Doamnă preşedinte a Camerei Deputaţilor,
Doamnelor şi domnilor parlamentari,
Doamnelor şi domnilor miniştri desemnaţi,
Încheiem un an economic extrem de greu şi un an politic dificil. Din punct de vedere economic, probabil încheiem cel mai dificil an din ultimii 20 şi, probabil, unul dintre cei mai dificili ani din ultimii 60. Criza economică şi financiară mondială nu a ocolit şi nu putea ocoli România. Toate statele membre ale Uniunii Europene, de exemplu, cu excepţia Poloniei, au înregistrat o scădere economică în acest an. Totuşi, în aceste condiţii, Guvernul pe care l-am condus şi reprezentat a reuşit să limiteze, atât cât i-a fost cu putinţă, efectele negative ale crizei economice. Şi în aceste condiţii, am reuşit să nu pierdem la rating-ul de ţară, care nu a fost modificat, rata şomajului este mult mai scăzută decât media ratei şomajului din Uniunea Europeană, şi aici vă pot da câteva exemple: media şomajului în zona europeană a şomajului este 9,5%, în România se estimează că vom avea la sfârşitul anului un şomaj în jur de 7,5%, în timp ce unele ţări, precum Spania au 18%, Franţa 9,5%, 9,9% în Ungaria, 8,4% în Polonia, 7,5% în Germania, 7,9% în Bulgaria. Moneda naţională s-a menţinut în limite normale faţă de euro, inflaţia a reintrat pe traiectorie descendentă, am alocat pentru investiţii 20% din banii bugetului şi câteva obiective au putut fi şi finalizate în acest an, fie că vorbim de 42 kilometri de autostradă, în cadrul proiectului Autostrada Transilvania, de la Turda la Gilău, sau pasajul Băneasa, centura Ploieştiului, centura Timişoarei şi alte obiective unde încă se lucrează. Am demarat programul "Prima casă", programul "Primul siloz", am extins programul "Rabla", am demarat reforme pe care alţii nu au avut curajul să le declanşeze în ultimii 20 de ani, şi aici vorbim despre eliminarea privilegiilor şi a salariilor de lux ale bugetarilor, Legea salarizării unitare a personalului bugetar, Legea desfiinţării agenţiilor guvernamentale, adoptarea a două noi coduri juridice, promovarea Legii educaţiei naţionale şi, evident, plata, în aceste condiţii dificile, a salariilor, pensiilor, alocaţiilor sociale şi impunerea unor măsuri pentru protejarea categoriilor sociale afectate de criză - şi mă refer aici la pensia socială minimă de 350 lei, sau la acordarea de medicamente compensate, în proporţie de 90%, pensionarilor cu pensii până în 700 de lei.
Din punct de vedere politic, ştiţi cu toţii, am avut un an dificil, cu două campanii electorale, cu două tipuri de alegeri - alegeri pentru Parlamentul European şi alegerile pentru funcţia de preşedinte al României. Totuşi, chiar şi în aceste circumstanţe economice şi politice dificile, nu am ezitat să luăm măsuri dure chiar şi pe parcursul campaniei electorale.
Dragi colegi,
Acum, campania electorală s-a încheiat. Avem în faţă trei ani de guvernare, din care doi ani şi jumătate fără alegeri. Următoarele alegeri vor fi peste doi ani şi jumătate, la mijlocul anului 2012 - alegerile locale. Oamenii aşteaptă de la politicieni intrarea în normalitate şi luarea acelor decizii pe care ei le aşteaptă.
Am preluat mandatul de prim-ministru, în urma desemnării de către preşedintele României, nu pentru a deveni mai popular, ci pentru a face în continuare ceea ce trebuie pentru România, pentru cei 22 milioane de români. În calitate de premier desemnat, am construit o majoritate politică pentru susţinerea Guvernului. Această majoritate politică, ce susţine Guvernul, este formată din Partidul Democrat Liberal, Uniunea Democrată a Maghiarilor din România, Grupul Minorităţilor Naţionale din Parlamentul României şi Grupul Senatorilor şi Deputaţilor Independenţi din Parlamentul României. Vă mulţumesc, dragi colegi şi parteneri politici, pentru susţinere şi vă asigur că voi fi un partener corect.
Respect decizia PSD şi PNL, de a alege opoziţia. Guvernarea este însă pentru România, guvernarea îi afectează pe toţi românii. Avem nevoie, în cadrul constituţional, al raporturilor dintre putere şi opoziţie, de sprijinul şi suportul tuturor.
