Deja este un fapt dovedit că domnul Boc este un pion de sacrificiu. Domnia sa trebuie să ia până la alegeri absolut toate şuturile politice pentru raţiuni nepopulare cu care apoi domnul Traian Băsescu să defileze în alegeri mimând lupta cu sistemul ticăloşit. În timp ce Parlamentul vorbeşte despre o moţiune de cenzură care să împiedice nesimţirea Guvernului de a da pe bandă rulantă Ordonanţe de Urgenţe şi să-şi Angajeze Răspunderea pe legi care în mod obligatoriu ar trebui să fie făcute în parlament, domnia sa împinge absurdul dincolo de orice limită vizibilă... Că domnul Boc a ajuns în postura pionului otrăvit este absolut clară. Nu-mi este clară însă situaţia, cum anume va acţiona otrava şi, mai ales, cum de a acceptat domnul Boc o astfel de postură, ce anume i s-a promis, cu ce anume a fost şantajat... Un om normal nu ar accepta să fie înjurat de istorie, nu ar accepta statutul celui mai prost şi mai absurd Guvern al României, dacă la mijloc nu ar fi ceva foarte grav.
Primul-ministru Emil Boc a anunţat, la finalul reuniunii Executivului de astăzi, că Guvernul îşi va asuma răspunderea în faţa Parlamentului pentru Legea sistemului unitar de pensii publice. Şeful Executivului a apreciat că această lege „este un angajament al Guvernului faţă de români, de a elimina privilegiile din sistemul de pensii, de a face sustenabil sistemul de pensii din România, de a întrona principiul contributivităţii, şi, în al doilea rând, este vorba de respectarea angajamentelor pe care le avem cu Comisia Europeană, Banca Mondială şi Fondul Monetar Internaţional.”
Noul act normativ vizează asigurarea susţinerii financiare a sistemului de pensii publice din România, eliminarea privilegiilor şi a nedreptăţilor, a inegalităţilor din sistemul public de pensii din România, simplificarea legislaţiei referitoare la pensiile publice şi adaptarea actualei legi la cerinţele din Uniunea Europeană, a afirmat Primul-ministru Emil Boc. Totodată, premierul a precizat că prin decizia de astăzi „Vom avea un singur cadru normativ cu privire la sistemul public de pensii din România”, spre deosebire de situaţia actuală, când sunt în vigoare 80 de acte normative cu privire la pensiile din sistemul public.
Şeful Executivului a afirmat că proiectul de lege adoptat astăzi de Executiv aduce mai multe schimbări:
v Creşterea şi egalizarea vârstelor standard de pensionare pentru bărbaţi şi femei, asigurându-se continuarea creşterii vârstelor de pensionare până în 2014 la 60 de ani pentru femei şi 65 de ani la bărbaţi; până în anul 2030 vârsta de pensionare pentru toţi salariaţii să fie de 65 de ani, potrivit reglementărilor europene.
v Creşterea vârstelor de pensionare pentru personalul din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale de la 55 de ani cât este în prezent, până la 60 de ani până în 2025.
v Reevaluarea vârstelor standard de pensionare pentru persoanele care vor fi integrate în sistemul unitar de pensii din rândul magistraţilor, diplomaţilor, personalului auxiliar din instanţele de judecată, funcţionarilor publici parlamentari.
v Integrarea persoanelor aparţinând sistemelor speciale de pensii în sistemul unitar de pensii publice, prin stabilirea aceloraşi obligaţii şi drepturi pentru sistemele speciale cu cele practicate în sistemul unitar.
v Creşterea valorii punctului de pensie cu nivelul inflaţiei şi cu 50% din creşterea reală a salariului mediu brut.
v Recalcularea pensiilor stabilite prin legi speciale, aflate în plată, la data introducerii sistemului unitar de pensii publice, în termen de şase luni de la apariţia noii legi. „Pensiile care au sfidat România vor fi reduse la un cuantum decent, pe măsura contributivităţii la sistemul de pensii”.
v Creşterea numărului de contribuabili la sistemul unitar de pensii publice cu cei care realizează venituri din profesii liberale, manageri, asociaţii familiale, etc.
v Descurajarea numărului de pensionări anticipate parţiale, prin înăsprirea condiţiilor de acordare a acestui tip de pensie.
v Descurajarea pensionărilor de invaliditate abuzive, nejustificate medical, care au crescut exponenţial în ultimii ani.
v Finanţarea indemnizaţiei de însoţitor pentru pensionarii de invaliditate gradul I din bugetul de stat.
Principiile care stau la baza noului sistem unitar de pensii publice sunt: principiul unicităţii, principiul obligativităţii, principiul contributivităţii, principiul egalităţii, principiul repartiţiei, principiul solidarităţii sociale, principiul autonomiei, principiul imprescriptibilităţii şi principiul incesibilităţii.
