PROPAGANDA ALEGERILOR PREZIDENŢIALE (poem muzical)

---

(Ilya Yefimovich Repin - Burlaks on the Volga, sursa Wikipedia)


(Alexandrov Choir - Song of Volga Boatman)

Acest cântec vorbeşte despre truda oamenilor care trag după ei o barcă pe râul Volga. Fiecare metru este un efort, urmat de încă unul, şi încă unul...

Poporul este în poziţia celor care trudesc să mişte de colo-colo barca numită politica românească. Din poziţia de pasageri, orice efort al truditorilor pare uşor şi de la sine înţeles.

(Guano apes - Open your eyes)

După alegeri, lacrimile de crocodil ale candidaţilor se vor preface într-o ploaie cu consistenţă de miere caldă şi lipicioasă care ne va îngloba în esenţa ei precum muştele în bucăţile de chihlimbar preistoric...

(Guano Apes - Rain)

Prinşi în încătuşarea lacrimilor devenite capcană, ne liniştim eliberaţi de povara misiunii deciziei noastre. Până la următoarele alegeri nu mai suntem fiinţe raţionale, doar carne de tun.

(Pink Floyd - Comfortably Numb)

Şi-mi vine să-mi rup hainele a disperare şi nenorocire, să-mi distrug învelişul coconului care mă transformă într-un non-uman... Sunt însă paralizat.

(Beatles - Help)

Şi atunci aştept pur şi simplu sfârşitul...

(My Chemical Romance - Dead )

La trecerea dintre lumi, ultimele cuvinte...

(My Chemical Romance - Famous Last Words)

Şi timpul va curge invers.

(My Chemical Romance - Famous last words backwards)

Lege sau a aLege

---

Eram la un mic taifas pe un blog politic şi am căutat oarece în Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului.

Mai întâi am constatat că referendumul pentru reducerea numărul de parlamentari şi parlament unicameral nu poate fi de tip constituţional, dar nici pentru demiterea preşedintelui. Evident nu este un referendum local. În concluzie acest referendum nu poate fi decât Referendumul cu privire la probleme de interes national. Ei bine, legea prevede în mod clar ce înseamnă aceste probleme de interes naţional. Mai precis…

Art. 12.
(1) Sunt considerate probleme de interes national in sensul art. 11:
A. Adoptarea unor masuri privind reforma si strategia economica a tarii
B. Adoptarea unor decizii politice deosebite cu privire la:
a) regimul general al proprietatii publice si private;
b) organizarea administratiei publice locale, a teritoriului, precum si regimul general privind autonomia locala;
c) organizarea generala a invatamantului;
d) structura sistemului national de aparare, organizarea armatei, participarea fortelor armate la unele operatiuni internationale;
e) incheierea, semnarea sau ratificarea unor acte internationale pe durata nedeterminata sau pe o perioada mai mare de 10 ani;
f) integrarea Romaniei in structurile europene si euroatlantice;
g) regimul general al cultelor.

S U R P R I Z Ă !

Legea este atât de specifică încât reorganizarea Parlamentului României nu apare ca motiv de referendum. Nu-i aşa că este bună “găselniţa asta”?

Tare sunt curios ce va fi mai departe.

Ştiu, am fost atent şi la schimbări:
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr.99 din 14 iulie 2005
pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului a modificat art. 12:
1. Litera A va avea următorul cuprins:

“A. Adoptarea unor măsuri privind reforma şi strategia de dezvoltare economică şi socială a ţării;”

2. La litera B, după litera g) se introduce o nouă literă, litera h), cu următorul cuprins:

“h) reforma justiţiei şi combaterea corupţiei.”
…adică nici această schimbare…

Încă o dată, sunt curios dacă clasa politică va putea să impună legea…
Da, da… domnul Boc nu poate da OUG…

Doamne ce am mai râs… N-ai cu cine! (vorba reclamei)

Aş mai adăuga că Legea referendumului prevede (scrie acolo, la articolul 12) că legea educaţiei, pe care domnul Boc şi-a angajat răspunderea, era motiv de referendum.

Eu mă întreb, există cineva în ţara asta care respectă legea, care veghează la respectarea legii şi, în general căruia îi pasă de noi, cei mărunţi care nu putem face nimic?

Palma care atârnă greu

---

Am asistat, recunosc, cu uimire, la următorul dialog (http://www.antena3.ro/stiri/politica/reprosul-lui-liiceanu-catre-basescu-scena-politica-o-mlastina-vrand-nevrand-ati-intrat-pe-acest-teren_83724.html):
Domnul Gabriel Liiceanu (cu o voce egală, lipsită de viaţă): Plec de la următoarea constatare, mă bucur că sunteţi un preşedinte odihnit şi...
Domnul Traian Băsescu (râzând în hohote): Nu cu mintea odihnită, odihnit fizic.
Domnul Gabriel Liiceanu (imperturbabil): ...dar eu ma simt un cetăţean obosit şi înfrânt. Am senzaţia că drama pe care o trăieşte România în clipa de faţă este una care trebuie să se aşeze exact în raport cu dezastrul vieţii politice din România. Senzaţia mea de cetăţean obosit şi învins este că nu sunt reprezentat de o clasă politică, că nu am încredere în clipa de faţă în nici un om politic şi că în clipa de faţă această clasă politică a reuşit să-şi impună o logică a ei în care îşi joacă jocurile luând ca spectatori ai acestui turneu infinit o societate română profund dezabuzată şi care este profund neinteresată de jocurile politice."



Nu cred că domnul Băsescu a primit vreodată în viaţă o palmă atât de răsunătoare împotriva hohotelor domniei sale de râs care s-au nimerit, cel puţin de data aceasta, precum nuca în perete. Derâderea cu care preşedintele în funcţiune (dar şi cea mai mare parte a oamenilor politici) a murdărit intelectualitatea României, iată, s-a întors cu puterea unui tsunami. În ochii mei, domnul Liiceanu şi-a răscumpărat, prin această replică, toate momentele de "intelectualitate explicativă" de care a tot abuzat în ultimul timp, începând cu reacţia exagerată pe care a avut-o vis-a-vis de doamna Mona Muscă.

Principii pentru toNţi

---

Am să fiu scurt, dar scurt de tot.

Atunci când ţi se propune exprimarea într-o problemă cu Da sau Nu, ai trei posibilităţi de vot:
- Să votezi DA
- Să votezi NU
- Să te abţii de la vot.

Abţinerea de la vot are două posibilităţi de exprimare, fiecare cu un înţeles distinct. Prima modalitate de abţinere este de tipul "nu ştiu dacă Da sau NU", şi această exprimare se traduce prin anularea votului. El se ia în calcul. Cel de al doilea tip de abţinere este "nu sunt de acord cu votul", şi acesta se traduce prin neparticiparea la vot.

Parlamentarii PD-L au exercitat acest ultim tip de abţinere, "nu sunt de acord cu votul", de foarte multe ori în ultimul timp, părăsind sala Parlamentului în timpul votului.
Ce diferenţe sunt între cele două tipuri de abţineri? Legea spune că dacă cei care spun "nu sunt de acord cu votul", adică cei care nu participă la vot, devin majoritari, votul nu se validează indiferent ce au votat cei care şi-au exprimat votul. De aici a luat naştere conceptul de cvorum.

Se aude că referendumul organizat concomitent cu votul pentru preşedinte impune o singură listă şi o singură semnătură prin care ridici de la comisie toate buletinele de vot. În acest sistem se limitează dreptul cetăţenesc de exprimare, pentru că modul de abţinere prin neparticipare la vot nu se poate exercita numai pentru un vot (nu poţi pleca cu celălalt buletin acasă, trebuie, în cel mai rău caz, să-l invalidezi). Este deci o încălcare a principiilor votului.

Personal vreau să votez pentru alegerea preşedintelui dar nu vreau să votez pentru referendum, pentru că nu cred că acest referendum are o logică constituţională. Nu neg dreptul preşedintelui de a cere acest referendum, totuşi, în cazul legilor constituţionale, Constituţia spune foarte clar că acordul poporului se cere prin referendum pe o lege deja făcută de parlament, în forma ei finală, tocmai pentru ca cetăţenii să nu voteze o anumită intenţie şi politica să deturneze sensul intenţiei populare, cum evident s-a întâmplat cu legea votului uninominal (dintre cei care s-au exprimat pentru votul uninominal majoritar în două tururi de scrutin, covârşitor au fost pentru, majoritatea masei electorale s-a abţinut şi Parlamentul a "ţinut seama de voinţa populară" votând ceea ce a votat, o lege evident neperformantă, să nu zic altfel). Iată de ce cred că referendumul nu-şi are rostul acum. În plus, o eventuală schimbare a Constituţiei, şi a Legii (care să micşoreze numărul de parlamentari), nu pot deveni aplicabile până la următoarele alegeri parlamentare. Pretextul prezidenţial cum că referendumul va duce la impulsionarea activităţii parlamentare pe acest subiect, nu este nici el valid, pentru că alegerile vor trece şi parlamentul nu are de ce să se mai grăbească în vre-un fel. PD-L ar putea să iniţieze o astfel de lege constituţională şi să impulsioneze şi adoptarea ei, dacă chiar s-ar dori asta, fără a fi nevoie de un referendum. După adoptarea legii, referendumul ar putea stabili dacă poporul o doreşte sau nu şi în acel moment aş vota cu dragă inimă, pentru că aş fi absolut de acord cu acel referendum.

PS.
Un post scriptum special pentru Maryland Andrei ,29 October, 2009 at 3:47 am, un adevărat famulus al "artristocraţiei" PD-L.
Căutarea pe Google nu ţine loc de minte, domnule Andrei. Căutarea pe Google oferă acces la informaţie şi nu la deşteptăciune. Diferenţa între căutarea în cărţi şi cea cu ajutorul Google este că nu toată lumea are o bibliotecă atât de bine populată acasă. Personal nu am acasă toată informaţia pe care o pot găsi pe Google. Nu poţi căuta pe Google cum să ajungi din prost un om deştept. Alternativa ar fi vorbitul în necunoştinţă de cauză, adică cam ce utilizaţi domnia voastră, ziaristul plin de laude americane. Mai jos un muestra pentru dumneavoastră:

Ca să nu căutaţi pe Google, în spaniolă muestra înseamnă specimen.
(sursa foto: http://costaricacurious.files.wordpress.com/2007/09/referendum-sample.jpg)

E acasă geniul din Strada Geniilor?

---

Fermierii furioşi oferă preşedintelui o altfel de realitate decât feţele zâmbitoare şi aplaudace strânse de partidul de suflet atunci când preşedintele merge prin ţară. Fermierii furioşi şi strigător împotriva preşedintelui, Guvernului, Parlamentului şi, în general, împotriva dezinteresului politic, nu-i mai oferă preşedintelui şansa explicaţiilor de fugă, ba cu grupul de nu ştiu unde, ba mess-media lui Voiculescu şi Vântu, ba sistemul ticăloşit. Oricât încearcă preşedintele să dea vina pe cineva, iată că nu are pe cine să dea vina. Preşedintele s-a jucat de-a jucătorul, a vorbit la televizor despre cum ar face domnia sa guvernarea, a dat soluţii, a dat rezoluţii, a prelucrat Constituţia politic, a dispreţuit Parlamentul, a dispreţuit executivul trasându-i sarcini atunci când acesta a fost obedient şi ameninţări atunci când executivul s-a dovedit a nu fi atât de obedient, preşedintele a tras de urechi şi judecătorii... Dar mai ales preşedintele a greşit prin poza de început ca salvator al României, o poză în care am crezut foarte mulţi dintre noi, şi a terminat cei 5 ani de mandat în cea mai neagră disoluţie a autorităţii din istoria României. Ei bine, acum fermierii ştiu că nu reprezintă interese politice atunci când împing ameninţător în gardul de siguranţă de la palatul Cotroceni. Din păcate pentru preşedinte, fermierii nu ştiu subtilităţi cu glume şi bancuri, nu le arde de aşa ceva, domniile lor se scoală în fiecare zi la 4, să aibă animalele tot ce trebuie atunci când se trezesc şi se culcă mult după ce animalele adorm în siguranţă. Când se simt în pericol, când vine lupul, ursul, porcul mistreţ... ridică ciomagul îndeajuns de ameninţător ca intrusul să ştie că este în pericol de căpăţână spartă. Preşedintele ar trebui să ştie că fermierii nu pot fi minţiţi a doua oară.