Guvernul cu care vin în faţa dumneavoastră nu deţine monopolul adevărului, nu deţine monopolul celor mai bune soluţii pentru România. De aceea, voi avea o deschidere totală pentru preluarea tuturor ideilor bune, tuturor propunerilor legislative, care pot aduce binele în această ţară. Programul electoral cu care preşedintele României a câştigat alegerile este inclus în Programul de guvernare şi constituie axa actului de guvernare, dar, aşa cum am spus, nu voi ezita să pun în practică şi alte idei care s-au regăsit în programele electorale ale altor candidaţi la funcţia de preşedinte al României. De exemplu, este o idee bună cea pe care domnul Geoană a menţionat-o în programul electoral cu referire la un moratoriu care se poate aplica pentru întreprinderile mici şi mijlocii la plata principalului la creditele acordate, astfel încât pe un an de zile aceste firme să plătească doar dobânzile aferente şi să se prelungească cu un an creditul - evident acest lucru să poată fi realizat în urma discuţiilor pe care le vom avea cu mediul de afaceri, cu mediul bancar, astfel încât o asemenea măsură să fie implementată. Sau propunerea domnului Geoană de a construi în fiecare judeţ o casă de bătrâni pentru pensionarii singuri, pentru pensionarii care nu au suportul familiei. De asemenea, am salutat din programul politic al domnului Antonescu ideea de a avea în vedere reducerea cotei unice şi, în contextul în care creşterea economică ne va permite, ne vom orienta spre un asemenea obiectiv. Sau propunerea pe care tot domnul Antonescu o făcea, de a lua măsuri de stimulare a creării locurilor de muncă în zonele defavorizate, prin diverse pachete de stimulente fiscale acordate întreprinderilor mici şi mijlocii. Din programul politic al domnului Kelemen Hunor consider binevenită propunerea vizând descentralizarea sistemului de sănătate şi trecerea în subordinea autorităţilor locale a structurilor care aparţin acestui sistem, precum şi iniţiativele legislative menite să creeze condiţii pentru ca tinerii să nu părăsească ţara. Cred, de asemenea, foarte mult în iniţiativele legislative parlamentare şi, poate, acest guvern va marca o schimbare de optică în modul de privi iniţiativele legislative ale deputaţilor şi senatorilor. Le spun de pe acum colegilor mei din Guvern că nu mai trebuie să deţinem monopolul absolut al iniţiativelor. Idei foarte bune, propuneri pot proveni şi pot fi susţinute, inclusiv de Guvern, în urma activităţii parlamentarilor, indiferent de grupul din care provin, cu condiţia ca ele să aibă o susţinere financiară aferentă şi o încadrare în liniile de bază ale programului de guvernare. Nu în ultimul rând, consider oportune propunerile mediului de afaceri, ale patronatelor, ale sindicatelor, şi aici am în vedere propunerea, de exemplu, a sindicatelor, de realizare a unui pact naţional pentru locuri de muncă şi formare profesională şi, de asemenea, avem în vedere propunerile care pot proveni de la societatea civilă, de la ONG-uri şi, nu în ultimul rând, parteneriatul cu Biserica, în special pe problemele sociale. Iată câteva din lucrurile pe care cred că le putem face împreună. Avem nevoie de acest sprijin reciproc pentru a fi siguri că tot ceea ce este bun se poate aplica în actul de guvernare şi în măsurile care-i vizează pe români. Şi, nu în ultimul rând, aici aş mai face o referire - avem nevoie de un pact naţional privind stabilitatea funcţiei publice, şi vreau să fiu corect şi direct cu dumneavoastră şi mă refer la toate formaţiunile politice. Cu toţii am greşit în decursul timpului în abordarea funcţiei publice. Cred că toţi, începând de la liderii partidelor parlamentare, continuând cu toţi cei care pot să aibă o contribuţie, să stăm la masă şi să stabilim într-o manieră finală palierul politic al actului de guvernare, adică până unde se realizează numirile politice, dar şi acestea bazate pe competenţă şi performanţă, şi până unde merge dreptul de carieră al funcţionarului public, pentru ca acesta să ştie dacă optează pentru o carieră politică sau orizontul lui de aşteptare este satisfăcut de cariera administrativă pe care o poate avea. După ce vom semna un asemenea pact, toţi cei care astăzi compunem Parlamentul României, indiferent că suntem la putere sau în opoziţie, să-l respectăm şi să fie o garanţie a continuităţii funcţiei publice în România şi a conferirii şansei de a avea un drept la carieră al funcţionarului public. Cred că este o prioritate şi trebuie să o realizăm în perioada următoare.
Doamnelor şi domnilor parlamentari,
din perspectiva urgenţelor imediate pentru perioada următoare, aş aminti:
1. un guvern stabil şi validat de Parlament, care să redea încrederea că suntem pe traiectoria bună şi românii pot să spere că un guvern stabil, cu susţinere parlamentară, va putea să ia măsurile necesare pentru fiecare dintre noi;
2. adoptarea în sesiune extraordinară în prima jumătate a lunii ianuarie a proiectului Legii bugetului de stat pe coordonatele negociate cu organismele internaţionale şi mă refer aici, în special, la deficitul prognozat de 5,9% şi o creştere economică de 1,3;
3. adoptarea Legi responsabilităţii fiscale şi a Legii reformei sistemului de pensii, angajamente pe care România le are, angajamente care, repet, sunt în favoarea celor 22 de milioane de români, dincolo de faptul că ele constituie, aşa cum am spus, obiectul altor angajamente pe care România le are.
2010 va fi, totuşi, un an greu, dar având în vedere măsurile economice luate de Guvern în 2009 şi datorită îmbunătăţirii situaţiei la nivel internaţional, perspectivele sunt un pic mai bune decât păreau iniţial. Cu toate acestea, trebuie să fim conştienţi şi lucizi: înainte să ne fie mai bine, o să ne fie un pic mai greu şi acest lucru îl spun responsabil, ştiind că pentru aceasta va trebui să-mi asum cu Guvernul pe care îl reprezint unele măsuri nu neapărat populare, dar necesare ţării. Oamenii s-au săturat de discursuri şi aşteaptă de la noi un lucru simplu: să facem ceea ce trebuie pentru România. Anii următori trebuie să fie ani ai raţiunii, ai stabilităţii şi ai cooperării pentru binele comun şi nu ani de ură şi orgolii personale. Cred că suntem acum cu toţii în faţa unui test de maturitate politică, şi anume: avem sau nu capacitatea de a urmări interesul naţional mai mult decât pe cel personal sau de grup.
Doamnelor şi domnilor parlamentari,
în continuare am să vă prezint câteva dintre obiectivele înscrise în Programul de guvernare şi pe care le avem în vedere în perioada următoare.
1. Modernizarea statului şi revizuirea Constituţiei în vederea punerii în aplicare a rezultatelor referendumului naţional. Este obiectivul central cu care preşedintele României a câştigat alegerile şi trebuie respectată voinţa românilor. Modernizarea statului se bazează pe o singură realitate: puterea este administrată în favoarea cetăţenilor şi nu împotriva lor. Acesta este sensul modernizării, iar noi, clasa politică, am circulat destul de des pe sens invers. Statul modernizat va fi un stat care nu mai consumă pe săturate resursele financiare, un stat care nu mai controlează fiecare detaliu al vieţii locale, ci lasă loc deciziilor autorităţilor, care sunt cele mai apropiate de cetăţeni. Statul modernizat este statul care respectă cetăţeanul. Există o imensă aşteptare din partea cetăţenilor pentru reformarea în continuare a statului, în sensul îmbunătăţirii relaţiei dintre funcţionar şi cetăţean. De prea multe ori încă, cetăţeanul este tratat în raport cu funcţionarul, în raport cu statul ca un sclav, ca un dependent, ca un om care cerşeşte, în loc ca raportul să fie invers. Cetăţeanul este acela care plăteşte, prin impozite şi taxe, funcţionarea statului şi salariul funcţionarului public, oriunde ar activa el. Cred că aici avem nevoie de mai multă responsabilitate, de debirocratizare şi de mai mult respect pentru cel care contribuie cu impozite şi taxe. Avem încă prea multe ştampile în administraţia statului, ştampile care la rândul lor sunt tot atâtea surse de influenţă şi corupţie. Avem nevoie de proceduri mai simple şi de impunerea procedurilor computerizate, standardizate, pentru ca orice cetăţean să fie cu adevărat tratat în manieră egală în faţa statului şi a autorităţilor publice.
