Traian Băsescu a clipit

---

Ştiţi cum erau duelurile în vestul sălbatic... fiecare aştepta să clipească adversarul pentru ca, în această clipită, să scoată pistolul şi să tragă.

Iată că domnul Traian Băsescu a clipit.

Ştire 1:

Preşedintele Traian Băsescu a cerut Biroului Permanent al Camerei Deputaţilor să se ia în discuţie şi cazurile Victor Paul Dobre şi Laszlo Borbely când se discută cazul Alin Trăşculescu.


Anunţul a fost făcut de liderul deputaţilor PDL Mircea Toader, luni, după şedinţa Biroului Permanent , relateaza agentia Mediafax.

El a spus că preşedintele a adresat o scrisoare conducerii Camerei în care a solicitat să se analizeze oportunitatea discutării cazurilor Dobre şi Borbely odată cu sesizarea MJ în cazul Trăşculescu.

Toader a spus că solicitarea a fost trimisă Comisiei Juridice, pentru un punct de vedere.
(http://www.incomemagazine.ro/articol_87671/basescu-cazurile-dobre-si-borbely-discutate-cu-cel-al-trasculescu.html?utm_source=a1&utm_medium=widget&utm_campaign=incomemagazine)

Am verificat pe site-ul Administraţiei Prezidenţiale... nimic, ştirile se opresc pe data de 8 noiembrie... Hmmmm...

Ştire 2:

Preşedintele Traian Băsescu a cerut Biroului Permanent al Camerei Deputaţilor să se ia în discuţie şi cazurile Victor Paul Dobre şi Laszlo Borbely când se discută situaţia lui Alin Trăşculescu.

"Având în vedere că există posibilitatea să luaţi în discuţie ridicarea imunităţii pentru deputatul Alin Trăşculescu, vă rog să găsiţi căile legale pentru a relua dezbaterea cu privire la cererile de urmărire penală a foştilor miniştri Laszlo Borbely şi Victor Paul Dobre", a cerut Băsescu în scrisoarea adresată preşedintelui Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea.

Liderul deputaţilor PDL, Mircea Toader a precizat că scrisoarea preşedintelui a fost transmisă Comisiei Juridice.
(http://www.gandul.info/politica/basescu-cere-parlamentului-sa-reia-votul-de-ridicare-a-imunitatii-lui-borbely-si-dobre-la-pachet-cu-trasculescu-10300785)

Întrebarea mea este în ce temei legal preşedintele Traian Băsescu poate cere repronunţarea parlamentului pentru domnii Laszlo Borbely şi Victor Paul Dobre.

ARTICOLUL 72 - Imunitatea parlamentara
(1) Deputatii si senatorii nu pot fi trasi la raspundere juridica pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului.
(2) Deputatii si senatorii pot fi urmariti si trimisi in judecata penala pentru fapte care nu au legatura cu voturile sau cu opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului, dar nu pot fi perchezitionati, retinuti sau arestati fara incuviintarea Camerei din care fac parte, dupa ascultarea lor. Urmarirea si trimiterea in judecata penala se pot face numai de catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. Competenta de judecata apartine Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
(3) In caz de infractiune flagranta, deputatii sau senatorii pot fi retinuti si supusi perchezitiei. Ministrul justitiei il va informa neintarziat pe presedintele Camerei asupra retinerii si a perchezitiei. In cazul in care Camera sesizata constata ca nu exista temei pentru retinere, va dispune imediat revocarea acestei masuri.

Hmmm, nu spune nimic despre preşedinte...

Să vedem la regulamente... Ce sunt Laszlo Borbely şi Victor Paul Dobre, senatori sau deputaţi? Amândoi deputaţi, deci să apelăm la regulamentul Camerei Deputaţilor.

Cam cum ar putea reacţiona Comisia sesizată (sau rugată sau... nici nu ştiu cum să o iau) de preşedintele României.

SECŢIUNEA a 7-a
Procedura privind punerea sub urmărire penală a membrilor Guvernului

Art. 154. - Camera Deputaţilor are dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului.

Art. 155. - (1) Dezbaterea cererii prevăzute la art. 154 se efectuează pe baza raportului întocmit fie de o comisie permanentă, ca urmare a unei anchete desfăşurate în condiţiile art. 71, fie de o comisie specială de anchetă constituită în acest scop. Dacă ministrul are şi calitatea de deputat, cererea se trimite spre examinare Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, care va elabora un raport pe care îl înaintează Camerei.

(2) Rapoartele prevăzute la alin. (1) se înscriu cu prioritate în proiectul ordinii de zi.

(3) Cererea se adoptă cu votul a cel puţin două treimi din numărul deputaţilor.

Art. 156. - În cazul în care Camera Deputaţilor decide să ceară urmărirea penală, preşedintele Camerei va adresa ministrului justiţiei o cerere pentru începerea urmăririi penale, potrivit legii. De asemenea, el îl va înştiinţa pe Preşedintele României pentru eventuala suspendare din funcţie a membrului Guvernului a cărui urmărire penală a fost cerută.