REALITATEA.NET - Fermierii sunt furioşi! Au rupt gardurile de protecţie la Palatul Cotroceni şi ameninţă cu blocarea drumurilor


REALITATEA.NET - Traian Băsescu către fermierii furioşi: Până în luna decembrie vom găsi soluţii şi pentru tranşa a doua a subvenţiilor

(sursa: http://www.realitatea.net/traian-basescu-catre-fermierii-furiosi--pana-in-luna-decembrie-vom-gasi-solutii-si-pentru-transa-a-doua-a-subventiilor_650937.html şi http://www.realitatea.net/fermierii-sunt-furiosi-au-rupt-gardurile-de-protectie-la-palatul-cotroceni-si-ameninta-cu-blocarea-drumurilor_650667.html şi http://www.realitatea.net/video_1018732_traian-basescu-catre-fermierii-furiosi--pana-in-luna-decembrie-vom-gasi-solutii-si-pentru-transa-a-doua-a-subventiilor_650937.html)

Aş da un mesaj şi pentru fermieri...
Nu ascultaţi vorbe... Sunt ele frumoase, gâdilă auzul şi orgoliul, dar vorbele nu vă vor aduce supravieţuirea. Adevărul este că nici unul dintre candidaţii la preşedinţie nu se gândeşte "pe bune" la domniile voastre. Trebuie să supravieţuiţi fără ajutor de la stat... Când statul va simţi prin stomac foame, vă va da atenţie. Prima cale este să fiţi uniţi şi informaţi. A doua cale este să controlaţi dumneavoastră ce se întâmplă în agricultură şi nu un funcţionar din spatele unui birou. Presaţi politica românească să vă numească măcar reprezentanţi care să fie consilieri pe lângă ministerul agriculturii. Şi asiguraţi-vă ca aveţi ştiinţa. Ar fi bine să aveţi copii, viitorul dumneavoastră, cu o facultate de agronomie în buzunar.

A fost sau poate că a fost

---

Fapt: Scandalul apare exact la începerea campaniei electorale, anume o stenogramă care sugerează că răpirea ziariştilor a fost o farsă şi că în această farsă este amestecat şi preşedintele României, domnul Traian Băsescu.
Fapt: Stenograma nu are nici un fel de însemn care să autentifice provenienţa ei.
Fapt: Stenograma ridică semne de întrebare reale de vreme ce atâta lume îi dă importanţă.
Fapt: Domnul General Degeratu nu neagă şi spune că recunoaşte cel puţin anumite paragrafe din stenogramă.
Fapt: Domnul General Degeratu susţine că domnul Omar Hayssam era incoerent şi că a considerat că de fapt "nu e nimic".
Fapt: Domnul General Degeratu trece cu uşurinţă peste o sesizare prin care domnul Omar Hayssam spune că are legătură cu securitatea naţională de vreme ce nu consideră necesar, ca în caz de incoerenţă, să găsească un interpret de arabă pentru a se clarifica ce spune domnul Omar Hayssam, deşi era ştiut că domnul Omar Hayssam, fiind sirian, se exprima limitat în română. (Acest lucru este pur şi simplu incredibil)
Fapt: Domnul Traian Băsescu spune că înregistrarea este ilegală şi stenograma nu reflectă convorbirea dintre generalul Degeratu şi domnul Omar Hayssam.
Fapt: Domnul preşedinte Traian Băsescu încearcă să arunce pisica în curtea fostului preşedinte, domnul Ion Iliescu.
Fapt: Răpirea ziariştilor a avut foarte multe răsturnări de situaţie pentru a nu ridica mai multe semne de întrebare.
Fapt: În acest act de terorism există implicarea intereselor naţionale şi se constată legături între reprezentanţii statului românesc şi o lume a afacerilor care încearcă (nu ştiu dacă şi reuşesc) să cumpere influenţa celor care decid.

Recunoaşterea înregistrării duce cu gândul, în mod efectiv, că cel puţin o mică parte din stenogramă este reală, altfel absolut nimeni nu s-ar fi gândit la o înregistrare a convorbirii, ci ar fi putut fi un raport/relatare.

Ceea ce mi se pare foarte "neserioasă" este următoarea afirmaţie a preşedintelui:
"Trebuia să fie o discuţie secretă, pentru că arestatul vorbea de siguranţa naţională, n-avea voie nimeni să o intregistreze."

Ce acoperire legală are o astfel de afirmaţie?

Mă întreb foarte serios unde este acoperirea legală a afirmaţiei preşedintelui pentru că atunci când s-a judecat arestarea pentru 29 de zile a domnului Nati Meir, exact în acestă perioadă, acesta a cerut judecătorului ca presa să părăsească sala pentru că are de făcut declaraţii securitatea naţională a României şi a Israelului... nimeni nu l-a băgat în seamă. Ori dacă un judecător nu-l bagă în seamă pe Nati Meir în exact aceiaşi situaţie... înseamnă că şi Omar Hayssam a fost înregistrat legal. Ori legea a fost încălcată în cazul Nati Meir, ori legea nu a fost încălcată în cazul Omar Hayssam. Atenţie! Nu mă refer la înregistrarea fără mandat, caz în care este altă discuţie, mă refer la posibilitatea de a înregistra video sau audio a unei discuţii "declarată" cu subiectul "siguranţă naţională".

Stenograma (http://www.gardianul.ro/index.php?pag=nw&id=147117&catid=74&p=exclusivitate-hayssam-catre-degeratu-presedintele-chiar-mia-spus-iti-iei-copiii-si-dute-in-america.html):
Eu am fost fidel si voi fi fidel pana la capat
C. Degeratu: Si pentru a ma intelege, ultima discutie pe care am avut-o mai demult, daca mult e o luna de zile. Este ultima noastra sansa de a purta aceasta discutie. Aveti ceva de comunicat? Da? Incercam sa elucidam problema, mi-a cerut domnul Presedinte, si din punctul de vedere al atributiilor pe care le am, pot sa ascult si pot sa cumpanesc. Sigur, ceea ce pot sa va promit este ca consemnez si sa informez corect tot ceea ce credeti ca e de interes. O sa tin bine minte, sa aveti garantia deplina ca ceea ce o sa spuneti o sa ii transmit domnului Presedinte cat se poate de corect.
O. Hayssam: Dar atunci...

C. Degeratu: Nu am stiut cat de urgenta este prolema si am notat ca atare si am transmis-o institutiilor sa verifice, dar lucrurile s-au precipitat in seara aceea (29 martie 2005, n.n.).
O. Hayssam: Da, e vorba de imaginea Presedintelui.

C. Degeratu: Ni s-a comunicat ca vreti sa spuneti lucruri care pot sa intereseze securitatea nationala si, conform atributiilor, m-am implicat in aceasta problema.
O. Hayssam: Eu am scris cateva lucruri si daca domnul Presedinte considera ca sunt importante si trebuie mers mai departe, fie vin la dumneavoastra, ori la dansul personal, oricand. Domnule general, in chestiunea asta cu jurnalistii sunt si alte aspecte pe care nu mi le-a solicitat nimeni. Eu am fost fidel si voi fi fidel pana la capat.

C. Degeratu: Legate de aceasta problema? Nu.
O. Hayssam: Nu, nu.

C. Degeratu: Am inteles.
O. Hayssam: Deci, Munaf odata mi-a spus ca vrea sa plece in Irak si ca doreste sa mearga si niste ziaristi cu el, ca sa ajunga la primul-ministru, pentru a facilita o afacere, ca avea intentia el sa devina ambasador sau consul al Irakului la Bucuresti. El avea ferma convingere ca Alawi va fi prim-ministru in continuare, prin seful lui de partid, cu care era in relatii de prietenie si de rudenie. In ceea ce ma priveste, eu, echipa de jurnalisti care erau interesati sa scrie despre copilul acela care a fost atacat, daca tineti minte. A fost un reportaj pe TVR 1, cu un copil cu picioarele retezate, care se zbatea. Se cauta o posibilitate sa fie operat in spital.

C. Degeratu: N-am fost in tara. Asta a determinat gestul dumneavoastra?
O. Hayssam: Da, asta ma intereseaza, daca puteti sa aduceti acest copil, eu il operez pe banii mei. Fac un act de caritate. Eu am mai fost in Yemen in 2004, am adus marinari romani, unul dintre ei era condamnat la moarte. L-am adus pe banii mei, pe relatiile mele si nu am cerut nimic.
I-am spus: “Din toata plecarea asta a ta, pe mine ma intereseaza acest copil”, lucru care mi-a fost confirmat de ambasadorul Romaniei la Bagdad si de Marie-Jeanne. Si cand au ajuns ei la copil, m-au sunat ca sunt bine sanatosi si m-au intrebat: “E bine sa il aducem in Romania?” Cum sa zic? Scopul si inima. Lucrul care ma intereseaza si este important si vreau sa-l sustin: intalnirile se faceau la fostul sediu al Omniasig, pe strada Comana nr. 18.

C. Degeratu: Intalnirea cui?
O. Hayssam: Si ale mele, si ale lui Munaf. Fiind prieten cu el, ne intalneam aproape in fiecare zi acolo. Doctorul Yassin stia de treaba asta. Intre doctorul Yassin si Munaf au avut loc multe discutii inainte de plecare. Doctorul Yassin a mai avut o problema in 2003 cu un asociat de-al lui care a fost rapit la Bagdad. Si chiar el s-a ocupat de negocierea si de eliberarea lui. Nu stiu dumneavoastra daca cunoasteti.

C. Degeratu: Parca.
O. Hayssam: Deci, el ne povestea cum s-a intamplat. I-a povestit lui Munaf, ca au cunostinte comune, deci au avut loc cateva discutii inainte de plecare. Dupa plecarea lui Munaf, eu am vorbit de doua sau de trei ori cu el la telefon si imi spunea activitatile: “Suntem cu ambasadorul, am avut intalnire cu primul-ministru”, pe urma a venit stirea ca au fost rapiti. Asa cum stiti. Eu am fost la dumneavoastra, dupa aceea am fost la Yassin si i-am spus: “Uite, am primit doua apeluri scurte”. Zice: “Bine, bine, lasa ca o sa merg eu in Irak si o sa rezolv”.

Asa cum stiti, au fost cateva intalniri cu presedintele
C. Degeratu: Deci asta a fost.
O. Hayssam: Prima lui reactie. Si el spune acum ca a sunt la Ministerul de Interne si nu stiu ce. Deci, in fata mea a sunat. Inainte de a pleca la aeroport, l-am prins eu. El a intrat la domnul Presedinte, eu n-am intrat. Si cand a iesit a zis: “Uite, domnul Presedinte a zis sa nu mergi impreuna cu mine”. A plecat el in Irak asa cum v-am spus. De acolo am tinut legatura cu el tot timpul.
I-am raspuns la tot ce-a solicitat, ce-a vrut. Intre timp, asa cum stiti, au fost cateva intalniri cu Presedintele. Si atunci, eu chiar am inceput sa intreb de presiunile care se faceau asupra mea si domnul Presedinte chiar mi-a spus: “Iti iei copiii si du-te in America! Eu sunt Presedintele Romaniei si ai toate garantiile!” I-am spus: “Domnule Presedinte, uitati, speculatiile de care a aflat presa, sunt monitorizat...”. “Nu, te rog frumos sa stai linistit, eu iti garantez ca nu se atinge nimeni de un fir de par de al tau!” “Bine, domnule Presedinte, cum spuneti, mergem la orice, la orice posibil”. Si Presedintele a cerut sa mai mearga cineva sa-l ajute pe doctorul Yassin. Si intre timp eu am fost arestat. Ce este relevant si i-am spus si domnului Presedinte: eu am refuzat sa dau pana acum orice declaratie, sa nu fie intrepretata sau sa inceapa cineva sa faca tot felul de speculatii si sa spuna: “Uite, Omar...” Cand s-a intors Yassin, eu am fost chemat la sediul Academiei de Politie, la Baneasa, pentru intrebari, ancheta. Si acolo era si doctorul Yassin. Inauntru, la masa, doctorul Yassin vorbea cu mine ca un anchetator. Pe urma, el mi-a facut cu ochiul si mi-a zis: “Vrei sa iesim afara, sa vorbim?” Iesim afara. Si cand am iesit afara, l-am intrebat: “Doctore Yassin, ce se intampla? Ce stiti? Care este povestea?” Raspunsul lui a fost: “Te rog sa stai linistit, oamenii sunt intr-o locatie sigura, treburile se vor rezolva cat de curand si te rog sa stai linistit”. Chiar cand eram atunci in ancheta, aparuse la televizor ultimatumul acela. Mi-a zis sa stau linistit, ca de acum incolo sunt chestiuni tehnice si chestiuni pur electorale. Ce inseamna? De unde a venit asta? Eu am fost arestat in noaptea asta si am fost adus la Presedinte in acest sens: “Vreau sa stai linistit, pentru ca intr-o luna cel mult se vor lamuri lucrurile”. Pe urma s-a intamplat ceva. “Sunt de acord, bun, dar fa-ma sa inteleg, ce se intampla, ce e cu mine, ca de ce sa fiu...” Zice: “Te rog, trimite pe cineva sa vina la domnul Presedinte, cred ca a fost un tradator, poate ca tu ai fi vrut sa mergi acolo sa sprijini, nu, sa ma ajuti? Si cred ca din cauza asta esti acum aici, dar vom lamuri toate aspectele astea cu domnul Presedinte si in maxim o luna tu vei iesi, ca tu nu ai nici o implicatie in chestiunile astea, eu stiu clar”. “Cum spui dumneata, daca asta e, stau si 2, si 3, si 5, si 6, daca este nevoie”. Zice: “Nu, nu, nu, nu este nevoie, intr-o luna de zile maxim tu esti afara”. Zic: “Dar ce se intampla, de ce nu vin oamenii acasa?” Zice: “Domnule, eu m-am agitat, am facut tot, sunt intr-un loc sigur, ceea ce se intampla de acum inainte sunt chestiuni pur tehnice, pur electorale sau ceva de genul asta, tu sa stai linistit”. “Cum sa stau linistit, ca eu am 7 copii, am 5.000 de angajati, eu n-am nici un fel de contributie in treaba asta, stii bine, treaba mea era cu copilul acela, era un act de caritate in comparatie cu ce au facut bulgarii si ce au facut polonezii”. Si noi daca am crescut in Romania, suntem in Romania, e bine sa dam un pic de imagine romaneasca. Si chiar doctorul Vasile Ion, tatal lui Marie Jeanne, cred ca a declarat si dansul, am vazut in declaratia lui ca l-a sunat Marie Jeanne si l-a intrebat daca se poate sa-l opereze (pe copilul cu picioarele retezate, n.n.). “Lucrurile sunt putin... Te rog sa stai linistit, ca acum asa a cazut, voi vorbi eu cu seful si sa stai linistit”.

