Cibănaş cu 300 de de oi

---

Multă lume spune că politicienii de astăzi îşi urmează lideri ca nişte oi. Chestiunea este că politicienii oi nu sunt ovine placide, ci agresive. Iată o ilustrare a acestei realităţi.



Tuturor oilor din politica românească le dedic următorul cântecel, vechi de 20 de ani, dar parcă făcut ieri.


Perfect - Timpuri Noi

7. Am nevoie de 10 milioane de români pentru a reforma România

---

Este absurd să ceri cuiva calităţi morale şi respectarea principiilor înainte ca tu însuţi să nu le respecţi. De aceea...

Respectă-ţi
principiile
ca şi când
paza lor
reprezintă
un paşaport
spre
viitorul tău.

Vezi şi:

6. Am nevoie de 10 milioane de români pentru a reforma România

5. Am nevoie de 10 milioane de români pentru a reforma România

4. Am nevoie de 10 milioane de români pentru a reforma România

3. Am nevoie de 10 milioane de români pentru a reforma România

2. Am nevoie de 10 milioane de români pentru a reforma România

1. Am nevoie de 10 milioane de români pentru a reforma România

Politicianul român se dă drept ce nu e

---

... adică un om responsabil.
Acum mai mulţi ani a circulat un mic filmuleţ pe care toată lumea l-a luat ca pe o ceva comic. Astăzi am dat din întâmplare peste el şi mă gândeam că domnul cu păr alb este exact precum politicianul român obişnuit să apară la televizor.

NATO şi nu bilateral

---

COMUNICAT DE PRESĂ

(28 octombrie 2010)

REF: Declaraţia de presă susţinută de preşedintele României, Traian Băsescu, la finalul convorbirilor cu secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Anders Fogh Rasmussen

Preşedintele României, Traian Băsescu, a efectuat joi, 28 octombrie a.c., o vizită oficială la sediul NATO, la Bruxelles. Cu această ocazie, şeful statului s-a întâlnit cu secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Anders Fogh Rasmussen.

Vă prezentăm declaraţia de presă susţinută de preşedintele României:

„În primul rând aş dori să-i mulţumesc domnului secretar general pentru întâlnirea pe care am avut-o astăzi şi, de asemenea, pentru conceptul strategic care a fost transmis statelor membre, inclusiv României. În acest nou concept strategic, România îşi găseşte reprezentate interesele de securitate şi credem că toate statele membre îşi găsesc reprezentate integral interesele. Noi considerăm că acest nou concept strategic este echilibrat şi o excelentă bază pentru un summit de succes la Lisabona. Am avut o discuţie extrem de aplicată cu domnul secretar general cu privire la situaţia din Afganistan şi ceea ce trebuie să facem în continuare. Amândoi am constatat progresele atât în controlul teritoriului afgan, dar şi în ceea ce priveşte evoluţia forţelor de securitate afgane. De aceea, România dincolo de faptul că şi-a onorat obligaţiile asumate de a mări efectivele în Afganistan, va da o atenţie deosebită trimiterii de instructori în Afganistan. De altfel vă pot informa că primul contingent de ofiţeri afgani va sosi în perioada imediat următoare în România pentru instruire. În acelaşi timp, la universităţile civile 12 burse au fost deja acordate tinerilor afgani. Cu domnul secretar general am avut o discuţie deosebit de importantă legată de cooperarea NATO-Federaţia Rusă, România consideră că Federaţia Rusă poate fi un partener extrem de important al NATO în securitatea regiunii. Nu în ultimul rând, poate cel mai important subiect discutat, alături de cel legat de o apropiere a NATO de Rusia şi a Rusiei de NATO, este cel legat de noul sistem de apărare antirachetă. După cum ştiţi, România are un acord bilateral cu Statele Unite cu privire la apărarea antirachetă, ceea ce îi satisface necesităţile de securitate, dar obiectivul nostru este ca scutul antirachetă să fie o realitate NATO şi nu o realitate bilaterală a relaţiei româno-americane sau româno-olandeze sau americano-olandeze sau... Această bază bilaterală nu ni se pare soluţia corectă şi în acord cu articolul 5 al Tratatului de la Washington. Vom fi susţinători fără rezerve ai angajării NATO în realizarea unui sistem antirachetă la nivel NATO, şi nu la nivel bilateral. Cam acestea au fost principalele subiecte. Sigur, am mai discutat nevoia de a lăsa uşa deschisă în continuare pentru lărgirea NATO şi aici vizez în mod deosebit Balcanii de Vest. Ne bucură modul cum este privită perspectiva de integrare a Georgiei şi aşa mai departe. Vă mulţumesc foarte mult!”

Departamentul de Comunicare Publică
28 Octombrie 2010

(sursa: http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=12486&_PRID=lazi)

Scurtă istorie de moţiune şi proteste

---

Ce a spus domnul Boc cu ocazia moţiunii...

---

Declaraţii de presă susţinute de primul-ministru Emil Boc înainte de şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru dezbaterea şi votul asupra moţiunii de cenzură

Reporter: Ce le transmiteţi acestor oameni?
Emil Boc: Oamenilor le spun că Guvernul a făcut exact ceea ce trebuie pentru a limita efectele crizei şi pentru a scoate România din recesiune. Din criză nu se iese cu populisme şi cu măsuri care să agraveze situaţia României. Am spus-o de mai multe ori, că, din nefericire, soluţiile pe care Opoziţia le propune sunt exact ca şi în cazul în care ai o boală şi ţi se prescrie exact lucrul care agravează boala în loc să o vindece. Din acest punct de vedere înţeleg nemulţumirea oamenilor. Criza, din nefericire, ne-a afectat pe toţi, economia arată semne că suntem pe drumul cel bun şi, dacă nu facem paşi înapoi, reuşim să avem creştere economică în 2011şi să ieşim din recesiune. Acesta este cel mai important mesaj pentru oameni, să nu facem paşi înapoi acum, când suntem aproape de a ieşi din recesiune, aproape de a merge pe drumul cel bun, după ce am corectat lucruri care timp de 20 de ani în România au evoluat în direcţie greşită.
Reporter: Parlamentarii PDL au primit bani ca sa nu voteze la motiunea de cenzură?
Emil Boc: Exclus.

Emitent: Guvernul Romaniei – Biroul de presa

Data: 27.10.2010
(sursa: http://www.guv.ro/declaratii-de-presa-sustinute-de-primul-ministru-emil-boc-inainte-de-sedinta-comuna-a-camerei-deputatilor-si-senatului-pentru-dezbaterea-si-votul__l1a110879.html)

Alocuţiunea susţinută de primul-ministru Emil Boc în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru dezbaterea şi votul asupra moţiunii de cenzură

