Banii înviorează întotdeauna lupta politică. Nimeni nu luptă pentru împădurirea României (de exemplu) cât luptă cei hotărâţi să facă bani prin supunerea României la pericolul cianurilor. Lupta a ajuns în Parlamentul European. Din câte se vede, PDL şi PNL sunt pro-folosire cianuri, PSD este contra.
Va fi utilizarea cianurii în mineritul de aur interzisă la nivelul UE?
Peste 100 000 m3 de apă contaminată cu cianură au fost deversaţi dintr-un bazin al minei de aur din Baia Mare în 2000. ©BELGA_EPA PHOTO EPA_ATTILA KISBENEDEK
În prezent, cianura este în continuare folosită în industria mineritului de aur în Europa. Printr-o întrebare orală adresată Comisiei Europene, doi eurodeputaţi au ridicat această problemă şi au solicitat interzicerea utilizării cianurii în mineritul de aur la nivelul UE. Ei se tem că utilizarea acestei substanţei extrem de toxice poate duce la catastrofe ecologice, precum cea de acum 10 ani din Europa Centrală.
În ianuarie 2000 mai mult de 100 000 m3 de apă contaminată cu cianură au fost deversaţi dintr-un bazin al minei de aur din Baia Mare (România) în sistemul fluvial Someş - Tisa - Dunăre, ceea ce a provocat un adevărat dezastru ecologic. Materialele toxice deversate au ajuns dintr-un râu în altul în România, Ungaria, Serbia şi Bulgaria, ucigând numeroase organisme, afectând sistemul ecologic şi utilizarea râului de către om.
În prezent, utilizarea cianurii este considerată a fi cele mai bune tehnici disponibile pentru extracţia aurului din minereuri. Cu toate acestea, aceasta este extrem de toxică, putând avea efecte negative asupra mediului, în cazul în care nu este utilizată cu atenţie. Deşi unele state membre au interzis folosirea cianurii, tehnologia poate fi utilizată în mod legal la nivelul UE.
Doi eurodeputaţi, János Áder (Grupul Partidului Popular European (Creştin Democrat), Ungaria) şi László Tőkés (Grupul Partidului Popular European (Creştin Democrat), România) îi vor adresa Comisiei Europene miercuri o întrebare orală în legătură cu posibilitatea interzicerii utilizării cianurii în cadrul mineritului de aur la nivelul UE. CE va trebui să comenteze afirmaţia potrivit căreia nu există garanţii că accidente precum cel din Baia Mare nu se vor mai întâmpla, având în vedere condiţiile meteorologice extreme rezultate din schimbarea climatică şi neglijenţa cetăţenilor.
(sursa: http://www.europarl.europa.eu/news/public/focus_page/008-72407-099-04-15-901-20100409FCS72395-09-04-2010-2010/default_p001c009_ro.htm)
| 17 martie 2010 |
| |
| ÎNTREBARE ORALĂ URMATĂ DE O DEZBATERE în conformitate cu articolul 115 din Regulamentul de procedură de János Áder şi László Tőkés, în numele Grupului PPE Comisiei | ||
| Interzicerea utilizării tehnologiilor de minerit pe bază de cianură în UE | |
| Cianura este o substanţă chimică foarte toxică, utilizată în industria mineritului de aur, care poate avea efecte catastrofale şi ireversibile asupra mediului şi asupra sănătăţii umane. De asemenea, face parte dintre principalii poluanţi menţionaţi în directiva-cadru privind apa (DCA). În urmă cu 10 ani, mai mult de 100 000 m3 de apă contaminată cu cianură au fost deversaţi dintr-un bazin al minei de aur din Baia Mare (România) în sistemul fluvial Someş - Tisa - Dunăre, fapt ce a provocat cel mai grav dezastru ecologic din Europa Centrală la vremea respectivă. Materialele toxice au ucis numeroase organisme, afectând sistemul ecologic, lanţul trofic şi utilizarea râului de către om pentru mulţi ani. Cu toate că au fost adoptate mai multe acte legislative