Politici filtrate de raţiune: ... pe proceduri

ARTICOLUL 150 - Initiativa revizuirii
(1) Revizuirea Constitutiei poate fi initiata de Presedintele Romaniei la propunerea Guvernului, de cel putin o patrime din numarul deputatilor sau al senatorilor, precum si de cel putin 500.000 de cetateni cu drept de vot.
(2) Cetatenii care initiaza revizuirea Constitutiei trebuie sa provina din cel putin jumatate din judetele tarii, iar in fiecare din aceste judete sau in municipiul Bucuresti trebuie sa fie inregistrate cel putin 20.000 de semnaturi in sprijinul acestei initiative.

Sedinta de Guvern din 21.04.2010

Declaraţii de presă susţinute de primul-ministru Emil Boc, la finalul şedinţei de Guvern

Ioana Muntean: Bună ziua. Şedinţa de Guvern s-a încheiat. Primul-ministru Emil Boc vă va vorbi, în primul rând, despre proiectul de revizuire a Constituţiei şi despre Oltchim, urmând ca domnii miniştri Sebastian Vlădescu şi Lazslo Borbely să vă dea detalii despre alte acte adoptate astăzi.

Emil Boc: Bună ziua tuturor. Am încheiat şedinţa de Guvern de astăzi. Primul punct la care vreau să mă refer este legat de proiectul de lege care vizează revizuirea Constituţiei României.
Potrivit Constituţiei - mă refer la articolul 150, alineatul 1 - revizuirea Constituţiei poate fi iniţiată de preşedintele României, la propunerea Guvernului, de cel puţin o pătrime din numărul deputaţilor sau al senatorilor, precum şi de cel puţin 500.000 de cetăţeni cu drept de vot.
În consecinţă, Guvernul a uzat de prevederile constituţionale pentru a iniţia proiectul de revizuire a Constituţiei României, pe care îl va înainta preşedintelui României, cel care are dreptul de a-l trimite Parlamentului, spre dezbatere şi aprobare.
Fac menţiunea că proiectul legii de revizuire a Constituţiei este produsul consultării dintre Guvern şi preşedinte, la nivel guvernamental şi în cadrul Coaliţiei care susţine Guvernul. De aproape o lună de zile, ne consultăm cu Administraţia Prezidenţială cu privire la textul care urmează a fi supus aprobării Parlamentului, pentru că, aşa cum puteţi observa, trebuie să existe un acord între Guvern şi preşedinte, astfel încât să fie promovat proiectul legii de revizuire a Constituţiei României.
Acum, pe fond. Proiectul de revizuirea a Constituţiei României, adoptat de către Guvern, urmăreşte, în esenţă, punerea în practică a referendumului cu privire la revizuirea Constituţiei, referendum validat de cetăţenii români care au participat în luna noiembrie a anului trecut la referendumul pentru revizuirea Constituţiei.
Prima şi cea mai importantă prevedere vizează trecerea, prin revizuirea Constituţiei, la Parlamentul unicameral. În urma trecerii la Parlamentul unicameral, vom avea o singură Cameră a Parlamentului, care se va numi "Camera Reprezentanţilor ".
Cea de a doua modificare, extrem de importantă, este consacrarea expresă în texul Constituţiei a numărului maxim de parlamentari de 300. Cu alte cuvinte, nucleul proiectului de revizuire a Constituţiei porneşte de la votul dat de cetăţenii români la referendum. Şi anume: Parlament unicameral şi reducerea numărului de parlamentari la 300.
Pe lângă acest nucleu fundamental al proiectului legii de revizuire a Constituţiei, am operat câteva modificări pentru a pune în acord textul Constituţiei cu unele dintre deciziile Curţii Constituţionale cu privire la disfuncţionalităţi în funcţionarea puterilor statului. Şi, în consecinţă, o să vă prezint foarte pe scurt câteva dintre modificările propuse.
În ceea ce priveşte adoptarea legilor, prin faptul că se trece la Parlament unicameral, la o singură cameră, denumită "Camera reprezentanţilor", propunerile legislative vor fi dezbătute şi votate în plen, de două ori, în două şedinţe diferite, la cel puţin 30 de zile distanţă. În mod excepţional, Camera Reprezentanţilor poate aproba, cu majoritatea voturilor membrilor prezenţi, reducerea termenului de 30 de zile, cu alte cuvinte, practica primei lecturi şi practica celei de a doua lecturi a legii în Parlament, având în vedere că avem o singură cameră a Parlamentului României.
În ceea ce priveşte referendumul. Ştiţi că, în practica anterioară, a existat o problemă legată de termenul în care Parlamentul se pronunţă cu privire la propunerea Preşedintelui României de a organiza un referendum consultativ neexistând acum, în momentul de faţă, un termen în care Parlamentul să spună, cu aviz consultativ, da sau nu, cu privire la propunerea de organizare referendumului, fundamentată pe articolul 90 din Constituţie.
În consecinţă, în textul pe care îl propunem, spunem că Parlamentul trebuie să-şi exprime punctul de vedere în termen de cel mult 30 de zile calendaristice de la solicitarea Preşedintelui. După expirarea acestui termen, Preşedintele României emite decretul privind organizarea referendumului, procedura constituţională de consultare a Parlamentului considerându-se îndeplinită. Cu alte cuvinte, Parlamentul are la dispoziţie 30 de zile pentru a da avizul consultativ cu privire la propunerea de organizare a referendumului şi cu privire la tema supusă aprobării poporului prin referendum, cu menţiunea că nu se schimbă natura referendumului pe care îl poate organiza Preşedintele României, referendum consultativ, aşa cum este în momentul de faţă, la fel va rămâne şi în viitor, cu menţiunea că doar lămurim o problemă: ce se întâmplă dacă Parlamentul refuză la nesfârşit să dea avize, cum este în momentul de faţă sau cum există posibilitatea în momentul de faţă? Acum se lămureşte acest aspect.