Domnule preşedinte al Senatului,
doamnă preşedintă a Camerei Deputaţilor,
dragi colegi, membri ai Guvernului,
doamnelor şi domnilor deputati şi senatori,
Moţiunea de cenzură reprezintă un exerciţiu democratic, politic, parlamentar şi constituţional. Această moţiune de cenzură este, de asemenea, o bună oportunitate, o bună ocazie, pentru a mă putea adresa dumneavoastră şi cetăţenilor acestei ţări, în vremurile grele din punct de vedere economic pe care le trăim. Astazi România se află la un moment de răscruce.
Stimaţi parlamentari, aveţi de făcut o alegere majoră. Şi anume, mergem mai departe, pe calea reformelor, şi scoatem România din criză sau cedăm în faţa populismului şi compromitem şansa acestei ţări de a ieşi din recesiunea economică şi de a merge pe creştere în anul 2011.Înţeleg nemulţumirea oamenilor. Înţeleg nemulţumirea oamenilor, pentru că au scăzut salarii şi pentru că se fac disponibilizări. Oamenii au dreptul să fie nemulţumiţi, dar, de asemenea, oamenii au dreptul să cunoască adevărul, oamenilor trebuie să li se spună lucrurilor pe nume, exact aşa cum sunt ele. Şi spuneam încă o dată, înţeleg această nemulţumire a lor, pentru că fiecare se uită la propria lui situaţie şi constată că e mai greu decât în trecut. Şi atunci, e greu să le explici oamenilor că aceste lucruri se datorează unor probleme care ţin de deficite structurale, de greşeli ale trecutului.
Totuşi, dacă vrem să fim corecti cu românii, trebuie să le spunem adevărul şi acest adevăr porneşte de la următoarele elemente. Din nefericire, în anii 2007-2008, s-a dat mai mult decât se putea, s-au plătit în avans salarii, pensii şi alte bonificaţii şi ajutoare sociale. Oamenii, astăzi, văd că nu mai primesc cât au primit în trecut şi, pe bună dreptate, sunt nemulţumiţi, dar la fel de bine ştim fiecare dintre noi, din familie, că ni se spunea încă din copilarie, că nu putem consuma mai mult decât ne permitem. Şi dacă această regulă pe care o avem, repet, din familie, învăţată acasă, că nu putem să cheltuim mai mult decât ne permitem, ca şi guvernanţi, ca şi ţară, de ce n-am aplica aceeaşi politică responsabilă pe care ne-au învăţat-o părinţii noştri, în familie, să cheltuim şi să drămuim ceea ce avem în raport cu ceea ce ne putem permite? Din nefericire, în trecut, oamenilor li s-au oferit lucruri fără acoperire şi, acum, suntem în situaţia să plătim această factură, a lucrurilor care s-au dat fără a exista o acoperire reală în economie. Şi o să vă dau câteva exemple. Cheltuielile de personal au crescut cu 65% în 2007 şi în 2008. Cheltuielile cu asistenţa socială, inclusiv pensiile, au crescut cu 75,5% în 2007 şi în 2008. Mai mult dect atât, cheltuielile de personal şi cele cu asistenţa socială au ajuns să fie, în 2008, aproape cât totalul cheltuielilor bugetare din anul 2006; corespunzător, s-au majorat şi cheltuielile cu bunurile şi serviciile. Şi anume, cu 54,4% în 2008 faţă de 2006 şi 2007. Aceste dezechilibre structurale nu mai puteau continua, sau, spus simplu, această tendinţă de a consuma mai mult decât ne permitem, nu putea să meargă mai departe. Şi, pe lângă toate acestea, a venit şi criza economică, ce afectează aproape toate statele lumii.
Dragi români, populismul şi demagogia măsurilor luate, în 2007 şi în 2008, ne-au încărcat din greu factura crizei. Gândiţi-vă ce ar fi însemnat dacă la începutul crizei, dacă anul trecut, noi aveam cei aproximativ 3 miliarde de euro rezultaţi din vânzarea BCR şi îi avem în buget, şi îi aveam puşi deoaparte? Gândiţi-vă ce ar fi însemnat dacă în 2008, an când am avut un an cu maximă creştere economică, de peste 8%, nu am fi cheltuit mai mult decât ne permiteam cu aproximativ 8 miliarde de euro. Deci am avut +8 creştere economică şi am cheltuit cu pomeni electorale peste 8 miliarde de euro. 8+3 înseamnă 11 miliarde de euro pe care îi puteam avea puşi deoparte pentru vremuri mai grele. Din nefericire, ţara nu i-a avut. Dacă aveam acei bani nu eram nevoiţi probabil să apelăm la acord internaţional cu Comisia Europeană, Fondul Monetar sau Banca Mondială. Spun asta în conditiile în care până astăzi, Guvernul României, prin Ministerul Finanţelor, a primit de la Fondul Monetar şi de la Comisia Europeană, 5,7 miliarde de euro. Aceştia sunt banii pe care guvernul i-a împrumutat, dar dacă aveam cei 11 miliarde de euro, dacă nu se pierdeau doi ani în absorţia fondurilor europene, România putea, într-o altă manieră, să treacă prin criza economică globală. Alte state, precum Polonia, au avut acest avantaj, pentru că au economisit în vremuri bune şi au utilizat banii europeni.
Noi am avut doi ani, în 2007 şi în 2008, ani complet rataţi din perspectiva absorbţiei fondurilor europene. Când am ajuns la guvernare, în 2009, un singur program operaţional sectorial din şapte era acreditat. Păi cum să mai atragi fonduri europene din moment ce nici programele care urmau să atragă banii nu erau acreditaţi, pentru că nu li s-au acordat importanţă în 2007 şi în 2008? Şi atunci am pierdut şi acea ocazie de a putea compensa căderea economică cu mai mulţi bani europeni, şansă ratată datorită acelei situaţii. Am ajuns la guvernare într-un moment în care statul român avea şi încă mai are pe alocuri un sistem bolnav din punct de vedere economic şi financiar şi o să vă dau câteva elemente în acest sens. Aveam un stat care, aşa cum am spus, consumă mai mult decât produce. În al doilea rând, avem un stat care timp de 20 de ani a încurajat mai mult nemunca şi mâna întinsă decât munca. De exemplu, în 2004, România avea în asistenţă socială 6,4 milioane de cetăţeni. Până în 2008 s-a dublat numaăul asistaţilor social, ajungându-se la 13,9 milioane de asistaţi. În al treilea rând, avem un stat care, timp de 20 de ani, a încurajat privilegiile, în detrimentul principiului egalităţii în faţa legii. Şi aici o să vă dau doar un exemplu, cazul pensiilor speciale, a pensiilor parlamentarilor şi a altor tipuri de pensii care nu aveau la baza principiul contributivităţii şi care, repet, încălcau în mod flagrant principiul egalităţii tuturor pensionarilor în faţa legii. Şi anume, legea spune foarte clar, principiul contributivităţii trebuie să fie acela care să stea la baza unei pensii corecte, cinstite, acordate în România şi acest lucru să fie consacrat de lege. Din nefericire, timp de 20 de ani, s-au creat tot felul de breşe numai ca un asemenea sistem să nu se pună în practică. În al patrulea rând, avem un stat supradimensionat, un stat birocratic şi obez. De exemplu, în perioada 2007-2008, numărul posturilor aprobate, subliniez, aprobate în sectorul bugetar s-a majorat cu 135.000, iar numărul posturilor ocupate în sectorul bugetar, la sfrâşitul anului 2008, era cu 118.000 peste numărul posturilor ocupate în anul 2006. Această factură am primit-o la plata în această perioadă de criză şi eram obligaţi, prin forţa lucrurilor, să rearanjăm statul român din perspectiva numărului de personal în raport cu ceea ce-şi poate permite şi întreţine un stat ca al nostru şi nu cu un aparat supradimensionat şi birocratic.
În faţa unor asemenea situaţii aveam două alternative: să continuăm genul de politică promovată în ultimii 20 de ani, cu accente consistente în 2007 şi în 2008 şi care ar fi condus, fără echivoc, ţara la colaps economic şi financiar sau sş alegem calea de a stopa această politică populistă, în profundă discordanţă cu interesul ţării şi să ne asumăm măsuri grele, dureroase din punct de vedere social şi politic, dar sănătoase, cu ceea ce înseamna viitorul acestei ţări. Nu am cedat tentaţiei populiste, pe care şi noi puteam s-o ducem mai departe, în 2009 şi în 2010. Şi, practic, suntem primul guvern de după 1989 care-şi asumă deschis această sarcină de a pune ordine în finanţele ţării, în administrarea ţării, de a orienta banii spre dezvoltare, investiţii şi locuri de muncă şi de a renunţa la politica fundamentată numai pe pomeni şi consum. Spuneam că am găsit un stat care are un sistem bolnav, din punct de vedere economic şi financiar. Şi ca să folosesc o altă comparaţie, m-aş putea exprima în următorii termeni: ce faci atunci când suferi de o boală gravă? Te tratezi, chiar dacă medicamentul este dureros, sau mori. O asemenea alternativă am avut şi noi, la o altă scară şi pe alte coordonate, în faţă, atunci când am ales guvernarea bazată pe responsabilitate, şi nu pe populism.
Am ales aplicarea unui medicament, chiar dacă are un gust amar, dar care ne vindecă. Şi ştiu, încă o dată repet, că acest medicament cu gust amar nemulţumeşte oamenii, oamenii având dreptul să fie nemulţumiţi, pentru că au fost obişnuiţi să primească mai mult decât se putea. Dar acea cale era falimentară, acea cale ne ducea în prăpastie. Am stopat acea cale şi, cu măsuri ferme, hotarâte, am întors România pe drumul cel bun.
Vreau doar să mai spun un lucru: dacă am fi menţinut acea tendinţă populistă cu cheltuielile sociale, pe care le-am enuntat, şi în anii 2009 şi în 2010, vreau să ştiţi că doar în 2009 România ar fi avut un deficit de peste 12% din PIB, care ar fi însemnat drumul sigur spre prăpastie şi colaps, pentru că, pe de o parte, nimeni nu te mai împrumuta să poţi finanţa un deficit de 12%, ca să-l dai pe pomeni electorale şi pe lucruri care nu aduc investiţii şi locuri de muncă, pentru că în perioada anterioară s-au folosit banii interni, banii din vânzarea BCR-ului, ca să se finanţeze acel deficit pentru pomeni electorale. Şi sper că măcar acum, în ceasul al 12-lea, s-a înţeles de către toţi politicienii, indiferent de partid, că România nu mai poate avea un asemenea drum. Din nefericire, am constatat că soluţiile oferite de opoziţie sunt fie de natură pamfletară - şi acesta este textul moţiunii de cenzură -, fie unele soluţii duc, precum cele 100 propuse de PSD, la majorarea deficitului cu peste 10% din PIB.
Dacă am aplica măsurile dumneavoastră populiste, nu am face altceva decât să facem ceea ce ar face un medic care, în loc să-i ofere unui bolnav de diabet un tratament corespunzător, i-ar prescrie zahăr sau produse din zahăr, agravându-i boala. În esenţă, cu tot regretul spun, acestea sunt soluţiile oferite de opoziţie, soluţii care să agraveze şi nu să vindece bolile de care suferă sistemul financiar şi economic românesc. Şi atunci, am ales calea vindecării, printr-un medicament mai dur, mai putin placut, dar cu consecinţe benefice pe termen mediu şi lung. Câteva exemple: am limitat deficitul bugetar al ţării, astfel încât el să poată fi finanţat şi să orientăm mai mulţi bani spre investiţii, singurele care pot conduce la locuri de muncă şi la ieşirea din criză. În anul 2009, vreau să ştiţi, chiar în condiţiile în care am avut cădere economică, criza economică mondială, România a alocat mai mulţi bani pentru investiţii decât în anul 2008, an când am avut 8% creştere economică, dar bani care atunci s-au dus pe pomeni şi consum.
În cifre, vreau să ştiţi că în 2009, ponderea cheltuielilor de investiţii a fost de 7,2% din PIB, faţă de 6,3% din PIB, cât s-a cheltuit în 2008 şi, fără a intra în detalii, câteva lucruri s-au şi văzut: cei 42 de kilometri de autostradă, pasajul Băneasa, centura ocolitoare a Ploieştiului sau a Timişoarei, lucruri pe care vechea putere nu a fost în stare să le ducă la bun sfârşit, pentru că au preferat să ducă banii spre pomeni şi voturi. De aceea am curmat o asemenea politică cu costuri de toate felurile şi am orientat banii spre investiţii. În al doilea rând, am declanşat un şir al reformelor pe care nimeni în ultimii 20 de ani nu a avut curajul să le declanşeze şi o să vă prezint doar câteva. Am eliminat pensiile speciale, inclusiv pensiile parlamentarilor şi avem acum în faza finală o nouă lege a pensiilor, corectă cu 22 de milioane de români, corectă cu principiul contributivităţii, prin care nu scad pensiile, prin această nouă lege, dar îi asigură sustenabilitatea sistemului de pensii pe termen mediu şi lung. Am adoptat, pentru prima dată în România, o lege a salarizării, care a curmat abuzurile din domeniu şi a stabilit o ierarhie a funcţiilor publice din România, a personalului plătit din fonduri publice şi, în aceste condiţii, au dispărut salariile de lux, de 30.000 de euro sau mai mult, din diverse structuri şi agenţii guvernamentale şi oferim o lege în concordanţă cu ceea ce România poate astăzi să ofere României şi românilor.