*
* *
Primul-ministru Emil Boc a prezentat, de asemenea, o serie de probleme ale sistemului actual de pensii, care au determinat Executivul să adopte urgent măsuri pentru îmbunătăţirea acestuia. Astfel, premierul a precizat că „începând cu anul 2006, bugetul de pensii are deficite anuale cronice, iar în 2009 s-a ajuns la cea mai mare valoare, ca deficit, din ultimii zece ani, şi anume bugetul de stat împrumută bugetul de pensii cu 1,5 miliarde de euro aproximativ, reprezentând 15% din cheltuielile anuale cu pensiile. Asta ne arată că actualul sistem de pensii din România nu se poate susţine singur pe baza contribuţiilor pe care le plătesc salariaţii.”
Şeful Executivului a menţionat câteva disfuncţionalităţi:
v Existenţa unor pensii speciale „împovăra şi mai mult bugetul de stat, pentru că în condiţiile în care unii au o pensie de 100 de milioane de lei vechi, pe baza contribuţiei li s-ar cuveni 40 de milioane, diferenţa de 60 de milioane de lei se pune de la bugetul de stat, din acea parte pe care o plătim toţi cetăţenii României, prin impozite şi taxe”.
v Numărul total de pensionari este 5,7 milioane iar numărul de contribuabili la sistemul de pensii este 4,9 milioane, astfel un contribuabil susţine 1,2 pensionari.
v Creşterea masivă, frauduloasă, a pensionărilor de invaliditate, de la circa 600.000 de persoane în 2001 la circa 900.000 de persoane în 2009, deci o creştere de 50%.
v Triplarea numărului de pensionări anticipate, care au ajuns în 2009 la 110.000.
v Diferenţa dintre vârsta reala de pensionare de 54 de ani, şi vârsta legală, de 58 de ani si 8 luni pentru femei, respectiv 63 de ani si 8 luni pentru bărbaţi ca urmare a existenţei „grupelor de muncă, pensiilor de invaliditate, îndeplinirii anticipate a stagiului complet de cotizare, datorită pensiilor de urmaşi, vârstelor de pensionare mai reduse practicate de unele sisteme speciale de pensionare - 50 de ani la personalul din aviaţia civilă, 55 de ani la militari, poliţişti sau 60 de ani la magistraţi şi personal auxiliar.
v Diferenţa uriaşa dintre cea mai mica pensie si cea mai mare pensie: 350 de lei pensia sociala minimă, de la 1 octombrie, şi cea mai mare pensie în sistemul de pensii speciale de 35.000 de lei.
Emitent: Guvernul Romaniei – Biroul de presa
Data: 06.10.2009
Gheorghe Pogea: Bună ziua tuturor!
Împreună cu secretarul de stat Şeitan vom încerca să aducem în discuţie şi să prezentăm în faţa dumneavoastră mai multe detalii, atât cât sunt necesare, despre acest proces de reformă în domeniul pensiilor.
Aş dori să vă reamintesc - aşa cum a arătat şi primul-ministru Emil Boc - că a fost un angajament sumat de Guvernul României pe timpul acestui mandat. Reprezintă, dacă vreţi, o condiţionalitate şi un angajament pe care l-am luat în ceea ce priveşte măsurile de reformă pe care România va trebui să le facă.
Alături de legea responsabilităţii fiscale, care va fi terminată până la finele acestui an, legea privind reforma sistemului public de pensii iată că, după luni de zile de muncă, a fost finalizată şi adusă în faţa dumneavoastră sub forma unui proiect.
Pentru că au fost prezentate o serie de date privind motivaţia şi necesitatea unei asemenea legi de reformă aş mai vrea să accentuez două lucruri extrem de importante. Şi în România, ca şi în multe state ale Europei, se pune tot mai des problema sustenabilităţii sistemului public de pensii. Astăzi, în România sunt 5,7 milioane de pensionari, care sunt susţinuţi doar de 4,9 milioane forţă de muncă activă. Acest raport mare de dependenţă este cel care a generat, printre altele, nesustenabilitatea sistemului public de pensii, motiv pentru care astăzi, în 2009, bugetul de stat, ca să poată asigura echilibrul bugetului asigurărilor sociale de pensii, contribuie cu aproape 1,5 miliarde euro. În al doilea rând, acest dezechilibru se datorează şi unui număr extrem de mare de cazuri de pensionare anticipată, în ultimii ani. Din acest punct de vedere, aş vrea să subliniez faptul că măsurile de reformă vizează, printre altele, înăsprirea condiţiilor de verificare a persoanelor care solicită ieşirea anticipată la pensie, pentru că discutăm de /.../ aproape 112.000 de persoane care au ieşit anticipat la pensie în ultimii ani.
Un alt motiv care ne determină să facem aceste măsuri de reformă este cel legat de numărul de contribuabili la sistemul de pensii publice: sunt 4,9 milioane de contribuabili şi peste 5,7 milioane de pensionari. Una dintre măsurile de reformă vizează şi creşterea numărului de contribuabili la sistemul unitar de pensii, şi ne referim la cei care realizează venituri din profesii liberale, la manageri, asociaţii familiale. În prezent, conform datelor şi analizelor pe care le-am efectuat ministrul muncii împreună cu ANAF, sunt circa 400.000 de persoane din această categorie care plătesc impozite la bugetul de stat iar din cele 400.000 de persoane, doar 100.000 plătesc, conform legii, contribuţii pentru pensii.