Art. 157. - Dispoziţiile art. 123-153 se aplică în mod corespunzător.
(http://www.cdep.ro/pls/dic/site.page?den=regcd1_2#s27)

Să vedem şi cu imunitatea parlamentară cum stăm...
SECŢIUNEA 1
Imunitate parlamentară

Art. 191. - Deputaţii se bucură de imunitate parlamentară de la data eliberării certificatului doveditor al alegerii, sub condiţia validării.

Art. 192. - Potrivit art. 72 din Constituţia României, republicată, deputaţii nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului.

Art. 193. - (1) În temeiul art. 72 din Constituţia României, republicată, deputaţii pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei Deputaţilor, după ascultarea lor. Urmărirea şi trimiterea în judecată penală se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

(2) Cererea de reţinere, arestare sau percheziţie se adresează preşedintelui Camerei Deputaţilor de către ministrul justiţiei. Săvârşirea sau descoperirea ulterioară a unor noi fapte penale determină introducerea unei noi cereri de reţinere, arestare sau percheziţie.

(3) Preşedintele Camerei aduce la cunoştinţă deputaţilor cererea, în şedinţă publică, după care o trimite de îndată Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi spre examinare, care va stabili, prin raportul său, dacă există sau nu există motive temeinice pentru aprobarea cererii. Hotărârea comisiei se adoptă, în cel mult 5 zile de la sesizare, prin votul majorităţii membrilor acesteia. Votul este secret.

(4) Ministrul justiţiei va înainta Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi toate documentele pe care aceasta le solicită; în caz de refuz comisia se va adresa Camerei Deputaţilor, prin intermediul Biroului permanent, pentru a hotărî cu privire la acest refuz.

(5) Cererea prevăzută la alin. (2), împreună cu raportul comisiei, se înaintează grupului parlamentar din care face parte deputatul în cauză. Grupul îşi va exprima punctul de vedere cu privire la cerere într-un raport scris, în termen de 5 zile de la data sesizării grupului.

(6) În cazul deputaţilor care nu fac parte din nici un grup parlamentar, aceştia pot să depună la Biroul permanent punctul de vedere cu privire la cerere.

(7) Raportul comisiei împreună cu raportul grupului parlamentar se înaintează Biroului permanent şi se supun dezbaterii şi aprobării Camerei Deputaţilor.

(8) Camera Deputaţilor se va pronunţa asupra măsurii în cel mult 20 de zile de la sesizare, cu votul majorităţii membrilor prezenţi.

Art. 194. - (1) În caz de infracţiune flagrantă, deputaţii pot fi reţinuţi şi supuşi percheziţiei. Situaţia va fi adusă de îndată la cunoştinţă ministrului justiţiei. Ministrul justiţiei îl va informa neîntârziat pe preşedintele Camerei Deputaţilor asupra reţinerii şi a percheziţiei. În cazul în care Camera constată că nu există temei pentru reţinere, va dispune imediat revocarea acestei măsuri.

(2) Dispoziţia de revocare a reţinerii se execută de îndată prin ministrul justiţiei.

Art. 195. - Toate cererile privind ridicarea imunităţii parlamentare se înscriu cu prioritate pe ordinea de zi.
(http://www.cdep.ro/pls/dic/site.page?den=regcd1_4#s41)

Recunosc că nu m-am dumirit.

Ce spune legea? Desigur, vorbim despre Legea nr.115 din 28 iunie 1999 privind responsabilitatea ministerială
CAPITOLUL III
Procedura de urmărire penală şi de judecare

Art. 12. - Numai Camera Deputaţilor, Senatul şi Preşedintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor.

Art. 13. - (1) Dezbaterea propunerii de începere a urmăririi penale în Camera Deputaţilor sau în Senat se face pe baza raportului întocmit de o comisie permanentă care, în cadrul competenţei sale, a efectuat o anchetă privitoare la activitatea desfăşurată de Guvern sau de un minister ori de o comisie specială de anchetă constituită în acest scop.

(2) Raportul prevăzut la alin. (1) se înscrie cu prioritate pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor sau a Senatului, după caz.

(3) După începerea urmăririi penale membrul Guvernului care este şi deputat sau senator poate fi reţinut, arestat, percheziţionat sau trimis în judecată numai cu încuviinţarea Camerei din care face parte, cu respectarea prevederilor art. 69 alin. (1) din Constituţie şi a regulilor de procedură cuprinse în regulamentele celor două Camere ale Parlamentului.

Art. 14. - (1) La dezbaterile din cele două Camere ale Parlamentului prezenţa celui în cauză este obligatorie. Lipsa nejustificată a membrului Guvernului nu împiedică desfăşurarea lucrărilor.

(2) În situaţia în care cel în cauză se află în imposibilitate obiectivă de a se prezenta, Camera Deputaţilor sau Senatul, cu prilejul dezbaterilor, va fixa un nou termen.