Am realizat o consistentă reformă a sistemului judiciar. Au fost adoptate patru coduri şi recent o nouă lege care acceleerază soluţionarea proceselor judiciare cu beneficii pentru cetăţeni, din perspectiva costurilor cu justiţia, dar şi din perspectiva faptului că vor avea procese mai rapide judecate în termeni rezonabili. Am promovat şi realizat o reformă a sistemului fiscal, atât la nivel naţional, cât şi la nivel local. Legea responsabilităţii fiscale pune, pentru prima dată, ordine în sistemul fiscal din România şi aranjează finanţele acestei ţări pe principii sănătoase. Am promovat şi realizat, pentru prima dată, o reală descentralizare a spitalelor, ca primă etapă a reformei sistemului sanitar, prin trecerea spitalelor spre adminsitraţiile locale, pentru o mai bună şi responsabilă utilizare a resurselor, pentru că, din nefericire, aşa cum s-a constatat în ultimii 20 de ani, oricâţi bani au fost introduşi în sistemul sanitar, calitatea serviciilor nu a crescut. Prin această masură, conjugată cu altele, pe care ministrul sănătaţii le are în pregătire, vom avea o reală reformă a sistemului sanitar. Am declanşat un amplu şi corect proces de restructurare a personalului bugetar, bazat pe standarde de cost şi dacă, aşa cum spuneam, în 31 decembrie 2008 aveam 1.397.000 de bugetari cu posturi ocupate, prin aplicarea standardelor de cost, în august, aveam 1.340.000 de bugetari.
Şi procesul de restructurare continuă, nu pentru că ne-ar face plăcere, ci pentru că este absolut necesară acestei ţări, dacă vrem să avem dezvoltare, investiţii şi locuri de muncă. Am desfiinţat, comasat sau reorganizat 120 de agenţii guvernamentale şi am eliminat 228 de taxe şi tarife parafiscale. De asemenea, am promovat în condiţii de criză un set de măsuri pentru susţinerea activităţii economice şi cei care susţin în continuare faptul că acest guvern nu a adoptat nici un fel de măsuri anticriză, vreau doar să spun câteva dintre ele. În primul rând, acele măsuri care au vizat la nivel macro menţinerea cotei unice de impozitare şi de impozitare a profitului reinvestit sau, dacă ne gândim la faptul că, prin aplicarea măsurii prin care firmele care angajează şomeri nu plătesc contribuţii de asigurări sociale sau prin aplicarea măsurii care vizează şomajul tehnic, în sensul că statul preia obligaţiile angajatorului şi ale angajatului pentru plata contribuţiilor de asigurări sociale numai în anul 2010, până în septembrie, vreau să ştiţi că 365.000 de locuri de muncă au fost salvate. De asemenea, dacă ne gândim că, prin intermediul fondului de garantare şi contragarantare pentru întreprinderile mici şi mijlocii, prin garanţiile în valoare de peste un miliard de euro, s-au salvat până în momentul de faţă peste 190.000 de locuri de muncă. Dacă aceste măsuri nu erau, de mult rata şomajului ar fi depăşit 10% şi am fi fost şi noi la nivelul mediei europene. Prin aceste măsuri, precum altele, ca de exemplu amânarea la plată a obligaţiilor fiscale pentru firmele, societăţile lovite de criză sau prin compensarea de drept a creanţelor fiscale sau prin măsurile prin care CEC şi Exim Bank, prin schemele de garantare puse la dispoziţia întreprinderilor mici şi mijlocii şi nu numai, am menţinut şi creat locuri de muncă.
Ştim că aceste măsuri nu-şi arată efectele imediat peste noapte, ştiu cât de greu le-a fost oamenilor şi le este încă, ştiu că mulţi dintre ei au făcut şi fac sacrificii şi vreau să ştie toţi cetăţenii români că nu am luat cu inima uşoară măsurile de austeritate pe care am fost obligaţi să le propunem. Am fost obligaţi să luăm aceste măsuri şi sunt convins că oricine ar fi fost în locul nostru, în locul actualului guvern, dacă era responsabil cu România, lua exact aceleaşi măsuri de austeritate pentru a proteja viitorul acestei ţări.
Criza nu a lovit doar România şi nu a pornit din România, măsuri dureroase de austeritate au fost nevoite să ia şi guvernele unor ţări mult mai dezvoltate decât noi. De exemplu, guvernul Marii Britanii a anunţat săptamâna trecută măsuri fără precedent în istoria ţării, şi anume reducerea cheltuielilor publice în Marea Britanie cu 83 de miliarde de lire sterline şi desfiinţarea a circa 490.000 de posturi din sectorul public în următorii patru ani, creşterea TVA-ului şi creşterea vârstei de pensionare. Măsuri de austeritate au fost luate în toate ţările UE: Ungaria a majorat TVA de la 19 la 25%, Letonia - reducerea cu 25% a salariilor bugetarilor, disponibilizarea a 20% din totalul bugetarilor, salarizarea în sectorul privat s-a diminuat cu 30%. Sunt măsuri, repet, ale ţărilor din UE şi şirul lor poate continua. Credeţi că aceste ţări ar lua masuri de austeritate dacă nu ne-ar fi obligat criza economică globală în care traim? Credeţi că francezii ar fi luat măsura reformării sistemului de pensii dacă lucruruile mai puteau continua ca şi până acum? Aceasta este realitatea românească, aceasta este realitatea europeană în care trăim, o realitate care ne arată că suntem în cea mai gravă recesiune, cea mai gravă criză economica din ultimii 60 de ani, iar guverne responsabile cu viitorul ţării nu iau masuri populiste în asemenea situaţii, ci iau măsuri sănătoase pentru viitorul ţării, chiar dacă pe termen scurt au costuri sociale şi politice, iar oamenii vor vedea rezultatele pozitive ale acestor măsuri.
Şi partea bună a lucrurilor este aceea că deja unele semne bune au apărut în economie. Aceste semne sunt o dovadă ca mergem în direcţia corectă. Pentru cei care nu cred, am să vă dau câteva exemple cu cifre. În primul rând, producţia industrială a crescut. Valoarea cifrei de afaceri în industrie a înregistrat în primele opt luni o creştere de 10,3% pe piaţa internă şi pe piaţa externă. De asemenea, comenzile noi în industrie au recuperat integral contracţia din aceeaşi perioadă a anului trecut, crescând cu 25,4% în primele opt luni ale lui 2010, ceea ce ne alimentează optimismul că anul 2011 va fi anul relansării economice. În al treilea rând, productivitatea muncii în industrie a crescut cu 19,5% în primele opt luni ale anului 2010 în comparaţie cu anul 2009. Aici este cheia unei economii sănătoase, aici se va face diferenţa între o creştere economică bolnavă, bazată doar pe consum, aşa cum a fost în trecut şi una sănătoasă, fundamentată în primul rând pe productivitate şi competitivitate. Cel mai puternic semnal al relansării economiei vine din sectorul exporturilor. Performanţa Românei este remarcabilă la capitolul Creşterea exporturilor - locul III în Uniunea Europeană, cu +25% în primele opt luni ale anului curent. Sectorul exporturilor a ieşit din recesiune. În primele opt luni ale lui 2010 exporturile au atins nivelul dinaintea crizei, ba chiar l-au depăşit - 23,3 miliarde de euro în primele opt luni din 2010 faţă de 23 de miliarde de euro în perioada similară a anului 2008. Să nu uităm ca în 2009 primul sector care a înregistrat o cădere masivă din cauza crizei internaţionale a fost cel al exporturilor. Este o schimbare radicală şi un motiv de optimism prudent legat de relansarea sănătoasă a economiei. Şi, mai mult dect atât, şi ceea ce este important, produsele cu valoare adaugată ridicată şi anume maşinile şi echipamentele de transport, au o pondere de 42% din totalul exporturilor. Asta înseamnă că suntem mai competitivi.
Aş mai face o referire la situaţia şomajului. După 21 de luni în care şomajul a crescut constant, începând din luna aprilie 2010 tendinţa s-a schimbat. Din aprilie şi până în prezent şomajul s-a redus. La sfârşitul lui septembrie 2010 s-au înregistrat cu 95.000 de someri mai puţini decât în luna martie 2010. Asta înseamnă că măsurile luate de guvern au început să producă efecte, au salvat şi au creat noi locuri de muncă. Orice ar spune adversarii noştri politici, orice aţi spune dumneavoastră, acestea sunt cifre care nu pot fi ignorate. Asta nu înseamnă că sunt pe deplin mulţumit şi că sunt bucuros ca încă avem şomaj, care chiar dacă este cu mult sub media din Uniunea Europeană, nu mă bucură să ştiu că există mulţi cetăţeni care încă n-au loc de muncă.
Spun doar că ceea ce facem este corect cu soarta acestei ţări. Unele semne, şi am enumerat câteva dintre ele, ne arată că direcţia este corectă din punct de vedere economic şi că suntem pe calea de a ajunge la creştere economică sănătoasă în 2011 şi care să ne permită să avem salarii şi pensii plătite decent în această ţară.
Vom ieşi la liman, cu condiţia să nu abandonăm reforma şi să nu facem paşi înapoi. Vom reuşi, cu condiţia să nu cedăm în faţa demagogilor cu tolba plină de promisiuni mincinoase, să nu cedăm în faţa aventurierilor care caută să exploateze politic nemulţumirile fireşti ale oamenilor. Le sunt recunoscător românilor pentru răbdare şi sacrificii. Le înţeleg supărările şi greutăţile. Le mulţumesc tuturor acelora care au înţeles că nu putem face altfel, după cum sunt de acord cu aceia care ne reproşează că unele lucruri le puteam face mai bine, dar tuturor le spun că am lucrat cu bună-credinţă şi că acest drum pe care l-am ales, al politicii responsabile, este drumul sănătos pentru ţară şi pentru cetăţenii României, iar binele nu e departe. De la începutul anului am facut progrese importante. Le-am facut cu răbdare, cu muncă şi cu sacrificiile a milioane de români. Ştiu că putem apăra roadele muncii noastre de asaltul populismului şi al demagogiei, regăsite din plin în textul moţiunii de cenzură. Spun încă o dată şi o repet fără echivoc, autorii moţiunii vă propun calea uşoara a promisiunilor fără acoperire, reţeta unui dezastru garantat. Moţiunea alege drumul cel mai scurt către falimentul pe care l-am evitat cu atâtea sacrificii din partea românilor. Astăzi, PSD-ul şi PNL-ul s-au întors la locul faptei cu o moţiune subţire de tot în soluţii realiste, dar grăbiţi să vândă iar iluzii şi să promită mai mult decât poate produce şi duce economia acestei ţări.
Noi am ales o soluţie a responsabilităţii, cu toate greutăţile pe care o asemenea soluţie le presupune. Şi ca să trag o concluzie cu privire la măsurile propuse de către PSD, nu în această moţiune, pentru că nu le regăsim, ci în aşa-numitele 100 de soluţii, o să vă citez ce spunea o persoană independentă, director în Banca Naţională a României, Eugen Rădulescu: "Programul economic al PSD ar arunca România în afara lumii moderne dacă ar fi pus în aplicare, social-democraţii fiind încremeniţi în militantismul socialist al secolului trecut". Aceasta este realitatea, din nefericire, pe care ne-o oferă opoziţia. Soluţii fără acoperire financiară, solutii care ar întoarce România definitiv în trecut şi ar duce-o la prăpastie.
Vă solicit, în numele responsabilităţii în raport cu România, să respingeţi această moţiune de cenzură, pentru a putea să continuăm şirul reformelor care vor duce România pe creştere economică, iar anul 2011 este anul ieşirii din recesiune şi anul creşterii economice, pentru că măsurile dureroase, dar corecte, sunt pe cale să-şi arate efectele pozitive.Vă multumesc tuturor.