Un alt element important de reformă pe care am să-l detaliez este cel legat de pensionările anticipate, mai exact, descurajarea numărului de pensionări anticipate, parţiale. Am precizat că sunt, astăzi, în plată aproximativ 112.000 de persoane, tendinţa aceasta de pensionare anticipată fiind în creştere. Din această perspectivă, propunerile pe care le vom supune dezbaterii se referă, în primul rând, la înăsprirea condiţiilor de acordare a acestui tip de pensie, crescând penalizarea acordată la 0,75% pentru fiecare lună de pensionare anticipată faţă de vârsta standard şi, bineînţeles, la împlinirea vârstei standard de pensionare penalizarea se ridică; nimeni nu va mai putea să iasă la pensie anticipat cu mai mult de 60 de luni, deci 5 ani faţă de vârsta standard de pensionare; în perioada de anticipare, persoana nu va putea cumula pensia anticipată cu venitul salarial. Prin aceste măsuri, categoric vom asigura un echilibru al sistemului de pensii şi o oarecare echitate.
Tot în această categorie doresc să mă refer la pensionările de invaliditate abuzive. Multe persoane au ajuns să aibă un handicap datorită unui accident de muncă sau suferă, într-adevăr, de invaliditate. Există, însă, şi cazuri de pensionare de invaliditate abuzivă sau nejustificată medical, pe care, prin această lege, o descurajăm. Din acest punct de vedere, dorim să înlocuim documentarul medical care, astăzi, este completat de medicul curant specialist pentru boala principală, cu un raport medical de evaluare completat de medicul asigurărilor sociale; tot în acest sens, vom încheia convenţii între casele de pensii şi spitale, laboratoare, clinici, pentru a reverifica dosarele medicale la care au existat suspiciuni în ceea ce priveşte pensionarea de invaliditate nejustificată medical; de asemenea, vom introduce reglementări foarte clare, cu termene şi, mai ales, cu penalizări în procedura de expertizare medicală. Desigur, toate acestea se vor reflecta, în primul rând, asupra creşterii responsabilităţii medicului asigurărilor sociale.
Un punct important este legat de finanţarea indemnizaţiei de însoţitor pentru persoanele care sprijină sau ajută pensionarii cu invaliditate de gradul I. Pe scurt, aceste persoane vor fi finanţate, în continuare, prin casele de pensii, dar de la bugetul de stat, pentru că indemnizaţia lor este un venit de natură salarială. În fapt, această indemnizaţie de însoţitor care se acordă pensionarilor cu invaliditate de gradul I nu este o prestaţie de asigurări sociale de natură contributivă, ci este una de asistenţă socială, identică cu cea care se plăteşte de la bugetul de stat în cazul persoanelor cu handicap de gradul I. Aşa încât bugetul de stat va fi cel care va finanţa şi va asigura indemnizaţia persoanelor care au calitatea de însoţitor pentru pensionarii cu grad de invaliditate de gradul I.
Domnul Şeitan, expertul ministerului muncii care a lucrat intens la această lege împreună cu alţi colegi din ministerele muncii şi finanţelor o să vă dea detalii şi vom răspunde la întrebările dumneavoastră.
Această lege va avea un impact pozitiv, în timp, de echilibru. Spre exemplu, pentru 2010, bugetul asigurărilor sociale de stat va presupune o reducere cu 0,5% din PIB iar în anul 2020 - pentru că legea se va implementa gradual - 2,1 din PIB va fi reducerea ponderii prin acest set de măsuri care va fi luat.
Închei, dorind să precizez că veţi primi în continuare, detaliat, principalele măsuri de reformă care sunt incluse în sistemul unitar de pensii publice.
Pe perioada dezbaterii şi prezentării în Parlament, partenerii sociali şi toţi cei care într-un fel sunt implicaţi vor putea să aducă amendamente la această lege, care este perfectibilă. Cert este un lucru, că unul dintre criteriile sau principiile de bază este acel principiu al egalităţii: asigură tuturor participanţilor la sistemul public de pensii, atât din postura de contribuabil, cât şi de beneficiar, un tratament nediscriminatoriu în ce priveşte atât drepturile, cât şi obligaţiile prevăzute prin lege.
Vă mulţumesc.
Emitent: Guvernul Romaniei – Biroul de presa
Data: 06.10.2009
REALITATEA.NET - Guvernul îşi va asuma răspunderea pe legea sistemului unitar de pensii, a anunţat premierul Emil Boc
REALITATEA.NET - Roberta Anastase: Am primit de la Guvern scrisoarea despre asumarea răspunderii
2 comments:
Eu sunt curios cine are pensie de 35.000 lei !?!?
Este un pilot din Cluj.
Post a Comment