La adio TU

---

PD-L a depus motiunea de cenzura "Educatia ramane, Guvernul pleaca"

(29 octombrie 2008)

Doamnelor si domnilor senatori si deputati,

Parlamentarii semnatari ai listelor alaturate va prezinta o motiune de cenzura prin care va solicita votul pentru retragerea încrederii cu care a fost învestit Guvernul Tariceanu II, care a sfidat o lege votata în unanimitate de Parlamentul României, ignora drepturile cetatenilor acestei tari si genereaza o criza sociala de proportii.

Asa cum stiti, Parlamentul României a votat în unanimitate proiectul legislativ nr.263/05/2008 privind cresterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învatamânt, devenit, dupa promulgarea sa de catre Presedintele României, Legea 221/2008. Aceasta lege nu constituie o pomana electorala, asa cum o prezinta actualmente Guvernul, ci o forma de reparatie morala si financiara acordata uneia din cele mai importante categorii profesionale din România. Profesorii sunt oamenii de care depinde educatia copiilor nostri si viitorul loc al României în lume. Munca de profesor se desfasoara de cele mai multe ori în conditii umilitoare impuse de salariile de mizerie si de subfinantarea cronica. Dupa 2006, sistemul educational a primit banii necesari investitiilor în infrastructura si în echipamente, dar resursa umana a fost uitata permanent.

Cresterile salariale, de altfel mici, cu care s-a laudat permanent Guvernul "liberal" au fost înghitite de cresterea preturilor si de inflatie. Acest tratament nedemn a gonit numerosi profesori de lânga elevi, i-a silit sa îsi abandoneze catedrele si de multe ori sa plece din tara în cautarea unui venit decent. Profesorii nostri nu mai trebuie sa faca munci straine de ei, în afara tarii. Locul lor e în scoli bine utilate. Profesorii trebuie readusi în centrul societatii iar acest efort legitim presupune si o salarizare corecta.

În acest domeniu vital pentru calitatea generala a vietii, banul public trebuie sa fie folosit cât mai eficient pentru cresterea nivelului de performanta a actului educational. Investitia în educatie e obligatorie si nu suporta amânari si nu trebuie sa depinda de interese de partid.
Din aceste motive, Parlamentul României a votat în unanimitate legea majorarii salariilor profesorilor. Reforma educatiei poata fi dusa la bun sfârsit numai de profesori în masura sa îsi împlineasca vocatia de educatori si formatori ai viitorului.

Parlamentul României a votat aceasta lege luând nota de declaratiile repetate ale Primului Ministru Tariceanu, care a sustinut, înaintea votarii legii, ca tara cunoaste o crestere economica fara precedent si a dat asigurari ca tara nu va fi atinsa de criza economica mondiala. Mai mult, însusi ministrul liberal al educatiei a votat legea, alaturi de toti colegii sai din PNL, încredintati si ei, probabil, de realitatea spuselor presedintelui lor de partid. Toti parlamentarii au fost de acord ca a venit momentul sa votam pentru a finanta investitia capitala a unui stat - cea în viitorul copiilor nostri.

Premierul Tariceanu încearca sa învrajbeasca cetatenii împotriva profesorilor, spunând ca marirea salariilor acestora a generat criza din România, în conditiile în care niciun leu nu a fost înca platit în plus la salariile celor din educatie.
Mai mult, Primul-Ministru ascunde faptul ca fondurile alocate pe anul în curs sistemului de educatie nu au fost nici pe departe cheltuite. Guvernul a facut o practica din cheltuiala discretionara a fondurilor publice trimise în buzunarele clientelei politice si ale bugetarilor de lux din agentiile guvernamentale.

Alocarile bugetare date de Guvern în urma cu câteva zile pentru judetele conduse de PNL si PSD, si mai ales pentru colegiile în care candideaza sefii acestor partide, inclusiv premierul Tariceanu si Mircea Geoana, sunt de trei ori mai mari decât majorarea cu 50% a salariilor profesorilor.

Guvernul Tariceanu trebuie demis pentru ca încalca în mod flagrant regulile constitutionale. Legea pe care care Guvernul refuza sa o aplice acum a fost votata în unanimitate de Parlamentul României, unicul posesor de drept al suveranitatii nationale. În încercarea de a se opune aplicarii ei, Guvernul a trimis-o în fata Curtii Constitutionale, care a gasit-o conforma cu Constitutia. Si chiar dupa ce Presedintele României a promulgat-o, Primul Ministru Tariceanu a hotarât sa nu o puna în aplicare.
Astfel, Cabinetul Tariceanu se pune singur în afara legii, pentru ca, asa cum mentioneaza Constitutia României, nimeni nu este mai presus de lege.

De aceea, noi cerem ca Guvernul Tariceanu sa fie demis. În primul rând pentru ca a mintit si minte în continuare. În al doilea rând, pentru ca sfideaza institutia suveranitatii nationale - Parlamentul României. Si în al treilea rând, pentru ca îsi acopera minciunile încearca sa învrajbeasca diverse categorii sociale. Acesta este momentul în care se va vedea cui îi pasa de exigentele cetatenilor. Acest Guvern si toate cele care vor urma trebuie sa respecte Constitutia, care plaseaza Executivul sub controlul Legislativului. Prin atitudinea sa, acest Guvern sfideaza Parlamentul României, practic ne sfideaza pe noi toti si pe cei care ne-au trimis aici. Acest Guvern trebuie sa plece.

Noi, semnatarii motiunii, solicitam tuturor celorlalti parlamentari sa fie alaturi de cetatenii carora le vom cere din nou votul. Parlamentul trebuie sa retraga încrederea acordata Guvernului Tariceanu.

Emil Boc: PD-L cere respingerea de urgenta a OUG de blocare a salariilor profesorilor

(29 octombrie 2008)

Partidul Democrat Liberal, prin liderii grupurilor parlamentare, cere Birourilor Permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului dezbaterea şi respingerea în procedură de urgenţă a OUG a Guvernului privind blocarea salariilor cadrelor didactice.

Partidul Democrat Liberal solicită ca procedura de urgenţă în vederea respingerii OUG să fie de maximum trei zile pentru fiecare Cameră a Parlamentului.

Partidul Democrat Liberal cere tuturor partidelor parlamentare care au susţinut legea de majorare a salariilor cadrelor didactice să susţină şi să voteze, în Birourile Permanente ale Parlamentului, procedura şi termenele aferente propuse de PD-L.

Cerem tuturor parlamentarilor să respingă OUG şi astfel să-şi confirme votul dat pentru mărirea salariilor cadrelor didactice.

Emil Boc
Preşedinte al Partidului Democrat Liberal

Corul vânătorilor fără vânat

---

Corul Vânătorilor, Der Freischütz, Op.77 - Carl Maria von Weber

Guvern - conferinţă de presă Călin Popescu Tăriceanu Marţi, 28 Octombrie 2008 19:34

Călin Popescu Tăriceanu: Bună ziua. Fără îndoială că vă imaginaţi că a fost o discuţie laborioasă, o discuţie complicată pe măsura deciziei care trebuia să o luăm. O decizie importantă, spun eu, prin prisma faptului că poate să modifice în mod substanţial mersul României după o lungă perioadă de creştere economică şi o creştere a bunăstării către criza economică. Şi sigur că am dorit să luăm o decizie care să permită României să continue pe acest drum pozitiv pentru că mi se pare absolut firesc ca aceste eforturi de ani de zile, şi mai cu seamă în ultimii 4 ani, care s-au soldat cu consecinţe economice în ceea ce înseamnă puterea de cumpărare a cetăţenilor să nu fie năruite de o decizie greşită. Am analizat cu membrii cabinetului ce s-ar întâmpla dacă am da curs legii votate de Parlament şi promulgate de preşedinte. În mod clar din punct de vedere politic şi electoral un număr de voturi pentru partidul pe care-l conduc sau pentru mine, cum vreţi să o luaţi.