Emitent: Guvernul Romaniei – Biroul de presa

Data: 27.10.2010
(sursa: http://www.guv.ro/alocutiunea-sustinuta-de-primul-ministru-emil-boc-in-sedinta-comuna-a-camerei-deputatilor-si-senatului-pentru-dezbaterea-si-votul-asupra-motiunii-de__l1a110881.html)

Alocuţiunea de răspuns a premierului Emil Boc după dezbaterea asupra moţiunii de cenzură, din şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului

Domnule preşedinte al Senatului, doamnă preşedinte a Camerei Deputaţilor,
Doamnelor si domnilor,
Oricât de tentat aş fi să răspund tezelor pamfletare ale opoziţiei, nu o voi face pentru că, gândul meu şi al colegilor mei, este la cetăţenii români de acasă, la cetăţenii români din stradă, indiferent câţi sunt ei, pentru că, în primul rând, cu gândul la ei guvernăm şi cu gândul la ceea ce e mai bine pentru ţară stăm.
În acest moment, de răscruce, aşa cum am spus la început, pentru România, avem o alegere foarte importantă cu privire la ce facem cu această ţară: cădem în patima populismului propus de opoziţie, aşa cum au făcut-o în concubinajul din 2007-2008, sau avem tăria şi puterea de a face ceea ce trebuie pentru această ţară? Am folosit de mai multe ori, astăzi, comparaţia cu medicamentul necesar, cu gust amar, pe care trebuie sa îl administrezi atunci când ai o boala. La fel este şi situaţia ţării în acest moment.
Ce facem? Mergem pe mâna propunerilor populiste fără acoperire ale PSD-ului şi PNL-ului, care agravează boala, agravează situaţia ţării, aşa cum au făcut-o, poate fără să-şi dea seama, nu ştiu, în 2007 şi în 2008? Sau corectăm aceste lucruri greşite şi ducem ţara spre creştere economică, aşa cum arată datele de până acum? Ştiu că românii de acasă sau din stradă, cetăţenii români de pretutindeni au motive de nemulţumire. Şi vreau să se ştie de la această tribună a Parlamentului că fiecare membru al guvernului, fiecare membru al coaliţiei care susţine guvernul are în suflet şi în inima în permanenţă acest lucru, că trebuie să grăbim această perioadă de austeritate şi să ajungem la liman cu o creştere economica. Dar nu putem ajunge cu populisme! Nu putem ajunge cu măsuri de genul celor propuse de opoziţie, prin care să ajungem la un deficit de 10-11%. Asta ar însemna 10-11 miliarde de euro în plus să îi luam de undeva. Nu avem de unde, lumea s-a schimbat, nu mai putem să consumăm mai mult decât produce această ţară. Spuneam că am învăţat din familie că trebuie să ne chibzuim cheltuielile în raport cu ceea ce ne putem permite.
Asta face guvernul acestei ţări în momentul de faţă: ne chibzuim resursele în raport cu ceea ce putem să avem şi oferim doar ceea ce are acoperire şi nu promisiuni amăgitoare. Partidele din opoziţie au venit cu tolba plină de promisiuni fără acoperire, pentru că asta au fost obişnuite să facă şi în 2007 şi în 2008. Acum plătim această factură a nesăbuinţei şi a capacităţii lor limitate de a înţelege că nu s-a putut şi nu trebuia să se ofere lucruri fără acoperire. Guvernul s-a angajat pe această cale, a politicii responsabile şi, chiar dacă este greu şi nepopular, va merge în continuare pe calea responsabilităţii, pentru că este singura care conduce la ieşirea din recesiune şi din criza economică a acestei ţări. Alte alternative nu există, dragi cetăţeni români!
Cine vă vântură promisiuni deşarte, cu salarii, bonusuri, stimulente, asistenţa socială, vă mint aşa cum v-au minţit şi în 2007 şi în 2008, când acum plătim preţul acelei nesăbuinţe, fără acoperirea guvernanţilor de atunci. Preferăm să ne uitam în ochii românilor şi să le spunem "Atât avem, atât se poate astăzi" şi daca facem ce trebuie, mâine avem şanse să avem mai mult, pe o creştere economica susţinută şi cu acoperire. Asta înseamnă că banii pe care îi avem în primul rând îi ducem la dezvoltare, la investiţii şi la locul de muncă. Numai de acolo poate să vină prosperitatea! Nu de la bani duşi numai în consum şi pomeni electorale pentru voturi. De acolo nu va veni niciodată prosperitatea pe termen lung a României şi a românilor. Avem curajul să ne spunem aceste lucruri în faţă şi, aşa cum au demonstrat-o şi alte guverne din Europa, singura cale prin care putem ieşi din dificultatea în care ne aflăm este politica responsabilă orientată spre investiţii, locuri de muncă şi de încurajare a muncii şi nu a nemuncii, de încurajare a principiului legalităţii în faţa legilor şi nu a privilegiilor, aşa cum am fost obişnuiţi în ultimii 20 de ani.
Aceste lucruri într-adevăr sunt nepopulare. Oamenii ce văd? Că nu mai primesc temporar cât au primit înainte, dar ei nu au de unde sa ştie că ceea ce li s-a dat, li s-a dat fără acoperire, pentru ca nişte guvernanţi, care nici astăzi nu-şi dau seama ce au făcut, nişte guvernanţi din 2007-2008 au dat şi au plătit fără acoperire sau au făcut plăţi în avans, iar acum suportam aceste consecinţe. Dar, tăria oamenilor politici cred că se măsoară tocmai în capacitatea de a nu ceda la populism în momente grele şi pentru asta mulţumesc public coaliţiei de guvernământ că a avut şi are tăria să nu cedeze în faţa populismului opoziţiei. Aşa se măsoară calitatea oamenilor politici!
Pentru că este uşor să vii cu tolba plină de promisiuni fără acoperire, este greu să nu cedezi la asemenea populisme şi să spui 'mergem pe calea sănătoasa a creşterii economice'.
S-au arătat câteva semne bune cu privire la creşterea exporturilor, a producţiei industriale, a productivităţii muncii, a şomajului, care este sub control, chiar dacă nu-mi face plăcere că încă sunt destui cetăţeni români care nu au loc de munca, dar direcţia este aceasta.
Din 2011, toate analizele ne arată că vom avea creştere economică, toate datele ne arată ca în 2011 vom recâştiga o buna parte din drepturile salariale pierdute în 2010, dar nu vă promitem lucruri care nu au acoperire. Vă promitem atât cât se poate, iar cât se poate se va realiza şi asta va duce la o creştere sănătoasă a ţării, cu mai multe locuri de muncă, cu mai multe investiţii, cu mai mulţi bani europeni atraşi în această ţară. Puteam alege calea dvs, să ducem toţi banii în consum, aşa cum s-a făcut în 2007, în 2008. V-am spus că în 2008, 11 miliarde de euro s-au dus în pomeni electorale şi în consum şi în voturi. Şi cu ce ne-am ales? Cu o criza fără precedent în România, gravată de politica iresponsabila de atunci. Puteam şi noi de dragul voturilor să mai împrumutăm ţara, să mai luam 11 miliarde de euro pentru consum. Unde am fi ajuns? În prăpastie!
Am preferat pe termen scurt să sacrificam interesul politic şi electoral şi de partid al coaliţiei şi imaginea guvernului, dar limanul este aproape, şi semnele bune, după cum v-am spus, au apărut. Important este sa avem tăria ca aceste lucruri să se realizeze. Se spunea din partea opoziţiei că acest guvern nu a luat nicio măsură pentru a îmbunătăţi situaţia ţării.
Dragi colegi parlamentari, ştiţi că în urma deficitului de 5,4 lăsat de vechea guvernare în 2008, Comisia Europeană a declanşat procedura de deficit excesiv împotriva României. Adică, ne-a spus-o verde în faţă UE 'aţi consumat mai mult decât produceţi şi nu mai aveţi voie să faceţi acest lucru, ori daca faceţi nu aveţi ce căuta practic în UE'. Şi guvernul pe care îl reprezint a fost nevoit să ia măsuri să corecteze acest deficit excesiv lăsat de către vechea guvernare. Şi dacă în plan intern nu ne aşteptăm la aprecieri din partea opoziţiei sau din partea unor televiziuni, dar iată ce ne răspunde Comisia Europeana printr-o scrisoare datata 21 septembrie, cu privire la procedura de deficit excesiv, scrisoare trimisă Guvernului României, care, în concluzie, spune aşa: In view of all the assesements, the Comission consideres that no further steps in the excesive deficit procedure of Romania are needed at present. Pentru toată lumea, pentru dvs. distinşi colegi ai opoziţiei să ştiţi ce înseamnă asta: Comisia Europeană apreciază că, pe baza măsurilor luate de Guvernul României, în acest moment nu mai este nevoie să luam alte măsuri suplimentare pentru a corecta erorile deficitului excesiv generat de vechea guvernare. Asta este o recunoaştere publică şi europeană că ceea ce am făcut este în concordanţă cu ceea ce trebuie făcut pentru România.
De asemenea, dragi colegi, am văzut semnăturile pe care invocaţi că le-aţi adus şi respect semnătura oricărui cetăţean român, oriunde trăieşte el în această ţară, dar am o întrebare pentru dumneavoastră, fără a pune sub semnul întrebării numărul. Totuşi vă întreb, distinşi colegi de la PSD, domnul Zgonea Valeriu Ştefan este membru PSD? Este? A semnat moţiunea de cenzură? Vad ca-mi spuneţi că da. Atunci, l-aş întreba pe domnul Zgonea, sau pe liderul PSD, care este adevăratul domn Zgonea şi care este adevărata semnătura a domnului Zgonea? Cea de la poziţia şase, de pe lista de semnături, sau cea de la poziţia 61? Acelaşi domn cu două semnături diferite. Ce încredere să poată avea românii, când în parlamentul, în forul legislativ suprem al poporului, care îşi propune să dea jos un guvern, principalul partid de opoziţie vine cu dubluri de semnături şi nu numai că sunt dubluri, cu semnaturi diferite pentru aceeaşi persoana.
Cum se numeşte oare asta în Dreptul Penal? V-aş mai continua întrebările. Domnul Savu Daniel este cumva membru al PSD? Da, este. Atunci, l-aş întreba pe bună dreptate, care este adevărata semnătură a domnului Savu, cea de la poziţia 56 sau de la poziţia 18? Acelaşi domn senator a semnat de două ori, cu semnături diferite în Parlamentul României. Mai doriţi? Mergem mai departe. Domnul Filip Georgescu, membru PSD, da? Care este adevăratul domn Filip Georgescu, cel care semnează la poziţia 22, sau la poziţia 89? Deci, pentru dumneavoastră, Georgescu Filip de la poziţia 22, sau domnul Filip Georgescu de la poziţia 89? Uitaţi, aceeaşi persoană cu doua semnaturi diferite în Parlamentul României! Opoziţia PSD. Atunci, ce încredere sa mai avem în dumneavoastră, dragi colegi, ce încredere sa aibă românii în tot ceea ce spuneţi, când aici, în templul democraţiei româneşti, veniţi cu cel puţin trei parlamentari care semnează de doua ori, cu două semnături diferite, şi dacă stăteam să analizez, mai găseam probabil şi alţii. Deci, asta spune, dragi colegi, destul de mult despre seriozitatea acestui demers al opoziţiei cu privire la ceea ce ne propune pentru guvernarea acestei ţări.
Măsurile propuse de opoziţie, din nefericire - şi o spun cu regret, că mi-ar fi plăcut să fie un dialog care sa se manifeste în dezbateri fundamentate pe soluţii, pe argumente pentru ţară, pentru români - din nefericire n-am găsit decât populism şi demagogie.
Şi, în încheiere, dragi colegi, membri ai coaliţiei guvernamentale, am spus-o mai înainte că tăria oamenilor politici se măsoară în capacitatea de a rezista tentaţiei populismului în momente grele, si acum suntem într-un moment greu. Dar acum se face diferenţa între adevăraţii politicieni şi demagogi şi populisti, care nu vor altceva decât voturi pe promisiuni fără acoperire. Aceasta este realitatea cu care ne confruntăm şi vreau să ştiţi, dragi colegi, că, până la urma, adevărul învinge, şi cei care au capacitatea să fie oameni puternici în momente grele vor fi apreciaţi la vot şi de către cetăţeni. Prin ceea ce facem astăzi, asigurăm ieşirea României din criza prin continuarea reformelor. Dacă nu facem asta, întoarcem România spre prăpastie.
Şi deja în Europa avem dovezi clare că acele guverne care au avut tăria să nu cedeze populismului şi să ia măsuri corecte cu ţara au câştigat şi următoarele alegeri. Vă dau exemplul Letoniei, un guvern care a luat măsuri de reducere cu 25% a salariilor bugetarilor. S-au diminuat salariile cu 30% în sectorul privat. S-a mărit TVA-ul. S-au diminuat alte bonusuri de asistenţă socială. S-a ajuns la o reducere cu 20% a personalului bugetar. În octombrie 2010, coaliţia de centru dreapta a câştigat alegerile în Letonia, pentru că au făcut ceea ce trebuie pentru acea ţară.
Aşa va fi şi în 2012, când România va avea consolidată economic ţara, iar coaliţia care a avut astăzi tăria să susţină procesul de reformă va fi declarată învingătoare de către români, la momentul adevărului, la momentul alegerilor din 2012. Pentru asta, vă mulţumesc, dragi colegi, si vă asigur că acest drum este unul corect cu România şi corect din punct de vedere politic, cu PDL, cu UDMR, cu UNPR şi cu grupul minorităţilor naţionale. Vă mulţumesc tuturor!

Emitent: Guvernul Romaniei – Biroul de presa

Data: 27.10.2010
(sursa: http://www.guv.ro/alocutiunea-de-raspuns-a-premierului-emil-boc-dupa-dezbaterea-asupra-motiunii-de-cenzura-din-sedinta-comuna-a-camerei-deputatilor-si-senatului__l1a110884.html)

Declaraţii de presă susţinute de premierul Emil Boc după votul asupra moţiunii de cenzură, din şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului

Reporter: /.../
Emil Boc: Noi am primit din partea Parlamentului invitaţia ca mâine la ora 10,00, dacă nu greşesc, să fim prezenţi în vederea asumării răspunderii şi acest lucru îl vom face.

Reporter: Cum consideraţi votul la moţiune, o victorie?
Emil Boc: Eu nu aş pune problema în termeni aceştia; eu aş spune că astăzi a câştigat raţiunea în faţa populismului şi demagogiei opoziţiei care din nefericire a venit şi vine doar cu tolba plină de promisiuni fără acoperire.
Iar din punctul meu de vedere principala preocupare a fost, este şi va rămâne soarta oamenilor, modalitatea prin care să putem depăşi cât mai repede această perioadă dificilă, dar fără a face paşi înapoi, fără a compromite măsurile pe care le-am luat, măsuri dureroase pe termen scurt dar corecte pe termen mediu şi lung. De aceea, preocuparea noastră este şi rămâne cum să ieşim cât mai repede din criză şi să ducem economia cât mai repede pe creştere economică sănătoasă şi nu o creştere bazată pe împrumut şi consum. Încă odată spun foarte clar şi răspicat: ştiu problemele oamenilor, le înţeleg nemulţumirea. Dar la fel de bine ştiu că pentru a ieşi din situaţia asta dificilă trebuie să mergem pe o cale fără populisme, fără promisiuni care nu au acoperire. Adică să mergem pe calea sănătoasă, de a avea atât cât se poate şi a le spune oamenilor în faţă: aceştia sunt bani, atât putem să oferim şi dacă dăm mai multe resurse pentru investiţii, pentru dezvoltare, pentru locuri de muncă ieşim mai bine din criza asta economică în care ne aflăm
/.../
Reporter: Birourile reunite vor decide amânarea asumării.
Emil Boc: Eu v-am spus ce am primit şi mă voi conforma deciziei Parlamentului. Adică decizia de a fi prezent mâine la asumare, acest lucru l-am primit de la Birourile permanente şi acest lucru îi voi face.

Emitent: Guvernul Romaniei – Biroul de presa

Data: 27.10.2010
(sursa: http://www.guv.ro/declaratii-de-presa-sustinute-de-premierul-emil-boc-dupa-votul-asupra-motiunii-de-cenzura-din-sedinta-comuna-a-camerei-deputatilor-si-senatului__l1a110883.html)

Să cânte lăutarii... or la bal, or la spital

---

Lupta împotriva oamenilor a reînceput. Ba o ameninţare cu ridicarea licenţei, ba o alarmă de grad zero, ba un ba alta...

(sursa: http://www.pesurse.ro/2010/10/27/un-exemplu-de-presiune-n-ziua-moiunii.html)

Trucaje domnule, trucaje...

UPDATE:
Conform prevederilor legale privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Administraţiei şi Internelor şi în aplicarea prevederilor Planului general de măsuri pentru prezervarea ordinii publice‚ în situaţia desfăşurării unor manifestaţii de protest, de amploare sau cu risc public, generate de nemulţumiri de ordin economico-social ale diferitelor categorii de populaţie, ministrul Administraţiei şi Internelor, Constantin - Traian IGAŞ, a ordonat, începând cu data de 26 octombrie a.c., instituirea măsurilor stabilite pentru gradul I în unităţile implicate în aplicarea măsurilor şi executarea misiunilor destinate menţinerii şi asigurării ordinii şi siguranţei publice.