la nivelul UE pentru consolidarea normelor de utilizare a cianurii în minerit, unele state membre introducând interzicerea folosirii tehnologiei, aceasta poate fi folosită încă, în mod legal, în Uniunea Europeană. Cu toate acestea, încă nu există norme prudenţiale şi garanţii financiare adecvate, iar aplicarea legislaţiei existente depinde şi de capacitatea autorităţilor executive din fiecare stat membru. Prin urmare, nu există garanţii reale că un astfel de accident nu se va repeta, în special având în vedere agravarea continuă a condiţiilor meteorologice extreme provocată de schimbările climatice. Există mai multe proiecte, în derulare sau planificate, de minerit pe bază de cianură în Europa şi este doar o chestiune de timp şi neglijenţă umană până când va avea loc o catastrofă. Având în vedere faptul că industria europeană a mineritului de aur reprezintă numai 1% din producţia globală, realizată în special de societăţi multinaţionale, şi că mineritul pe bază de cianură necesită mai puţină mână de lucru, prezentând însă riscul unor daune ecologice transfrontaliere enorme, ar trebui să fie analizată posibilitatea unei interdicţii totale a mineritului pe bază de cianură la nivelul Uniunii Europene. Având în vedere principiul precauţiei din legislaţia UE privind mediul şi în lumina angajamentelor prevăzute în DCA de a preveni şi a controla poluarea, precum şi de a atinge şi a păstra „starea bună” a apelor, va propune Comisia interzicerea utilizării cianurii în cadrul mineritului de aur la nivelul UE? | |
Propuneri de rezoluţie:
B7-0240/2010
B7-0241/2010
(Mesaj transmis in cadrul dezbaterii din plenul PE pe tema interzicerii tehnologiilor miniere bazate pe cianuri. Pe parcursul discutiilor, reprezentantii PDL si-au declarat opozitia fata de aceasta initiativa)
“Pe 30 ianuarie 2000, la orele 22:00, barajul care inconjura iazul de decantare a deseurilor apartinand societatii Aurul din Baia Mare, Romania, s-a fisurat, permitand deversarea a aproximativ 100.000 metri cubi de ape contaminate, continand intre 50 si 100 de tone de cianura, precum si metale grele incluzand cuprul. Valul de cianura s-a varsat in raul Sasar, si, de aici, prin Lapusel, in Somes. Imediat dupa accident, raul Somes avea concentratii de cianuri de 700 de ori mai mari decat nivelurile permise. Somesul se varsa in Tisza, apele careia ajung apoi in Dunare. Viata acvatica a fost distrusa complet pe o distanta de cateva sute de kilometri.
La acel moment, scurgerea a cauzat intreruperea furnizarii de apa potabila in 24 de orase, pentru 2,5 de milioane de oameni si a creat costuri suplimentare pentru uzinele de purificare, dar si pentru diferite companii, datorita intreruperii proceselor de productie.
Toate acestea sunt datele unui dezastru care a afectat puternic mediul inconjurator din Europa. A fost numit cea mai mare astfel de catastrofa de dupa Cernobal.
Citez din raportul realizat de Programul Natiunilor Unite pentru Mediu: “Romania a declarat cantitatea de peste mort in apele de pe teritoriul sau ca fiind foarte mica. Ungaria a estimat cantitatea de peste mort in aceasta tara la 1240 tone. Autoritatile iugoslave au raportat mari cantitati de peste mort pe parcursul iugoslav al raului Tisa”.
Biologii au estimat atunci ca urma sa fie nevoie de cinci ani ca sa se regenereze populatia de pesti si de zece sau 20 de ani pentru ca ecosistemul raului sa se refaca. Despre unele specii s-a spus ca pierderea lor e ireversibila. Au fost afectate peste 60 de specii de peste si 20 de specii protejate.