Nu ştiu dacă aţi înţeles. Am spus în ultima perioadă de nenumărate ori, că nu merg pe un astfel de calcul meschin. Pentru că în joc este viitorul României şi al cetăţenilor ei. Şi o spun cu toată responsabilitatea pentru că astfel de măsuri populiste şi demagogice, cum sunt cele legate de majorarea peste noapte cu 50% a salariilor nu au decât un orizont electoral: peste 5 săptămâni avem alegeri. Cei care promovează astfel de măsuri populiste îşi imaginează că aceste măsuri le vor aduce voturi. Am văzut că această problemă este dezbătută cu foarte multă seriozitate şi responsabilitate în media şi am văzut că există foarte mulţi cetăţeni care îşi dau seama că este o propunere cu totul şi cu totul nerealistă. Şi mă bucură acest lucru. Vă puteţi imagina că nu mi-am schimbat punctul de vedere şi că punctul de vedere al Guvernului este să nu punem în aplicare această lege pentru că nu vreau ca după un parcurs fericit România să se îndrepte din nou către criză economică, către inflaţie, către devalorizarea monedei naţionale. Pentru că trebuie foarte bine înţeles că o astfel de măsură, fără suport economic nu va face decât să reaprindă inflaţia şi să ducă la devalorizarea monedei naţionale, lucru care are însemna evident năruirea acestei iluzii după o foarte scurtă perioadă de timp. Vreau să subliniez că pentru ceea ce înseamnă categoria profesorilor, din care am făcut parte, nu am pregetat în aceşti 4 ani să iau măsurile pe care le-am considerat necesare. Sigur, întotdeauna în consultare cu partenerii sociali pentru majorarea veniturilor lor, în aşa fel încât veniturile să ţină seama de importanţa socială a profesiei lor. Ne-am ţinut de cuvânt şi în aceşti 4 ani am majorat salariile cu 93% în termeni reali 59% mai exact. Şi am să vă dau la sfârşit, prin grija Cameliei Spătaru, două grafice dintre care unul indică variaţia salariilor în funcţie de inflaţie. Cum au evoluat până în 2005 salariile pas în pas cu inflaţie. Cu alte cuvinte nu era nici un fel de majorare reală. Şi ce s-a întâmplat din 2005 din momentul în care inflaţia a rămas în urmă la un nivel coborât şi salariile au crescut în mod real şi deci puterea de cumpărare. Sigur că această majorare de 50% a fost decisă de o parte a clasei politice în Parlament, ştiţi bine. Subiectul de dezbatere publică au devenit profesorii şi regret, pentru că nu mi se pare firesc ca să se folosească de acest subiect mulţi politicieni ca subiect de dispută politică în preajma campaniei electorale. Pe de altă parte nu aş vrea să credeţi că Guvernul este întotdeauna lupul cel rău şi avem zâna cea bună care vine şi dă ceva. Dă ceva, dar nu ştim cum dă pentru că întotdeauna ar trebui să ne punem întrebarea şi cum reuşeşte să transforme în ceva fără să aibă bagheta fermecată. Zâna asta bună nu poate să facă chiar minuni. Nu suntem în domeniul poveştilor stimaţi reprezentanţi ai presei. Vreau să fiu foarte clar şi serios. Adică sigur că am folosit o metaforă. A trebuit să înţelegem că suntem totuşi pe pământ şi nu suntem în domeniul basmelor. Trebuie să vă readuc aminte că nici Parlamentul, când a făcut dezbaterea, şi nici preşedintele când a promulgat legea nu au indicat sursele de finanţare pentru această majorare spectaculoasă a salariilor. Au spus, am auzit, că sunt bani. Pur şi simplu, fără să aibă habar despre ce vorbesc. Sigur că bugetul are bani, dar nu putem să cheltuim toţi banii bugetului pe salarii. Nu există în nici o ţară din lume o cheltuire iresponsabilă a tuturor banilor pe salarii. Ne am angajat la programe de investiţii şi de aceea astăzi am hotărât să cerem sindicatelor din fiecare judeţ să indice autorităţilor locale care sunt obiectivele de investiţii la care doresc să renunţe. Prin urmare, fie că vorbim de grădiniţe, de şcoli, de licee, de campusuri şcolare, de şcoli de arte şi meserii, de universităţi, să ne indice la care se renunţă. Care investiţii le anulăm, care investiţii în curs nu le mai continuăm, care lucrări de reparaţii, modernizări şi dotări nu le mai facem? Şi în acelaşi rând am cerut Ministerul de Interne prin prefecţi să culeagă de la autorităţile locale punctul lor de vedere, ce doresc autorităţile locale: primarii, consiliile locale. Dacă sunt de acord cu anularea acestor investiţii. Şi nu în ultimul rând vreau: Comitetele de părinţi din şcoli să ne spună dacă ei consideră, ele consideră aceste măsuri de anulare a investiţiilor oportune, în aşa fel încât să punem capăt acestei dezbateri iraţionale. Luăm banii de la investiţii şi-i trecem la salarii, ca şi când învăţământul românesc nu ar avea nevoie de o infrastructură modernă. Am să vă dau al doilea element, al doilea grafic, care o să vă arate cum evoluează investiţiile începând din anul 2005, la ce cote deranjante s-au situat până în 2005, inclusiv în timpul mandatului doamnei Ecaterina Andronescu, care probabil îşi imaginează că şcoala se face numai cu salarii. Nu se face numai cu salarii. Se face şi cu salarii, dar se mai face şi cu altceva. Cu infrastructură solidă, care să permită realizarea unui proces educaţional modern. Îmi pare rău că cifrele pe care le-am dat, inclusiv cele pe care le-am trimis preşedintelui ţării, nu au fost luate în seamă. Îmi pare foarte rău că aceste cifre argumentau solid care ar fi impactul legii asupra economiei. Preşedintele nu numai că nu le-a luat în seamă, dar le-a şi luat în derâdere spunând că este vorba de o manipulare şi o exagerare. Şi am să vă dau două exemple. În scrisoarea pe care am trimis-o preşedintelui i-am spus că aceste măsuri vor duce la diminuarea ratingului de ţară. Din păcate, după câteva zile, ştiţi bine, ieri, Agenţia Standard... a diminuat ratingul de ţară al României. Nu este singurul lucru care s-a întâmplat. Am vorbit despre riscul unor consecinţe negative asupra economiei. Ştiţi bine că în ziua în care preşedintele a promulgat legea. Ce s-a întâmplat? Cursul leului s-a deteriorat imediat şi bursa a trebuit să fie închisă. Deci nu sunt exagerări, ci au fost aprecieri obiective asupra impactului, asupra economiei. NU cred că am exagerat cu nimic în ceea ce am spus, după cum nu am exagerat când am spus că la anul nu vom mai putea avea acelaşi ritm de creştere economică. Iată că ce spune astăzi viceguvernatorul Băncii Naţionale: Calculele BNR indică o creştere economică de 4,6% în 2009 faţă de ceea ce avem anul acesta. Nu cred că putem să afirmăm că decizia pe care trebuie să o luăm nu are legătură cu criza financiară internaţională. Vreau să vă pun la curent că pe 7 noiembrie va avea loc la Bruxelles o reuniune a şefilor de stat şi Guvern la care se va discuta din nou despre efectele crizei financiare şi economice. Şi nu ştiu cum vom explica noi, în condiţiile în care toate ţările introduc măsuri de austeritate, că noi cheltuim în plus cu 50% pe salariile categoriilor de bugetari. Nu vă ascund că la ultima reuniune la care am fost la Bruxelles am discutat cu câţiva colegi şi când le-am spus despre acest lucru au rămas fără cuvinte. Aşa ceva nu s-a pomenit nicăieri într-o ţară care este cu o economie cât de cât performantă şi aşezată. În fine, însă, vreau să fiu foarte clar: Nu sunt de principiu împotriva majorării salariale. În timpul mandatului am spus şi vreau să mai repet: În timpul mandatului meu am avut creşteri substanţiale la toate categoriile de salariaţi bugetari, inclusiv la cele din învăţământ cu cifrele pe care le-am menţionat. Acum sigur că astăzi ceea ce am decis printr-o ordonanţă de urgenţă este lucrul următor. Ordonanţa stabileşte ca termen de aplicare al legii luna aprilie 2009. Am să vă explic de ce. Pentru că în primul rând consider că orice majorare a salariilor trebuie făcută gradual. Ca atare de la 1 octombrie intră în plată salariile majorate în domeniul învăţământului cu 9%, conform negocierilor pe care le-am avut anul acesta cu sindicatele, a doua treaptă de majorare. 6% la 1 aprilie, 9% la 1 octombrie. Nu se adună cei doi coeficienţi, se înmulţesc. 1,05 cu 1,09. Şi o să vedeţi cât vă dă. De la 1 ianuarie, conform prevederilor bugetului pe care l-am discutat şi aprobat astăzi în şedinţă şi despre care am vorbit şi în şedinţa de săptămâna trecută, anvelopa salarială pentru zona bugetară creşte în medie, subliniez, în medie cu 10%. Acest lucru va permite majorări consistente începând cu 1 ianuarie 2009, inclusiv pentru sectorul bugetar. Mă refer la învăţământ. Legat de legea de salarizare a sectorului bugetar şi a celor din învăţământ, aceste majorări care urmează să fie aplicate eventual şi o să vedeţi de ce spun eventual, din aprilie sunt legate de două elemente. Şi anume: Legea de salarizare unitară a sistemului bugetar. Şi al doilea element: Performanţă, competenţă, eficienţă şi calitate în realizarea actului didactic. Cu alte cuvinte Da, salarii mărite, dar legate de performanţă, legate de reforma sistemului educaţional. După cum ştiţi, cu puţin timp în urmă am avut două runde de discuţii. Prima cu partenerii sociali, confederaţiile sindicale. În urma acestei discuţii confederaţiile sindicale au insistat foarte mult pe elaborarea unei legi de salarizare unitară pentru întreg sistemul bugetar, în aşa fel încât discrepanţele, distorsiunile care s-au produs în sistem să fie corectate. Am făcut pasul următor, şi am invitat partidele politice parlamentare pentru a realiza un acord de principiu care să garanteze partenerilor sociali că acesta este un proiect prioritar şi în funcţie de rezultatul alegerilor majoritatea viitoare să realizeze acest pachet, această lege într-un termen rezonabil. Ieri la ora 3 după amiază comisia care a inclus reprezentanţii partidelor, mai puţin PD-L-ul din păcate, s-a reunit pentru a discuta şi a pune clar bazele principiilor care trebuie să guverneze viitoarea lege de salarizare a sistemului bugetar. Şi există, dacă vreţi, din informaţiile pe care mi le-a dat doamna ministru Câmpeanu un consens asupra acestor principii pe care va trebui construită legea, inclusiv un principiu care să lege creşterea salarială de performanţa economică. Prin urmare cred că este absolut firesc să lăsăm viitoarei majorităţi sau viitorului Parlament şi viitorului Guvern să decidă în privinţa politicilor salariale pentru exerciţiul financiar 2009 pe baza rezultatelor care vor fi obţinute de diferitele partide în alegerile din acest an şi, evident, pe baza formulei politice care se va degaja. Este complet anormal ca Guvernul actual să angajeze setul de politici salariale pentru viitorul Guvern. Ceea ce vă pot spune este următorul lucru: Dacă viitorul Parlament şi viitorul Guvern vor lua în dezbatere această ordonanţă fără presiunea electorală care există astăzi, s-ar putea să chibzuiască mult mai înţelept, mai la rece, cu grijă pentru viitor ţinând cont şi de eventualele efecte pe care şi le arată criza economică în privinţa aplicării sau nonaplicării acestei măsuri. În funcţie de realităţile economice şi cu toată responsabilitatea. Nu cu lipsa de responsabilitate a celor care sunt astăzi în opoziţie. Prin urmare în acest fel dăm posibilitatea ca o măsură extrem de importantă şi cu consecinţe, aş spune, aproape de necalculat asupra economiei să fie luată într-un context mult mai calm decât cel de acum, cu responsabilitate mai mare şi, sigur, în cadrul mai larg al angajării unui nou buget şi a unei noi politici salariale. Cam acestea legate de ordonanţa referitoare la majorarea salariilor din educaţie. Tot astăzi am aprobat şi proiectul Legii bugetului de stat pe 2009, care a fost la fel îndelung discutat. După cum v-am spus şi săptămâna trecută, am decis plafonarea cheltuielilor instituţiilor publice, unora dintre instituţiile publice şi am economisit anumite sume. O parte din sumele economisite le-am distribuit în felul următor. La Ministerul Agriculturii 500 de milioane de lei pentru programele şi proiectele de combatere a efectelor secetei. De asemenea, la MIRA s-au alocat în plus 200 de milioane de lei pentru termoficare. MAE a primit suplimentar 57 de milioane de lei pentru finanţarea funcţionării consulatelor, care sunt nou deschise în Italia şi în Spania. Iar Ministerul Justiţiei primeşte 122 de milioane de lei pentru diferite acţiuni, inclusiv acordarea asistenţei juridice gratuită persoanelor cu venituri reduse. Nu au fost afectate sectoarele prioritare cum sunt: educaţia, sănătatea, infrastructura sau mediul. În ceea ce înseamnă plafonarea cheltuielilor la anumite instituţii, ele se referă şi vor afecta ceea ce înseamnă dotarea cu maşini noi, sedii ş.a.m.d., care vor fi limitate la nivelul anului 2008. Şi instituţiile vizate sunt: Cancelaria primului ministru, AVAS-ul, Autoritatea Electorală Permanentă, Secretariatul General al Guvernului, Consiliul Concurenţei, Administraţia Prezidenţială, Agenţia de Resurse Minerale, CNSAS-ul, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Curtea de Conturi, CNA-ul, ş.a.m.d. Deci mergem pe un buget precaut, care să ţină seama de această criză economică globală şi pe care dorim să o contenim, sau cu alte cuvinte să limităm efectele negative care s-ar putea produce asupra economiei româneşti. În aceste condiţii se impune un buget mai strâns, un buget cu cheltuielile limitate, dar sigur că şi actualul buget, vă daţi seama, că ar putea să fie dezbătut de viitorul Parlament şi bineînţeles amendat în funcţie de voinţa viitoarei majorităţi. Aceasta trebuie să fie foarte clar, dar responsabilitatea noastră a fost aceea de a prezenta un proiect de buget echilibrat, cu un deficit moderat de maxim 2% şi cu cheltuieli care au fost aşa acum v-am spus, limitate la nivelul anului 2008 pentru o serie de instituţii şi agenţii guvernamentale. Pentru că în asemenea momente întotdeauna ceea ce se face este o economie la aceste capitole. Bineînţeles, nu ştiu dacă ar mai trebui adăugat dar o fac totuşi, în nici un caz nu dăm bani pentru consum. Cu alte cuvinte pentru salarii în aceste momente. Ci punem banii pe care-i putem economisi pentru investiţii. Vă rog.