Simt ca nu mai sunt sustinut de domnul presedinte
O. Hayssam: Eu tot ce am facut... a zis sa stau linistit si a trebuit sa stam. Am stat, am evitat sa dau orice fel de declaratie in fata procurorului, nicaieri, nici avocatii nici... Si atunci am incercat sa-l sun, ca sunt retinut. Am stat o luna, doua, trei, n-am scos un cuvant si pe urma i-am scris sa-mi spuna ce se intampla. Mi-a spus: “Vorbesc eu cu seful cel mare”. Si eu zic: “Treburile se incurca si eu sunt printre cei mai de la fund. De ce? De unde asta?” Nu mi-a raspuns. Chiar am trimis o scrisoare catre domnul Presedinte, i-am trimis-o lui Yassin, nu stiu daca a dus-o, n-a dus-o, n-am de unde sa stiu, nu stiu absolut nimic, eu am trimis de doua ori: “Domnule Presedinte, va cer un minut”. Doua minute i-am solicitat si procurorului. Si acum cateva zile, cand am fost audiat personal, in fata, jos, am cerut voie de la domnul procuror sa vorbesc cu el. Eram aici si zic: “Ce se intampla? Mi-ai zis de acum cinci luni ca tu controlezi totul, ca totul e OK, ca tu esti alaturi de domnul Presedinte si eu sunt alaturi de domnul Presedinte, dar de ce sunt eu acum inca aici si vad ca mai am un pic si ajung la judecata. De ce sa fiu eu condamnat degeaba?! Copiii mei sufera, familia mea sufera. Mi s-au dus toate afacerile. Sa nu-ti vezi tu familia?!” La care imi raspunde, tot aici: “Te rog frumos sa stai linistit ca eu am vorbit cu domnul Presedinte si o sa-ti dea drumul in curand”. “De ce eu? De ce chestiunea asta?!” Si zice: “Te rog frumos sa stai linistit, ca eu am vorbit cu domnul Presedinte” si pe urma a intrat inauntru si am cerut eu sa mai iasa o data. Zic: “Domnule, n-am terminat. Mai lasati-ma, ca vreau sa mai vorbesc cu el”, ca fiind cu escorta, ma tineau, si pe urma iese si-mi zice: “Mai, ma simt si eu in pericol de acum si ma simt ca sunt lasat, nu mai sunt sustinut de domnul Presedinte”. Am trimis doua scrisori pentru domnul Presedinte. Cum v-am zis adineauri, eu chiar nu stiu ce sa fac! I-am zis domnului procuror, ca tot a insistat sa dau declaratie, nu e nici o problema sa dau declaratie, dar cu avocati. Nu vreau sa arat niciodata ca vorbesc prostii, ca vorbeste gura fara mine. Va rog eu frumos! Faceti in asa fel sa fie cineva langa mine doua minute inainte sa ma apuc sa dau orice declaratie, ca daca ma apuc sa dau declaratii, avocatii stiti cum sunt. Acum e cu tine, ca-l plateste, poimaine...
Asigurarile dansului nu aveau acoperire la presedinte

C. Degeratu: Da, e usor sa ajunga declaratiile in presa. Omeneste vorbind, sunt interpretabile.
O. Hayssam: Da, asa. Si zic: “Domnule procuror, daca ajung in instanta, trebuie sa dau declaratii. Si va dati seama cum apare chestiunea asta in Romania”. Domnul Presedinte mi-a dat o chestiune. Exact astea sunt cuvintele: “Omar, nu-ti fa nici o grija! Ia-ti copiii si du-te la munte, cat sunt eu Presedintele Romaniei iti garantez ca n-o sa ti se intample nimic”. La ultima intalnire, zice: “Te rog frumos, vorbesc cu el, este omul cu care trebuie sa tinem legatura. Inca doua zile in plus”. Timp de doua zile am stat. Si asta e un aspect, sa zic cel mai important.

C. Degeratu: Inteleg.
Intr-o anumita masura nu inteleg aspectul pe care s-a bazat Presedintele. Presedintele chiar nu se implica in problemele stricte ale Parchetului. Asigurarile dansului nu aveau acoperire la Presedinte. Nu putea sa-i promita asa ceva. Acoperire. De ce a procedat asa, nu-mi dau seama.
O. Hayssam: Nu, domnule, aplicarea...

C. Degeratu: Inteleg, asigurarile date de dansul, ca venind din partea Presedintelui, nu cred ca pot fi considerate temeinice, pentru simplul motiv ca Presedintele nu s-a amestecat in ancheta, ca atare. Nu se amesteca.
O. Hayssam: Va imaginati pentru mine si declaratia Presedintelui, ca urmeaza actelor date de procuror, ca Omar Hayssam este vinovat. Eu sunt deja condamnat cu aceste declaratii. Nevinovat! Deci ma are pe constiinta toata viata! Stie domnul Presedinte ca am sapte copii minori. Eu sunt de 24 de ani in Romania. N-am deranjat pe nimeni, n-am facut nimic. Aveti toate rapoartele SRI-ului, sunt cei mai in masura sa stie. Toate speculatiile astea! Presa nu poti sa controlezi! Fiecare a inceput sa spuna.

C. Degeratu: Se intelege. Nu poti s-o controlezi. Fiecare spune ce vrea si intelege.
O. Hayssam: Inteleg ca este un razboi intre domnul Presedinte si PSD si toata lumea. Eu
n-am nici o vina! N-am nici o implicare in chestiunea asta. Va rog sa ma credeti! Nici un gram! Au fost cuvintele lui, acolo, cand m-a scos afara, ca eram la masa, si el in fata procoruroului zice: “Hai, domnule, ca sunt oameni. Vrei sa iesim? Ne permiteti, domnule procuror, sa iesim afara?” Si am iesit afara. Zice: “Stai linistit, ca am gasit un loc sigur. Eu am aranjat totul si va fi bine. Se vor intoarce cåt mai repede si de acum incolo sunt niste chestiuni pur electorale si pur tehnice”. Si eu am zis ca domnul Presedinte este innebunit de ceea ce se intampla acolo si dupa aceea, dupa ce am vazut ce se intampla acolo si cand a declarat domnul Presedinte ca oamenii sunt in siguranta, am facut legatura cu ce mi-a zis el si am tacut.

C. Degeratu: Confirmam. Aveti o explicatie, ce explicatie ar fi ca ceea ce s-a intamplat s-a intamplat in mod natural sau a fost o rapire sa zicem aranjata?
O. Hayssam: Va rog sa ma credeti ca eu, in capul meu este, cum sa va spun, va dati seama, in arest nici nu stiu cum sa ma gandesc, in nici un fel. Ce se intampla, ca exact astea au fost cuvintele lui si nu stiu ce a facut Munaf si asta, dar zice: “Stai linistit, oamenii se intorc, o sa fie bine. Ce urmeaza acum sunt chestiuni electorale”. Domnule, daca asa zice!

Vezi şi:
http://www.newsin.ro/basescu-degeratu-haysam.php?cid=view&nid=d7193813-5fa2-4849-b33c-ae0ecd6f02fe&hid=media

http://www.mediafax.ro/politic/basescu-inregistrarea-discutiei-degeratu-hayssam-este-ilegala-5054529/
Scandalul /traian-basescu-omar-hayssam.php?cid=view&nid=dbf44bd2-b18a-46e5-84ea-a71935156911&hid=video

Întrebarea care se ridică aici este:
CINE A CÂŞTIGAT DIN RĂPIREA ZIARIŞTILOR?

Ceauşescu, Becali, Băsescu

---

Sunt sigur că foarte multă lume îşi mai aminteşte spectacolele omagiale ridicate de popor pentru cel mai iubit dintre români. Sunt convins că Nicolae Ceauşescu nu credea despre el că este Mihai Viteazu, Ştefan cel Mare, Mircea cel Bătrân sau o figură istorică vie, asta nu împiedica camarila să nu-i insufle, prin astfel de alăturări, cultul personalităţii.

Când domnul Gigi Becali şi-a făcut un clip electoral prin care se imagina Mihai Viteazu, lumea a văzut imediat legătură că "patriotismul" perioadei Ceauşescu...

Astăzi doamna Elena Udrea a făcut şi domnia sa o astfel de gafă. În urma unui cântec patriotic rupt din coasta Daciei şi-a Romei... Noi suntem urmaşi de-ai lui Traian... doamna Udrea a spus, citez, "Aşa este, noi suntem urmaşii lui Traian, ai lui Traian Băsescu!". Nu ştiu ce concluzie a tras publicul din Cavadineşti de Galaţi, dar mie, de la Bucureşti, nu mi-a făcut deloc o impresie bună. Sper din inimă ca ştirea să fi fost tendenţioasă şi vorbirea doamnei Udrea să fie scoasă din context...

Sursa... http://www.realitatea.net/udrea--noi-suntem-urmasii-lui-traian----ai-lui-traian-basescu_648471.html

(sursa foto: http://quadratus.files.wordpress.com/2009/03/traian.jpg http://api.ning.com/files/tFAEOFJGt42DPbC463WYJetq5q46HeJkwlbq8h-gI5l21kuHMxpwZ4t1dm*oWs6Gw13rUhMWDPX7uWhozIq1gYmR6wr435T4/TraianBasescu1.jpg)

Program de Guvernare "rilăuded"

---

Guvernul propus de domnul Croitoru:
PROGRAM DE GUVERNARE
Ministerul Finanţelor - Gheorghe Pogea,
Ministerul Administraţiei şi Internelor - Emeric Florin Şaghi,
Ministerul Transporturilor şi Comunicaţiilor - Radu Berceanu,
Ministerul Afacerilor Externe - Bogdan Aurescu,
Ministerul Economiei şi Comerţului - Adriean Videanu
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului - Daniel Funeriu
Ministerul Dezvoltării şi Turismului - Vasile Blaga,
Ministrul Muncii - Mihai Şeitan,
Ministerului Apărării - Mihai Stănişoară,
Ministerul Justiţiei - Cătălin Predoiu,
Ministerul Agriculturii - Adrian Rădulescu,
Ministerul Sănătăţii - Cristian Vlădescu,
Ministerul Culturii - Theodor Paleologu,
Ministerul Mediului - Sulfina Barbu.

Iată şi programul de guvernare încă în vigoare: PROGRAM DE GUVERNARE

Cred că singura schimbare evidentă a guvernării ar fi domnul Emil Boc, programul de guvernare nu pare decât să fi suferit o mică actualizare cu ceea ce s-a întâmplat în ultimul an, miniştrii PD-L cam stau pe loc, că marea excepţie a doamnei Udrea... Aceiaşi Românie cu altă pălărie.

Cinci mici diferenţe

---

Zâmbiţi! Drama de astăzi va fi comedia celor de mâine.
(sursa foto: http://www.bloombiz.ro şi http://www.zi-de-zi.ro)

Anti-sărăcie şi indiferenţă

---

Parlamentul European începe să fie o dezamăgire pentru mine. Politica europeană începe să semene cu cea dâmboviţeană, nu mai are rigoarea şi eleganţa cu care ne obişnuise. Priveam discursul doamnei Creţu şi absenţa celor din sala parlamentului. Trist...

Pentru Croitoru, nu

---

(sursa: http://stirea.wordpress.com/2008/09/18/dezvaluire-elena-udrea-e-tiganca/)

Am citit cu surprindere o ştire:
Elena Udrea, actual ministru al Turismului şi Mediului, a anunţat printr-un comunica de presă faptul că nu doreşte să facă parte din Cabinetul Croitoru. Fosta şefă a cancelariei prezidenţiale a precizat că se va alătura staff-ului de campanie al lui Traian Băsescu.
(sursa: http://www.impactnews.ro/ultima-ora/Udrea-nu-vrea-s%C4%83-fie-ministru-%C3%AEn-Guvernul-Croitoru-21846)

Inspirat de iniţiativa doamnei Udrea, anunţ pe această cale pe prim-ministrul desemnat, domnul Lucian Croitoru, că nici eu nu doresc să fac parte din cabinetul domniei sale. Îmi cer scuze.

...să se revizuiască, primesc! dar să nu se schimbe nimica...

---

Sigur, a trecut ceva timp de când nenea Farfuridi a strigat pentru prima dată audienţei această replică... şi totuşi... "mai întâi şi-ntâi istoria ne învaţă anume că un popor care nu merge înainte stă pe loc, ba chiar dă înapoi, că legea progresului este aşa, că cu cât mergi mai iute, cu atât ajungi mai departe!"