În privinţa procedurii de formare a Guvernului. Facem o incursiune privind ceea ce s-a întâmplat. Vă amintesc că, în toamna anului trecut, Guvernul propus de către premierul desemnat, Liviu Negoiţă, nu a ajuns niciodată la votul Parlamentului. Pentru simplul motiv că Parlamentul a refuzat să supună la vot Cabinetul, lista membrilor Guvernului şi programul de guvernare propus de premierul desemnat. În aceste condiţii, prin revizuirea Constituţiei, propunem lucruri foarte simple şi corecte. Şi anume: la fel ca şi acum, premierul este desemnat de către preşedinte, pe baza procedurii actuale prevăzută de Constituţie; premierul desemnat are la dispoziţie 10 zile pentru a depune la Parlament lista membrilor Guvernului şi programul de guvernare, la fel ca şi acum, dar impunem un termen de 10 zile în care Parlamentul să aprobe sau să respingă solicitarea de învestitură cerută de către premierul desemnat. Dacă în cele 10 zile Parlamentul nu ia în considerare dezbaterea programului de guvernare şi a listei membrilor Guvernului, candidatul propus, împreună cu programul şi lista Guvernului va fi considerat respins, iar preşedintele va desemna un alt candidat pentru funcţia de prim-ministru. Deci, nu merge aprobarea tacită, se consideră premierul aprobat. Dimpotrivă. Nu se poate trece peste votul Parlamentului, numai că stabilim nişte termene şi eliminăm posibilitatea acestui abuz, ca Parlamentul să refuze luarea în discuţie şi oferirea unui vot, pozitiv sau negativ, unui premier desemnat, cu privire la ceea ce propune el: lista membrilor Cabinetului şi programul de guvernare. Din acest punct de vedere, facem operaţional mecanismul de desemnare a unui nou guvern.
În ceea ce priveşte suspendarea din funcţie a preşedintelui României. Nu se modifică faţă de ceea ce avem în momentul de faţă decât avizul Curţii Constituţionale. Şi anume: în continuare preşedintele României poate fi suspendat din funcţie cu votul majorităţii membrilor Parlamentului, dar, dacă prin avizul care este solicitat Curţii Constituţionale, se constată că preşedintele a săvârşit fapte prin care a încălcat prevederile Constituţiei, procedura parlamentară de suspendare merge mai departe. Deci, dacă Curtea Constituţională spune că preşedintele a încălcat Constituţia, procedura de suspendare îşi urmează cursul: votul Parlamentului, referendum pentru demiterea preşedintelui. Dacă prin aviz, Curtea Constituţională constată că preşedintele nu a săvârşit fapte grave prin care a încălcat prevederile Constituţiei, procedura parlamentară de suspendare se va opri, pentru că nu a încălcat Constituţia, pentru că acest procedeu constituţional vizează suspendarea din funcţie a preşedintelui pentru a încălcat Constituţia. Dacă a încălcat-o, merge la Parlament, prin votul parlamentarilor, la referendum. Dacă Curtea Constituţională spune că nu a încălcat-o, procedura constituţională se opreşte în acel moment.
În privinţa Consiliului Superior al Magistraturii, acesta este alcătuit din 19 membri. 10 aleşi în adunările generale ale magistraţilor, 6 reprezentanţi ai societăţii civile, ministrul Justiţiei, preşedintele ÎCCJ şi procurorul general.
De asemenea, am introdus în textul Constituţiei, la articolul 6, după alineatul 2, un nou alineat 3, care spune foarte clar că autorităţile publice vor consulta organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale în legătură cu deciziile privind păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţilor etnice, culturale şi religioase. Este un lucru corect, un lucru ce ţine de logica democratică, de respectul drepturilor minorităţilor naţionale de a fi consultate – repet, de a fi consultate - în deciziile care vizează păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţilor lor etnice, culturale şi religioase.
În privinţa dizolvării Parlamentului. Nu se modifică procedura, doar că se scurtează termenul de incertitudine de la 60 de zile la 45 de zile, în ceea ce priveşte termenul în care au loc cele două respingeri ale votului de învestitură astfel încât, după aceea, preşedintele poate dizolva Parlamentul fără să fie obligat. Acum, textul constituţional spune că Parlamentul poate fi dizolvat numai după ce au fost respinse cel puţin două solicitări de învestitură, într-un termen de cel puţin 60 de zile. Acum, se reduce acel termen de 60 de zile la 45 de zile, tocmai pentru a elimina de pe scena politică românească perioada de incertitudine, când practic nu se întâmplă nimic şi criza politică se adânceşte. Rămâne în continuare, repet, prevederea cu privire la respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură de către Parlament, dar corelat cu prevederea potrivit căreia Parlamentul trebuie, în 10 zile, să spună da sau nu cu privire la o propunere de prim-ministru şi la programul de guvernare. Se scurtează, teoretic şi practic, potenţiala criză politică ce ar putea apărea în funcţionarea statului
Aceste modificări, alături de altele care ţin de corelarea în textele respective ale Constituţiei, cu trecerea de la Parlament bicameral la Parlament unicameral, vor fi înaintate astăzi, imediat, preşedintelui, iar preşedintele, în cazul în care va accepta acest proiect pe care l-am discutat şi pe baza căruia ne-am consultat, să îl înainteze Parlamentului, preşedintele urmând să procedeze şi la publicarea conţinutului actului normativ, inclusiv spre mas-media, după ce şi-l va însuşi în forma aprobată astăzi, de către Guvern.

