenilor care ne-au acordat încrederea lor, ci şi în faţa generaţiilor de mâine.
În ţări cu tradiţii mult mai bogate în domeniul educaţiei au loc, în acest moment, discuţii pe tema reformei. Sistemele educaţionale sunt într-o perioadă de transformări şi adaptări la cerinţele globalizării, ale pieţei muncii. S-au organizat dezbateri serioase, nu în genul celor promovate de guvernanţii noştri, încadrate la „Surprize! Surprize!”.
Partidul Social Democrat a iniţiat un proiect de lege privind educaţia naţională, care urmează a fi dezbătut în Camera Deputaţilor. Legea propusă de PSD este rezultatul unei expertize naţionale ample şi se bazează pe consultări permanente cu beneficiarii şi reprezentanţii sistemului şi cu partenerii sociali. În acest proiect, scrie negru pe alb: Învăţământul constituie prima prioritate naţională. Este o abordare modernă şi cu o perspectivă pe termen lung a educaţiei, care pune accent pe descentralizare şi eficienţa utilizării resurselor. Proiectul de lege conferă educaţiei timpurii şi educaţiei permanente roluri şi semnificaţii importante în sistemul naţional de învăţământ. Vă invit să răsfoiţi acest proiect de lege şi vă propun o dezbatere serioasă privind reforma educaţiei.
Valeriu Zgonea
Deputat
No comments:
Post a Comment