Guvernul a propus majorarea plafonulului de venituri luat în calcul pentru acordarea ajutoarelor de încălzire

Emil Boc: Bună seara. Am făcut, împreună cu colegii mei din cabinet, o analiză a principalelor probleme cu care se confruntă românii în momentul de faţă şi am luat câteva decizii pe care vi le prezentăm. În primul rând, am abordat problema legată de ajutoarele de încălzire pentru locuinţă. În acest context, în care avem pe de o parte criza economică, în contextul în care veniturile populaţiei nu au crescut anul acesta, am decis să majorăm plafonul pe membru de familie de la 425 lei la 615 lei, în vederea acordării de ajutoare pentru încălzirea locuinţei. Astăzi, avem în vigoare o ordonanţă de urgenţă care stabileşte un plafon pe membru de familie de 425 de lei. Altfel spus, cei care sunt între 425 şi 615 nu sunt eligibili, nu pot primi ajutor pentru încălzirea locuinţei. În aceste condiţii, împreună cu colegii din cabinet, am găsit soluţia financiară pentru acoperirea costurilor legate de sprijinirea familiilor cu venituri reduse pentru perioada de iarnă. E vorba de cinci luni, începând cu noiembrie şi terminând cu luna martie. În acest context, Guvernul solicită Parlamentului ca, în regim de maximă urgenţă, să facă modificarea actului normativ pentru ridicarea plafonului pe membru de familie de la 425 la 615 lei, cât a fost în trecut. Prin aceasta spunem că, dacă Guvernul ar fi fost în deplinătatea mandatului, putea lua această decizie printr-o ordonanţă de guvern. În condiţiile în care acest lucru nu este posibil, solicităm Parlamentului - celor două camere, Senatului şi după aceea Camerei Deputaţilor - să ţină cont de acest interes stringent al românilor şi să facă acest amendament la ordonanţa aflată spre aprobare, astfel încât toţi românii care sunt într-o asemenea situaţie şi au venituri mici să poate beneficia de subvenţia la încălzirea locuinţei. În acest context, solicit administraţiilor locale, primarilor în special să primească de la cetăţeni cereri cu privire la ajutoarele de încălzire şi să primească aceste cereri de la toţi cei care se încadrează în plafonul de până la 615 lei pe membru de familie venit net, astfel încât, începând cu luna noiembrie, să poată primi ajutorul pentru încălzire, ajutor care, după cum ştiţi, este între 40% şi 90% din valoarea facturii, în funcţie de venitul pe membru de familie. Cu alte cuvinte, propunerea pe care o facem astăzi vine în sprijinul acelora care o duc mai greu din perspectiva veniturilor salariale şi a acoperirii costurilor legate cu factura la energia termică pentru perioada de iarnă. Acest lucru va fi posibil dacă, pe de o parte, Parlamentul începând de mâine, şi am trimis spre cele două camere în acest sens, şi administraţiile locale vor ţine cont de această propunere pe care Guvernul o face, astfel încât cei în cauză să poată primi sprijinul financiar despre care am vorbit.
Acum, în privinţa angajamentelor internaţionale ale României, vreau să ştiţi că acest guvern are toată preocuparea pentru respectarea tuturor angajamentelor pe care le avem cu Comisia Europeană, Fondul Monetar şi Banca Mondială. Din acest punct de vedere, lucrăm atât la finalizarea a legii responsabilităţii fiscale, cât şi la pregătirea proiectului de buget, astfel încât el să fie trimis în coordonatele legale cât mai repede cu putinţă spre Parlament, pentru a ne fi respectate angajamentele noastre.
În acest moment, mai avem pe agenda publică internă câteva probleme legate de subvenţiile pentru agricultură. Şi aici am reuşit, împreună cu colegii, să asigurăm subvenţia pentru motorină şi subvenţia pentru plata la hectar a suprafeţelor care sunt alocate potrivit legii. Este vorba de 209 lei per hectar, subvenţia pe suprafaţă, bani pe care i-am asigurat printr-un împrumut de trezorerie, astfel încât aceste sume să fie la dispoziţia fermierilor în avans, urmând ca ele, aceste sume, să fie returnate de la Comisia Europeană în luna decembrie. În acest moment, căutăm soluţii financiare pentru a putea acorda prima tranşă a subvenţiei pe cap de animal. Sperăm ca, în această săptămână, sau cel târziu săptămâna viitoare, să puteam oferi soluţia financiară şi pentru fermieri din categoria acelora care au animale, pentru ca la fel cu ceilalţi, care au pământ, teren, să poată primi subvenţiile legale prevăzute de lege.
În privinţa sănătăţii şi a învăţământului preuniversitar, am menţionat aceste lucruri, că am asigurat soluţiile financiare până la sfârşitul anului atât pentru plata serviciilor medicale, cât şi pentru plata salariilor profesorilor din învăţământul preuniversitar. Două întrebări, dacă sunt?
Reporter: Domnule prim-ministru, dumneavoastră /.../ la 425 în urmă cu o săptămână. Spuneaţi că nu sunt bani pentru aceste ajutoare de încălzire. Între timp aţi făcut rost de bani?
Emil Boc: Aceasta a fost propunerea care a venit încă din vară de la Ministerul Muncii, pe baza analizei pe care au efectuat-o cei de la Ministerul Muncii. În urma analizei pe care am făcut-o cu administraţiile locale şi în urma analizei bugetare pe care o avem, am stabilit nişte priorităţi, iar în rândul priorităţilor am stabilit că, în acest moment, este printre ele şi aceasta, de a putea ajuta românii să treacă mai uşor perioada de iarnă, din perspectiva costului facturii la energie termică.
Reporter: Aţi dat această ordonanţă de urgenţă în urmă cu o săptămână şi ceva, de aţi redus acest prag. Atunci nu făcuserăţi această evaluare?
Emil Boc: Încă o dată v-am repetat ceea ce v-am spus şi cred ca nu trebuie să vă repet răspunsul la întrebarea dumnevoastră. Ultima întrebare, vă rog.
Reporter: Pentru că tot vorbeaţi de angajamentele României, credeţi că este o soluţie în acest moment ca executivul condus de dumneavoastră să rămână până după alegeri în funcţie? Este o variantă înaintată de preşedintele Traian Băsescu.
Emil Boc: Eu vă spun un lucru, pe care l-am spus de fiecare dată: acest guvern îşi face datoria până în ultima secundă a existenţei sale şi decizia, cât va fi acest guvern, aparţine parlamentului, iar parlamentul este acela care va stabili momentul la care noul guvern va intra în exerciţiul atribuţiilor. Până atunci, vă pot asigura că tot ceea ce trebuie făcut cu respect faţă de banul public pe de o parte, dar şi pentru a rezolva priorităţile pe care oamenii le au acest în moment acest guvern va face. Vă mulţumesc.

Emitent: Guvernul Romaniei – Biroul de presa

Data: 19.10.2009
(sursa: http://www.guv.ro/guvernul-a-propus-majorarea-plafonulului-de-venituri-luat-in-calcul-pentru-acordarea-ajutoarelor-de-incalzire__l1a107024.html)

Este extraordinar. Se dă o Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului pentru a micşora plafonul la un nivel ridicol. Domnul Boc apare de câteva ori la TV şi spune că a decis să dea ajutoare pentru căldură când în fapt domnia sa a luat şi nu a dat, din moment ce a micşorat plafonul. Acum domnul Boc roagă parlamentul să se revină la situaţia de dinainte, dar nu anulând ordonanţa de urgenţă, ci modificând-o "ca în trecut". Ce ar mai fi de adăugat, poate că preşedintele executiv al Asociaţiei Municipiilor din România, adică domnul primar Tudor Pendiuc, se pare că a contestat la Curtea Constituţională această ordonanţă prin care s-a redus plafonul de venit pentru acordarea ajutoarelor de încălzire. Dacă mă gândesc, domnul Boc a mai făcut o "manevră" cu repetarea ordonanţei atunci când a simţit că cea veche va fi declarată neconstituţională.

În final aş vrea să propun această frază pentru un premiu nou acordat eventual de Academia Română şi pe care l-aş denumi Premiul Elocvenţei şi Elocinţei (ştiu că înseamnă aproape acelaşi lucru, dar trebuie subliniat), Domnul Boc îl merită din plin pentru...:
"Încă o dată v-am repetat ceea ce v-am spus şi cred ca nu trebuie să vă repet răspunsul la întrebarea dumnevoastră."

Una caldă, una rece

---

"După 20 de ani" - 17.10.2009 - invitat: Traian Băsescu

Sâmbătă, 17 Octombrie 2009 14:28

Cristian Leonte: Bună dimineaţa, bun găsit la o nouă ediţie "După 20 de ani". Astăzi avem onoarea să stăm de vorbă, în platoul emisiunii noastre, cu domnul Traian Băsescu, preşedintele României. Bună dimineaţa!

Traian Băsescu: Bună dimineaţa, bine v-am găsit.

Cristian Leonte: Şi mulţumim că aţi acceptat invitaţia noastră.

Traian Băsescu: Cu multă plăcere.

Cristian Leonte: La discuţia de astăzi vor participa şi jurnaliştii Cristian Hostiuc, director editorial la "Ziarul Financiar". Bună dimineaţa.

Cristian Hostiuc: Bună dimineaţa.

Cristian Leonte: Şi domnul Claudiu Pândaru, redactor-şef la "Gândul".

Claudiu Pândaru: Bună dimineaţa.

Cristian Leonte: Domnule preşedinte, emisiunea noastră se cheamă "După 20 de ani". Vreau să încep întrebându-vă: ce făceaţi acum 20 de ani?

Traian Băsescu: În perioada Revoluţiei, adică, sau puţin înainte?

Cristian Leonte: Puţin înainte. Suntem în octombrie.

Traian Băsescu: Eram la Constanţa, îndeplineam funcţia de inspector-şef al Navigaţiei Civile, proaspăt numit. Pe 5 octombrie, fusesem numit inspector-şef al Navigaţiei Civile. Şi încercam să gestionez siguranţa traficului maritim, a traficului pe Dunăre, eram şeful acelei structuri de siguranţă a Navigaţiei.

Cristian Leonte: Era o slujbă nouă pentru dumneavoastră, o cunoşteaţi?

Traian Băsescu: Absolut nouă.

Cristian Leonte: Cunoşteaţi ceva dinainte?

Traian Băsescu: Eram comandant de navă, sigur că o cunoşteam, o exersasem în practică şi acum aveam misiunea s-o coordonez.

Cristian Leonte: Acum, după 20 de ani, sunteţi preşedintele României. Pot să vă întreb dacă sunteţi mai fericit ca acum 20 de ani?

Traian Băsescu: Sincer, nu. Nu. Eram mai fericit atunci, munca era mai plină de satisfacţii şi încă eram un foarte tânăr comandant de navă de mare tonaj, respectat şi tratat ca atare şi de şefi şi de subordonaţi şi de oameni, în general, în Constanţa.

Cristian Leonte: Şi astăzi, acum, în timp ce vorbim noi, cum priviţi săptămâna care tocmai s-a încheiat? Pentru că vreau să revenim la actualitate.

Traian Băsescu: Este ca un vis urât, în plină criză economică să ai o situaţie în care partidele politice închid ochii, să nu vadă interesul naţional şi joacă totul pe interesul politic, pe interesul partidelor, dărâmând un Guvern care urma să treacă prin evaluarea Fondului şi a Uniunii Europene, în vederea acordării următoarelor două tranşe.

Claudiu Pândaru: Domnule preşedinte, dar şi ei vă acuză fix de acelaşi lucru, de lipsă de responsabilitate.

Traian Băsescu: Bun, hai să venim în zona realităţii. Aţi văzut preşedintele votând o moţiune să cadă Guvernul? Aţi văzut preşedintele cerând unui partid aflat la guvernare să iasă de la guvernare? (nota mea... Domnul Băsescu nu o fi cerut domnul Tăriceanu să plece acasă?) N-aţi văzut aceste gesturi.

Claudiu Pândaru: Când a început, de fapt, criza? În momentul în care a picat Guvernul sau în momentul în care a fost destituit domnul Dan Nica?

Traian Băsescu: Haideţi să facem comparaţie. Deci, în mandatul meu - nu dau un număr exact - cred că am revocat vreo 20 de miniştri, în mandatul meu de preşedinte. Este un proces normal, în care un premier hotărăşte să se despartă de un ministru, nu-l mai vrea în echipă, dintr-un motiv sau altul. Niciodată nu a fost generată o criză care să ducă la căderea Guvernului sau la retragerea altui partid din guvernare, o remaniere, remanierea unui ministru. Aici a fost cu totul altceva, ceva anormal, din acest punct de vedere. Remanierea e un proces care are loc în orice guvernare, în orice stat, şi nu generează rupturi de acest gen. Cred că, până la urmă, totul se rezumă la actul din Parlament. Criza a fost generată de actul din Parlament. Chiar şi o retragere a unui partid de la guvernare nu trebuia să ducă la căderea guvernului, în situaţia în care se află România. Nu spun că în mod normal nu trebuia să ducă la căderea Guvernului. Dar cu o clasă politică matură, nu trebuia să ducă la căderea Guvernului, ci la completarea Guvernului, printr-un vot în Parlament.

Claudiu Pândaru: Criza nu se prelungeşte, însă, acum, în momentul în care dumneavoastră l-aţi refuzat pe Johannis, cel propus de actuala majoritate parlamentară?

Traian Băsescu: Care majoritate parlamentară?

Claudiu Pândaru: Cea care a dărâmat Guvernul.