A fost afectat cu precadere ecosistemul raului Tisza. Practic toata flora si fauna din portiunea maghiara a raului a disparut. Ministrul mediului din Iugoslavia declara atunci: “Tisza a fost ucisa. Nici macar bacteriile nu au supravietuit”. In mai multe orase maghiare, oamenii s-au adunat ca la inmormantare si au aruncat flori in raul atat de greu lovit.
Si aceasta nu este tot. Zona Baia Mare era deja afectata de poluarea datorata exploatarii miniere, cu probleme inregistrate la nivelul faunei, vegetatiei si sanatatii oamenilor. Albinele, un bio-indicator al poluarii, incepusera deja sa dispara din regiune si unele rapoarte aratau cum concentratia de plumb din sangele copiilor depasea de 6 ori nivelul permis. Locuitorii povestesc cum, din cauza plumbemiei, copiilor le cadeau dintii la varsta de un an si jumatate si aveu hemoragii nazale aproape in fiecare zi. Adultii din zona aveau probleme respiratorii cronice. In 1999, speranta de viata in Baia Mare era cu 12 ani sub nivelul national.
Accidentul de la Baia Mare a afectat cateva mii de oameni, ecosistemul catorva rauri si a devenit un simbol international al poluarii, fiind citat in lista celor mai mare dezastre de acest gen.
La momentul accidentului, conducatorii minei au dat vina pe zapada cazuta in cantitati excesive si au incercat sa convinga pe toata lumea ca pestii au murit, de fapt, de frig.
Fabrica de la Baia Mare responsabila pentru accidentul din ianuarie 2000 se numeste astazi Romaltyn Mining. Noii proprietari au cerut recent autoritatilor romane o noua licenta de functionare.
Nu trebuie sa uitam niciunul din detaliile acestei drame. Fiindca ea ne demonstreaza ca, in pofida legislatiei, in pofida controlului, in pofida autorizatiilor si verificarilor, accidente de acest tip sunt posibile oricand. Substantele periculoase nu au ce cauta in minerit, daca vrem sa prevenim astfel de catastrofe.
Rosia Montana se afla la sud de Baia Mare, in Muntii Apuseni. Este un sat atestat documentar in urma cu peste 2000 de ani, considerat astazi un potential UNESCO World Heritage Site. Daca proiectul urmarit de investitori devine realitate, asezarea s-ar transforma in cea mai mare mina de aur de suprafata din Europa.
Aceasta ar insemna nu numai distrugerea mediului inconjurator, dar si distrugerea completa a satului, stramutarea celor 2000 de locuitori, a bisericilor si cimitirelor, precum si condamnarea unor vestigii si artefacte istorice unice in lume, datand din perioada romana si pre-romana.
Mina de la Rosia Montana ar fi de sapte ori mai mare decat cea de la Baia Mare. In imediata sa apropiere se afla raul Aries, care, prin Mures, se varsa in Tisza, care, la randul sau, se varsa in Dunare.
Istoria ne ofera lectii. Avem cu totii datoria sa le intelegem. Este absolut necesar sa interzicem total folosirea cianurilor in minerit pe teritoriul Uniunii Europene, pentru a preveni tragedii ale oamenilor si ale mediului inconjurator.
Daciana Sarbu, MEP”
(sursa: http://dacianasarbu.wordpress.com/2010/04/21/istoria-ne-ofera-lectii-avem-datoria-sa-le-intelegem/)
Nu am reuşit să găsesc o poziţionare oficială a parlamentarilor europeni de la PDL şi PNL. Singura poziţie este cea mai veche a domnului Stolojan...
"Dragi colegi. Pentru corecta voastră informare, vă rog să luaţi la cunoştinţă faptul că, în conformitate cu Codul Internaţional de Management al cianurii, din totalul producţiei de cianură la nivel global, aproximativ 18% este folosit în industria minieră. Cianura este, de asemenea, folosită în industria textilă (jeanşi), confecţionarea bijuteriilor şi mai multe tipuri de fotografie."
(sursa: http://www.catavencu.ro/stolojan_executa_un_lobby_canadian_in_parlamentul_european-13164.html)
No comments:
Post a Comment