2. Asigurarea unui set de măsuri care să conducă la relansarea economiei şi consolidarea creşterii economice. Pentru realizarea acestui obiectiv, avem în vedere următoarele elemente:
a) menţinerea pe întreaga perioadă a actului de guvernare a aceluiaşi nivel al cotei unice şi al taxei pe valoare adăugată;
b) aplicarea în continuare a măsurii neimpozitării profitului reinvestit;
c) reducerea în continuare a numărului de taxe şi impozite;
d) reducerea birocraţiei şi absorbţia sporită a fondurilor europene;
e) regândirea impozitului minim şi restructurarea programului "Prima casă". Vreau să ştiţi că am avut o primă discuţie înainte de a înainta orice formulă de guvernare cu ministrul Finanţelor, în privinţa acestor aspecte. Consider că impozitul minim şi-a atins ţinta în anul 2009, aceea de a descuraja frauda fiscală, iar firmele care ar practica o astfel de metodă fie au ieşit de pe piaţă, fie au renunţat la aceste practici. Din 2010, acest impozit minim trebuie regândit şi găsită soluţia ca el să fie reorientat cu adevărat spre o manieră a unui impozit forfetar în adevăratul sens al cuvântului, cu restrângerea lui la acele domenii în care evaziunea fiscală nu poate fi diminuată astfel, fie că avem în vedere aici, ştiu eu, restaurantele sau industria hotelieră - dar aceste lucruri le vor decide specialiştii. De asemenea, în cadrul programului "Prima casă", ţinând cont de analizele din primul an, să îl restructurăm, astfel încât în continuare el să-şi atingă menirea de a putea susţine un domeniu important al economiei naţionale, care este industria construcţiilor şi, în acelaşi timp, de a oferi diverselor categorii sociale posibilitatea de a putea avea acces la o casă, la o locuinţă, fără să mai fie nevoiţi să plătească lunar chirie, cu care ei îşi acoperă astăzi rata la bancă şi să se poată bucura de o locuinţă proprietate personală.
f) utilizarea instrumentului garanţiilor guvernamentale pentru susţinerea şi a altor domenii importante ale economiei naţionale. Mă refer aici, după modelul pe care l-am folosit în programul "Prima casă" sau după exemplul pe care l-am avut în agricultură cu programul "Primul siloz", să extindem acest mecanism al garanţiilor guvernamentale şi pentru susţinerea altor domenii strategice ale economiei.
g) respectarea angajamentelor internaţionale ale României cu FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială;
h) adoptarea de urgenţă în prima jumătate a lunii ianuarie, în sesiune extraordinară a Parlamentului, a proiectului Legii bugetului de stat.
Dragi colegi,
realitatea economică a anului 2009 ne-a oferit o poză exactă a modelului de dezvoltare economică a ţării din anii precedenţi, model care, după părerea mea, nu mai poate fi continuat. Prea mult s-a contat în dezvoltarea ţării în trecut pe datorie şi consum. Mai mult decât atât, atunci când am avut ani de creştere economică, în loc să realizăm investiţii majore în infrastructură, şcoli, spitale, agricultură, mediu şi altele, s-au risipit bani publici şi am ajuns la deficite bugetare excesive. Acum, relansarea şi creşterea economică trebuie regândită pe alte baze, pornind de la continuarea reformelor structurale ale statului pe care le-am început, continuând cu raţionalizarea cheltuielilor bugetare şi salarizarea în sectorul public, dar şi un alt mod de politică fiscală şi orientarea acestei politici fiscale a statului în direcţia unor măsuri care să susţină investiţiile, locurile de muncă şi creşterea productivităţii.
3. Respectarea angajamentelor cu Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială şi Comisia Europeană. Nerespectarea acestor angajamente ar conduce la cel puţin următoarele elemente:
- creşterea costurilor finanţărilor alternative, în condiţiile în care jumătate din tranşele trei şi patru ar trebui să contribuie la finanţarea deficitului propus pentru anul 2010;
- modificarea în sens negativ a ratingului de ţară a României;
- amânarea procesului de reluare a creşterii economice;
- presiuni suplimentare de depreciere a monedei naţionale;
- încetinirea, prin eventuala creştere a ratelor dobânzilor, a procesului de creditare a sectorului privat.
Sunt doar câteva dintre consecinţele nerespectării angajamentelor internaţionale pe care România le are.
4. Trecerea la elaborarea bugetului de stat în sistem multianual. Acest tip de abordare va aduce o îmbunătăţire majoră în practica bugetară, va impune o responsabilitate mai mare în cheltuirea banului public, va încuraja dezvoltarea proiectelor de investiţii pe mai mulţi ani.
5. Revizuirea sistemului de pensii pentru asigurarea sustenabilităţii financiare a acestuia. Dacă vom continua în acelaşi ritm pe care îl avem în momentul de faţă, nu peste mult timp nu vom mai avea resurse financiare pentru plata pensiilor. Spun asta în condiţiile în care şi anul acesta bugetul de stat trebuie să împrumute bugetul de pensii cu peste 1,5 miliarde de euro. Până când poate continua acest ritm? Până când vom ajunge în situaţia de a nu mai avea bani la bugetul de stat şi ar trebui să îi transferăm la bugetul asigurărilor sociale. De aceea, reforma sistemului de pensii urmăreşte două obiective majore:
- în primul rând, asigurarea sustenabilităţii financiare a sistemului public de pensii, pe baza principiului contributivităţii şi solidarităţii sociale şi
- eliminarea inechităţilor şi anomaliilor care mai există în sistemul public de pensii.