Reporter: Domnule prim ministru cum veţi cuantifica performanţa şi calitatea în actul didactic în funcţie de care se va acorda...

Călin Popescu Tăriceanu: Aceasta este, aş spune, ceea ce ar trebui să facă pachetul de legi de reformă a învăţământului. Ministerul Educaţiei şi Cercetării are un astfel de pachet de legi. La nivelul preşedinţiei, după cum ştiţi, există de asemenea o strategie care include asemenea elemente. Deci ca peste tot în lume trebuie să înţelegem că profesorii nu sunt toţi la fel. Nu sunt de părere că toţi profesorii sunt slabi. Din contră, consider că cea mai mare parte a profesorilor sunt de calitate şi calitatea şi performanţa trebuie remunerate. Deci nu sunt pentru un sistem egalitar. Nu sunt pentru un sistem care să premieze vechimea în post. Nu vârsta este elementul decisiv. Performanţa se poate obţine şi la o vârstă tânără şi trebuie ca viitorul pachet legislativ să stabilească aceste lucru, care sunt discutate de multă vreme şi doresc să vă spun că m-a bucurat faptul că sindicatele sunt de acord cu aceste lucruri. Deci sunt convins că se vor putea pune în aplicare criterii de apreciere şi de diferenţiere a calităţii actului didactic.

Reporter: ...

Călin Popescu Tăriceanu: Practic vă spun că aceste lucruri se întâmplă simultan. Dar din moment ce legea a fost deja votată de Parlament ştim conţinutul ei. Aşa încât noi ne-am pregătit şi mai mult ca sigur joi va fi publicată ordonanţa care astăzi a fost adoptată în şedinţă de Guvern.

Reporter: ...

Călin Popescu Tăriceanu: Am să repet ceea ce am spus. Adică bănuiesc că nu am fost suficient de clar. Anvelopa salarială pentru anul 2009 permite o majorare în medie a salariilor bugetarilor cu 10%, deci pe întreg anul.

Reporter: Deci să înţeleg că dacă la 1 aprilie 2009 veţi fi totuşi premier nu veţi majora salariile profesorilor cu 50%:

Călin Popescu Tăriceanu: Eu am să vă spun că, o să repet până o să se înţeleagă. O majorare cu 50% nu este sustenabilă. Se poate avea în vedere o majorare în trepte. Dacă în 4 ani de zile am reuşit 93% majorare salarială nominală în condiţiile unei performanţe economice deosebite, vom putea ce putem să realizăm în următorii 4 ani în funcţie de performanţa economică a României. Nimeni nu poate să garanteze în momentul de faţă că România va avea posibilitatea să crească salariile în următorii 4 ani cu 100% sau cu 50%: Va trebui să vedem. Este un moment foarte delicat pe care trebuie să-l înţelegem. România nu este izolată. Este, bineînţeles, puternic interconectată cu celelalte economii. În funcţie de dimensiunea crizei economice mondiale va depinde într-o măsură importantă şi performanţa noastră economică. Ceea ce îmi doresc este ca România să reuşească o creştere economică cu mult peste media ţărilor europene. Prognozele noastre sunt însoţite, după cum vedeţi, de diferite aprecieri. BNR face şi ea o apreciere privind creşterea economică pentru anul viitor. Dacă nu vom mai avea 8% creştere economică şi vom avea 5% sigur că nu acelaşi lucru se va întâmpla în ceea ce înseamnă transferul de bunăstare către cetăţean. Dar sigur că tot va exista o măsură economică care să permită majorarea salariilor. Eu nu vin să vând iluzii aici şi să spun: „Da, se poate face". Cel mai probabil este că nu este sustenabilă o astfel de creştere. 10% majorare salarială în condiţiile unei inflaţii cu o singură cifră este un lucru important, o creştere importantă. Dacă vreţi ca să înţelegeţi puţin unde suntem noi, cât de nerealişti suntem şi ce se întâmplă în ţările din vest, nu mai ştiu dacă în Germania cumva, dar în una din ţările mari ale UE a fost o lungă negociere între patronate şi sindicate şi care în final a dus la câştig pentru sindicate. În loc de 3,2% majorare salarială au obţinut 3,4%. 0.2% în plus. De ce? Pentru că acolo această regulă elementară care spune că majorarea salarială este clar legată de creşterea productivităţii este respectată. Numai la noi oamenii îşi imaginează că depinde de bunăvoinţa unei persoane sau alteia. Nu depinde, depinde de performanţa economică ca să fiu bine înţeles.

Reporter: Din asta înţeleg că de fapt ordonanţa prevede anularea legii şi nu amânarea aplicării acesteia.

Călin Popescu Tăriceanu: Ordonanţa prevede posibilitatea aplicării legii începând cu luna aprilie a anului 2009.

Reporter: În ceea ce priveşte majorarea pensiilor pentru grupele 1 şi 2 de muncă s-a găsit, de asemenea, o soluţie de plecare?

Călin Popescu Tăriceanu: Nu am discutat acest lucru pentru că această lege nu prevede aplicabilitate imediată. Este timp până la momentul aplicării, până la 1 ianuarie, pentru actualul Guvern sau pentru viitorul Guvern să decidă.

Reporter: ...

Călin Popescu Tăriceanu: Există orice posibilitate.

Reporter: Domnule prim ministru consideraţi că oricât de clară ar fi ... dumneavoastră el va fi perceput ca atare?

Călin Popescu Tăriceanu: Dacă vă referiţi la termenii tehnici sau la intenţie, nu ştiu la ce vă referiţi.

Reporter: Mă refer exact cum aţi explicat dumneavoastră că această măsură este una care poate fi păguboasă pe termen lung. Din punct de vedere economic.