Cel de-al doilea subiect la care vreau să mă refer: Guvernul a adoptat astăzi un memorandum cu privire la susţinerea Oltchimului. Şi mă refer la faptul că, prin memorandumul adoptat astăzi, Guvernul mandatează reprezentanţii AVAS, Ministerului Finanţelor Publice, Ministerului Economiei şi Oltchim pentru continuarea procedurilor de susţinere a notificării trimise Comisiei Europene privind pachetul de susţinere a Programului de Investiţii la Oltchim cu cele două componente - conversia în acţiune a creanţei AVAS şi garanţia Eximbank. Este un proiect care face parte din ceea ce Guvernul României şi-a propus: să susţină în industria românească, o industrie care este şi poate fi competitivă pe termen mediu şi lung în Uniunea Europeană, prin integrarea platformei Oltchim în industria românească.

Şi, nu în ultimul rând, aş saluta faptul că ministrul Mediului ne-a dat o informaţie bună şi sănătoasă pentru economia de profil: în numai 2 luni de zile, 11.000 de maşini noi au fost achiziţionate prin Programul Rabla. Ministrul Mediului a primit de la Guvern permisiunea, dacă ne putem exprima aşa, să susţină lucrurile bune pe care le-a făcut şi până în momentul de faţă, de a continua Programul Rabla, astfel încât el să-şi arate beneficiile în continuare pentru economia românească. Repet, încep să apară efectele pe orizontală ale acestui program, în 2 luni de zile, 11.000 de maşini noi cumpărate numai prin acest program este o dovadă a profesionalismului ministrului Mediului, care a reuşit să conceapă un program funcţional. Şi sunt convins că domnul ministru Borbely vă va anunţa astăzi - mâine şi ceea ce are în vedere în continuare cu privire la susţinerea acestui demers. Dacă pe tema Constituţiei mai există o întrebare, dacă nu, colegii mei vă vor prezenta următoarele puncte.

Reporter: Se modifică acel prag pe care partidele politice trebuie să-l îndeplinească să intre în Parlament ?

Emil Boc: Constituţia nu face nici o referire la pragul electoral. Constituţia, aşa cum este propusă a fi revizuită prin proiectul Guvernului, nu se atinge de pragul electoral şi nu face nici un fel de referire la pragul electoral.

Reporter: Şeful statului v-a cerut demiterea, vreo remaniere a unui ministru?

Emil Boc: Nu.

Reporter: Cine a lucrat la proiectul acesta de modificare?

Emil Boc: Guvernul şi Preşedinţia. De o lună de zile lucrăm la proiectul de revizuire a Constituţie şi faptul că am reuşit, astăzi, să îl prezentăm în Guvern, în formă finală, şi să-l înaintăm spre aprobare Parlamentului, după ce preşedintele şi-l va însuşi. Repet, acesta este produsul activităţii Guvernului şi a preşedintelui.

Emitent: Guvernul Romaniei – Biroul de presa

Data: 21.04.2010

(sursa: http://www.guv.ro/declaratii-de-presa-sustinute-de-primul-ministru-emil-boc-la-finalul-sedintei-de-guvern__l1a108715.html)