6. restructurarea aparatului administraţiei publice pe principii de eficienţă şi performanţă. Această măsură se subsumează obiectivului fundamental de modernizare a statului. Vom realiza o evaluare instituţională a funcţiilor, structurilor instituţionale şi a competenţelor entităţilor din sectorul public cu scopul de a elimina suprapunerile, de a simplifica fluxurile de lucru şi de a consolida profesionalismul personalului pe baza standardelor de cost. Vreau, de asemenea, să ştiţi că nu tratez personalul bugetar ca pe un număr abstract, ca pe o entitate ce trebuie să fie disponibilizată fără niciun fel de raţiune şi fără niciun fel de analiză. Orice restructurare trebuie să fie făcută numai acolo unde este necesar şi după o analiză preliminară, pe baza standardelor de cost cantitative şi calitative. Aceasta înseamnă că trebuie să ştim exact ce servicii se oferă populaţiei de către diversele entităţi ale administraţiei publice şi câte persoane sunt necesare pentru ca aceste servicii să fie oferite populaţiei. În unele sectoare avem prea multe persoane. În altele, avem prea puţine. De aceea trebuie făcută această analiză. Nu în ultimul rând, vreau să se ştie că aceste măsuri care vizează restructurarea aparatului bugetar trebuie să fie însoţite de măsuri pentru susţinerea şi sprijinirea persoanelor care vor face obiectul restructurării aparatului de stat. Pe lângă ajutorul de şomaj, avem în vedere oferirea posibilităţilor de recalificare profesională, utilizând atât intervenţia statului, cât şi fondurile europene în materie, sau oferirea de politici fiscale atractive pentru întreprinderile care angajează persoane disponibilizate, prin faptul că aceste întreprinderi vor beneficia de o reducere sau de un sprijin fiscal pentru o anumită perioadă de timp, de a nu plăti contribuţiile sociale ale angajatului şi ale angajatorului, pentru a stimula încadrarea în muncă a acelora care urmează a fi disponibilizaţi. În condiţiile creşterii economice, chiar de 1,3%, din anul 2010, putem concepe, în marja bugetară pe care o avem, ca pentru acele întreprinderi, pentru acei agenţi economici, care vor angaja persoane disponibilizate, şomeri, să le acordăm aceste facilităţi fiscale la plata contribuţiilor sociale, pentru o perioadă de timp, astfel încât să stimulăm preluarea lor în sectorul privat pentru a construi statul pe baze sănătoase.
7. Descentralizarea, inclusiv financiară, a administraţiei publice prin delimitarea clară a competenţelor pe principii europene, în scopul creşterii puterii de decizie, cu respectarea principiului subsidiarităţii şi introducerea standardelor de cost. Avem în vedere perfecţionarea sistemului de colectare a taxelor şi impozitelor prin sistemul ghişeului unic. Descentralizarea administraţiei publice trebuie să continue. Noţiunea de manager public trebuie extinsă în toate laturile serviciilor oferite cetăţeanului - fie că vorbim de sănătate, poliţie, şcoală, primării, administraţii fiscale sau protecţie socială, toate trebuie subordonate principiului eficienţei, iar eficienţa este dată de calitatea serviciilor oferite cetăţenilor, de modul de cheltuire a banului public, de predictibilitatea şi capacitatea de a oferi proiecte noi, proiecte viabile pentru comunitate, de absorbţie a fondurilor europene.
8. Sprijinirea mediului de afaceri şi elaborarea unui set de politici noi pentru sprijinirea IMM-urilor. Una din direcţiile de acţiune avute în vedere urmăreşte facilitarea accesului întreprinderilor la fondurile structurale europene şi la mecanismele de finanţare puse la punct prin intermediul EXIM Bank, CEC, al Fondului Român de Garantare pentru IMM, Fondului de Garantare pentru Agricultură, Fondului Român de Contragantare pentru IMM înfiinţat în anul 2009.
9. Consolidarea clasei de mijloc şi solidaritatea activă pentru cei aflaţi în nevoie. Ştim cu toţii că o democraţie nu se poate consolida fără existenţa unei clase de mijloc consistente şi care să dea stabilitate unei ţări, dar nu putem rezista, de asemenea, ca societate democratică, dacă-i uităm pe cei care au nevoie de suportul statului, în vederea asigurării egalităţii de şanse şi a protecţiei sociale active. Vreau să-i asigur pe toţi românii că nimeni nu va fi uitat, nimeni nu va fi abandonat, indiferent unde locuieşte, la sat sau la oraş. Nu vom avea probleme cu plata salariilor, pensiilor şi a alocaţiilor sociale. Vom menţine pensia socială minimă şi vom corecta acele situaţii dificile pentru persoanele care nu au pensie şi trăiesc doar din unele indemnizaţii foarte mici. De asemenea, pentru aplicarea principiului egalităţii de şanse, vom viza creşterea continuă a calităţii vieţii persoanelor cu handicap şi sprijinirea familiilor aparţinătoare. Nu în ultimul rând, vom avea în vedere dezvoltarea sistemului de consiliere juridică gratuită, precum şi a serviciilor de îngrijire a persoanelor vârstnice, inclusiv - aşa cum am spus - prin construcţia în fiecare judeţ a unei case de bătrâni pentru pensionarii singuri sau fără suport familial.
10. Sprijinirea creării de noi locuri de muncă, inclusiv în mediul rural, protejarea şi creşterea graduală a puterii de cumpărare a populaţiei.
11. Realizarea Programului Naţional pentru construirea de locuinţe sociale şi pentru tineri. Avem în vedere aici continuarea, în ritm susţinut, prin Ministerul Dezvoltării şi Turismului, a acestor programe masive de investiţii publice, fie că vorbim de programul de construcţie de locuinţe sociale pentru persoanele cu venituri reduse, fie că vorbim de programul de construcţie de locuinţe pentru tineri. Avem în vedere aici continuarea programului ANL, inclusiv posibilitatea de vânzare către cei care deţin locuinţe ANL în proprietate, precum şi programe de construcţie de locuinţe pentru cei evacuaţi din casele naţionalizate pentru că, repet, statul are în continuare o datorie faţă de cei care au fost evacuaţi din casele naţionalizate şi faţă de cei ce, la rândul lor, au avut în trecut o casă în proprietate care, din diverse motive, a fost pierdută, fie că a fost naţionalizată, fie că a fost demolată în urma procesului de modernizare. Nu în ultimul rând, aceste programe vor continua politica investiţiilor publice masive în infrastructură, pe care dorim să o avem şi în anul viitor.