Călin Popescu Tăriceanu: S-ar putea în această privinţă nu toată lumea să vrea să înţeleagă. Eu cred că este lesne de înţeles că asemenea majorări salariale sunt absolut de domeniul fantasticului. Mă refer, o majorare decisă într-un moment. Dacă vorbim de 50% majorare în timp atunci sigur că ea poate să fie discutată şi poate să fie acceptată. Dacă discutăm de o majorare a salariilor de 50% în 2 ani sau în 3 ani, mă rog, este o discuţie la care poţi să participi. Dacă cineva, însă, îmi spune că vreo economie suportă o majorare a salariilor bugetarilor, 1,4 milioane de bugetari, de pe o zi pe altă atunci înseamnă că discutăm degeaba. Este o discuţie inutilă, la care cei mai buni economişti oricâte argumente ar aduce nu pot să-i dovedească pe cei care nutresc această convingere. Nu este o chestiune de decizie politică. Imaginaţi-vă că mâine Parlament votează următoarea lege: Că românii pot să meargă în cosmos. Ce credeţi că se întâmplă dacă a votat? Avem o lege că putem să zburăm în cosmos. Putem să zburăm în cosmos? Răspunsul este nu. Ei, cam aşa este şi cu legea asta. De unde să găsim aceste resurse? A, să vin cu soluţii de acestea: Domne tăiem investiţiile. Păi cum să tăiem investiţiile? Ce facem, facem o lege a bugetului care să prevadă numai salariul? Asemenea aberaţii am mai auzit, să ştiţi, în Parlamentul României la începutul anilor 90, un domn, nu vreau să-i dau numele acum că intru în dispute inutile, a venit cu următoarea sugestie: Să aducem la fiecare român câtre 2 chinezi care să lucreze pentru el. Vă dau cuvântul meu de onoare. Luaţi dezbaterile parlamentare şi o să vedeţi asemenea nebunii. Păi din aceeaşi categorie este şi asta. Vă daţi seama şi a fost dezbatere, sigur că unii râdeau, dar degeaba. Îmi pare rău că discuţia în zona, dar numai ca să se înţeleagă, deci ce interes ar avea actualul Guvern şi Tăriceanu ca preşedinte al PNL-ului să se opună? Pentru că şi pe mine mă aşteaptă alegerile, şi pe colegii mei din partid. Şi ar fi să spunem: Sigur domnilor. După principiul: După noi potopul. Păi ştiu foarte clar că după o asemenea măsură în România se instalează o completă degringoladă în domeniul economic şi vedeţi deja ce s-a întâmplat...Sigur că aceste valori pot suferi modificări în decursul timpului. Acum un an de zile nimeni nu putea să prevadă această criză economică de amploare din toată lumea. Şi ca atare toţi au fost nevoiţi să-şi revizuiască bugetele, să le pună în acord cu realităţile economice. Şi noi am considerat că anul viitor creşterea economică va fi mai redusă faţă de anul acesta, unde vom avea între 8-9% şi, ca atare, am diminuat estimările la 6%: S-ar putea însă ca în lunile care urmează să fim nevoiţi. Nu ştiu. Eu mi-aş dori să nu fie cazul, dar s-ar putea să fim nevoiţi să re-evaluăm anumite prognoze pe care s-a construit, inclusiv proiectul de buget.

Reporter: ...

Călin Popescu Tăriceanu: Să ştiţi că în legătură cu Standard... am multe rezerve, dar nu vreau să le exprim aici. Da. Bine, vă mulţumesc foarte mult.

(Prin Monitoring Media: The Money Channel, Ora: 17:04)

PDL - conferinţă de presă Emil Boc - Marţi, 28 Octombrie 2008 19:36

Emil Boc: ...şi abuzivă a Guvernului Tăriceanu din această după-amiază. Guvernul Tăriceanu - PSD a refuzat astăzi două lucruri. Să scoată din mizerie profesorii şi să asigure o educaţie mai bună copiilor noştri. Vreau să vă spun că din punctul de vedere al PD-L vom face toate demersurile politice, legale şi constituţionale pentru a menţine majorarea salariilor profesorilor. Practic Guvernul şi Tăriceanu trebuie să ştie că profesorii nu sunt cerşetorii Guvernului. Profesorii nu sunt cârpa cu care se şterge la picioare Călin Popescu Tăriceanu şi Mircea Geoană. Profesorii au un drept legal obţinut printr-o lege adoptată de Parlamentul României, validată de Curtea Constituţională şi promulgată de preşedintele României.

Călin Popescu Tăriceanu nu are bani pentru salariile profesorilor, dar are bani pentru a-şi plăti funcţionarii din Guvern, şefi de agenţii cu peste 30 de mii de euro pe lună. Guvernul Tăriceanu nu are bani pentru profesori, dar are bani să achiziţioneze Loganuri la peste 70 de mii de euro bucata. Guvernul Tăriceanu nu are bani pentru profesori, dar are bani să arunce pe apa Sâmbetei 600 de milioane de euro pentru clientela politică din PNL şi PSD din administraţia locală. Sunt doar ultimele 3 dovezi ale ipocriziei acestui Guvern, că nu există bani pentru profesori. Până ca legea să fi fost adoptată în Parlament la propunerea şi pe baza amendamentelor formulate de deputaţii PD-L şi de la alte partide politice, nu am auzit nici un cuvânt, nici de la Tăriceanu, nici de la ceilalţi agenţi guvernamentali că nu ar exista bani. Odată ce această măsură a fost luată, văzând Călin Popescu Tăriceanu că nu o poate capitaliza la PNL, a trecut la atacul mârşav la adresa profesorilor, la adresa sistemului educaţional din România. L-am auzit şi spunând că majorarea salariilor profesorilor ar însemna compromiterea investiţiilor în educaţie şi în alte sisteme. Vreau să i-o spunem foarte răspicat lui Călin Popescu Tăriceanu: Nu trebuie să ia bani nici de la infrastructură, nici de la funcţionari, nici de la sănătate. Dimpotrivă, şi aici este nevoie de o analiză lucidă şi de a stabili salarii pe măsură. Este doar nevoie să aloci 6% din PIB pentru educaţie. Vreau să ştie Călin Popescu Tăriceanu că şi noi ştim faptul că în acest an s-au consumat doar 3,67% din 6% din PIB pentru educaţie, iar majorarea salariilor profesorilor ne-ar duce doar la 5,67% din PIB pentru educaţie. Vreau să-i reamintesc acestui domn Călin Popescu Tăriceanu că cu cele 600 de milioane de euro cu care plăteşte fântâni arteziene de 200 de mii de euro şi plăteşte garduri cu 70 de mii de euro şi mansarde la clădiri de buticuri cu 200 de mii de euro, cu 600 de mii de euro, ar fi reuşit să acopere de 3 ori valoarea majorării salariilor profesorilor pe lunile octombrie, noiembrie şi decembrie. Deci bani sunt domnule Tăriceanu, dar nu sunt decât pentru clientela dumneavoastră politică. Şi mai vreau să ştiţi un lucru. Investiţia în infrastructură este necesară, iar noi am fost nevoiţi să pierdem un ministru să ajungem la 6% din PIB pentru educaţie...

(Prin Monitoring Media: Antena 3, Ora: 17:30)

Preşedinţie - conferinţă de presă Traian Băsescu Marţi, 28 Octombrie 2008 21:30

Traian Băsescu: Nu vreau să fac o declaraţie polemică, am convingerea că sistemul de educaţie este o prioritate pentru România şi o spun bazat pe raportul Comisiei Prezidenţiale, pe Pactul pentru educaţie semnat de toate partidele politice, de sindicate şi de societatea civilă, pe Strategia pentru educaţie, care înglobează un proces rapid şi extrem de sever de reformare a sistemului de educaţie. Şi nu în ultimul rând, îmi bazez informaţia că sistemul de educaţie este o prioritate pe evaluările internaţionale care arată că sistemul de educaţie din România este într-o depreciere continuă. Dacă în ultimii ani, ca urmare şi a susţinerii politice pe care am dat-o, bugetul pentru educaţie a crescut de la 3,8% la 5%, pe urmă de la 5% la 6%, ceea ce a permis o creştere a investiţiilor în modernizarea infrastructurii, locul în care nu s-a făcut nimic este legat de cadrele didactice.