Măsurile stabilite pentru gradul I prevăd asigurarea condiţiilor strict necesare pentru sporirea vigilenţei şi eficienţei în executarea misiunilor permanente si pentru trecerea, în timp scurt, la îndeplinirea unor misiuni specifice, temporare, determinate de evoluţia situaţiei operative. De asemenea, prevăd asigurarea continuităţii conducerii unităţilor implicate în afara orelor de program în unitate, întărirea serviciului de zi, precum şi asigurarea permanenţei la domiciliu a cel puţin o treime din efectivul fiecărei unităţi.

Ordinul a fost emis pentru asigurarea bunei desfăşurări a manifestaţiilor de protest din 27 octombrie a.c., în scopul creşterii capacităţii operative, de intervenţie şi al asigurării continuităţii în unităţile implicate în misiunile destinate menţinerii şi asigurării ordinii şi siguranţei publice.

Precizăm faptul că afirmaţiile referitoare la o „alarmă de grad zero” vehiculate în mass-media sunt eronate, întrucât un astfel de grad de alarmare nu este prevăzut pentru personalul Ministerului Administraţiei şi Internelor.
(sursa: http://www.comunicare.mai.gov.ro/stiri.php?subaction=showfull&id=1288159795&archive=)

Comunicatul spune că personalul Ministerului Administraţiei şi Internelor se află în cel mai puternic grad de alarmare, pe tot întinsul ţării, doar că acest grad de alarmare nu este zero ci I. OK atunci.

Eu aş dori să aflu regulamentul sau legea care vorbeşte despre aceste grade de alarmare.

Interviul acord de domnul Baconschi unei emisiuni HotNews

---

Discutia de luni. O emisiune HotNews.ro - RFI

25 octombrie 2010
Invitat: Ministrul de externe, Teodor Baconschi
Realizator: Dan Tapalaga (http://www.hotnews.ro/stiri-politic-7966258-baconschi-idiot-sustin-sunt-genul-politician-incarnat-traian-basescu-sunt-totul-alt-gen-respect-sef-stat-admir-politic-simpatizez.htm)

Dan Tapalga: Vorbim despre lansarea in politica interna a ministrului de Externe, Teodor Baconschi, invitat la Discutia de luni. Vom atinge in partea a doua a discutiei si cateva teme, spunem noi majore, de politica externa, dar pana atunci discutam despre planurile politice ale ministrului de Externe. Intr-un interviu acordat ProTV, domnule ministru, Traian Basescu va includea intr-o scurta lista de posibili candidati la presedintie din partea PDL, in 2014. Dumneavoastra va vedeti candidat?
Teodor Baconschi: 2014 e o data indepartata in raport cu viteza cu care evenimentele politice se produc si se consuma in Romania. Ideea unei astfel de candidaturi trebuie pregatita cu seriozitate, nu dupa cateva sondaje de circumstanta, ci in functie de un consens al actorilor sociali si politici cu privire la portretul ideal al urmatorului sef de stat.

Dan Tapalga: Portretul ideal, portretul posibil l-a creionat chiar seful statului: un intelectual cu viziune.
Teodor Baconschi: Cred ca orice lider modern intr-o lume plina de pericole si de incertitudini trebuie sa fie cineva moderat, trebuie sa aiba deopotriva autoritate si vointa, eficienta si viziune. Astea sunt ingredientele daca e sa construim acest portret robot. In acelasi timp, trebuie cred sa fie cineva care ridica nivelul general al societatii romanesti, ii ajuta pe romani sa priveasca in sus, sa se impace unii cu altii si sa isi asume un proiect national care sa ne defineasca pentru urmatoarele decenii sau cel putin pana in 2020, sa elimine toate suferintele inutile prin care trecem. Si ma refer nu doar la sacrificiile cerute de iesirea din criza, cat suferintele morale prin care trecem. Suntem intr-un proces inacceptabil de descompunere a relatiilor interumane normale, am pierdut orice fel de arta a convietuirii, nu stim sa negociem diferentele dintre noi, nu stim sa ne aparam eficient interesul national in Uniunea Europeana si in regiunea noastra. Deci tema unui nou tip de lider va trebui sa stea in centrul dezbaterilor publice oneste din Romania. Pentru asta trebuie sa putem avea o dezbatere publica onesta. Deci sa avem un context, stiu eu, mediatic, politic, social care sa permita vocea ratiunii, sa asculte vocea ratiunii, a moderatiei si a viziunii asa cum spuneam, pentru ca deocamdata suntem intr-un cerc vicios, ne contemplam viciile si plagile, ne acuzam unii pe altii si alegem intotdeauna raul cel mai mic in loc sa vedem ce este pur si simplu mai bine pentru noi toti.

Dan Tapalga: Spuneti ca e inca timp pana in 2014, patru ani, dar un candidat se pregateste in timp si prima conditie e sa si doreasca sa candideze. Asadar, Traian Basescu va vede un posibil candidat, dar dumneavoastra va vedeti?
Teodor Baconschi: Da. Nu cred ca pot anticipa asupra deciziei propriului meu partid politic si nici nu cred ca este momentul sa o fac, dar nu cred ca in aceasta ipostaza, daca destinul meu ma va duce acolo, as fi mai rau decat orice alt candidat, dimpotriva.

Dan Tapalga: Va spun ca tema asta, a potentialei dumneavoastra candidaturi, am auzit-o si saptamana trecuta, discutata intens la Ateneu, acolo unde v-ati lansat Fundatia Crestin-Democrata. Si am auzit pdl-isti de rand, membri simpli, lideri importanti, intrebandu-se asa: El va fi oare candidatul nostru in 2014? Era cred ca principala tema de discutie.
Teodor Baconschi: Cred ca nu trebuie sa punem carul inaintea boilor. Avem o multime de lucruri de terminat pana atunci: s-a angajat o reforma a statului, societatea e intr-o stare morala deplorabila, avem nevoie de solidaritate, de noi argumente, de speranta. Aceste lucruri se construiesc cu argumente, cu purtatori de mesaje care sa aduca alt aer, alta gandire, alta experienta, alte standarde. Eu cred sincer ca incepem un alt ciclu politic, nu pentru ca el incepe de la sine, ci pentru ca societatea prin fortele ei vii il cere si sunt convins ca nu sunt si nu trebuie sa fiu singurul nou om politic roman care incearca sa schimbe standardele, regula jocului si sa creeze un tip de dezbatere politica de relevanta nationala. Pentru ca ne ocupam numai de fleacuri, luam in plina figura dovezile cam tarzii ale mizeriei in care am ajuns din punct de vedere sufletesc si suntem obligati ca natiune, daca vrem sa avem intr-adevar un destin, sa tragem undeva linie. Sa spunem stop si sa vedem cum reamenjam casa noastra comuna.

Dan Tapalga: Acesta ar fi sa zicem un ambalaj destul de teoretic al discutiei politice asupra proiectului dvs. politic. Dar pana una alta Romania si guvernul din care faceti parte par sa traiasca pe muchie. Nu e limpede daca iata in cateva zile acest guvern va ramane in functie sau nu, daca vine alt guvern cu alta viziune economica si politica. Care sunt semnalele pe care le primiti de afara, din partea cancelariilor occidentale, din partea mediului de business? Care e perceptia acum asupra Romaniei?
Teodor Baconschi: In primul rand as spune ca guvernul acesta si-a asumat o reforma si masuri anticriza. A facut-o poate nu atat de coerent pe cat ne-am fi asteptat, nu a facut-o din prima clipa, dar si-a asumat aceasta directie care este totusi salvatoare pentru tara. Nu stiu ce rezultat va avea motiunea, dar va pot spune ca partenerii nostri din Uniunea Europeana, de care depinde de fapt dinamica economica a Romaniei, isi doresc alaturi de mediile corporatiste multinationale stabilitate politica. Daca adaugam eforturilor de iesire din criza si criza politica institutionala majora, deci instabilitate, alegeri, turbulenta politica, cred ca sansele noastre de a culege in viitorul apropiat roadele acestui pachet de masuri anticriza scad spre zero. Pentru ca oricum exista o situatie confuza legata de mostenirea toxica a tranzitiei si de proasta ei aranjare institutionala politica. Daca adaugam la treaba asta si la starea de neliniste din societate si o criza politica, cred ca suntem intr-o situatie cu adevarat tragica.

Dan Tapalaga: Spuneti asta fiind membru in guvern si e firesc pana la urma sa anticipati un scenariu prost in cazul unor anticipate, in cazul unor schimbari politice care includ opozitia in guvernare. Dar pe de alta parte si guvernarea de acum da rateuri si am avut, de pilda, sub ochi ceva de neimaginat in Romania: protestul angajatilor de la Finante, generat de un mod destul de inabil de a gestiona problema stimulentelor. Cel putin asa s-a vazut din afara. Nu stiu dumneavoastra cum l-ati vazut.
Teodor Baconschi: In calatoriile oficiale pe care le fac mai ales in state membre, am fost de curand la Lisabona si la Madrid, am constatat: toata Europa se reformeaza, nu numai pentru ca avem Tratatul de la Lisabona cu noi institutii comunitare, ci si pentru ca modelul social post-belic bazat pe asistenta masiva si pe protectie sociala paralela cu realitatea productivitatii si a dinamicii in piata au creat peste tot stari de nemultumire sociala.

Dan Tapalaga: Un varf exploziv aproape in Franta, unde de cateva luni de zile e un stat tinut din greva in greva.
Teodor Baconschi: Exact, unde avem intr-adevar proteste masive, milioane de oameni in strazi. Deci asta e contextul in care se petrec lucrurile acum in Europa. Toata lumea a redus cheltuielile publice, incearca sa puna disciplina financiara in sistem, incearca sa creioneze politic un nou model de dezvoltare economica, un model alternativ la statul social de tip post-belic. Treaba asta creeaza o fibrilatie in toate societatile europene si in a noastra. Suntem ca sa zic asa in ton cu ce se intampla de jur-imprejur.
Dan Tapalaga: Dar nu pare sa fim in ton si in ce priveste modul de gestiune. Aici ne pricepem mai putin.
Teodor Baconschi: Trebuie sa facem in asa fel, in calitatea noastra de cetateni si de profesionisti, incat capacitatea partidelor de a produce guverne responsabile si oameni de stat sa creasca in urmatorii 3-4 ani. Este o chestiune de viata si de moarte in ceea ce priveste gestiunea treburilor publice in aceasta tara. Clientelismul, populismul, complicitatile cu totul vinovate dintr-o, cum sa-i spunem, o parte a presei si o parte a clasei politice au dus la o incompetenta letala pentru Romania. Deci noi daca nu avem… orice partid, orice organizatie politica, ce sens are constituirea ei? Nu are doar ca scop un partid politic un model sau altul de redistribuire a resurselor. Are ca scop si pacea sociala, liantul dintre cetateni, contractul politic cu fiecare membru al societatii si buna guvernare. Pentru buna guvernare este clar ca partidele vor trebui judecate de catre electorat in functie de capacitatea lor de a pregati nu atat guverne din umbra facute undeva la cineva sau la altcineva acasa, cat personalitati profesionale profilate, responsabile, care sunt in stare sa produca buna guvernare. Nu suntem deocamdata cu niciun partid politic de pe scena noastra interna in aceasta situatie.

Dan Tapalaga: Usor de eliminat din vorbe. Usor de reformat din vorbe, dar vi s-ar putea spune asa: realitatea dura din politica romaneasca e ca partidele sunt construite pe sisteme piramidale corupte de 20 de ani, aproape toate, depind de baronii locali, de modul in care ei aduna, cu mita electorala, cu galeata electorala, voturile. In final cauta sa-si impuna oameni in structurile de putere, cat mai sus, inclusiv ministri. Cum rupeti cercul asta vicios?
Teodor Baconschi: In primul rand, nu subestimati puterea cuvantului! Un politician pe ea se bazeaza in momentul in care formuleaza un mesaj, in momentul in care il repeta, il explica si asteapta ecou de la cei carora li se adreseaza. Pe de alta parte, ce pot sa fac eu este sa incerc, prin propriul meu angajament politic, intr-un partid de centru-dreapta, primenirea acestui partid, consolidarea lui doctrinara, scrierea unui nou contract politic cu clasa de mijloc care este electoratul nostru natural. Deci nu cereti niciunui politician sa faca mai mult decat ii permite contextul si actiunea unui singur om. Dar acest om, in cazul meu, nu este singur. Pentru ca am pus un diagnostic critic cu privire la unde am ajuns dupa 20 de ani si credeti-ma ca ma intalnesc zilnic cu oameni din mediul corporatist, de exemplu, cu patroni de IMM-uri, cu romani care s-au eliberat, in sensul ca stau pe picioarele lor, au creat ceva si asteapta buna guvernare pentru ca interesul afacerii lor sa fie protejat si sustinut intr-o logica de dezvoltare. Acesti interlocutori, la fel de romani ca oricare altii, cetateni ai acestei societati si ai statului roman, pun acelasi diagnostic. Sunt convins ca exista aceeasi lectura, nevoia impartasita de schimbare, si bineinteles, intrucat sunt o persoana perfect realista, nu propovaduiesc nicio forma de revolutie, de lupta de clasa sau ruptura violenta si imi dau seama ca samanta noii clase politice trebuie deocamdata sadita. S-ar putea ca ea se dezvolte foarte rapid, pentru ca ce va spun e adevarat: clasa de mijloc din Romania vrea o schimbare si isi va gasi cei mai buni vectori politici, pentru ca aceasta schimbare sa aiba loc rapid.