12. Accelerarea sistemului de absorbţie a fondurilor europene şi asigurarea resurselor financiare necesare pentru cofinanţarea proiectelor realizate. Am adoptat încă din acest an măsurile de simplificare a procedurilor pentru creşterea gardului de absorbţie a fondurilor europene. Anul 2010 va fi anul în care vom culege rodul muncii noastre în materie de absorbţie a fondurilor comunitare desfăşurate în anul 2009 şi îi mulţumesc aici şi domnului fost vicepremier Dan Nica pentru munca pe care am desfăşurat-o împreună în anul 2009 ca miliarde de euro să fie contractate de la Uniunea Europeană. Comitetul interministerial pe care l-am avut în 2009 îl vom continua şi în 2010, împreună cu domnul vicepremier Markó Béla, astfel încât programul absorbţiei fondurilor comunitare să fie unul de succes, pentru că reprezintă cu adevărat una din şansele modernizării României. Aceşti bani stau la îndemâna noastră, stau la îndemâna capacităţii noastre de a aduce în ţară, printr-o cooperare directă cu autorităţile locale, cu mediul de afaceri şi cu simplificarea procedurilor de funcţionare a statului. Mai avem de lucru aici la simplificarea legislaţiei în materia achiziţiilor publice, mai avem de lucru la simplificarea procedurilor care vizează absorbţia fondurilor comunitare. Mai avem de lucru la sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii care au obţinut fonduri europene, dar au probleme cu contractarea creditelor pentru partea de cofinanţare, în vederea susţinerii acestora. Sunt lucruri pe care le ştim şi pe care le putem realiza în perioada următoare.
13. Sprijinirea prin măsuri concrete a agriculturii, în vederea dezvoltării industriei alimentare, modernizarea satului şi reabilitarea sistemului naţional de irigaţii. Obiectivul central, dragi colegi, dragi români, în domeniul agriculturii este acela de a transforma România dintr-o ţară importatoare de produse agroalimentare într-una exportatoare de produse agroalimentare şi sper că nu va fi prea departe timpul în care în supermarket-urile din România să găsim cu adevărat produse româneşti în majoritatea lor şi să nu fim nevoiţi să cumpărăm în continuare produse aduse din import. Nu este firesc ca într-o ţară, care a fost cândva grânarul Europei, 70% din ce înseamnă produse agroalimentare să fie aduse din afară. Nu mai e cazul acum să stabilim cui aparţine vina. Toate guvernele de până acum au aici o pondere a greşelilor pe care le-au făcut. E cazul ca împreună să punem la punct această strategie comună de a face din agricultură un domeniu care să aducă prosperitate, bani şi, în ultima instanţă, sănătate românilor, pentru că produsele noastre sunt de cele mai mult ori mult mai bune decât alte produse. Şi poate nu va fi departe ziua când mergând în Uniunea Europeană vom găsi în supermarket-urile din ţările UE produse româneşti, aşa cum, de altfel, ne-o dorim cu toţii. De aceea, susţinerea financiară a agriculturii prin programe multianuale, stimularea înfiinţării de depozite pentru colectarea, sortarea şi valorificarea produselor agricole constituie o prioritate majoră de a da ţăranului român care munceşte şansa de a trece de la agricultura de subzistenţă, de pe-o zi pe alta, şansa unui câştig real din agricultură, printr-o politică adecvată a statului. Iar acest lucru nu se poate face decât dacă noi, ca stat, intervenim cu măsuri active pentru a-i încuraja pe fermieri, de a-i încuraja pe oamenii de afaceri să construiască în mediul rural sau în împrejurimile celui rural fabrici, întreprinderi pentru prelucrarea produselor agroalimentare. Pentru asta, putem utiliza inclusiv mecanismul garanţiilor guvernamentale pentru a-i sprijini. E mult mai uşor atunci ca ţăranul să-şi vândă produsul acolo, acasă la el, şi să primească un preţ decent, cu care să poată să-şi întreţină familia şi dezvolta în continuare agricultura. Dacă de acolo vor pleca produse finite - brânzeturi, produse din carne - vom câştiga cu toţii: şi ţăranul, fermierul, dar şi noi ca societate. Asta stă la îndemâna noastră şi putem să o facem. Modernizarea satului reprezintă un obiectiv strategic al Programului de guvernare şi nu e mare lucru. De fapt, ce aşteaptă oamenii de la sat de la noi? Aşteaptă să finalizăm ABC-ul civilizaţiei infrastructurii din România. Ce înseamnă abecedarul, ce înseamnă ABC-ul civilizaţiei infrastructurii? Asfalt, bec, canalizare. Suntem în secolul XXI şi avem, încă, din nefericire, atâtea comunităţi rurale, care nu au asfalt, care nu au iluminat, care nu au canalizare. Printr-un efort comun al Ministerului Agriculturii, al Ministerului Dezvoltării, al absorbţiei fondurilor comunitare, printr-o prioritate a noastră, a tuturor, putem moderniza satul românesc şi, cu acea ocazie, tinerii noştri să rămână în continuare la sat, cei care doresc, dar vor rămâne acolo numai dacă vor avea acelaşi tratament, pe care îl au şi tinerii de la oraş, cu aceleaşi şanse de a se împlini în viaţă, fie că e vorba de viaţa de familie sau viaţa profesională sau de condiţiile de locuit şi de trai. O şcoală bună, un spital, un dispensar, un drum asfaltat, un sat sau comună, care să nu aibă probleme cu electrificarea şi cu locuri de muncă acolo - sunt lucrurile elementare pe care le putem împlini.