Acolo, sistemul de salarizare a descurajat angajarea tinerilor absolvenţi în sistemul de educaţie. Nu există soluţie pentru România să-şi dezvolte un sistem de educaţie performant fără reformă, iar în interiorul reformei, găsirea formulelor pentru ca profesori de bună calitate să aibă acces în educaţie. Este greu de imaginat că un profesor de limba engleză, un absolvent de limbă engleză va accepta să predea în şcolile din România pentru 700 lei pe lună, vorbesc de salarii nete, sau un absolvent de informatică va accepta să fie profesor de informatică pentru aceeaşi sumă. Cum la fel este de adevărat că un profesor cu 20-25 de ani vechime plătit cu 1500 lei va pleca imediat ce va avea posibilitatea să-şi desfăşoare activitatea în alte sectoare decât în educaţie. Aceasta este radiografia reală. Din păcate, deprecierea continuă a sistemului de educaţie face ca în fiecare an România să-şi consolideze poziţia de furnizor de forţă de muncă, slab şi mediu calificată. Aceasta este realitatea pe care românii trebuie s-o ştie, şi sunt convins că de multe ori o simt pe pielea lor. De aceea mi s-a părut normal să promulg fără ezitare legea salarizării profesorilor, institutorilor, aşa cum ea a rezultat prin votul unanim al Parlamentului, aşa cum ea a fost validată de Curtea Constituţională. Sunt foarte multe alte lucruri de spus ca, spre exemplu, angajatul simultan cu promulgarea sistemului de educaţie de a trece la o reformă radicală. O spun, fără să fac reproşuri cuiva, că până acum în sistemul de educaţie a fost o rezistenţă teribilă la reformare. Faptul că în acest moment avem o strategie de modernizare a sistemului de educaţie, de reformare adâncă chiar a corpului profesoral este un câştig enorm. Acestea sunt observaţiile pe care le fac despre sistemul de educaţie şi cu asta îmi închei pledoaria pentru punerea în aplicare a legii. În continuare însă, vreau să spun câteva cuvinte despre onestitate. Repet, câteva cuvinte despre onestitate. O să citez, ca să nu existe erori. „Este ceea ce şi Guvernul îşi doreşte, dar, în acelaşi timp, trebuie să spun că ceea ce Parlamentul a fost pe punctul de a hotărî ieri nu putea fi pus în practică decât cu riscul aruncării întregii economii în aer şi a întregii evoluţii pozitive a economiei". Parcă aud aceste fraze rostite doar acum câteva minute la televizor, le-am auzit în zilele trecute. Aceasta este afirmaţia primului-ministru din data de 20 iunie 2007, când se referea la pensii. Şi atunci economia României se prăbuşea, şi atunci intram într-un dezastru economic, dar după ce s-a înţeles cu partidele, lucrul a fost posibil. În baza acestei declaraţii, eu am avut inspiraţia, sau neinspiraţia, să solicit fundamentarea creşterii pensiilor din punct de vedere al susţinerii financiare. Sigur că, după ce a făcut aranjamente politice, lucrul a fost posibil, pentru că era posibil şi cifrele arătau că se poate. Ca şi acum spun, depinde de priorităţi. M-a surprins că atunci când am promulgat creşterea pensiilor - şi de fapt un act de dreptate - creşterea cu 50% a pensiilor celor care au lucrat în grupa 1 şi cu 25% a celor care au lucrat în grupa a 2-a, nu am auzit aceleaşi afirmaţii ale premierului cu privire la dezastru. Slavă Domnului că acestor oameni li s-a făcut într-un fel sau altul dreptate! Aceleaşi declaraţii despre dezastru le auzim de la premier acum cu privire la creşterea salariilor profesorilor. Iar eu o spun cu toată responsabilitatea că există resurse, problema este cine are prioritate? Profesorii sau clientela politică? Şi pentru că suntem la capitolul onestitate, aş vrea să vă spun ce s-a aflat pe masa mea la promulgare, la sfârşitul săptămânii trecute. Sigur, rapoartele au fost întocmite încă de la începutul săptămânii trecute, însă analiza rapoartelor făcute de consilieri m-a dus către sfârşitul săptămânii cu deciziile de promulgare. Şi nu vreau să merg la alte legi, să aduc aminte de faptul că am cerut o lege a salarizării când s-a propus creşterea explozivă a salariilor diplomaţilor. Atunci am cerut o lege a salarizării, nu s-a putut. Asta intră tot la zona onestitate. Abia azi, când decizia Guvernului a fost să blocheze creşterea salariilor profesorilor vorbim de îngheţare până când vom avea o lege a salarizării. De ce nu s-a făcut acum doi ani şi jumătate, când am cerut acest lucru ocazionat de creşterea salariilor diplomaţilor? Dar revenind la onestitate, aş vrea să ştiţi ce a fost pe masa la promulgare la sfârşitul acestei săptămâni. A fost legea de aprobare a Ordonanţei 23/2007 privind salarizarea în sectorul sanitar, care măreşte salariile cu procente între 21% şi 37%. Legea de aprobare a ordonanţei a fost adoptată acum cu acest val din ultimele zile. Deci, la Sănătate a fost posibil 21%-37%, repet, nu acuz acest lucru, ci doar semnalez onestitatea. De asemenea, tot prin această lege care ratifică Ordonanţa Guvernului 23, se dau foarte multe facilităţi salariale, sporuri managerilor spitalelor. Aş putea trage concluzia că, după ce s-a făcut instalarea managerilor clientelari, s-au dat şi creşteri foarte mari pentru directori. Tot pe masa mea, şi această lege am promulgat-o pe data de 23 octombrie, deci o categorie care a putut beneficia de creşteri de salarii între 21 la 37 la sută. Tot pe masa mea s-a aflat şi de acum celebra lege de mărire a salariilor profesorilor, pe care am promulgat-o pe data de 24 şi tot pe masa mea s-a aflat legea de promulgare a Ordonanţei Guvernului 7/2008 privind salarizarea personalului din ANL, Agenţia Naţională de Locuinţe, care măreşte salariile angajaţilor de 4,4 ori. Domnii de la ANL, cu siguranţă apropiaţi Guvernului, beneficiază nu de o sporire a salariului cu 50%, ci coeficientul de creştere este de 4,4, o creştere explozivă a salariilor. Sigur, nu discutăm de acelaşi număr de oameni, dar aici discutăm despre onestitate până la urmă, de modul cum tratezi toate categoriile, de modul cum te adresezi fiecărei categorii în parte, şi pentru că vorbim despre onestitate, dacă ni se prezintă de către premier apocalipsa crizei economice, cum Dumnezeu o fi posibil să măreşti salariile profesorilor în aprilie, dar în octombrie nu, deci doar peste câteva luni? Cred că onestitatea este o condiţie a guvernării, aş vrea să fac o precizare că a cheltui banii responsabil înseamnă a-i adresa priorităţilor ţării, şi nu clientelei politice. Este pentru România o prioritate educaţia, este pentru România o prioritate sănătatea? Atâta timp cât ne vom bate joc de resursa umană din aceste sectoare, nu vom avea nici reformarea sistemelor, nu vom avea nici calitatea, pentru că nu vor veni oameni care să accepte umilinţa salariilor mici din educaţie şi din sănătate. Până la urmă, dincolo de pricepere, dincolo de capacitatea de a reacţiona, dincolo de capacitatea de a avea o bună guvernare, lucrul esenţial pentru un guvern este să fie onest faţă de toţi cetăţenii săi. Eu alte comentarii nu mai am de făcut, vreau să cred că Parlamentul înţelege dificultatea majoră din punct de vedere al resursei umane, a sistemului de educaţie, nevoia de a creşte calitatea celor care intră ca dascăli în sistemul de educaţie. Vă mulţumesc mult, vă doresc o seară plăcută.

(Prin Monitoring Media: Antena 3, Ora: 19:00)

PSD - declaraţie de presă Mircea Geoană - Marţi, 28 Octombrie 2008 16:38

Mircea Geoană: Doresc să comunic poziţia partidului nostru cu privire la această încercare penibilă a Guvernului României de a amâna aplicarea legii privind majorarea salariilor pentru profesori. Poziţia partidului nostru este extrem de simplă, clară şi nenegociabilă. Din punctul nostru de vedere legea aprobată de Parlament produce efecte. Orice încercare a Guvernului de amâna aplicarea acestei legi se va lovi de decizia noastră de a convoca neîntârziat Parlamentul pentru a putea să votăm împotriva ordonanţei de urgenţă pe care Guvernul intenţionează să o adopte. Mai mult decât atât, vreau să spun extrem de clar că pentru PSD legea produce efecte începând cu 1 octombrie. În orice eventualitate partidul nostru venit la guvernare va proceda la majorarea salariilor. Singurul loc unde am putea eventual să avem o atitudine ceva mai etapizată este pentru profesorii universitari cu salarii foarte mari, pentru profesorii cu salarii mici din preuniversitar şi pentru profesorii cu grade mici din universitar majorare de 50%.

Bugetul permite şi numai slaba capacitate de guvernare a miniştrilor PD şi PNL în aceşti 4 ani de zile au împiedicat ca profesorii şi educaţia să ajungă la nivel de performanţă. Din punct de vedere al deciziei PD-L de a introduce o aşa-zisă moţiune de cenzură este, din punctul nostru de vedere, încă o dovadă a unui populism deşănţat şi a unui mod penibil în care încearcă să se suie pe valul creat de legea PSD privind majorarea salariilor. Nu există soluţie de moţiune de cenzură cu 5 săptămâni înainte de alegeri. Cei de la PD-L s-au învăţat să fie oportunişti şi demagogi. Singura soluţie pentru a creşte acum salariile profesorilor este convocarea Parlamentului şi respingerea ordonanţei de urgenţă pe care Guvernul intenţionează să o aplice. Din punct de vedere al impactului acestei legi asupra situaţiei macroeconomice sau situaţiei generale a economiei româneşti, acest impact este neglijabil. Este o minciună sfruntată ceea ce scrie sau spune premierul Tăriceanu. Există bani pentru majorarea salariilor. Există bani pentru majorarea salariilor mici şi pentru alte categorii de angajaţi la stat sau în sectorul privat. Nu această lege a provocat decizia de ieri a Agenţiei de Rating de a duce România sub nivelul de investment grade. Deci am ajuns ca nivel de ţară sub nivelul din 2004. Nu Legea profesorilor, nu Legea pensiilor, ci proasta gestiune a economiei, a macroeconomiei de către guvernarea PNL-PD reprezintă cheia acestei probleme. Deci spunând încă o dată extrem de clar: Nu există nici o formă ca această lege să nu se aplice. Această lege se va aplica aşa cum a decis Parlamentul, aşa cum este bine pentru economie, aşa cum este bine pentru educaţie şi cum este bine pentru categoriile de salariaţi cu venituri mici din România. Nu vom aplica niciodată de la principiul că o guvernare trebuie să fie pentru populaţie şi nu pentru o clasă de privilegiaţi. Este poziţia noastră constantă, nenegociabilă şi transmitem un mesaj şi PNL-ului. Nu se joacă cu o lege aprobată de Parlament. Şi PD-L-ului, să se lase de aceste tip de populism ieftin. Ne-am plictisit de acest tip de mesaj din partea PD-L-ului.