Traian Băsescu: Nu. Eu cred că este incorectă abordarea. Şi la ziarişti mă aştept să citească Constituţia. Partidele pot să meargă pe ideea de "Avem susţinerea trustului Intact, avem susţinerea trustului Realitatea, putem să minţim". Niciodată decizia de formare a Guvernului nu se ia la Grivco, spre exemplu - da? - unde s-a luat aceasta. Şi nu se ia în câţiva oameni - Dan Voiculescu, cu Ion Iliescu, cu Hrebenciuc, cu Adrian Năstase...

Cristian Hostiuc: Domnule preşedinte, dar toţi aceşti oameni...

Traian Băsescu: Deci, nu vă supăraţi, dacă vreţi să ştiţi o realitate - lăsaţi-mă să termin şi îmi spuneţi punctul de vedere. Deci, nu pot accepta ca decizii de asemenea dimensiuni, de asemenea magnitudine, să se ia într-o firmă privată, cu un fost securist în capul mesei, cu un fost turnător la Securitate - da? -, cu Felix, în capul mesei şi să se stabilească: ne trebuie o perdea în faţă, căutăm o figură luminoasă, ca cea a primarului Johannis, iar în spate ne aşezăm noi, cu toate năravurile noastre. Nicăieri în Constituţie, partidele nu sunt chemate să se pronunţe asupra primului ministru desemnat, ci preşedintele este chemat să facă acest lucru, iar Parlamentul aprobă decizia preşedintelui sau nu. Ea nu se aprobă nici la Grivco, nici în biroul preşedintelui Senatului.

Claudiu Pândaru: Bun, înţeleg că dumneavoastră îi acuzaţi pe aceşti domni, probabil...

Traian Băsescu: De nerespectarea Constituţiei.

Claudiu Pândaru: Probabil că aveţi şi dovezi care să vă susţină afirmaţiile.

Traian Băsescu: Sigur că da.

Claudiu Pândaru: E în regulă, le puteţi face publice, dar spuneţi-mi, aceşti domni sunt acum şi reprezintă majoritatea în Parlament. Dumneavoastră credeţi că Johannis, acest candidat propus de către ei, este atât de slab încât să poată fi controlat?

Traian Băsescu: Nu, nu, eu nu discut despre asta. Acesta este un prim aspect. Eu nu îl suspectez pe primarul Johannis că a făcut cu rea credinţă aceste gesturi. Deşi, hai să fim realişti, până unde poţi să mergi cu sfidarea preşedintelui, ca să vorbeşti cu nişte oameni politici, după care să ieşi, să spui că sunt primul ministru al majorităţii. Fără ca măcar să dai un telefon preşedintelui României. Fără ca măcar să încerci o contactare a preşedintelui României: domnule preşedinte, sunteţi dispus să mă nominalizaţi? Uitaţi ce cred eu, uitaţi cum văd eu lucrurile. Sigur, până la urmă, l-am căutat eu pe domnul Johannis, din politeţe. Dar nu credeţi că un om care face cerere să ajungă prim ministru trebuie să se adreseze şi preşedintelui? Sau a crezut că vine la mine domnul Voiculescu şi spune: "Ţi-am spus, îl pui pe Johannis", iar eu execut? Nu se poate.

Claudiu Pândaru: Domnule preşedinte, bun, nu l-aţi vrut pe Johannis, din motivele pe care le-aţi enumerat.

Traian Băsescu: Atenţie, nu acestea sunt motivele. Eu vreau să subliniez corupţia în politică. Este un mod de corupţie. Şi o să discutăm despre ea.

Claudiu Pândaru: Nu vreţi atunci nici un candidat pe care l-ar propune ei, din aceleaşi motive.

Traian Băsescu: Nu, nu. Nu, nu, nu, greşiţi. Eu am fost obligat să fac consultări. V-am spus background-ul acelei alianţe extrem de eterogene de altfel, pentru că dacă aţi observat, şi sunt convins că aţi privit cu atenţie la declaraţiile liderilor alianţei sui-generis, domnul Antonescu îl vroia pe domnul Johannis prim-ministru până în anul 2012, iar domnul Geoană îl vroia pe domnul Johannis prim-ministru până în luna decembrie.

Claudiu Pândaru: Dumneavoastră pe domnul Croitoru până când îl vreţi?

Traian Băsescu: Până la sfârşitul actualei legislaturi. Nu concep desemnarea unui prim- ministru şi un cabinet cu termen limitat.

Claudiu Pândaru: Nu i-aţi tăiat cumva aripile în momentul în care aţi spus că dacă pică prima oară în Parlament, veţi numi un premier politic? Ce ministru mai poate atrage acum domnul Croitoru în Guvern, ştiind că merge sigur la tăiere şi rămâne doar pe o listă consemnată în istorie?

Traian Băsescu: Nu. De ce? Eu am dat un avertisment, practic. Am spus, transparent, ce urmează. Nu vreau ca politicienii şi românii să spună: "Preşedintele nu ne-a prevenit". În mod deosebit, pe politicieni. Nu mă joc şi nu voi face compromisuri constituţionale în ultimele luni ale mandatului meu. Faptul că am refuzat compromisurile, chiar cu cei care au făcut această alianţă, zice-se, de 65%, cu PSD, PNL, UDMR, nu am făcut compromisuri cu ei patru ani jumătate şi nu mi-a fost uşor. Să ştiţi că nu e uşor într-o asemenea presiune să rămâi vertical, să nu faci compromisuri.

Claudiu Pândaru: Domnule preşedinte, vă contrazic, aţi luat PSD la guvernare.

Traian Băsescu: Nu, nu, atenţie!

Claudiu Pândaru: Şi aţi spus atunci că aţi făcut un compromis.

Traian Băsescu: Nu, vorbesc de alt tip de compromisuri, compromisuri incorecte. Acesta a fost un compromis transparent, corect. Da? Am făcut-o la lumina zilei, Alianţa PD-L - PSD, pentru că liberalii refuzaseră participarea la coaliţie dacă nu li se dă funcţia de prim-ministru, iar eu aveam experienţa unui prim ministru liberal care, după doi ani, şi-a dat afară partenerul de la guvernare şi a rămas într-un mariaj nedeclarat cu PSD-ul, a fost susţinut din Parlament, ori nu pot accepta de două ori aceeaşi greşeală, poţi să greşeşti o dată şi din acest motiv n-am avut soluţie, decât să invit PSD-ul să fie parte la guvernare, dar acel lucru l-am făcut transparent, în văzul lumii, explicând de ce. Dacă oamenii au acceptat sau nu acest lucru, este o altă discuţie şi eu sunt convins că foarte mulţi dintre simpatizanţii mei n-au acceptat ceea ce am făcut, alianţa PD-L - PSD pentru guvernare. Dar nici n-am avut altă soluţie.

Cristian Hostiuc: Domnule preşedinte, suntem într-o criză politică. Cum o rezolvăm, cum vedeţi această ieşire din această...?

Traian Băsescu: Aşa cum eu am propus poate fi rezolvată. Am căutat...

Cristian Hostiuc: Şi dacă partidele nu sunt de acord?

Traian Băsescu: Am căutat printre personalităţile care se puteau aşeza în fruntea Guvernului un om care să nu fie ataşat nici unui partid politic şi în acelaşi timp, am căutat o soluţie care să satisfacă una din exigenţele opoziţiei, care spunea: "Vrem cabinet de independenţi, de tehnicieni". N-am numit un prim-ministru de la partidul cu cel mai mare număr de parlamentari, care e PD-L-ul, refuzând propunerea PD-L-ului. Deci, eu am făcut un compromis. Ei nu înţeleg compromisul, ei înţeleg ori tot, ori nimic. Eu le-am oferit un compromis bun şi pentru ţară, pentru că aveam nevoie de un prim-ministru care să poată dialoga competent şi cu Fondul Monetar Internaţional, şi cu Uniunea Europeană, şi cu Banca Mondială, pe teme de finanţare.

Claudiu Pândaru: Mergeţi până la dizolvarea Parlamentului dacă refuză în continuare acest compromis?

Traian Băsescu: Sigur, dizolvarea Parlamentului este o măsură extremă, dar ea este prevăzută în Constituţie ca soluţie atunci când există blocaj politic.

Claudiu Pândaru: Dar dumneavoastră nu o mai puteţi face decât dacă câştigaţi un nou mandat, deşi, mă rog, aţi avut o declaraţie în care...

Traian Băsescu: Eu am vrut să dau semnificaţia că n-am spus...

Claudiu Pândaru: A fost o mică eroare constituţională acolo?

Traian Băsescu: Nu, cred că a fost o eroare de exprimare, în primul rând. Eu, pentru că n-am spus nici 5, nici 3 decembrie, nici 4 decembrie, nici 6, am spus 7, adică o dată de după alegeri. Deci, după validarea preşedintelui, acesta va putea dizolva Parlamentul dacă se menţine criza politică, pentru că dizolvarea Parlamentului nu este un act de adâncire a crizei politice, ci o soluţie de ieşire din criza politică. (nota mea... când se spune ultimele 6 luni de mandat...) Atunci când partidele nu mai reuşesc să găsească o soluţie, se apelează la electorat - el dă soluţia şi spune: "Cine câştigă alegerile, acela trebuie să dea soluţii".

Cristian Leonte: Şi în cazul în care veţi dizolva Parlamentul, dacă s-ar întâmpla acest lucru, cât estimaţi că s-ar putea întinde această criză politică şi implicit, această criză economică, cu noi alegeri şi cu...?

Traian Băsescu: Deci eu nu vreau să gândesc mai departe, hai să ne oprim aici. Cred că ce este mai important este de discutat ce avem de făcut cu primul guvern Croitoru. Eu vă spun, fără niciun fel de exagerare, că a nu avea guvern în plenitudinea exerciţiului este, în momentul de faţă, un act antinaţional. Eu nu acuz partidele care au trântit Guvernul Boc că au făcut conştient un act împotriva românilor. Probabil nu şi-au dat seama sau probabil i-a orbit ura şi vroiau să lovească cumva în preşedinte, dar au lovit în români. Pentru că marea problemă pe care o avem acum este că Fondul Monetar Internaţional a anunţat oficial că nu vine să facă evaluarea pe care trebuia să o facă începând de luni. Deci nu vine până când nu vom avea un guvern în depline puteri, un guvern capabil să negocieze. Pentru că fără această evaluare a Fondului, nu putem încasa nici tranşa de 1,5 miliarde de euro de la Fondul Monetar Internaţional în luna noiembrie, şi nici tranşa de un miliard de euro de la Uniunea Europeană, din luna decembrie.

Cristian Leonte: Ceea ce ar fi o situaţie foarte gravă.

Traian Băsescu: Ceea ce ne-ar duce într-o situaţie extrem de dificilă din punct de vedere al acoperirii deficitului bugetar, ceea ce s-ar reflecta în incapacitatea noastră de a plăti banii pentru investiţiile făcute, cu efecte asupra neplăţii salariilor a zeci de mii de muncitori care lucrează în companiile care derulează investiţii, sau înseamnă a nu plăti salariile bugetarilor, sau înseamnă a nu plăti pensii. Deci eu nu spun că nu le vom plăti, nu se vor putea plăti toate trei, ci este un set de alternative pe care nu le-am putea onora în lipsa celor 2,5 miliarde de la Fond şi Uniunea Europeană.

Claudiu Pândaru: De când s-ar putea întâmpla acest lucru?

Traian Băsescu: Poftiţi?

Claudiu Pândaru: De când s-ar putea întâmpla acest lucru?

Traian Băsescu: În luna decembrie am fi în imposibilitate de a onora toate obligaţiile bugetului de stat.

Claudiu Pândaru: Deci, dacă până la alegerile prezidenţiale Fondul Monetar nu ne dă verde pentru această nouă tranşă...

Traian Băsescu: Da, în luna decembrie avem o problemă.

Claudiu Pândaru: În luna decembrie oamenii nu îşi vor primi salarii, pensii sau asigurări sociale.

Traian Băsescu: Da. Deci spun: sau, sau, sau. Spre exemplu, guvernul poate decide să nu plătească obligaţiile către companiile care au lucrat la investiţii, şi asta ar avea, indirect, ca efect neplata salariilor în aceste companii.

Claudiu Pândaru: Domnule preşedinte, Guvernul Boc a avut însă un an la dispoziţie să se asigure că lucrul acesta nu se va întâmpla.

Traian Băsescu: Nu. Cred că exageraţi. Guvernul Boc a făcut ce trebuia să facă. Evaluând că nu va putea acoperi deficitul bugetului de stat, a contractat un credit de la Fondul Monetar Internaţional şi de la Uniunea Europeană.

Cristian Hostiuc: Domnule preşedinte, doi oameni de afaceri au stat înaintea dumneavoastră...

Traian Băsescu: De ce nu mă lăsaţi să termin explicaţia? Pentru că este incorect să dau frânturi de explicaţii la întrebări afirmative, pentru că ce a fost mai înainte a fost o întrebare în care practic mi se spunea: Guvernul Boc nu a ştiut ce face.

Cristian Hostiuc: Vă rog!