14. Dezvoltarea în ritm rapid a infrastructurii. În 2009 am alocat pentru infrastructură 20% din banii bugetului. O vom face şi în anul 2010. Dacă m-aş referi doar la infrastructura rutieră, în cadrul programului care vizează autostrăzile, vizăm realizarea acelui pact naţional 'Autostrăzile României' pentru stabilirea proiectelor de autostrăzi care vor fi finalizate până în 2020, cu asigurarea coerenţei şi continuităţii în finanţarea corespunzătoare. În cadrul acestor proiecte avem în vedere finalizarea tronsoanelor de pe Coridorul IV paneuropean între Nădlac şi Sibiu, total 349 de kilometri, şi între Cernavodă şi Constanţa, inclusiv Centura Constanţa, în total 74 de kilometri, la nivel de autostradă, până în anul 2012. De asemenea, în privinţa Autostrăzii Transilvania avem în vedere finanţarea porţiunii între Târgu Mureş şi Borş, 254 de kilometri, urmând ca pentru porţiunea Târgu Mureş - Braşov, 161 de kilometri, să fie identificate alte soluţii de finanţare şi realizare. Urmărim finalizarea tronsonului de autostradă Bucureşti-Comarnic, 110 kilometri, urmând ca tronsonul Comarnic-Braşov, 56 de kilometri, să fie realizat prin concesiune, cu finalizare în 2014; începerea lucrărilor la autostrada Ploieşti-Buzău-Focşani, parte a Coridorului IX paneuropean şi la autostrada Focşani-Săbăoani, 140 de kilometri, începerea lucrărilor la autostrada Târgu Mureş - Iaşi şi la Autostrada Sudului Bucureşti-Alexandria-Craiova; de asemenea, realizarea studiilor de fezabilitate şi proiectare la autostrada Lugoj - Caransebeş - Orşova - Drobeta Turnu Severin - Craiova - Calafat, parte a Coridorului paneuropean IV B. În privinţa drumurilor naţionale, avem în vedere finalizarea lucrărilor de lărgire la patru benzi a centurii existente a Bucureştiului, astfel încât să se poată ocoli, atât prin nord, cât şi prin sud. Refacerea a patru mii de kilometri de drumuri naţionale la nivel calitativ european, la care se adaugă programul de zece mii de kilometri de drumuri judeţene. De la Ministerul Dezvoltării Regionale şi a Turismului - iniţierea demersurilor pentru realizarea podului peste Dunăre, la Turnu Măgurele - Nicopole, şi conectivitatea cu Autostrada Sudului. Şi, nu în ultimul rând în acest domeniu, realizarea, până la sfârşitul mandatului, adică până la finele anului 2012, a Programului naţional de variante ocolitoare ale oraşelor. Ştim ce chin este pentru fiecare om care locuieşte în oraş să suporte dificultăţile traficului greu. De aceea, avem în vedere variante ocolitoare cu finanţare de la bugetul de stat: Oradea - Iaşi Sud; Suceava-Bucureşti, lărgirea la patru benzi; Tecuci - Sebeş - Horezu - Sânnicolau Mare; Tulcea - Cluj Est totalizând 206 kilometri. Variante ocolitoare cu finanţare prin programe /.../: Miercurea Ciuc - Ciceu - Siculeni; Odorheiu Secuiesc - Cristuru Secuiesc - Gheorgheni - Aleşti Sud - Aleşti Nord - Ştei - Huşi - Bistriţa - Topliţa - Tuşnad - Huedin - Bârlad - Timişoara Sud - Sighişoara - Făgăraş - Paşcani - Roman - Roşiorii de Vede - Vatra Dornei - Câmpulung Moldovenesc, Titu, Târgovişte, Adjud, Craiova Sud, Budeşti - Buftea - Dej - Fălticeni - Filiaş - Mangalia- Mihăileşti - Pucioasa - Târgu Frumos - Târgu Jiu - Săcuieni - Valea lui Mihai - Carei - Caracal - Alexandria, toate aceste centuri ocolitoare totalizând 280 de kilometri. Variante ocolitoare cu finanţare ISPA: Adunaţii Copăceni - Drobeta Turnu Severin - Mehadia - Plogova - Caransebeş - Lugoj, toate totalizând 54 kilometri. Şi variante ocolitoare cu finanţare din credite externe: Bacău - Târgu Mureş - Reghin - Mediaş - Timişoara - Slatina - Braşov, totalizând 143 kilometri. Sunt obiective care se pot realiza şi care, utilizând sursele de finanţare pe care le-am menţionat, cu sprijinul şi suportul dumneavoastră, putem aduce în aceste oraşe liniştea vieţii de zi cu zi, eliminând, traficul greu care paralizează de cele mai multe ori circulaţia în oraşele, localităţile despre care am vorbit.
15. Reforma în domeniul educaţiei: Aici, lucrurile sunt foarte simple. Orice familie îşi doreşte pentru copilul său să aibă o grădiniţă, o şcoală mai bună, acces la liceu şi la facultate. Vom reevalua proiectul legii educaţiei naţionale. Vom vedea care au fost observaţiile Curţii Constituţionale şi sunt convins că, prin implementarea legii educaţiei naţionale, vom avea în România educaţia pe care cu toţii o aşteptăm, la standarde europene, şi care va schimba din temelii modul în care vom privi educaţia, de la mutarea accentului în educaţie de la informaţie spre competenţe, de la mutarea accentului de la centralizare spre descentralizare în actul de învăţământ, de la profesionalizarea actului educaţional la diferenţierea universităţilor, atât de necesară pentru învăţământul superior.
16. Reforma în domeniul sănătăţii: obiectivul îl constituie îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei, creşterea calităţii vieţii, în condiţiile compatibilizării sistemului sanitar românesc cu cel din Uniunea Europeană. Dintre direcţiile de acţiune pe care Guvernul le are în vedere amintesc
- corelarea asigurărilor medicale cu reforma sistemului de sănătate publică
- punerea în aplicare a unui program naţional de investiţii care să permită dezvoltarea infrastructurii sanitare la standardele europene în maxim opt ani, inclusiv prin atragerea de fonduri europene
- elaborarea planului naţional de paturi, corelat cu nevoile de asistenţă medicală a populaţiei
- şi, nu în ultimul rând, introducerea de standarde pentru toate nivelurile de sistem sanitar românesc şi a unui sistem de asigurare a calităţii serviciilor medicale.
17. Continuarea procesului de reformă în domeniul justiţiei: Aici vreau să fiu foarte clar. Principiul potrivit căruia nimeni nu este mai presus de lege trebuie să fie aplicat şi respectat. Neimplicarea politicului în actul de justiţie este un bun care se câştigă în fiecare zi şi care trebuie să fie continuat, astfel încât în faţa legii, indiferent că este vorba de demnitar sau de simplu cetăţean, toţi trebuie să fim trataţi în manieră egală. Adoptarea codurilor de procedură civilă şi penală şi începerea pregătirii sistemului judiciar pentru implementarea etapizată a celor patru coduri constituie un obiectiv prioritar. Şi, nu în ultimul rând, reducerea duratei proceselor şi ameliorarea stării resurselor umane şi a reorganizării sistemului judiciar împreună cu îmbunătăţirea legislaţiei privind funcţionarea CSM constituie câteva dintre obiectivele pe care le avem în vedere în domeniul justiţiei.