Reporter: Deci asta înseamnă că nu veţi vota moţiunea?

Mircea Geoană: Nici o moţiune de cenzură. Vrem să-i vedem pe cei de la PD-L cum vin şi sunt prezenţi la Parlament pentru a respinge ordonanţa de urgenţă. Acesta este apelul meu dacă sunt atât de vajnici apărători ai profesorilor pe legea PSD-ului. Să vină frumuşel la vot să votăm împotriva ordonanţei de urgenţă. Se aplică legea imediat, toată lumea este fericită, îşi marchează şi el şi patronul lor ceva puncte eventual electorale. Repet: legea noastră este propusă în Parlament din 2007. Legea pentru pensionari, legea PSD-ului, a fost pusă în Parlament în decembrie 2006. Nu era campanie atunci. PSD-ul a fost întotdeauna sincer şi loial convingerilor noastre şi categoriilor de populaţie pe care le reprezentăm.

Reporter: Cum comentaţi declaraţia FMI de astăzi referitoare la aplicarea legii măririi salariilor profesorilor, care ar influenţa economia?

Mircea Geoană: Încă o dată. Timp de 4 ani de zile Guvernul nu a ascultat nici opinia guvernatorului Isărescu. De 2 săptămâni i-a apucat dragul de domnul Isărescu. 4 ani de zile au sfidat opinia şi apelul la prudenţă şi chibzuinţă macroeconomică pe care Banca Centrală a României a făcut-o în mod repetat. Parcă erau pe două planete diferite domnul Tăriceanu şi domnul Vosganian şi domnul Isărescu spunea: „Atenţie mare, sunt dezechilibre, sunt deficite mari, deficit de cont curent, deficit bugetar". Probleme structurale ale economiei româneşti. De 4 ani de zile Guvernul liberal a sfidat şi relaţia cu Fondul Monetar. Eu nu spun că avem nevoie de fondul monetar în România, dar spun că măcar o consultare sinceră cu aceşti oameni, care au anumită expertiză. Brusc i-a apucat nevoia de FMI. Deci acest tip de neseriozitate, de incapacitate de a gestiona bine economia în vremuri bune. Păi cum poate să mai dea un român încrederea unor guvernanţi, şi PD-L-işti şi PNL-işti, care pe vremuri bune economice nu au reuşit să asigure echilibrul şi soliditatea economiei naţionale. Dar în vremuri mai complicate care se anunţă? Deci trebuie să fii cel puţin certat cu logica ca să mai poţi să mai votezi cu astfel de oameni într-o perioadă în care este nevoie de stabilitate şi de competenţă pentru România, şi economic şi politic şi social.

Reporter: Ce urmări vor avea aceste scăderi ale ratingurilor pentru România?

Mircea Geoană: Din păcate creditul va fi şi mai scump. Deci deja există o problemă cu creditarea în economie. Deja este o problemă pentru întreprinderile mici şi mijlocii. Iar faptul că agenţiile de rating au dus... Astăzi România este singura ţară din UE, după decizia de ieri a Standard Impulse, care are nivelul de rating sub investment grade. Din toate cele 27 de ţări din Europa suntem singurii care am ajuns la acest nivel. Este nivelul pe care am reuşit să-l depăşim în 2004. Deci ne-am întors practic la situaţia de dinainte de 2004 din acest punct de vedere. Efectul direct este că pe lângă dificultatea de creditare a economiei reale, împrumuturile în valută vor deveni mai scumpe pentru agentul economic şi pentru români în general, ceea ce va pune o presiune şi mai mare pe cei care au contractat împrumuturi, inclusiv împrumuturi ipotecare pentru case în valută, ceea ce va crea o problemă pentru economia reală în perioada următoare. Dar, repet, nu are nici o legătură cu legea profesorilor. Ea nu a produs încă efecte. Deci este pur şi simplu rezultatul a 4 ani de management prost, de management de tip utopic, crezând că ciclurile economice durează pozitiv la nesfârşit. Dacă ai fundamentele economiei din punct de vedere macroeconomic prost croite, cum a avut guvernarea alianţei din prima zi de guvernare până în ultima zi de guvernare, ajungi la un moment dat să crape ulciorul şi să nu mai poţi să ai în continuare un ciclu de creştere economică pentru anii următori.

Reporter: Domnule preşedinte aţi reuşit să vă mobilizaţi senatorii? O să fie cvorum?

Mircea Geoană: Să sperăm.

Reporter: Cine va fi noul preşedinte?

Mircea Geoană: Pe ai noştri îi mobilizăm. Să vedem ceilalţi cum se comportă. Vom vedea.

Reporter: Cine va fi noul preşedinte al Senatului?

Mircea Geoană: Reprezentantul PSD. Nu aveţi decât unul care a fost propus de partidul nostru, este domnul Ilie Sârbu.

(Prin Monitoring Media: Antena 3, Ora: 14:24)
Transcript preluat de pe www.monitoring.ro

Camerata Transilvanica- Corul vanatorilor

Ciucă, Bogdan Ciucă

---

PC - conferinţă de presă Bogdan Ciucă - Marţi, 28 Octombrie 2008 12:47

Bogdan Ciucă: ...ce trebuiau deja aplicate. Mă refer în primul rând la legea creşterii salariale din educaţie. Dascălii, mă refer la dascăli şi la salariul de mizerie pe care îl aveau dascălii până acum şi pe care încă îl mai au datorită acestui Guvern. Şi mă refer, bineînţeles, şi la creşterea valorii punctului de pensie pentru grupa 1 şi 2 de muncă. Ştiţi foarte bine că alianţa PSD -PC de-a lungul timpului a militat pentru promovarea acestor două proiecte legislative. Ele sunt în proceduri parlamentare nu de o lună sau două pentru a fi considerate electorale, ci de doi ani şi jumătate sunt depuse în Parlament. Vreau să vă mai spun că avizul dat de Guvern şi pentru creşterea pensiilor, şi pentru creşterea valorii punctului de pensie grupa 1 şi 2, şi pentru salarizarea din educaţie este un aviz negativ, adică acesta Guvern nu consideră oportună creşterea pensiilor.