Traian Băsescu: Deci, daţi-mi voie să explic că a fost anticipată situaţia incapacităţii de a plăti obligaţiile bugetului, şi atunci s-a contractat un împrumut de la Fond şi de la Uniunea Europeană, care a avut o eşalonare gândită să acopere toate obligaţiile până în luna decembrie inclusiv. Dar în această eşalonare intrau şi cele 2,5 miliarde, care trebuiau să intre în luna noiembrie şi decembrie: tranşa de 1,5 miliarde de la Fond, din care jumătate la buget, jumătate la Banca Naţională, şi tranşa de un miliard de la Uniunea Europeană, toată mergând la acoperirea deficitului bugetului de stat. Deci nu putem spune că Guvernul Boc a ştiut şi nu a planificat. A planificat. Ce nu a planificat Guvernul Boc? Inconştienţa parlamentarilor, care, înaintea datei de evaluare a îndeplinirii obligaţiilor, pe care trebuia să o facă Fondul, a introdus o moţiune de cenzură şi a căzut guvernul. Iar Fondul Monetar nu discută decât cu guverne în deplină facultate a exerciţiului.

Cristian Hostiuc: Doi oameni de afaceri care au stat în locul dumneavoastră la această emisiune au spus că acest împrumut de la Fondul Monetar Internaţional a fost bun în condiţiile actuale, dar "ne pun copiii slugă la stăpân" - ca să citez din afirmaţia unui om de afaceri.

Traian Băsescu: Da.

Cristian Hostiuc: Dumneavoastră ce părere aveţi?

Traian Băsescu: Probabil era un om de afaceri fără - nu vreau să jignesc - o deplină înţelegere a ceea ce poate România azi. România nu are o problemă din rambursarea în cinci ani a 20 de miliarde. Ştim foarte bine care este nivelul de îndatorare al statului român. Este mult sub nivelul maxim admis de criteriile de la Maastricht. România poate plăti în cinci, şase ani 20 de miliarde fără ca populaţia să sufere, în condiţii de creştere economică, bineînţeles. Deci, cred că s-a exagerat puţin în afirmaţiile omului de afaceri. A, dacă România ar fi făcut un alt tip de operaţiune, să încerce să împrumute de pe piaţă o sută de miliarde, două sute de miliarde, intrând în retorica scoaterii din criză pe cont propriu. Au existat ţări care au avut o astfel de abordare, au dorit să iasă din criză pe cont propriu, au împrumutat şi au pompat în propriile economii zeci de miliarde, România nu a pompat nici un leu în economie...

Cristian Hostiuc: Pentru că n-avea de unde...

Traian Băsescu: Putea să împrumute, să o facă, dar n-a fost în politica guvernului acest lucru. A dat doar nişte facilităţi, că e prima casă, că... a mai redus din numărul de taxe, a mai amânat la plată unele datorii, dar n-a mers pe principiul "luăm bani şi dăm bani la bănci, dăm bani la firme", dăm bani ca să-i aruncăm în ocean. Sigur că România ar fi putut adopta şi această soluţie a intervenţiei masive în economie sub sigla încălcării regulilor pieţei pentru că este criză. Au făcut-o destule ţări, dar rezultatele le vedeţi, chiar şi în ţări... Şi n-aş vrea să dau nume, dar dumneavoastră, ca ziarist de specialitate, ştiţi foarte bine că numai ce se anunţase acum vreo lună, iată că vreo două, trei ţări au început să iasă din criză şi acum îşi primesc lecţia demagogiei electorale, pentru că nu ies deloc din criză, dimpotrivă.

Cristian Leonte: Domnule Traian Băsescu, am început o discuţie foarte interesantă despre economie, aş vrea să vorbim şi despre dumneavoastră, însă în doar câteva momente, la "După 20 de ani", ne întoarcem. Ne-am întors la discuţia noastră cu domnul Traian Băsescu, preşedintele României. Domnule preşedinte, de ce vreţi să fiţi din nou preşedinte al românilor?

Traian Băsescu: Pentru că sunt nemulţumit de primul mandat.

Cristian Leonte: Ce nu v-a plăcut?

Traian Băsescu: Deci, sunt nemulţumit de ce n-am vrut să fac. Am vrut să fac mult mai multe, unele le-am reuşit, altele nu le-am reuşit, dar eu, în sufletul meu, sunt nemulţumit, cum de altfel sunt şi românii. Cred că nu avem nici un dubiu asupra acestui lucru, şi românii simt o frustrare, o nemulţumire, şi eu o simt şi simt că trebuie să continui, simt că trebuie să nu spun "m-a înfrânt sistemul", simt că am obligaţia să continui această confruntare, dacă vreţi, cu un sistem care se opune proceselor de modernizare a României. Şi o să fiu mai explicit, poate.

Cristian Leonte: Vă rog.

Traian Băsescu: Poate o să descoperiţi ceva din experienţa unui mandat în ce o să vă spun. În 2004, în campanie, vorbeam de corupţia clasei politice, de corupţia demnitarilor şi că în mandatul meu actele de corupţie vor fi anchetate...

Claudiu Pândaru: Ţepe... Ne aducem aminte de "ţepe".

Traian Băsescu: Şi simbolic, vorbeam de "ţepele" din Piaţa Victoriei. Sigur că nu m-am gândit nimeni să pun ţepe şi cred că n-a crezut nimeni, dar semnificaţia era: vor lucra instituţiile statului. Şi au lucrat ele cum au lucrat, nu pot să spun că după schimbarea domnului Amăriei la DNA nu s-a întâmplat nimic, doar dacă exemplificăm că sunt 20 de dosare de înalţi demnitari ai statului care sunt deja în instanţă. Deci, nu vorbesc de ce aşteaptă la parlament, de ce se lucrează acum, dar după ce s-a instalat la DNA procurorul Morar, sunt 20 de dosare de înalţi demnitari ai statului, foşti miniştri care au dosare în instanţă deja. Sigur, unii spun "Nu sunt condamnări", dar aceste dosare au devenit o realitate după 2005. Nu există nici o justiţie care să lucreze la comandă. Şi eu sunt convins că judecătorii îşi vor face datoria, acolo unde este vinovăţie, vor condamna, acolo unde dosarele nu sunt corecte, vor spune "Domnilor procurori, aţi greşit, nu se condamnă cel pe care-l suspectaţi". Dar, ca şef de stat, am descoperit un sistem... Deci, am convingerea că justiţia nu va mai putea fi oprită niciodată, pentru că procurorii şi judecătorii au învăţat ce e libertatea, au învăţat ce înseamnă să nu-i mai controleze oamenii politici. Şi nu mai pot fi controlaţi procurorii şi judecătorii în momentul de faţă, iar eu, ca şef al statului, n-aş da niciodată telefon unui procuror să-i spun "Fă-i un dosar lui X sau lui Y", pentru că nu se ştie când se supără domnul procuror şi spune public.

Claudiu Pândaru: Domnule preşedinte, dar credeţi că pe oamenii obişnuiţi îi interesează câte dosare sunt acum pe rolul instanţei? Ei, când se duc în tribunal în momentul de faţă, sunt alergaţi de la o uşă la alta. Că veni vorba de justiţie.

Traian Băsescu: Aşa este.

Claudiu Pândaru: Şi nu justiţia e prima problemă, domnule preşedinte. În cinci ani de mandat ai dumneavoastră, sistemul sanitar cum îl calificaţi, după cinci ani de mandat?

Traian Băsescu: Bun. Vă pot spune din punct de vedere financiar, că s-a dublat alocaţia pentru sănătate...

Claudiu Pândaru: Aţi mers mult prin ţară, aţi vorbit cu oamenii, vi s-au plâns probabil că în spitale stau trei în pat...

Traian Băsescu: Aş vrea să fim cinstiţi.

Claudiu Pândaru: Lucrurile nu se pot schimba peste noapte, e adevărat.

Traian Băsescu: Nu, categoric. Pe de o parte. Pe de altă parte...

Claudiu Pândaru: Dar ce vă face să credeţi că în următorii cinci ani veţi putea să schimbaţi...

Traian Băsescu: Daţi-mi voie numai puţin...

Claudiu Pândaru: Vă rog.

Traian Băsescu: Pe de altă parte, vă rog să vă aduceţi aminte chiar violenţa dumneavoastră, chiar şi a dumneavoastră, ca ziarist, atunci când preşedintele îşi permitea să facă o observaţie publică guvernului: "Vezi ce e cu sănătatea, vezi ce se întâmplă cu educaţia, vezi ce se întâmplă cu fondurile"... Toţi săreaţi în sus, spunând preşedintele se amestecă în executiv. Aduceţi-vă aminte când mă duceam în faţa Parlamentului şi arătam ce nu face clasa politică şi ce nu face guvernul, nu găseaţi cu cale să susţineţi o afirmaţie a preşedintelui. Dimpotrivă, presa la unison constata că preşedintele şi-a permis să se ducă în Parlament şi şi-a permis să spună lucruri pe care ar trebui să le facă guvernul.

Claudiu Pândaru: Daţi-mi voie...

Traian Băsescu: Deci, aduceţi-vă aminte că asta aţi făcut un mandat întreg. Şi totuşi, şi totuşi nu m-am lăsat nici în faţa dumneavoastră, nici în faţa majorităţii politice. Am făcut acele rapoarte. Aţi citit măcar raportul pe sănătate sau cel pe educaţie sau cel pe patrimoniu? A fost modul în care eu am înţeles să presez politicul să facă ceva, dacă n-a vrut să facă de bună voie.

Claudiu Pândaru: Problema pe care am semnalat-o, eu cel puţin, ca ziarist, pentru că m-aţi inclus arătându-mă cu degetul în generalizarea asta...

Traian Băsescu: Nu... Bun, şi dumneavoastră spuneţi "toţi oamenii politici", nu faceţi deosebire când vorbiţi de oamenii politici...

Cristian Leonte: Vom reveni la asta, da?

Claudiu Pândaru: Diferenţele sunt sensibile, dar constatarea pe care am făcut-o eu cel puţin este că deşi au fost acele rapoarte, au lipsit cu desăvârşire rezultatele concrete.

Traian Băsescu: N-aş spune. Uite, pentru că aţi întrebat de sănătate, unul din obiectivele acelui raport era să atenţioneze că nu sunt proceduri. Urmare a raportului pe sănătate, spre exemplu, la primele cele mai frecvente zece boli din România, în momentul de faţă sunt proceduri standard care se aplică în toate spitalele din ţară, au fost aprobate de Ministerul Sănătăţii. Este un exemplu simplu. Urmare a raportului Comisiei prezidenţiale pe educaţie, avem astăzi o nouă lege a educaţiei naţionale, care sper să ajungă şi al promulgare de la Curtea Constituţională.

Claudiu Pândaru: Spuneţi-mi, în mandatul trecut...

Traian Băsescu: Vă rog. Da...

Claudiu Pândaru: Aţi câştigat mandatul trecut cu celebrul slogan "Să trăiţi bine". Ce le promiteţi acum românilor şi apropo, ce slogan de campanie aveţi, că nu ne-aţi dezvăluit până acum?

Traian Băsescu: Încă nu am un slogan de campanie

Cristian Hostiuc: Dar veţi propune? Sunt câteva propuneri?

Traian Băsescu: Vă rog să mă credeţi că şi acum aş folosi acelaşi îndemn, aceeaşi dorinţă, acelaşi slogan. Le doresc românilor să trăiască bine. Să trăiască bine, le-o doresc din tot sufletul. Şi o spun şi acum, am spus-o tot mandatul în întâlniri publice. Nu-mi este ruşine de acest lucru, pentru că le-am dorit-o din tot sufletul. Este adevărat, îmi închei mandatul într-un an de criză, dar imaginaţi-vă că ar fi fost mandat de patru ani, se termina anul trecut, când eram în plină creştere economică. Este doar o chestiune de...

Claudiu Pândaru: V-ar fi plăcut?

Cristian Hostiuc: De timp.

Traian Băsescu: De timp. Sigur că mi-ar fi plăcut să nu-mi termin mandatul într-un an de criză economică. Chiar am un sentiment de frustrare. Este parcă nedrept, ştii, să-ţi termini mandatul într-un an de puternică recesiune. Da, asta-i viaţa şi în politică, ţine şi de noroc.

Cristian Hostiuc: Aţi declarat că vreţi să fiţi un preşedinte...

Traian Băsescu: Mă lăsaţi să mă întorc puţin la întrebare? Şi revin.

Cristian Leonte: De ce vreţi să fiţi preşedinte din nou?

Traian Băsescu: De ce vreau să fiu preşedinte? Exact pentru că sunt nemulţumit de faptul că nu mi-am atins toate obiectivele în acest mandat. Am vrut reforma clasei politice; nu am reuşit să conving partidele politice să reformăm Constituţia, să revizuim Constituţia. Am reuşit ceva la votul uninominal - da? Am declanşat acel referendum care a pus o presiune pe clasa politică şi până la urmă au acceptat un vot uninominal compensat. Eu îl vroiam mult mai dur: vot uninominal într-un singur tur sau în două tururi.

Claudiu Pândaru: Acum vreţi să reduceţi Parlamentul?

Traian Băsescu: Da. Face parte din obiectivele mele, şi dacă tot sunt alegeri prezidenţiale, vreau să...

Claudiu Pândaru: Am auzit o explicaţie de-a dumneavoastră, un argument care... legat de reducerea cheltuielilor de la Casa Poporului.

Traian Băsescu: Este unul din ele. Orice argument este valabil.

Claudiu Pândaru: Domnule preşedinte, dacă folosim argumentul ăsta...