(3) Cel în cauză are dreptul să îşi expună punctul de vedere cu privire la fapta ce constituie obiectul cererii de a fi urmărit penal, precum şi asupra cererii de ridicare a imunităţii parlamentare, atunci când este cazul.

Art. 15. - Cererea de urmărire penală a membrilor Guvernului şi, după caz, de ridicare a imunităţii parlamentare se adoptă cu respectarea prevederilor art. 64 şi ale art. 74 alin. (2) din Constituţie. Votul este secret şi se exprimă prin bile.

Art. 16. - (1) În exercitarea dreptului de a cere urmărirea penală a unui membru al Guvernului, Preşedintele României, la propunerea comisiei speciale instituite pentru analiza sesizărilor cu privire la săvârşirea unei infracţiuni în exerciţiul funcţiei de către membrii Guvernului, adresează ministrului justiţiei o cerere în acest scop, pentru a proceda potrivit legii.

(2) Comisia specială prevăzută la alin. (1) este formată din 5 membri, iar componenţa acesteia se aprobă prin decret al Preşedintelui României, la propunerea ministrului justiţiei şi a ministrului de interne, în termen de 30 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României.

(3) Pe baza analizei sesizării, a probelor depuse în susţinerea acesteia, a declaraţiilor şi a probelor invocate de membrul Guvernului faţă de care se solicită urmărirea penală, comisia specială prevăzută la alin. (1) va prezenta Preşedintelui României un raport cu propuneri privind urmărirea penală sau clasarea sesizării.

(4) Dacă membrul Guvernului pentru care Preşedintele României a cerut urmărirea penală este şi deputat sau senator, ministrul justiţiei sau, după caz, primul-ministru va solicita Camerei competente să declanşeze procedura de adoptare a cererii de începere a urmăririi penale. Dispoziţiile art. 13-15 se aplică în mod corespunzător.

(5) În situaţia în care cel în cauză este ministrul justiţiei, cererea se adresează primului-ministru.

Art. 17. - Preşedintele României va fi înştiinţat despre înscrierea pe ordinea de zi a şedinţei Camerei Deputaţilor sau a Senatului a raportului prevăzut la art. 13 alin. (1).

Art. 18. - Dacă una dintre cele două Camere ale Parlamentului sau Preşedintele României a cerut urmărirea penală, dosarul cauzei se trimite, de îndată, ministrului justiţiei sau, după caz, primului-ministru, pentru a proceda potrivit legii.

Art. 19. - Până la începerea urmăririi penale Camera Deputaţilor, Senatul sau Preşedintele României poate să retragă, motivat, cererea prin care a solicitat urmărirea penală împotriva membrilor Guvernului.

Art. 20. - Urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor se efectuează de către Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie, iar judecarea acestora, de către Curtea Supremă de Justiţie, potrivit legii.

Art. 21. - În cazul în care s-a cerut urmărirea penală împotriva unui membru al Guvernului, Preşedintele României poate dispune suspendarea acestuia din funcţie.

Art. 22. - În cazul în care s-a dispus trimiterea în judecată a unui membru al Guvernului, ministrul justiţiei sau, după caz, primul-ministru comunică Preşedintelui României data la care a fost sesizată Curtea Supremă de Justiţie, în vederea suspendării din funcţie a acestuia.

Art. 23. - (1) În caz de infracţiuni flagrante, persoanele prevăzute la art. 6 pot fi reţinute şi percheziţionate. Ministrul justiţiei îl va informa neîntârziat pe preşedintele Camerei din care face parte membrul Guvernului sau, după caz, pe Preşedintele României.

(2) În situaţia în care cel în cauză este ministrul justiţiei, sesizarea prevăzută la alin. (1) se face de către primulministru.
(http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=35275)
După republicarea în 2002 s-au mai făcut nişte modificări... http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?ida=21628, deci s-ar putea să fie şi nişte reglementări esenţiale... deşi nu prea cred.

OK, ştiu, nu sunt jurist şi nu ar trebui să mă bag. Dar să vedem ce spune premierul Ponta, jurist de meserie...
Ştire 3:

Ponta a fost întrebat cum vede solicitarea formulată de către preşedintele Traian Băsescu legată de discutarea cazurilor foştilor miniştri Laszlo Borbely şi Victor Paul Dobre, odată cu cel al deputatului PDL Alin Trăşculescu.

"Trebuie să existe o solicitare în acest sens. Nu preşedintele trebuie să ceară acest lucru, trebuie să ceară DNA acest lucru şi, din câte ştiu, Traian Băsescu nu este preşedintele DNA", a spus Ponta.
(http://www.mediafax.ro/politic/ponta-basescu-nu-e-presedintele-dna-sa-ceara-discutarea-cazurilor-borbely-si-dobre-10300988)

Părerea mea finală este că domnul Traian Băsescu tocmai a clipit. Să vedem dacă este destul de rapid pentru a compensa această clipire ce-l dezavantajează.