Dan Tapalaga: Pentru asta, pentru schimbarea pe care o propuneti si in interiorul partidului, si in societate aveti nevoie de parghii, de parghii de putere. Ati spus adineauri ca va ganditi la candidatura in 2014, ca va imaginati candidat. Asta ar fi o parghie de putere, o functie publica la varf. Dar mai aveti nevoie si de o istorie politica. Istoria institutionala o aveti - ministru de Externe, ambasador. Istoria politica n-o aveti. N-ati ocupat nicio functie in partid si intrebarea simpla e daca veti candida in primavara la o functie la varful PDL?
Teodor Baconschi: Am de gand sa fac acest lucru, pentru ca ce spuneti e de bun simt. Nu poti sa schimbi ceva in bine daca nu ai parghii de putere. Ecoul in partid este bun, nu vreau sa vin cu ideea ca eu sunt solutia cu majuscula. Pur si simplu stiu ce am de adus acestui partid, stiu ca el are nevoie de o fata noua. Nu vreau ca aceasta innoire sa fie formala si sunt convins ca exista in PDL suficient de multi oameni destepti, de buna-credinta care vad ca partidul are un potential de crestere si care probabil vor incuraja o asemenea schimbare. Evident ea trebuie negociata. Ori rupi un partid, spui: Tot ce-i acum e prost, vin eu si inca cativa si facem curatenie, asta e o abordare proasta. Adica lipsita de finete tactica si de realism. In schimb daca vii cu ideea: domne', trebuie sa aducem ceva nou, trebuie sa aducem mai mult, trebuie sa ramanem uniti si in acelasi timp sa ne innoim si mesajul, si standardele, si practicile. Si eu cred ca treaba asta poate fi inteleasa de toti membrii partidului si cred ca, printr-o negociere adecvata, vom putea ajunge la innoirea de care e nevoie.

Dan Tapalaga: Veti candida la functia de presedinte sau prim-vicepresedinte?
Teodor Baconschi: Nu m-am gandit inca pe ce voi candida. Deocamdata, prin Fundatia Crestin-Democrata in legatura cu Institutul de Studii Populare, vom lucra la textul unei motiuni populare. I-am zis populare si nu crestin-democrate pentru ca ea e inclusiva. Dreapta la noi e plurala. Nu avem doar liberali, doar populari in sensul crestin-democrat, avem foarte multi oameni de dreapta cred iesiti din matricea anti-comunismului de la noi, de exemplu, care sunt mai pe linia dura in sensul ortodoxiei. Avem foarte multe sensibilitati, fostii taranisti, electoratul lor. Toate aceste miscari trebuie sa isi gaseasca in echilibrul pe centru al unei motiuni populare o buna oglinda si in acelasi timp un magnet unificator. Pentru ca dispersia dreptei este tragedia scenei noastre politice. De asta si dialogul cu PNL este extrem de important si tactic, si strategic, nu numai pentru ca trebuie sa ne respectam ca partide care pretind ca incarneaza viziunea de dreapta in economie, in politica, in societate, ci si pentru ca asta corespunde evolutiei electoratului romanesc din ultimii 10 ani. Si anume avem doua treimi, o masa critica, de oameni care inteleg valorile si felul in care dreapta vrea sa reformeze Romania si ar sprijini acest lucru, daca politicienii in loc sa se sfasie mai mult sau mai putin retoric s-ar aseza, ar negocia, ar vedea care sunt valorile comune si care sunt temele intr-adevar nationale, deci transpartinice. Dar e mai logic sa vorbesti dreapta cu dreapta, nu altfel.

Dan Tapalaga: Ce interlocutor vedeti in PNL? Pentru ca liderul partidului, domnul Crin Antonescu, nu a lasat foarte multe punti catre PDL. Le-a cam taiat pe toate. Ceilalti care-l sprijina, cam la fel. Unde vedeti unda de dialog cu liberalii? In cine, mai exact?
Teodor Baconschi: Nu stiu daca putem numi acum un negociator, pentru ca intr-adevar, cum spuneti, din pacate PNL si-a propus prin vocea actualului sau lider doar desfiintarea PDL. Eu cred insa ca astea sunt excese retorice si ca, in spate, si liberalii isi fac propria analiza cu privire la riscul de a ramane undeva la mijloc, fara profil. Si in acelasi timp exista acolo o multime de oameni civilizati, de buna tinuta, cu care se poate negocia, politicieni care inteleg ca avem un interes clar de...

Dan Tapalaga: Cateva exemple?
Teodor Baconschi: Sunt rezervat cand e vorba de liste cu nume. Stim si noi care este leadershipul liberal, mai vechi, mai nou. Domnul Tariceanu, de exemplu, nu mi se pare un politician irational, cu care nu se poate discuta o alianta tactica, dreapta-dreapta, cu care ai teme comune, sau care respinge dialogul inainte ca el sa aiba loc. Cred foarte mult ca buna-cuviinta, moderatia, abordarea civilizata, urbana a dialogului politic este o conditie a insanatosirii mediului politic, inclusiv in raporturile dreapta-stanga. Deci am sa caut, ca politician, sa tin aceasta linie de buna-cuviinta, de rationalitate, chiar daca ea e poate mai putin spectaculoasa decat insulta, blestemul, anatema sau spatele intors. Dar cum putem sa ne reconciliem altfel si cum putem sa facem pace sociala in Romania pentru un nou inceput, fara ca fortele politice sa aiba un dialog normal?

Dan Tapalaga: Vorbeati despre motiunea populara la care fundatia pe care o conduceti lucreaza acum. Acolo, pe langa principii, pe langa doctrina, va trebui din nou sa gasim ceva despre reasezarea puterii in interiorul partidului si o sa va intreb asa: Vasile Blaga, de pilda, intr-un interviu pentru B1TV, spunea ca partidul ar trebui sa separe functia de presedinte de cea de sef de guvern. Dumneavoastra ce credeti?
Teodor Baconschi: Mi se pare o idee buna, pentru etapa in care ne aflam.

Dan Tapalaga: Se va regasi in motiunea dumneavoastra?
Teodor Baconschi: Nu e o chestiune nodala. Este importanta. Cred ca, intrucat toate partidele politice au nevoie de o reforma, de promovarea unor standarde mai europene, pana la urma de asta vorbim, pentru santierul asta e important ca partidul care guverneaza, singur sau intr-o coalitie, sa lase un spatiu pentru propria reforma doctrinara, institutionala, pentru testul de maturitate al propriului partid. Si din punctul asta de vedere cred ca ar fi bine ca presedintele partidului sa nu fie si prim-ministru de exemplu, pentru ca, in fond, partidul poate sa imprime linia guvernarii din propriul sau sediu. Adica exista pur si simplu pericolul ca un singur om sa nu se poata ocupa de atatea santiere.

Dan Tapalaga: Ceea ce credeti ca se intampla acum, cu Emil Boc?
Teodor Baconschi: Trebuie sa spun in apararea domnului Emil Boc, cu care am placerea si onoarea de a lucra in aceeasi echipa de aproape noua-zece luni, ca ii admir rezistenta, nu numai rezistenta la atacuri de cele mai multe ori nedrepte, dar pur si simplu rezistenta morala de a intelege, dincolo de logica unui partid politic, ca in calitate de prim-ministru trebuie sa faca tot ce poate pentru a opri declinul economiei si pentru a relua cresterea. Din acest punct de vedere, am toata admiratia, pentru ca l-am vazut cu cata dedicatie… e un sacrifiu de sine. Un sacrificiu care te poate costa sanatatea, care te consuma nervos enorm si care merita cel putin respectul coechipierilor din guvern. Il exprim public, pentru ca nu mi se pare corect sa cerem unui om, in timp ce statul roman are o administratie mediocra si deprofesionalizata, in timp ce opozitia are doua puncte in agenda - cum daramam guvernul si cum promitem imposibilul. In aceste conditii, ce a facut domnul Emil Boc in aceasta guvernare mai mult decat dificila, mai mult decat neconfortabila, trebuie pretuit ca atare. Vom vedea ce va fi in etapele urmatoare de viata ale partidului, dar in orice caz nimeni nu are dreptul moral sa anuleze si nici macar sa caricaturizeze acest efort, la care am asistat si la care am participat.

Dan Tapalaga: Pe domnul Emil Boc, cu toata pretuirea si cuvintele frumoase pe care le-ati spus despre domnia sa inainte, il mai vedeti premier din primavara anului viitor? Avand in vedere ca este un premier uzat, e un premier care a trecut totusi prin cinci formule de guvern, a supravuietuit unor convulsii sociale extrem de puternice, cat poate sa o mai tina asa?
Teodor Baconschi: Nu e de competenta mea, ca membru intr-un cabinet, sa emit o astfel de judecata. Sigur ca PDL-ul va reflecta asupra etapei in care ne vom gasi dupa ce trecem de aceasta iarna si exista, presupun, destule resurse de creativitate politica pentru a gasi un guvern mai bun sau un guvern mai coerent, nu asta este ceea ce ma preocupa acum. Asta vom vedea si in functie de pregatirea congresului si de lista care va insoti motiunea populara sau alte motiuni, daca ele vor aparea in competitia interna.

Dan Tapalaga: Vorbind despre Congres si alegerile interne din PDL, Traian Basescu spunea asa despre Vasile Blaga: Il vad ca fiind unul dintre politicienii foarte puternici ai PDL care ar putea castiga alegerile din partid. Dumneavoastra il vedeti la fel?
Teodor Baconschi: E adevarat, este un veteran si un stalp al partidului, un om activ, muncitor, respectat pentru capacitatea lui de a-si tine cuvantul. N-am niciun fel de obiectie la acest scenariu, atata timp cat sprijinul promis de domnul Blaga pentru platforma populara, pentru proiectul la care m-am inhamat si eu este limpede. Deci nu vad tehnic niciun fel de problema ca partidul sa aleaga o astfel de varianta, dar nu cedez de la dorinta mea legitima de a reforma partidul si, in acelasi timp, de a-i da o baza de valori clara pentru ca viitorul lui sa fie securizat.

Dan Tapalaga: Asadar, candidat Vasile Blaga chiar pe platforma motiunii populare pe care o sustineti?
Teodor Baconschi: Eu nu fortez o speculatie aici. Vasile Blaga a spus de cateva ori in public ca sprijina aceasta platforma.

Dan Tapalaga: A spus-o de pilda si la lansarea Fundatiei, miercurea trecuta la Ateneu, printre amfitrioni ca sa le zic asa. Fireste, dumneavoastra la intrare, dar foarte aproape Vasile Blaga, si mai aproape Adriean Videanu.
Teodor Baconschi: Erau acolo.

Dan Tapalaga: Ei sunt figurile politice care va sprijina in primul rand? Pentru ca va spun si cine nu era acolo. Nu era Emil Boc, nu era Traian Basescu.
Teodor Baconschi: Da. Au fost invitati si absentii. Toata lumea a fost invitata, toata elita corporatista, academica si tot PDL-ul, tot ce inseamna conducere PDL, grupurile parlamentare, senatori, deputati, toti colegii mei din cabinet, premierul cu presedintele. Deci eu cred ca, desi ne place chestia asta, n-are rost sa supraestimam semnificatia unei prezente sau a unei absente.