Obligat fiind Guvernul de votul din Parlament a trebuit să aplice şi va trebui să aplice aceste legi. Din păcate asistăm în ultima perioadă la tot felul de declaraţii şocante, declaraţii în care un Guvern caută soluţii pentru a nu respecta legea. O preocupare cel puţin ciudată ca un Guvern să caute soluţii să se plaseze în afara legii. Nu există comentarii aici. O lege promulgată trebuie aplicată. Un Guvern capabil aplică legile ce sunt promulgate. Cine nu poate sau nu ştie sau nu vrea să respecte legea pleacă acasă. Pe fondul acestor declaraţii zilele trecute am făcut şi noi anumite comentarii şi chiar ne-am precizat punctul de vedere vizavi de unele acţiuni pe care am putea să le întreprindem împotriva unui Guvern ce se plasează în afara legii, a unui Guvern ce se opune creşterii pensiilor, a valorii punctului de pensii pentru grupa 1 şi 2. Şi am declarat că vom susţine orice acţiune împotriva unui asemenea Guvern. S-a comentat ulterior şi vizavi de o eventuală moţiune de cenzură. Ca procedură nu avem nimic împotriva unui asemenea demers, dar haideţi să fim sinceri. Nu mai este timp pentru a depune o asemenea moţiune de cenzură cu intenţii serioase. În opinia noastră cine face declaraţii cu privire la o moţiune de cenzură acum face declaraţii doar cu caracter strict electoral. Sunt declaraţii neserioase. Mai serios ni s-ar părea dacă ne-am concentra pe eventuala preocupare a Guvernului de a emite ordonanţă de urgenţă prin care să blocheze aplicarea acestor legi sau să amâne aplicarea acestor legi aşa cum a mai făcut-o şi cu legea care impunea 6% PIB pentru educaţie. Amintiţi-vă că din 2005, când ar fi trebuit aplicat, prin ordonanţă de urgenţă Guvernul a amânat până în 2008 dedicarea acestui 6% PIB pentru educaţie, infrastructura din educaţie. Cu alte cuvinte mi se pare neserios demersul unei moţiuni de cenzură pentru că timpul ne arată că nu mai poate fi folosită această procedură. Dar, repet, suntem pentru a susţine orice acţiune împotriva unui Guvern care se opune bunăstării propriului popor, care se opune, în cazul nostru, creşterii salarizării pentru dascăli, creşterii valorii punctului de pensie pentru grupele 1 şi 2. Eu sunt gălăţean. Mi-e foarte greu să conving, să am argumente în faţa unui gălăţean care lucrează la combinat (...) aplicate. Constituţia spune că nimeni nu este mai presus de lege. Şi în continuarea acestui articol să ştiţi că nu există paranteze în care să se spună „cu excepţia Guvernului", „cu excepţia primului ministru" sau „cu excepţia preşedintelui". Nimeni nu este mai presus de lege. Iar dacă legea spune că valoarea punctului de pensie pentru grupa 1 şi 2 trebuie să crească, trebuie respectată legea şi Guvernul trebuie să se supună. Primul care ar trebui să dea exemplu de respectare a legii este Guvernul. Ar trebui să fie Guvernul. Aşa că să fim sinceri, cred că subiectul moţiunii este mai mult un exerciţiu de imagine. Mai periculos mi se pare intenţia Guvernului de a emite acele ordonanţe de urgenţă prin care doreşte blocarea aplicării legii, situaţie în care suntem foarte hotărâţi să susţinem orice demers pentru ca Parlamentul într-o formulă de urgenţă, întruniţi într-o sesiune extraordinară într-un timp foarte scurt să voteze împotriva acestor ordonanţe. Să spulberăm aceste ordonanţe împotriva poporului român. Poate sună populist, poate sună electoral, dar repet, fiind gălăţean cunosc situaţia din combinat, cunosc situaţia din şantierul naval, cunosc situaţia celor care lucrează în condiţii grele. Grupa 1 şi grupa 2 de muncă. Şi cred că oamenii aceştia nu vor elemente de huzur, nu vor să li se facă mofturi. Îşi vor drepturile lor. Vor dreptul pe care îl au. Vor să se bucure de aceste drepturi acum, cât trăiesc şi cât sunt în viaţă. Şi am mai declarat-o, mi se pare cinic să-i spui unui pensionar că peste 10-15-20 de ani îi vei rezolva problema. Pensionarii nu mai au timp. Problema lor acum trebuie rezolvată. Şi ştiţi cine trebuie să rezolve problema? Cei care sunt puşi să conducă treburile ţării, în speţă Guvernul. Iată şi Parlamentul. Parlamentul şi-a făcut treaba de data asta. A dat legea, a trimis-o la Guvern şi Guvernul nu vrea să o aplice. Îi rog pe cei care ar trebui să beneficieze de asemenea drepturi să cântărească bine şi să facă diferenţa între cine le reprezintă interesele şi cine se luptă cu propriul popor. Pentru că tot vorbim de acest subiect, înainte de a da cuvântului domnului senator, vreau să vă reamintesc că, este adevărat, de 4 ani de zile ne tot bălăcărim, ne tot luptăm noi şi câteodată şi pe mine mă mai ia valul aşa şi sunt poate mai vehement. Îmi pare rău după aceea, dar situaţia te obligă să iei câteodată atitudine. Şi parcă viaţa asta politică ne tot furnizează situaţii ciudate. Nu demult un distins membru al Guvernului şi coleg de Parlament s-a aflat într-o situaţie cel puţin ciudată, de a vota legea privind creşterea salarizării în calitate de parlamentar, dar în acelaşi timp să se opună acestei legi în calitate de membru al Guvernului. Şi situaţiile să ştiţi că sunt mai numeroase. Inclusiv premierul, sub semnătura domniei sale, a zis că nu se justifică creşterea pensiilor. Sub semnătura domniei sale şi puteţi verifica pe site-ul Camerei Deputaţilor, a spus că nu se justifică creşterea valorilor punctului de pensie grupa 1 şi 2. Dar văzând că deja noi negociasem o majoritate în Parlament au schimbat macazul, cum spune românul, şi au fost forţaţi să voteze în Parlament împotriva unui punct de vedere pe care Guvernul deja îl formulase ca fiind negativ. Şi atunci, pentru că mi-am amintit de această situaţie ciudată, vă propun să ne reîntoarcem la o propunere pe care PC a mai pus-o pe tapet, inclusiv la consultările de la Cotroceni de anul trecut, privind incompatibilitatea între ministru, funcţia pe care o deţine un ministru, şi calitatea de parlamentar. Noi nu credem în oamenii orchestră. Nu credem în omul care este şi un familist, care este un bun parlamentar, este un bun ministru, este un bun membru în consilii de administraţie, 3-4, este un bun membru într-o comisie de privatizare. Nu credem în omul orchestră. Timpul nu-i permite să dea randament în toate aceste funcţii. Vreau să vă reamintesc că această incompatibilitate trebuie introdusă în Constituţie, o Constituţie ce trebuie modernizată. Chiar şi pentru a stabili clar pătrăţica în care trebuie să-şi desfăşoare activitatea preşedintele, pătrăţica în care trebuie să-şi desfăşoare activitatea premierul, Guvernul, Parlamentul şi toate celelalte instituţii ale statului care, de multe ori acum, aşa cum este croită Constituţia actuală, se calcă pe picioare, şi de aici scandal şi circ. Revenim la necesitatea introducerii incompatibilităţii între calitatea de membru al Guvernului şi calitatea de membru al Parlamentului. Ministrul să-şi facă treaba ... iar parlamentarul să-şi facă treaba pentru funcţia pe care o are în Parlament. Şi aşa vom elimina situaţiile jenante în care nu avem cvorum pentru că foarte mulţi parlamentari deţin şi funcţii în minister şi nu se pot prezenta în două locuri odată. Să meargă la şedinţele de Guvern cel care vrea să meargă la şedinţele de Guvern, dar să lase Parlamentul să-şi facă treaba, sau invers. Noi credem că este necesară introducerea unei asemenea incompatibilităţi. Vreau să mai fac o precizare. Aţi văzut că nu am făcut referire nici la nume şi nici nu ne interesează să facem referire la nume, indiferent de subiectul pe care îl abordăm. Ne interesează în primul rând să rezolvăm o problemă de sistem. Un sistem găunos şi antiproductiv. Nefericit pentru român. Trăim într-o ţară bogată, sărăcită de proprii guvernanţi. Şi vreau să vă mai spun un lucru: Bani sunt şi pentru creşterea pensiilor şi pentru creşterea valorii punctului de pensii grupa 1 şi 2 şi pentru creşterea salariilor din învăţământ. Aproape 3 sferturi din acel celebru 6% din PIB dedicat învăţământului s-a întors la sfârşitul anului la bugetul de stat pentru că n-am fost capabili să-i consumăm. Sunt peste 9 mii de şcoli care, dacă ar fi luate la bani mărunţi, nu ar trebui să funcţioneze pentru că nu sunt, nu au capacitatea de funcţionare. Sunt dărâmate, sunt semi-demolate şi nu oferă condiţiile propice, cu toate că am avut bani dedicaţi exact acestui capitol, reparaţiei de şcoli. Pentru că ne referim la infrastructura din educaţie.

(Prin Monitoring Media: Antena 3, Ora: 11:10)
Transcript preluat de pe www.monitoring.ro

Mă refer în primul rând la Ciucă, Bogdan Ciucă, şi la discursul său politic. Xenophon, sunteţi plin de invidie? Claudius Claudianus, cum vi se pare?

ATI vs. Nicolăescu

---

Comunicat de presa - organizarea sectiilor de ATI

24.10.2008

Colegiul Medicilor din Romania a analizat in cadrul Comisiei de Bioetica proiectul de ordin privind aprobarea regulamentului de organizare, functionare si practica din cadrul sectiilor de anestezie si terapie intensiva si a constatat urmatoarele: 1. Proiectul, in elementele sale esentiale incalca in mod flagrant si inadmisibil principiile eticii medicale, Codul Deontologic al Colegiului Medicilor din România, independenta profesionala a medicului precum si drepturile cetatenilor României garantate prin Constitutie. Se observa ca acest proiect a fost elaborat fara consultarea nici unui specialist in etica medicala si drept constitutional. 2. Proiectul este de un utilitarism extremist, a carui scop este de a creste eficienta economica, de a introduce restrictii financiare in abordarea pacientului si nu de a creste calitatea actului medical. 3. Criteriile de admisie in unitatea de terapie intensiva, precizate in anexa 3, sunt inacceptabile din punct de vedere etic: a. Vârsta este sugerata ca un criteriu de admisie. Acest criteriu este un element clar de discriminare in asigurarea asistentei medicale, introduce un parametru demografic in evaluarea accesului la ingrijiri medicale si impune o criptoeutanasie (eutanasie mascata). Se pleaca de la premiza falsa ca un batrân consuma resurse mai multe decât un tânar si ca vârsta inaintata este in mod obligatoriu asociata cu cu boli coexistente severe, ceea ce nu ar mai impune un tratament pentru a prelungi viata. b. Potrivit proiectului, pacientii critici care au sanse reduse de recuperare datorita bolilor concomitente sau datorita bolii acute pot primi tratament intensiv pentru boala acuta dar eforturile terapeutice trebuie limitate. Aceasta prevedere este contrara deontologiei profesiei medicale potrivit careia medicul trebuie sa faca tot ceea ce este posibil pentru pacientii sai. In medicina nu exista conceptul de “ingrijiri medicale limitate”. c. In virtutea proiectului, seful de sectie ATI este cel care decide daca pacientii care nu sunt in general admisi in terapie intensiva pot fi admisi. Se acorda astfel puteri discretionare medicului sef de sectie, astfel incât acesta devine un mic Dumnezeu (hotaraste cine traieste si cine moare), si, implicit se deschide calea spre abuz. Astfel de evaluari ar trebui sa se faca in cadrul unei comisii din care sa nu lipseasca un specialist in bioetica. d. Pacientii cu boli terminale nu sunt admisi in ATI decât daca sunt in moarte cerebrala si devin donatori de organe. La o asemenea prevedere nu se poate face nici un fel de comentariu! e. Proiectul prevede ca pacientii la care nu exista speranta de recuperare a unei calitati a vietii acceptabila, nu trebuie admisi in ATI. In acest fel se introduce un subiectivism dincolo de orice limita deoarece calitatea vietii este un element de traire si apreciere individuala. Initiatorii proiectului stiu ce inseamna “calitatea vietii acceptabila”? Acceptabila pentru cine? Din pacate, in proiectul de ordin nu este specificat rolul jucat de pacient in aceasta evaluare, când, de fapt, acesta este un element decisiv. Reamintim initiatorilor ca in Codul Deontologic al Colegiul Medicilor din România este specificata in mod expres obligatia medicului de a acorda aceeasi asistenta medicala pacientilor incurabili si muribunzi, fara nici o discriminare fata de pacientii cu sanse de vindecare. Mai mult, exista obligatia medicului de a nu abandona nici un pacient, indiferent de gravitatea si prognosticul bolii acestuia. In concluzie, Colegiul Medicilor din România solicita retragerea imediata a proiectului, analiza sa in grupuri multidisciplinare si in comisiile de etica deoarece forma actuala este inacceptabila, deschide cale catre abuzuri si este de natura de a zdruncina de o maniera ireparabila increderea populatiei in general si pacientilor in special in corpul medical. Presedinte C. M. R. Presedinte Comisia de Bioetica a C.M.R. Prof. Dr. Vasile Astarastoae Conf. Dr. Beatrice Ioan