18. Lărgirea sferei drepturilor minorităţilor naţionale pentru păstrarea identităţii culturale, etnice ale comunităţilor minoritare, promovarea unei politici bazate pe principii europene în domeniul culturii şi patrimoniului. Dintre principiile generale pe care le avem în vedere în acest domeniu amintesc: susţinerea şi promovarea drepturilor culturale fundamentale ale tuturor cetăţenilor; acces la cultură şi participare la viaţă culturală; susţinerea, respectarea şi protejarea dreptului la diversitate culturală, religioasă şi lingvistică, recunoscut ca atare de Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene; promovarea culturii, ca factor important în procesul de dezvoltare durabilă; protejarea şi respectarea identităţilor culturale, a tradiţiilor şi moştenirii culturale. Şi, nu în ultimul rând, promovarea patrimoniului naţional, inclusiv cel ce aparţine culturii minorităţilor naţionale.
19. Asigurarea securităţii energetice a României şi a cetăţenilor săi, inclusiv prin promovarea tehnologiilor ecologice alternative. Aici avem în vedere actualizarea strategiei energetice a României şi adoptarea unui program naţional de creştere a eficienţei energetice, care ar permite reducerea dependenţei de importurile de energie, creşterea competitivităţii industriei şi reducerea emisiilor de gaze care produc efect de seră.
20. Relansarea turismului şi a sportului, ca domenii de importanţă naţională. Avem câteva domenii strategice, aşa cum am spus, care stau la îndemâna noastră pentru a fi fructificate. Agricultura, turismul, sportul, energia, tehnologia avansată sunt domenii unde avem şi putem avea avantaje competitive în raport cu alte ţări. Stă în puterea şi priceperea noastră ca ele să devină cu adevărat domenii care să poată fi valorificate. În domeniul turismului vizăm în continuare creşterea competitivităţii şi atractivităţii României ca destinaţie turistică şi a turismului românesc la nivel regional şi internaţional. Creşterea calităţii produselor şi serviciilor turistice din România: fără îmbunătăţirea acestor standarde care să vizeze calitatea serviciilor turistice să nu ne aşteptăm că românii vor prefera turismul românesc, sau că străinii vor veni la noi în ţară. S-au făcut paşi importanţi, dar aici cred că împreună, printr-un parteneriat pe care să-l avem cu autorităţile locale, cu mediul de afaceri, cu cei care lucrează în industria hotelieră, în turism, putem asigura servicii de calitate, pentru că şi asta stă la îndemna noastră. Alţii pot, noi de ce nu am putea să avem servicii de calitate prin care să fim la standardele existente în Uniunea Europeană? În privinţa tineretului, pe lângă susţinerea tinerilor din mediul rural şi din familiile cu posibilităţi reduse în vederea asigurării egalităţii de şanse, vizăm promovarea unui pachet de legi pentru tineret, ce va cuprinde Legea tineretului, Legea voluntariatului şi a intershipului, şi alte măsuri legislative. Ne spun foarte mulţi tineri, foarte mulţi absolvenţi: "daţi-ne o şansă să ne putem pune în practică expertiza pe care am dobândit-o pe băncile facultăţii". De la reglementarea practicii profesionale trebuie să existe un sistem al intershipului, aşa cum există peste tot în lume în ţările democratice, prin care tinerii să aibă posibilitatea, agenţii statului să fie obligaţi să instituie un mecanism de colaborare cu universităţile, cu facultăţile, pentru a putea primi studenţii care sunt în instituţiile de învăţământ superior să-şi pună în practică ceea ce învaţă la facultate. Iar după aceea, să fructificăm acest avantaj major al tineretului care este bine pregătit şi trebuie să-şi găsească în primul rând o şansă în România, în funcţia publică de la noi, sau în mediu privat din ţara noastră. Aici am făcut prea puţin. Şi fiecare credem că tânărul „se descurcă” după ce termină facultatea. Trebuie să existe un cadru instituţionalizat în care, în funcţie de performanţă, de capacitate, tânărul să ştie că are posibilitatea să-şi valorifice în ţară ceea ce a învăţat. Sunt mulţi tineri care termină facultatea, urmează masteratul, urmează o bursă în străinătate, vin cu specializarea în ţară şi nu au posibilitatea să ocupe un loc de muncă. De ce? Pentru că sistemul nostru încă nu este bine pregătit să-i accepte şi să-i implice în viaţa publică prin nişte reguli clare şi precise, în care să ştie toţi care sunt standardele, ce trebuie să ştie, iar atunci să aibă asigurată şi egalitatea de şanse pentru fiecare. În domeniul sportului - elaborarea Strategiei Naţionale, cu accent pe sportul de masă, şi a unei noi legi în domeniul sportului, armonizată cu prevederile UE în materie. Nu trebuie să avem reţineri să promovăm sportul de masă. Cred că este un lucru extrem de bun ca, de la şcoala primară până la universitate şi de la universitate până la viaţa adultă, la viaţa profesională, să promovăm sportul ca element, în primul rând, de menţinere a sănătăţii, ca element care ne conferă nouă, ca societate, posibilitatea de a ne dezvolta sănătos şi de a putea face faţă la provocările vieţii cotidiene. Am uitat această faţetă şi ne mirăm că nu avem rezultate, aşa cum ne-am aştepta, la marile competiţii internaţionale sau la olimpiade. De unde să avem, dacă baza de selecţie se reduce tot mai mult? Sportul de masă poate fi şi o oportunitate pentru noi talente care pot fi recrutate şi, după care, să fie pregătite în centre speciale pentru a obţine performanţă. Pentru aceasta vom avea o politică orientată spre susţinerea sportului de masă.
21. Consolidarea rolului şi statutului României în UE, ca al şaptelea stat ca mărime în UE. Aici avem în vedere, printre obiectivele de politică externă, punerea în valoare cu mai mare eficacitate a beneficiilor ce decurg din statutul României de membru al UE şi al NATO şi consolidarea cu mai mare pragmatism a parteneriatelor pe care România le-a dezvoltat în ultimii ani, fiind prioritare dimensiunea europeană şi cea euroatlantică.