Dan Tapalaga: In politica si absentele si prezentele sunt semnificative.
Teodor Baconschi: Bun, dar m-am bucurat pentru ca tot ce conta in decizia luata in PDL era totusi acolo. Adica nu cred ca avem… nu m-am simtit intr-o aventura singuratica. A fost o sustinere data implicit prin interesul fata de aceasta fundatie.

Dan Tapalaga: Credeti ca premierul, presedintele au lipsit pentru ca exact in ziua aceea erau proteste la Finante? Imaginile proiectate pe televiziuni sunau cam asa, jumatate de ecran impartit: "Liderii PDL benchetuiesc la Ateneu", cealalta jumatate: "Romanii mor de foame sau sufera" si poate ca s-au temut si Traian Basescu si Emil Boc sa...
Teodor Baconschi: Nu s-a temut nimeni, va asigur. Dar era, intr-adevar… s-a facut un montaj stalinist unde mania proletara trebuia sa se reverse impotriva chiaburimii si a astora care stau cu sampania in mana in timp ce poporul se chinuie. E o caricatura penibila. In primul rand ca evenimentul ca atare a fost sobru si decent, fara niciun fel de exces, in al doilea rand l-am finantat prin eforturile membrilor fundatiei, nu am cheltuit niciun fel de ban public pentru lansare si cred ca aceasta contrapunere avea un decupaj cu totul tendentions care incerca sa scoata din atentia publica mesajul de baza al lansarii acestei fundatii, si anume: PDL are un orizont de innoire, are o baza de valori si destula unitate daca ne gandim ca in jurul lui Teodor Baconschi, cum spuneam, au fost toti greii partidului.

Dan Tapalaga: Nu o sa insist pe intrebarea de ce presedintele Traian Basescu si Emil Boc au lipsit, sunt oameni importanti cu o agenda incarcata. Dar cum ati defini dumneavoastra relatiile pe care le aveti in acest moment cu seful statului, cu Traian Basescu?
Teodor Baconschi: In acest moment e o formula care n-are acoperire, pentru ca relatia mea cu domnul presedinte Traian Basescu a fost constanta. Adica constant buna, il respect ca sef de stat, pentru ca in ipostaza asta l-am cunoscut, il admir ca om politic care ne-a scapat de o belea enorma si care a setat agenda de reforma a societatii romanesti. Si il simpatizez ca om. In acest margini, relatia a fost cat se poate de fluenta, bazata cred eu pe respect reciproc, pe libertatea fiecaruia si pe increderea ca intr-adevar putem sa conlucram pentru binele comun, dincolo de un partid. Pentru ca pana acum ceva timp, relatia mea cu presedintele nu s-a structurat pe teme de politica interna, ci pur si simplu pe subiecte de interes national. Asa incat speculatiile de genul: Teodor Baconschi se distanteaza de presedinte, presedintele se distanteaza de Teodor Baconschi n-au fundament. Stiu ca asta pare pentru multi incredibil, dar asta e experienta mea. N-am de ce sa n-o marturisesc ca atare.

Dan Tapalaga: Suna putin diferit ce spuneti acum despre Traian Basescu de ceea ce citisem la un moment dat, si anume o declaratie publica facuta de dumneavoastra. Citez: "Va fac o marturisire, si anume ca Traian Basescu nu era genul meu, sunt opusul sau din multe puncte de vedere". La ce va refereati?
Teodor Baconschi: Da. In primul rand citatul respectiv a fost, asa cum se intampla adesea, scos dintr-un context care era mult mai viril in portretizarea presedintelui si mult mai fairplay. Parea ca mizez pe… Intr-adevar, nu semanam. Avem parcursuri personale, biografice, profesionale diferite, dar de multe ori oamenii care nu seamana unul cu altul reusesc sa se armonizeze. Pentru ca ar fi idiot sa sustin ca sunt genul de politician incarnat de Traian Basescu. Sunt cu totul alt gen, asta e purul adevar. Dar asta nu ne-a impiedicat sa colaboram si nu m-a impiedicat sa vad ceea ce a facut acest politician pentru agenda generatiei mele. Ca totusi asteptam din '90 niste lucruri si, imi pare rau pentru adversarii domnului presedinte, dar dansul le-a pus pe sine si le-a dat stampila de interes national. Reforma statului, de exemplu, este o chestie pe care o amanam cam din 1940, nu e vorba de ultimii 10 ani. Avem nevoie de un stat modern, adaptat competitiei globale, institutiilor europene si interesului nostru in functie de potentialul pe care il avem. Astea sunt subiecte majore pe care nu le-a codificat altcineva si trebuie sa recunoastem acest lucru. Asta simt si eu, ca este o continuitate in efort. Tema era atat de importanta, incat a suscitat foarte multe adversitati si la un moment dat ne putea aparea deja iesita de sub control si de pe radarul public. Dar ea a fost tot timpul prezenta si tot ce se intampla in Parlament, in jurul Parlamentului, in media, in dezbaterea publica sunt de fapt variatiuni pe aceasta tema. Forte care imping reforma statului si forte care o resping. Deci suntem intr-o batalie care va continua, dar nu cred ca n-o castigam.

Dan Tapalaga: Din aceeasi declaratie, referitoare la seful statului, mai virila cum ii spuneti, am decupat ceva care m-a intrigat. Deci scot din context din nou. Citez: "M-a chemat la un moment dat la el, iar inca de la prima discutie am stabilit regulile de comunicare. Si de atunci asa a ramas. Nu am fost nici servil, nici familiar fata de Traian Basescu". Intrebarea e cand si de ce ati simtit dumneavoastra nevoia sa stabiliti reguli de comunicare?
Teodor Baconschi: Stiti de ce? Pentru ca eram diplomat de cariera, eram secretar de stat, am fost restructurat de primul ministru de atunci, exista razboiul dintre palate cum a fost numit si oamenii care erau obisnuiti sa serveasca interesul national, cum face un diplomat, dincolo de partide, se aflau in aceasta batalie. Era greu sa iti alegi… de fapt nu aveam in prima instanta intentia de a alege vreo tabara. Mi se parea ca trebuie sa raman pe linia cea mai neutra. Odata intrat insa intr-o colaborare directa cu presedintele in calitate de consilier prezidential evident ca a trebuit sa intru intr-o logica mult mai politica, de politica interna. Asta a fost o initiere si nu pot decat sa repet ce am spus acolo. In sensul ca exista o complicitate de fond intre doua inteligente, o simpatie umana, care insa nu s-a tradus prin familiarisme, mers impreuna stiu eu la diverse evenimente de tip o nunta, vreun botez, n-am avut genul asta de prelungire a orelor de colaborare politica institutionala in afara acestui cadru. Dar asta nu inseamna ca relatia umana intre noi doi nu s-a dezvoltat, nu are continut si n-are zic eu o deplina autenticitate. Insa cred ca subiectul trebuie oprit aici.

Dan Tapalaga: Depasim acest subiect si ne intoarcem la fundatia pe care ati lansat-o si o alta componenta a ei, despre care n-am discutat pana acum, si anume Biserica. Va bazati pe sprijinul Bisericii in demersul dumneavoastra politic?
Teodor Baconschi: Ma bazez pe afinitatea dintre crestin-democratie si misiunea Bisericii. Mi se pare ca un partid popular are misiunea de a incheia un parteneriat stat-biserica pentru ca amandoua lucreaza cu propriile instrumente si in propriul registru pentru binele comun. Deci cred ca dialogul dintre un partid popular si Biserica Ortodoxa sau celelalte biserici si culte din Romania este de dorit si este posibil. Cunoscand foarte bine Biserica Ortodoxa Romana si ierarhia ei, eu stiu ca n-are sens sa le cer sprijin politic partizan. Asta ar denatura misiunea bisericii. Dar cred ca pentru binele comun putem lucra in foarte multe domenii sociale, putem sa ne inspiram reciproc optiunile si mai cred ca un asemenea parteneriat stat-biserica este totusi necesar.

Dan Tapalaga: Ce inseamna parteneriat stat-biserica?
Teodor Baconschi: De exemplu, statul sa delege legislativ si prin infrastructura catre biserica o parte din asistenta sociala. De pilda, tot ce inseamna orfelinate, tot ce inseamna un anumit tip de invatamant. Cele mai bune scoli de la gradinita, trecand prin liceu si universitate din Europa sunt totusi catolice.

Dan Tapalaga: Cu diferenta ca Biserica Catolica are o intreaga traditie pe linia asta, Biserica Ortodoxa…
Teodor Baconschi: Biserica Ortodoxa are o traditie mult mai veche, ca ea urca in secolul IV la Vasile cel Mare, un parinte capadocian care a creat primele spitale crestine si primele orfelinate. Trebuie doar sa o recupereze, dar Patriarhul Daniel de pilda este un cap al Bisericii Majoritare perfect impregnat de traditia rasariteana si in acelasi timp cu experienta pe care a avut-o in Occident cred ca poate sa faca o buna sinteza, asta si incearca sa faca, si eu ca om politic voi rezona la aceasta functie a Bisericii de a alina suferintele, nu doar in dimensiunea rituala, liturgica, ci de a actiona pentru binele comun in societate. O face deja Biserica, mult mai mult, dar daca scriem un parteneriat stat-biserica, putem sa crestem capacitatea bisericii de a se ingriji de cei mai vulnerabili.

Dan Tapalaga: Va marturisesc, aici sunt doua lucruri care nu imi suna foarte bine. Si anume apropierea bisericii de un proiect politic, pentru ca in Romania timp de 20 de ani fetele bisericesti au aparut in preajma politicienilor dintr-un fel de interes reciproc. Noi, politicienii, va cerem sa ne ajutati sa adunam voturi, noi va rasplatim la buget prin finantari. Iar parteneriatul stat-biserica...
Teodor Baconschi: are un iz electoral. Dar de ce nu ati reluat ce v-am spus la inceput? Separarea stat-biserica, suntem stat secular prin Constitutie si asa trebuie sa ramanem intr-o republica moderna.

Dan Tapalaga: Dar aici m-ar interesa foarte mult sa imi spuneti cum vedeti pe viitor organizarea administrativa a bisericii. Ea depinde de banii bugetului, in partidul dumneavoastra au fost chiar voci care au spus: ar fi bine sa se autofinanteze, sa nu mai primeasca bani de la buget. Cum e mai bine?
Teodor Baconschi: Eu cred ca principiul o biserica libera intr-un stat liber este cel mai bun si chestiunea legata de finantare trebuie discutata cu Biserica prin reprezentantii ei sinodali. Nu putem decat sa gresim daca luam ca stat sau guvernul o decizie unilaterala pe care o publicam in Monitorul Oficial. Trebuie discutat, dar tot in aceasta logica de convergenta. Ne intereseaza si pe noi si Biserica binele comun. Cum il slujim mai bine, fiecare cu mijloacele lui. Asta presupune o dezbatere, o discutie, o negociere si nimeni nu vrea nici sa lase biserica in incapacitatea de a-si indeplini misiunea in societate, nici sa incalece biserica, nici sa o aserveasca pentru interesele unui singur partid, dar trebuie cred in urmatorii ani sa definim un astfel de parteneriat stat-biserica pentru ca scopul celor doua institutii este binele comun.

Dan Tapalaga: Si finantarea, ca poate n-am inteles foarte exact, ramane la stat sau se autofinanteaza biserica?
Teodor Baconschi: Exista si variante cu impozit ecleziastic cu atat la suta din impozitul pe profit care este alocat de catre fiecare cetatean, unde doreste. Avem deja treaba asta. Exista un impozit ecleziastic, cum ar veni, in mai multe state membre, in care fiecare in deplina libertate si conform constiintei proprii sprijina un cult sau altul in functie de apartenenta sau de valorile sale, de optiunile sale.

Dan Tapalaga: Putem deschide o discutie foarte larga, pentru ca, pana la impozitul ecleziastic, cei care nu prea platesc impozite sunt oamenii bisericii. Avem atatea exemple de preoti care incaseaza bani pentru diverse oficii, dar nu prea taie chitanta.
Teodor Baconschi: E o discutie care merita un timp separat si sunt gata sa dialogam pe aceasta tema, dar nu imi cereti acum raspunsuri, pentru ca sunt chestiuni delicate. Trebuie sa avem in vedere principii. Eu cred ca orice venit trebuie fiscalizat, ca sa traim intr-un stat eficient. Dar acest subiect sau altele trebuie sa faca obiectul unui dialog real intre stat si biserica, nu dialogul interesat in preajma unor campanii, nu dialogul inlocuit cu constructia subita de biserici tot in preajma unor campanii. Este vorba de interesul statului si al bisericii de a servi Romania si societatea noastra, de a o ajuta sa-si realizeze potentialul, de a asigura pacea sociala si un plus de justitie sociala si cred ca Biserica si Statul sunt calificate pentru a discuta pe aceste subiecte.