Traian Băsescu: Dar nu acesta este motivul principal. Motivul principal este că ne trebuie o reformă constituţională şi o reformă a clasei politice şi vă fac proba că s-a produs ceva în clasa politică o dată cu introducerea votului uninominal. Vă aduceţi aminte, în 2007, la suspendarea preşedintelui, au votat 322. Ei, îmbunătăţirea calităţii clasei politice se vede, pentru că acum, la moţiunea de cenzură, au votat 254, deci un progres de 68 de parlamentari, ca urmare a votului uninominal.

Claudiu Pândaru: Deci cu asta vă mulţumiţi dumneavoastră?

Traian Băsescu: Nu. Este un argument că s-a îmbunătăţit proporţia de parlamentari responsabili, dar obiectivul meu acum este ca o dată cu alegerile prezidenţiale, să se organizeze şi un referendum în care românii să spună, să se pronunţe dacă vor Parlament unicameral şi reducerea numărului de parlamentari de la 471 la maxim 300. Face parte din reforma clasei politice.

Claudiu Pândaru: Domnule preşedinte, dar nu încercaţi în felul ăsta să aduceţi mai mulţi oameni la vot pentru prezidenţiale?

Traian Băsescu: Sigur că are şi un asemenea efect, dar vă asigur că oamenii nu vor vota pentru Băsescu pentru că au posibilitatea să se pronunţe şi pentru referendum, pe de o parte. Pe de altă parte, nici nu putem concepe că organizăm un referendum separat de alegeri, ar fi costuri uriaşe. Aşa, pe costurile alegerilor prezidenţiale, cu un mic adaos, se face şi referendumul.

Claudiu Pândaru: Fraudarea alegerilor mai este o temă de actualitate? În 2004 aţi obţinut foarte multe voturi cu...

Traian Băsescu: Da, şi vă rog să mă credeţi că şi acum am un lucru nelămurit la numărătoarea dată de Biroul Electoral Central: la ora 13:00, erau o sută şi ceva de mii de voturi nule în plus, la rubrica "voturi nule", în plus faţă de numărătoarea de la ora 15:00, comunicată partidelor, şi atunci am spus: unde au dispărut cele o sută şi ceva de mii de voturi nule care erau cu două ore înainte raportate? Niciodată nu am primit un răspuns. Am cerut expertize, am depus hârtiile la Parchet, niciodată nu am primit un răspuns.

Cristian Hostiuc: Aţi vorbit aproape tot timpul cu guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu. Din informaţiile noastre, Banca Naţională, într-un mod indirect, a intervenit pe piaţă pentru a ţine cursul în frâu, pentru a nu se duce spre 5 lei pentru un euro. Câte resurse mai are Banca Naţională pentru a ţine echilibrul economic? Îl întrebaţi pe guvernator acest lucru? Cât mai poate să ţină Banca Naţională economia?

Traian Băsescu: Sigur că da. Atunci, dacă nu aş întreba ce resurse ne trebuiesc, nu aş şti de ce am făcut acordul cu Fondul şi aduceţi-vă aminte că am fost unul dintre primii care s-au întors cu 180 de grade, de unde spuneau în decembrie: nu ne trebuie acord cu Fondul, pentru că aşa credeam în modul cel mai sincer, când am început să simţim ce se întâmplă, am fost primul politician care pe data de 12 ianuarie, într-o discuţie cu preşedintele Comisiei Europene, l-am anunţat că România va apela la un împrumut de la Uniunea Europeană şi de la FMI.

Cristian Hostiuc: Aşa este. Câte resurse mai are Banca Naţională pentru a ţine economia?

Traian Băsescu: Deci programul cu Fondul şi cu Uniunea Europeană şi cu Banca Mondială, pentru că sunt trei actori care pompează bani în România, este pentru doi ani. Deci totul este conceput şi acest concept este legat de diminuarea efectelor crizei. Totul este conceput să lase României răgazul de a sta într-un echilibru timp de doi ani, cât s-a estimat perioada de criză şi cu certitudinea că vom ieşi din criză.

Claudiu Pândaru: Domnul Isărescu v-a spus că are bani să ţină cursul în continuare?

Traian Băsescu: Păi se vede că are. Nu observaţi că are, când comunică rezerva?

Claudiu Pândaru: Dacă va mai avea. Întrebarea e dacă va mai avea.

Traian Băsescu: Sigur că are! Iar...

Cristian Hostiuc: Cât va fi cursul la anul? Ce v-a spus domnul Isărescu? Că lumea îşi face bugetele pentru la anul, toate companiile, o economie întreagă îşi face bugetul pentru anul viitor.

Traian Băsescu: Deci ce pot să vă spun este că obiectivul Băncii Naţionale este să menţină un curs optim, pentru a stimula, pe de o parte, exporturile, iar pe de altă parte, un curs care să nu distrugă veniturile populaţiei. Deci se va menţine undeva în zona care s-a menţinut şi...

Cristian Hostiuc: Cât? Am nevoie de o cifră, că în buget nu putem scrie această afirmaţie a dumneavoastră.

Traian Băsescu: Nici guvernatorul nu o să vă spună care e obiectivul de curs mediu pentru 2010, dar cred că aţi putut observa care a fost marja în care s-a făcut efortul de la nivelul Băncii Naţionale.

Cristian Hostiuc: L-aţi fi vrut pe guvernator premier în acest moment?

Traian Băsescu: Cine nu l-ar vrea?

Cristian Hostiuc: Şi de ce a refuzat? I-aţi propus într-un mod oficial?

Traian Băsescu: Deci nu a refuzat, nici măcar nu mi-am pus problema, cum să iei guvernatorul, într-o perioadă de criză economică, una din figurile de maximă credibilitate pentru România, cum să îţi dea prin cap să îl muţi la guvern? Ai o instituţie solidă, las-o acolo şi consolideaz-o...

Claudiu Pândaru: Dar domnului Tănăsescu, de la FMI, i-aţi propus şi înţeleg că v-a refuzat.

Traian Băsescu: Nu acum. Nu am avut o discuţie cu domnul Tănăsescu pe această temă.

Cristian Hostiuc: Dacă ar veni PSD cu această variantă, a domnului Mihai Tănăsescu, după domnul Croitoru, v-aţi gândi serios la această variantă?

Traian Băsescu: Deci acum mizez totul pe formarea guvernului Croitoru, nu mai discut cu "dacă". Pentru că realizez cât de mare este impactul neaşezării rapide a unui guvern în fotoliu, pentru a avea partener de dialog Fondul şi Uniunea Europeană. Acum discut Guvernul Croitoru.

Cristian Leonte: La discuţia despre Guvernul Croitoru ne vom întoarce şi noi, la "După 20 de ani", în câteva clipe. Invitatul nostru din această dimineaţă este domnul Traian Băsescu. O întrebare care preocupă, cred - de fapt, sunt sigur - pe absolut toată lumea: cum va arăta România la finalul acestei crize economice?

Traian Băsescu: Sunt două posibilităţi, două scenarii. Scenariul în care, profitând de această criză, care a acţionat ca o hârtie de turnesol şi ne-a arătat toate excesele pe care le avem în administraţie. E ca şi cum ai pus sistemul administraţiei româneşti la raze X, ştiţi, se văd toate malformaţiile sistemului. Deci, dacă le corectăm, pentru că ni le-a arătat criza - nu mai suntem în abundenţa anului 2008, când acopeream cu bani toate malformaţiile şi mergeam înainte - dacă reacţionăm corect şi continuăm ceea ce a început guvernul condus de Emil Boc, cu reforma sistemului de salarizare, reforma pensiilor, reforma sistemului de educaţie, anularea sau eliminarea unui mare număr de agenţii şi a sistemului de autofinanţare, care le permitea să-şi dea salarii uriaşe, deci, dacă vom continua aceste măsuri, o dată cu ieşirea din criză, România va ieşi suplă, din punct de vedere al cheltuielilor bugetare, şi capabilă să valorifice şansa ieşirii din criza economică.

Cristian Hostiuc: Şi din acest punct de vedere, vine un investitor străin la dumneavoastră şi vă întreabă: "Domnule preşedinte, eu am câteva sute de milioane de euro. Unde îmi recomandaţi să investesc în România?"

Traian Băsescu: Este un...

Cristian Hostiuc: Este o întrebare.

Traian Băsescu: Vreţi să-i fac o recomandare?

Cristian Hostiuc: Da. În ce domenii? Este... Cum vedeţi dumneavoastră următorii cinci ani de zile?

Traian Băsescu: În două domenii i-aş recomanda să investească: în întreprinderi mici şi mijlocii, în agricultură, să facă foarte multe în mediul rural, pentru a valorifica producţia agricolă în mediul rural. Este locul - mediul rural - în care noi avem rezerva uriaşă de productivitate, pentru că avem 30% din forţa de muncă, ce produce 5% din PIB, contribuţia agriculturii - da? - 5-6%, dar 30% din forţa de muncă validă are această producţie minimă şi atunci, aş recomanda oricărui investitor să investească în industria alimentară, să facă întreprinderi mici şi mijlocii în mediul rural, cu specific legat de ce se produce în respectiva zonă. Sunt crescători de animale - mici întreprinderi de procesare a cărnii şi a laptelui; sunt producători de grâu - linii de procesare a grâului, panificaţie, să trimită la oraş produse finite, nu grâu şi...

Cristian Hostiuc: Dar de ce nu s-a investit până acum?

Traian Băsescu: Asta o dată. M-aţi întrebat, hai să vă răspund. Al doilea domeniu este turismul. Uitaţi-vă, mergeţi în Harghita şi Covasna - eu merg des acolo -, curge apa minerală prin şanţuri, curge apa minerală în şanţuri. Turismul balnear este o resursă extraordinară pe care o avem.

Claudiu Pândaru: Domnule preşedinte, dar cum ajungem acolo? Că infrastructura... Avem 42 de kilometri de autostradă, anul acesta.

Traian Băsescu: Hai să plecăm de la premisa că, în sfârşit, a început programul de autostrăzi, uşor-uşor s-a demarat. Deja...

Claudiu Pândaru: 42 de kilometri de autostradă.

Traian Băsescu: Bun. La anul vor fi 100, peste un an 200. S-a început utilizarea banilor. Şi eu sunt nemulţumit, ca şi dumneavoastră. Dar asta putem face.

Claudiu Pândaru: Mergeţi cu elicopterul prin ţară, în mare parte din timp.

Traian Băsescu: Sigur, merg foarte mult cu elicopterul, pentru că am văzut ce înseamnă să merg în trafic. Când treci cu coloana prezidenţială şi după ce că sunt drumurile aglomerate, îi dai într-o parte şi-n alta pe participanţii la trafic, pe bună dreptate te înjură şi te claxonează.

Claudiu Pândaru: Şi nu-l sunaţi pe Berceanu să...

Traian Băsescu: Păi, îl sun, dar atâţi bani avem, deci orice ministru care ar avea bani suficienţi ar face nu 42 de kilometri, ci 420 de kilometri, dar atâţia bani are. Asta este resursa financiară. Să sperăm că de anul viitor, începem să tragem şi din banii europeni, pentru utilizarea lor în construcţia de autostrăzi.

Cristian Leonte: Pentru că vorbim de autostrăzi, nu ar fi o soluţie concesiunea autostrăzilor?

Traian Băsescu: Este şi se încearcă un experiment, pe Posada sau Câmpina - Braşov, da? Acela a fost tronsonul licitat şi câştigat de Vinci. Este un experiment. Nu sunt pentru acest procedeu.

Cristian Leonte: De ce?

Traian Băsescu: Pentru că am făcut eu, când eram ministrul transporturilor, un experiment. Atunci nu ne finanţa nimeni, nici o bancă, să ne de bani de autostrăzi, ci doar pentru reabilitări. La vremea aceea, România era foarte puţin credibilă pentru sistemul bancar internaţional şi atunci am organizat o licitaţie pentru un parteneriat public-privat pe autostrada Bucureşti - Constanţa. A fost şi publică povestea. Era în anul 1998, în 1999 s-a terminat licitaţia şi au venit multe companii - italiene, austriece. Când s-a făcut analiza ofertelor, am ajuns la concluzia că era mai scumpă de vreo şase ori decât dacă ar fi fost făcută cu bani împrumutaţi de Guvernul României, dar pe care, la vremea aceea, nu ni-i împrumuta nimeni. Vă aduceţi aminte că era perioada când se punea problema intrării în încetare de plăţi şi atunci m-am dus la premier, era Radu Vasile, i-am spus: Domnule prim-ministru, s-a terminat licitaţia, acestea sunt evaluările, dar ei construiesc pe banii lor autostrada, numai că în fiecare an, avem de plătit ceea ce nu se realizează din veniturile din peaj - şi fiind o companie care investea în România, nu aş vrea să vă spun numele companiei câştigătoare, primea credite pe termen mediu, cinci ani, cu nişte dobânzi incredibile. Ei ar fi construit autostrada, dar pe urmă trebuia, an de an, să plătim cam valoarea la 20% din autostradă, pentru că veniturile din autostradă nu acopereau ratele către bancă şi trebuia să completeze Guvernul României. Dacă veţi întreba bancheri de la Banca Europeană de Investiţii, veţi vedea aceeaşi optică, dacă vreţi să nu îngenuncheaţi - acum Ungaria este îngenuncheată de datoriile de la parteneriatele public-private, care i-au generat un deficit bugetar enorm.