22. Societatea informaţională: Spuneam că avem acest avantaj competitiv al tehnologiei avansate. Important este să avem înţelepciunea să o fructificăm. Dezvoltarea sistemului electronic de achiziţii publice SEAP stă la îndemâna noastră şi ne aduce un dublu beneficiu. Vreau să ştiţi că din extinderea Sistemului achiziţiilor publice prin mijloace electronice, de la 3 la 14%, am economisit anul acesta peste un miliard de euro. Ne propunem ca şi în perioada următoare să extindem acest mecanism al achiziţiilor publice prin mijloace electronice, prin SEAP, iar în 2010 să ajungem la 30%, care înseamnă alte miliarde de euro ce vor veni la bugetul de stat prin acest mecanism al licitaţiilor. Şi nu în ultimul rând, aplicarea unui cadru strategic unitar şi coerent vizând strategia România digitală.
23. Apărare, ordine publică şi siguranţa cetăţeanului: Armata a fost, este şi rămâne un vector important pentru promovarea şi consolidarea credibilităţii externe a României. Armata României trebuie să continue procesul de modernizare şi să dispună de infrastructura necesară pentru a-şi putea îndeplini misiunile încredinţate. Obiectivul strategic al actului guvernamental în domeniul apărării naţionale îl reprezintă dezvoltarea la un nivel ridicat a capacităţii de decizie şi acţiunea organismului militar, adaptarea cadrului legislativ în vederea afirmării intereselor României şi valorificării oportunităţilor în cadrul comunităţii europene, euroatlantice şi internaţionale. În privinţa siguranţei cetăţeanului, este un domeniu care ne vizează pe toţi, de la ieşirea din casă până la locul de muncă şi, din nou, la momentul când ne întoarcem acasă, de la siguranţa copilului nostru, din momentul în care pleacă la şcoală, este în oraş, până se întoarce acasă. Sunt convins că Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin ceea ce va face, va contribui în continuare la creşterea gradului de siguranţă şi protecţie pentru cetăţeni, combaterea infracţionalităţii şi criminalităţii, combaterea traficului şi consumului de droguri. Vreau să ştim că aici avem un obiectiv prioritar cu toţii pentru ceea ce înseamnă pentru siguranţa familiilor noastre, siguranţa copiilor noştri, pericolul drogurilor. Soluţie alternativă la droguri o reprezintă educaţia, şcoala, locul de muncă. Orice este mai bine decât ca un tânăr, un copil să fie atras în consumul de droguri sau în găşti de cartier, în acte de violenţă. Prin politicile pe care guvernul le va promova, trebuie să oferim aceste soluţii alternative tinerilor noştri, pentru că tentaţiile sunt imense, iar dacă nu vom reuşi, printr-o politică coerentă, împreună cu părinţii, cu şcoala, cu mediul de afaceri, să stabilim politici care să fie mult mai atractive decât alternativele găştilor de cartier, a violenţei, a drogurilor, vom avea noi o problemă, ca societate. E mult mai uşor să previi, decât să corectezi după ce răul s-a produs. Aderarea la spaţiul Schengen în 2011 rămâne obiectiv prioritar al Guvernului, pentru a asigura deplina libertate de mişcare a cetăţenilor români. Şi, nu în ultimul rând, aş spune câteva cuvinte şi despre românii de pretutindeni. Statul nostru trebuie să aibă grijă de cetăţenii săi, indiferent unde aceştia locuiesc sau muncesc. Fie că e vorba de Canada, America sau UE sau oriunde în lume, statul român trebuie să-i protejeze, statul român trebuie să se intereseze pentru ca drepturile lor să fie respectate şi acest lucru se poate face printr-o implicare a statului în colaborarea cu organismele europene, Comisia Europeană, Parlamentul European, dar şi cu alte organisme internaţionale. Să nu uităm că şi în trecut, şi acum, prin contribuţia lor financiară, cetăţenii români care sunt în afara graniţelor susţin economia românească. Le datorăm respect şi le datorăm respectarea legii şi a legalităţii în ceea ce priveşte protejarea drepturilor şi libertăţilor prevăzute de Constituţie şi de documentele internaţionale.
În final, doamnelor şi domnilor parlamentari, vă rog să-mi permiteţi să vă prezint structura Guvernului şi lista membrilor Cabinetului, iar aici fac o precizare: Guvernul are 15 ministere, la care se adaugă primul ministru şi viceprim-ministrul.
Spuneam încă de la început că anul 2010 va fi încă un an greu şi primul semnal trebuie să-l dea în continuare demnitarii cu privire la restrângerea cheltuielilor bugetare. Am restrâns cu patru numărul ministerelor faţă de guvernul anterior - nu avem 19, ci avem 15 ministere - şi acest demers de restrângere a cheltuieilor bugetare, de eliminare a risipei trebuie să fie continuat pentru că, înainte de a da orice om afară, trebuie întâi să eliminăm risipa şi să restrângem cheltuielile acolo unde sunt în exces. În ceea ce priveşte lista membrilor Cabinetului, ea este următoarea şi o s-o prezint în minutele care urmează:
- Prim-ministru - Emil Boc;
- viceprim-ministru - Marko Bela;
- ministrul Administraţiei şi Internelor - Vasile Blaga;
- ministrul Finanţelor Publice - Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu;
- ministrul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri - Adriean Videanu;
- ministrul Afacerilor Externe - Teodor Baconschi;
- ministrul Transporturilor şi Infrastructurii - Radu Berceanu;
- ministrul Mediului şi Pădurilor - Laszlo Borbely;
- ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului - Elena Gabriela Udrea;
- ministrul Apărării Naţionale - Gabriel Oprea;
- ministrul Culturii şi Patrimoniului Naţional - Kelemen Hunor;
- ministrul Justiţiei - Cătălin Marin Predoiu;
- ministrul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale - Gabriel Sandu;
- ministrul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale - Mihai Constantin Şeitan;
- ministrul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului - Daniel Petru Funeriu;
- ministrul Sănătăţii - Cseke Attila;
- ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - Mihai Dumitru.
Doamnelor şi domnilor parlamentari, distinşi colegi,
aceasta este echipa guvernamentală, acestea sunt axele programului de guvernare pe care intenţionăm să le punem în aplicare în perioada următoare. Vă cerem sprijinul şi suportul dumneavoastră pentru a avea un guvern stabil şi a da României şansele de modernizare, pe care toţi românii le aşteaptă.
Vă mulţumesc tuturor!
(Astfel Emil Boc a prezentat Programul de guvernare şi lista membrilor Cabinetului, în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului)
Emitent: Guvernul Romaniei – Biroul de presa
Data: 23.12.2009