Dan Tapalaga: Incheiem discutia despre planurile politice interne cu o intrebare suplimentara despre fundatia pe care ati lansat-o. Am citit cred ca a doua zi imediat dupa lansarea fundatiei, in presa, ca unul dintre cofondatorii fundatiei, doamna Anca Bartha, este cercetata de catre DNA si ca atat ea, cat si sotul ei ar avea probleme penale. Stiati asta, cand v-ati asociat in fundatie?
Teodor Baconschi: Haideti sa va spun cum stau lucrurile. Eu am vrut ca in aceasta fundatie sa am o sectiune, o oglinda in miniatura a clasei de mijloc. Deci n-am facut numai… prietenii mei, care erau mai tineri savanti, studiati toti prin occident. Am vrut sa avem oameni de afaceri, au venit noi oameni de afaceri spre fundatie, ecoul dinspre mediul corporatist este foarte bun, am avut peste 10.000 de accesari ale site-ului fundatiei in 4-5 zile. E un inceput care atrage atentia si care polarizeaza niste sperante. In rest, era vorba sa fim gazduiti in Palatul Ghica care apartine familiei Bartha. In momentul in care s-a deschis acea ancheta, nici nu stiu care e continutul anchetei, dar am inteles ca acea cladire a fost temporar pusa sub sechestru judiciar. In acel moment am cautat alt sediu si i-am explicat si doamnei Bartha care era deja in fundatie ca nu avem nimic cu dansa, prezumtia de nevinovatie, cel putin in grupul nostru, functioneaza, dar ca vrem sa protejam nasterea fundatiei de nu stiu ce speculatie de acest tip. Nu exista niciun fel de complicitate, nu cunosc acest dosar, ma bazez pe justitia din tara asta ca sa clarifice ce va fi si ce nu va fi. Daca calitatea de membru a doamnei Bartha, pe care o stimez foarte mult, este o arhitecta interesata de networking si de participarea la o schimbare si politica si de cultura politica. Daca vreunul dintre membrii fundatiei, nu numai dansa, intra in incompatibilitate stabilita legal cu valorile Fundatiei Crestin-Democrate se va retrage din board.

Dan Tapalaga: I-ati cerut asta, sa se retraga?
Teodor Baconschi: Dar e subinteles. Nu i-am cerut acum pentru ca functioneaza prezumtia de nevinovatie.

Dan Tapalaga: S-a retras singura?
Teodor Baconschi: Nu, dar a inteles foarte bine decizia mea de a ne instala in alta parte. Acolo era un ajutor oferit cu generozitate, era un sediu central prestigios. Putea sa fie mai bine, sa zicem, pentru ce eveniment organizeaza fundatia, dar am ales ceva mai modest, dar cu acest argument. Asteptam clarificarea situatiei in justitie si pana una-alta nu avem motive de a ne desparti de doamna Bartha.

Dan Tapalaga: Cum ati ajuns sa va cunoasteti cu doamna Bartha, e o relatie mai veche?
Teodor Baconschi: Are vreo relevanta asta? Am cunoscut-o prin doamna Sorina Placinta. Asta e purul adevar, si m-a bucurat faptul ca un om de afaceri, ma rog, sotia unui om de afaceri in speta este interesata sa ne ajute. Pentru ca, credeti-ma, e greu. Eu nu sunt un om cu resurse financiare. Proiectul asta are nevoie de o minima baza materiala. Am cautat, am reglat tirul, ne-am repliat, asta e tot.

Dan Tapalaga: Trecem la meseria dumneavoastra, ca sa zicem asa, politica externa. Acum o saptamana a avut loc la Bucuresti o intalnire a asa-numitei Comisii Trilaterale, una dintre cele mai influente organizatii mondiale, cel putin asa a fost prezentata in presa. 100 de personalitati din randul politicienilor, oamenilor de afaceri din spatiul comunitar s-au intalnit la BNR sub patronajul guvernatorului Mugur Isarescu. Ce semnificatie are aceasta intalnire pentru Romania?
Teodor Baconschi: Mai intai as vrea sa curm orice speculatie conspirationista, guvernul mondial se reuneste la Bucuresti. Nu e niciun guvern mondial.
Dan Tapalaga: Dar n-am spus asta.
Teodor Baconschi: Nu, dar au fost tot felul de speculatii. Nu este cu adevarat o institutie, nu are secretariat general, nu da salarii, nu are staf. Deci e pur si simplu un club tri-continental America de Nord-Asia-Europa de oameni politici, in general fosti actori majori, ma rog, ministri, prim-ministri, fosti sefi de stat, si oameni din business foarte influenti, presedinti de banci mari si asa mai departe, care se vad o data pe an impreuna si mai des pe format continental, o data in America, o data in Asia, o data in Europa, si care prezinta guvernelor din cand in cand rapoarte pe teme cu mare impact economico-financiar. Cum ar fi, sa zicem, aderarea Chinei la WTO sau la Organizatia Mondiala a Comertului. Faptul ca domnul Isarescu a adus la Bucuresti intalnirea europeana a acestei comisii trilaterale este foarte bun pentru noi, pentru ca acestia sunt in mod clar oameni influenti.

Dan Tapalaga: Domnia sa, domnul Isarescu, fiind membru.
Teodor Baconschi: Da. Sunt cativa membri romani.

Dan Tapalaga: Cativa sau doi, ca in presa am citit ca este vorba despre domnul Isarescu, domnul Tanasescu. Mai e cineva?
Teodor Baconschi: Nu stiu exact cati romani sunt acolo. Dar in orice caz, e important pentru ca foarte multi dintre acesti oameni influenti nu prea puneau Romania pe harta, nu stiau mare lucru. In doua zile au aflat esentialul despre istoria noastra, despre situatia noastra economica, despre potentialul nostru si despre nevoile noastre de a fi sprijiniti pentru o chestiune sau alta. Deci a fost un eveniment important pentru interesul national care trebuie tratat ca atare si apreciat ca atare.

Dan Tapalaga: La astfel de intalniri se discuta si situatia particulara a unei tari, cum e Romania de pilda? Pentru ca ati spus inainte ca de regula sunt temele mari, cu impact major, si ce importanta are faptul ca aceasta intalnire a fost gazduita de Romania?
Teodor Baconschi: Mi-e greu sa va dau exemple. Dar, de pilda...

Dan Tapalaga: Ati participat la aceasta intalnire?
Teodor Baconschi: Da, am participat, am fost intr-un panel, am discutat ulterior, am fost si la cina oferita de domnul prim-ministru. Ai o problema pe Schengen cu noul guvern olandez. In fata ta sta un bun prieten al noului ministru de externe olandez care iti propune sa netezeasca drumul unei relatii mai mult decat institutionale. E lobby. Despre asta e vorba. Ar trebui si noi sa ne dam seama ca asa functioneaza lucrurile in toata lumea si ca e interesul nostru sa nu lipsim cam de peste tot. Ori faptul ca acum a venit la noi evenimentul are o semnificatie. Nu l-as compara cu vizita Papei in Romania, cand am primit binecuvantarea Occidentului pentru perspectiva noastra euro-atlantica. Dar e important, adica trebuie sa iesim la inaintare cu astfel de contacte pentru ca interesul national se joaca si formal, dar si pe canale informale, asa cum se intampla…

Dan Tapalaga: Deci un mod de a influenta decizii majore, pe scurt, asta inteleg.
Teodor Baconschi: Da. Decizii majore pe agenda noastra de prioritati nationale. E bine sa ramana mai discret, e bine ca a avut loc, e bine sa nu-l inconjuram cu o mitologie din asta neguroasa despre conspiratii si crime.

Dan Tapalaga: Este posibila o intalnire bilaterala Basescu-Obama la summitul NATO de luna viitoare de la Lisabona?
Teodor Baconschi: Da. Este posibila o intalnire bilaterala in acest context.

Dan Tapalaga: Si ulterior o vizita in Statele Unite? Ca la ultima discutie pe care am avut-o pregateati intens o vizita in Statele Unite a presedintelui?
Teodor Baconschi: Intalnirea bilaterala, din punctul nostru de vedere, dar nu stiu daca va fi organizata sau nu, este posibila si nu tine loc de vizita oficiala bilaterala in Statele Unite.

Dan Tapalaga: Ramane pe agenda?
Teodor Baconschi: Absolut.
Dan Tapalaga: Credeti ca se va intampla pana la sfarsitul anului?
Teodor Baconschi: Lucram, am primit toate argumentele, am transmis toate argumentele, suntem in contact politic si diplomatic constant cu administratia americana. Urmariti si dumneavoastra scena politica americana, veti vedea si care este stilul noului presedinte, atitudinea fata de Europa in general si prioritatile legate de alegerile partiale pentru Senat si Congres, de reforma sanatatii, de dosarele strategice cum ar fi Afganistanul si dosarul nuclear iranian. Deci trebuie sa iesim si aici din provincialismul acestor bifari. Nu s-au vazut nici alti europeni prea mult cu noul presedinte american.

Dan Tapalaga: Negocierile pe scutul anti-racheta cum merg?
Teodor Baconschi: Foarte bine. Suntem in grafic, vom avea scutul in 2015 operational si acum ati vazut ca din intalnirea de la Deauville se pare ca Rusia intr-adevar este si ea interesata sa intre sub aceeasi umbrela de securitate.

Dan Tapalaga: S-a lamurit pana acum ce aport aduce Romania la acest proiect?
Teodor Baconschi: Sigur ca da, sunt negocieri...

Dan Tapalaga: Care va fi aportul american, efortul financiar eventual al Romaniei daca e cazul?
Teodor Baconschi: Nu, nu e cazul. Deloc. Sunt negocieri tehnice legate de locatie, infrastructura, tot ce tine de operationalizarea acestui sistem, e totul in calendarul stabilit si nu avem de ce sa ne plangem. Pentru ca asta e un element de securitate nationala foarte important.

Dan Tapalaga: Presupun ca este inutil sa va intreb daca s-a stabilit locatia si care o fi ea.
Teodor Baconschi: Nu va pot spune asta.

Dan Tapalaga: Ultima intrebare merge inevitabil catre Republica Moldova. Credeti ca exista vreun risc ca la prezidentialele de la Chisinau, mai e o luna-doua, noiembrie, fortele pro-democratice, pro-europene sa inregistreze un esec?
Teodor Baconschi: Nu stim ce va vota electoratul din Republica Moldova. Noi, asa cum am spus-o, suntem constienti de importanta ca un guvern reformist si pro-european sa poata face reforme si sa poata apropia Republica Moldova de Uniunea Europeana.

Dan Tapalaga: Cand va avea loc semnarea tratatului privind regimul de frontiera, in conditiile in care am vazut si mesajul cancelarului german, Angela Merkel, destul de clar in ce priveste discutia pe Transnistria cu Rusia si Romania are nevoie de acest tratat?
Teodor Baconschi: Textul e negociat, decizia politica ii apartine presedintelui Romaniei. Am prezentat toate argumentele, domnul presedinte a vazut ca se discuta intr-un pachet Schengen, pe de-o parte securizarea frontierei, clarificarea relatiilor intre doua state vecine, perspectiva de a rezolva in sfarsit si cu adevarat conflictul inghetat din Transnistria si, in acelasi timp, evident dorinta noastra de a nu alimenta discursul anti-romanesc din Republica Moldova cu falsul argument ca absenta acestui tratat de gestiune comuna a frontierei semnifica intentiile anexioniste ale Romaniei. Deci doamna Merkel a spus un lucru pozitiv, important si probabil profetic: frontiera dintre dumneavoastra se va estompa in Uniunea Europeana.

Dan Tapalaga: Deci vom avea semnat acest tratat in curand?
Teodor Baconschi: Eu imi exprim speranta ca, de vreme ce toate conditiile tehnice, legale si politice sunt cele care sunt, vom trece spre acest pas.



Citeste in articol cele mai interesante declaratii facute de Teodor Baconschi la Discutia de Luni

(sursa: http://media.hotnews.ro/media_server1/document-2010-10-25-7966340-0-transcrierea-interviului-teodor-baconschi.rtf)