Claudiu Pândaru: Dar aţi vorbit acum cu domnul premier desemnat de către dumneavoastră, domnul Croitoru, şi-a găsit pe cineva la Transporturi?

Traian Băsescu: Nu ştiu, nu vreau, doar dacă îmi solicită...

Claudiu Pândaru: Nu l-aţi întrebat dacă şi-a alcătuit o parte din cabinet?

Traian Băsescu: Nu, cred că întâi vrea să facă o discuţie cu partidele.

Claudiu Pândaru: Nu prea vrea nimeni să discute cu dumnealui.

Traian Băsescu: Vom vedea.

Claudiu Pândaru: PD-L ar fi de...

Traian Băsescu: Nu ştiu programul de consultări. Dacă îl întrebaţi pe domnul Croitoru, sunt convins că vă va răspunde precis.

Claudiu Pândaru: Dacă vă vine cu un guvern politic, îl veţi accepta? Compus din PD-L, sunt singurii...

Traian Băsescu: Categoric da. Misiunea domniei sale este să meargă cu un guvern credibil în Parlament, să încerce să obţină votul de învestitură.

Cristian Hostiuc: După 20 de ani economia a crescut. A crescut foarte mult, începând din anul 2000.

Traian Băsescu: Aşa este.

Cristian Hostiuc: În timpul mandatului dumneavoastră, am avut cea mai mare creştere economică. Cu excepţia...

Traian Băsescu: Dar şi cea mai mare cădere.

Cristian Hostiuc: Pe de altă parte, percepţia generală este că clasa politică nu a progresat în acelaşi ritm. De ce?

Traian Băsescu: Aşa este. Nu este numai o percepţie. Este o realitate, iar eu, când vorbesc de reformarea clasei politice, nu vorbesc pentru că vreau să atac clasa politică, ci pentru că îmi dau seama că avem o clasă politică care nu mai tractează naţiunea, o clasă politică care s-a aşezat în privilegiile ei şi care nu s-a mulţumit să creeze doar privilegii pentru ea, a creat categorii privilegiate care să o susţină.

Cristian Hostiuc: Dar această clasă...

Traian Băsescu: Numai o clipă! Cu salarii speciale, cu pensii speciale, cu relaţii speciale cu ea însăşi, cu clasa politică. Şi asta este ceea ce eu definesc statul corupt, care trebuie modernizat.

Cristian Hostiuc: Domnule preşedinte, dar această clasă politică a fost aleasă prin vot uninominal la alegerile de anul trecut.

Claudiu Pândaru: Şi din ea faceţi parte şi dumneavoastră, domnule Băsescu.

Traian Băsescu: Deci, atenţie, nu m-am exclus din clasa politică, dar sunt unul din interiorul clasei politice care are curaj să spună: astea sunt problemele noastre, ale clasei politice; hai să ne simplificăm, hai să fim mai puţini, hai să cheltuim mai puţin, hai să facem mai mult, hai să nu mai dăm privilegii celor pe care noi credem că trebuie să-i privilegiem, hai să introducem echitatea în sistemul de pensii şi în sistemul de salarizare. Pentru că acestea - sigur, o să-mi spuneţi... şi probabil este puţin cam dură ideea de instituţii de stat corupt -, pentru că toate abuzurile astea, toate inechităţile se fac prin legi. Deci sunt abuzuri acoperite legal. Asta face un stat imoral, poate nu corupt, dar imoral: creează privilegiaţi.

Claudiu Pândaru: Şi credeţi, domnule preşedinte, credeţi că în următorii cinci ani puteţi să schimbaţi lucrurile astea, dacă n-aţi putut în cinci ani?

Traian Băsescu: Uite, o să vă spun un lucru: şi eu am crezut că este mai uşor. Şi acum am înţeles foarte bine de ce Emil Constantinescu a spus: "M-a înfrânt sistemul". Ei, eu nu vreau să mă las înfrânt de sistem. Nu l-am înfrânt nici eu pe el, dar nici el pe mine. Şi mă aşez în faţa lui sau sunt gata să mă aşez în faţa lui pentru încă cinci ani. Avem o treabă unii cu alţii.

Claudiu Pândaru: Asta va decide electoratul.

Traian Băsescu: Deci, eu fac această ofertă, dar nu este obligatoriu ca electoratul să accepte. Poate electoratul vrea liniştea din timpul lui Ion Iliescu. A fost o linişte sub care s-a consolidat...

Claudiu Pândaru: Domnule Băsescu, dar acum candidează Geoană, Crin Antonescu, Oprescu, nu Ion Iliescu.

Traian Băsescu: Bun, eu nu spun că sunt Ion Iliescu niciunul din ei. Eu nu spun că niciunul din ei n-ar fi similar cu Hrebenciuc sau niciunul dintre ei nu este Vanghelie, da? Dar trăiesc în atmosfera acestor politicieni, a acestor oameni. Niciunul din ei nu este Voiculescu, da? Dar trăiesc în atmosfera şi cu sprijinul lor. Niciunul din ei nu-i Vântu, dar trăiesc susţinuţi de Sorin Ovidiu Vântu. Este opţiunea electoratului.

Cristian Hostiuc: În materie de politică externă, aţi fost adeptul axei Washington-Londra-Bucureşti.

Traian Băsescu: Şi am rămas.

Cristian Hostiuc: Şi aţi rămas. Această axă Washington-Londra unde se vede în economia românească? Pentru că principalii investitori din România sunt austriecii, grecii, italienii, nemţii, francezii.

Traian Băsescu: Da. Bun, păi atunci hai să vă spun...

Claudiu Pândaru: Dacă îmi permiteţi să fac şi eu o parafrază după dumneavoastră.

Traian Băsescu: Vă rog.

Claudiu Pândaru: Licuriciul unde e pe...?

Traian Băsescu: Ford, ştiţi?

Cristian Hostiuc: De-abia acuma.

Traian Băsescu: Smithsfield, ştiţi?

Cristian Hostiuc: Ştiu.

Traian Băsescu: Oracle, ştiţi?

Cristian Hostiuc: Mai puţin; adică ştiu, dar investiţia lui Oracle este de-abia acuma.

Traian Băsescu: Deci hai să...

Cristian Hostiuc: Smithsfield, într-adevăr, a venit acum... cred că din anul 2002-2003, când a cumpărat Comtim-ul.

Traian Băsescu: Da, dar nu s-a apucat de mari investiţii; a început să se dezvolte după 2006.

Cristian Hostiuc: Iar Ford îi aparţine domnului Tăriceanu. I-aţi recunoscut acest lucru.

Traian Băsescu: Bun... Ford aparţine României ca investiţie...

Cristian Hostiuc: Aşa este.

Traian Băsescu: Eu am recunoscut că a negociat bine, dar probabil nu ştiţi cine a făcut prima discuţie cu Ford Jr. în SUA.

Cristian Hostiuc: Nu ştiu.

Traian Băsescu: Eu am făcut-o.

Cristian Hostiuc: Am înţeles.

Traian Băsescu: Da? Şi probabil nu ştiţi cum a fost posibilă investiţia Ford la Craiova. În urma vizitei pe care am făcut-o în Coreea, a discuţiei pe care am avut-o cu preşedintele coreean, cu ministrul de finanţe coreean, în care am cerut rezolvarea condiţiei fundamentale pentru privatizarea uzinelor de la Craiova, şi anume asumarea de către statul coreean a clame-urilor, a disputelor pe care eventual le-ar fi avut creditorii împotriva Daewoo Automobile, care a dat faliment. Si până când statul coreean nu şi-a asumat eventuale procese de la creditorii Daewoo Automobile, Ford n-a putut să facă investiţia.

Claudiu Pândaru: Haideţi să ne întoarcem puţin în aerul rarefiat de la Bucureşti, dacă-mi permiteţi... Ştiţi cum vă spun democrat-liberalii, din partidul dumneavoastră de suflet: "Zeus". Când aţi aruncat cu fulgere ultima oară înspre partid, domnule preşedinte?

Traian Băsescu: Nu, contrar a ceea ce se spune sau a ceea ce place presei să acrediteze ca imagine, mă implic foarte puţin în viaţa internă a PD-L şi în deciziile PD-L.

Claudiu Pândaru: Foarte puţin nu înseamnă deloc.

Traian Băsescu: Nu înseamnă deloc. Sigur, când...

Claudiu Pândaru: Vă veţi întoarce în partid?

Traian Băsescu: Niciodată.

Cristian Hostiuc: Vă veţi apuca de business, având în vedere că le spuneţi investitorilor unde să se ducă?

Traian Băsescu: Depinde când îmi termin activitatea de preşedinte. Dacă mi-o termin acum, în decembrie, marea mea dorinţă este să mai plec un an pe mare, mi-e dor de mare.

Cristian Hostiuc: Şi după aia?

Traian Băsescu: Dacă mai stau cinci ani, o să rămân doar înţelept după două mandate la Cotroceni. O să fiu prea în vârstă la 63 de ani ca să mai plec pe mare. La 58 de ani încă pot să plec.

Claudiu Pândaru: Fiica dumneavoastră, spun ziarele colorate, că s-ar pregăti de nuntă.

Traian Băsescu: Nu ştiu.

Claudiu Pândaru: Nu ştiţi? Nu v-a spus?

Traian Băsescu: Când aflaţi, să-mi spuneţi şi mie.

Claudiu Pândaru: Păi n-o întrebaţi, domnule preşedinte?

Traian Băsescu: Nu ştiu, nu am nicio informaţie în acest sens.

Cristian Leonte: Suntem la finalul emisiunii, ne întoarcem la cei 20 de ani pe care i-am avut în minte atunci când am plecat şi vreau să vă întreb despre următorii 20 de ani, dacă peste 20 de ani vor trăi bine românii.

Traian Băsescu: Eu cred că după ce scăpăm de nenorocita asta de criză economică, încet-încet, an de an românii o să trăiască cât mai bine. Sigur, acum am făcut câţiva paşi înapoi. Nu un pas, câţiva paşi înapoi am făcut datorită acestei crize. Şi trebuie să spunem foarte deschis, poveştile cu relansarea economică a Germaniei, a Franţei sunt încă nişte poveşti frumoase. Încă nu există nici o confirmare de ieşire din criză a acestor mari pieţe care sunt de interes major pentru noi, pentru exporturile româneşti. Dar am convingerea că trăim într-un mediu, suntem în nişte cluburi - NATO, UE -, în care obiectivul este ca oamenii să trăiască tot mai bine. Sigur, am plecat foarte de jos, dar mergem înainte, mergem înainte. Putem privi cu fruntea sus la viitor. Peste 20 de ani cu certitudine vom trăi mult mai bine decât astăzi, la fel cum astăzi trăim mult mai bine decât acum 20 de ani, când n-aveam nici de unele, nici încălzire în casă n-aveam.

Cristian Hostiuc: Dar vom învăţa democraţia?

Traian Băsescu: Vom învăţa democraţia uşor-uşor, ne va intra în sânge, dar cu siguranţă va trebui să fim perseverenţi, pentru că am impresia că în ultimii doi ani parcă ura din politică, discreţionarul în acţiune parcă semnalează nişte paşi înapoi în democraţie. În această confruntare între reformarea statului, între anihilarea privilegiilor, pe care a încercat să o facă guvernul Boc, parcă nu mai avem limite în lupta împotriva a astfel de acţiuni. Şi la fel cum am suspendat un preşedinte pentru că a validat raportul care condamna crimele comunismului, acum am pulverizat un guvern şi un prim-ministru pentru că a avut curaj să încerce reformarea statului. Este un proces care nu se mai opreşte. Oricât s-ar opune politicienii care nu înţeleg, acest proces merge înainte pentru că el reflectă nevoia de curăţare a statului de propria-i corupţie. Aceste favoruri făcute categoriilor sociale privilegiate de pensionari, de salariaţi, de oameni din agenţii sunt sistemul de corupţie legală din statul român. Şi el trebuie îndepărtat pentru restabilirea echităţii.

Cristian Leonte: Domnule preşedinte, vă mulţumim foarte mult că aţi fost alături de noi în această dimineaţă.

Traian Băsescu: Şi eu vă mulţumesc mult.

Cristian Leonte: Cristi, Claudiu, vă mulţumesc şi vouă şi dumneavoastră, doamnelor, domnilor, vă mulţumesc că aţi fost alături de noi, toate bune.

(Prin Monitoring Media: Pro TV - După 20 de ani, Ora: 10:00)

(sursa: http://www.monitoring.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=6285:qdup-20-de-aniq-17102009-invitat-traian-bsescu&catid=125:pro-tv&Itemid=531)

Caldă, rece, călduţă, dictatură, fiul iubit al poporul... Partidul... Partidul instrument al bunăstării personale... TRĂIASCĂ! Reales...

Oare realizează cineva cât de mult este încălcat statutul de preşedinte, vede cineva recunoaşterea pe faţă a traficului de influenţă, a abuzului de putere? Bănuiesc că nu, probabil este de vină temperatura mea, gripa mea, punctul meu de vedere pervertit... Brrrrr, am frisoane! Una caldă, un rece, una caldă, una rece... poate că poporul acesta se va căli cândva, poate că nu... depinde de revenire... aşa este la tratamentul termic, revenirea este importantă.

Morometii
Romania Trezeste-te