(http://cmr.ro)

Ministerul Sănătăţii Publice
BIROUL DE PRESĂ
Comunicat

Precizari cu privire la proiectul de ordin privind aprobarea regulamentului de organizare, functionare si practica din cadrul sectiilor de anestezie si terapie intensiva

Referitor la proiectul de ordin privind aprobarea regulamentului de organizare, functionare si practica din cadrul sectiilor de anestezie si terapie intensiva, postat pe site-ul MSP, Biroul de presă face următoarele precizări:

Proiectul de ordin este elaborat de Comisia de specialitate ATI din minister, împreună cu Societatea Română de ATI, cu scopul de a standardiza modul de funcţionare al secţiilor ATI şi de a creşte calitatea practicii medicale din cadrul acestor secţii. De asemenea, acest proiect de ordin urmăreşte protecţia pacientului şi dreptul său la servicii medicale în secţiile ATI la standardele practicate în acest moment pe plan european.

Din punctul de vedere al MSP acest proiect de ordin nu este finalizat, este perfectibil şi tocmai de aceea a fost postat pe site, pentru ca specialiştii să formuleze propuneri şi să-şi aducă aportul la elaborarea unui document corect şi eficient din punct de vedere medical şi în interesul pacientului. În cadrul procesului de dezbatere publică prevederile proiectului pot fi completate şi amendate, iar formulările interpretabile pot fi revizuite.

În acest context, MSP consideră tendenţioase şi răuvoitoare interpretările exagerate care s-au dat acestui proiect de ordin, cu scopul de a inflama opinia publică şi de a-i discredita pe specialişti. Este inadmisibil să fie amendat şi cenzurat de nespecialişti dreptul specialiştilor la iniţiativă şi dezbatere, mai ales în condiţiile în care se urmăreşte creşterea calităţii actului medical şi salvarea vieţii oamenilor.
(http://www.ms.ro)

Iată şi ordinul cu pricina, preluat de pe site-ul Ministerului Sanatatii, prin intermediul http://www.avocatnet.ro
Proiect MS

I pak dau ştire domnie tale za lucrul ţării

---

Scrisoarea Primului-ministru Călin Popescu-Tăriceanu adresată Preşedintelui Traian Băsescu în data de 16 octombrie 2008

Domnului Traian Băsescu
Preşedintele României

Stimate domnule Preşedinte,
Permiteţi-mi ca, în numele Guvernului României, să vă supun atenţiei impactul generat de Legea pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2008 privind creşterile salariale ce se vor acorda personalului din învăţământ, adoptată de Parlament în data de 30 septembrie 2008.
Menţionez că Guvernul României a semnalat în repetate rânduri riscurile majore generate de promovarea unor acte normative prin care s-au legiferat majorări ale salariilor, sporuri sau alte drepturi de natură salarială necorelate cu evoluţia indicatorilor macroeconomici.
Ignorarea riscurilor ce decurg din acordarea acestor drepturi devine din ce în ce mai îngrijorătoare în contextul actualei crize economice mondiale, când instituţiile abilitate ale statului trebuie să-şi concerteze unitar toate forţele pentru preîntâmpinarea efectelor acestei crize asupra economiei româneşti.
După cum vă este cunoscut, potrivit amendamentelor adoptate de Parlament la Legea pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2008, începând cu data de 1 octombrie 2008 cadrele didactice vor beneficia de creşteri salariale, în medie, de 50%. Cheltuielile de personal suplimentare generate de aceste creşteri salariale, pentru care iniţiatorii nu au prevăzut sursa de finanţare, aşa după cum prevede art. 138 din Constituţie, sunt de:
- 700 milioane lei, reprezentând 0,14% din PIB, pentru anul 2008;
- 4.300 milioane lei, reprezentând 0,8% din PIB, pentru anul 2009;
Discriminarea faţă de restul salariaţilor bugetari, care beneficiază în luna octombrie 2008 de creşteri salariale de maxim 5,5%, îi va determina pe aceştia să exercite presiuni şi acţiuni revendicative sub diferite forme pentru majorarea salariilor cu cel puţin 50%.
În acest sens precizăm că alte categorii de personal bugetar au anunţat deja că vor demara acţiuni de protest care au ca scop obţinerea unor creşteri salariale similare (ex. funcţionarii publici, cadrele medicale, etc.). Aceste acţiuni ar putea fi declanşate pe fondul faptului că salariile majorităţii personalului din sectorul bugetar (personal medico-sanitar, funcţionari publici, personal contractual) au un nivel comparabil cu salariile cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar. Nivelul de salarizare al cadrelor didactice din învăţământul universitar, chiar fără această majorare, era superior faţă de cel al altor categorii, comparabil cu cel a personalului din sistemul judiciar.
Majorarea cheltuielilor aferente personalului din sectorul bugetar, în cazul în care, sub influenţa presiunilor sindicale crescânde se va lua măsura creşterii cu 50% a salariilor tuturor celor cca 1.450.000 salariaţi din sectorul bugetar (reprezentând cca 30% din efectivul salariaţilor din economie), va duce la cheltuieli suplimentare, pentru anul 2009, de peste 21 miliarde lei (cca. 6 miliarde Euro), reprezentând echivalentul a 4 % PIB.
Acoperirea acestor cheltuieli va necesita luarea uneia din următoarele măsuri:
- majorarea deficitului bugetar care, în aceste condiţii, va ajunge să reprezinte peste 6% din PIB, ceea ce va conduce la intrarea României în procedura de deficit excesiv deschisă de Comisia Europeană pe baza prevederilor Pactului de Stabilitate şi Creştere;
- păstrarea deficitului bugetar prin diminuarea severă a cheltuielilor cu investiţiile în derulare şi renunţarea la orice investiţie nouă;
- creşterea bruscă a veniturilor prin majorarea substanţială a unor taxe şi impozite.
Dat fiind faptul că, în clipa de faţă, media câştigurilor salariale brute din sectorul public este deja cu cca. 30% mai mare decât în sectorul privat, aceasta majorare, dacă va fi generalizată pentru întreg personalul bugetar, va face ca, practic, media câştigurilor din sectorul public să fie dublă faţă de cea din sectorul privat. Aceasta va duce la ample mişcări sindicale, existând deja numeroase semnale în această privinţă.
O antrenare a creşterilor salariale din sectorul privat, chiar păstrând proporţia de 1:1,3 faţă de sectorul public, ar duce la un câştig salarial mediu brut lunar pe economia naţională de 2568 lei, faţă de scenariul de bază de 1865 lei. Aceasta înseamnă, faţă de scenariul de bază de creştere a salariilor, o masă salarială netă suplimentară de cca. 10 miliarde de euro, fără a socoti şi impactul suplimentar al creşterii salariului minim pe economie.
Punerea sectorului privat din România în faţa unei astfel de situaţii ar obliga la reducerea severă a programelor investiţionale şi, pentru evitarea falimentelor, la disponibilizarea unui număr important de salariaţi (probabil aproximativ 300.000). Impactul asupra creşterii economice şi asupra veniturilor bugetare ar fi imediat, ceea ce ar face şi mai dificilă onorarea de către Guvern a obligaţiilor de natură bugetară.
Într-un moment în care România înregistrează creşteri economice şi o dinamică investiţională ce o situează pe primul loc în Europa, în care inflaţia reintră pe trendul descrescător, în care exporturile au devansat, ca dinamică, importurile, şi deficitul de cont curent înregistrează scăderi semnificative, consecinţele unor astfel de măsuri precum cele de mai sus, vor crea presiuni inflaţioniste de neevitat şi deteriorări ale poziţiei externe a ţării. Riscul de a ne reîntoarce în perioada de stagnare, caracteristică deceniului trecut, trebuie, în aceste condiţii, luat în mod serios în calcul, cu consecinţe dramatice asupra nivelului de trai al românilor, pe termen lung.
În speranţa că veţi avea în vedere toate aceste elemente în decizia dumneavoastră privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.15/2008 privind creşterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învăţământ,


Cu stimă,

Călin Popescu-Tăriceanu
Prim-Ministru


Emitent: Guvernul Romaniei – Biroul de presa

Data: 27.10.2008

Scrisoarea Primului-ministru Călin Popescu-Tăriceanu adresată Preşedintelui Traian Băsescu în data de 22 octombrie 2008

Domnului Traian Băsescu
Preşedintele României


Stimate domnule Preşedinte,

Ca urmare a scrisorilor dumneavoastră din data de 17 octombrie 2008 şi 20 octombrie 2008, am onoarea să vă prezint, alăturat, Nota sinteză cu informaţiile care aţi solicitat să vă fie transmise.
Informarea este redactată prin contribuţia Ministerului Economiei şi Finanţelor, Ministerului Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse şi Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului.
Separat transmitem o Notă sinteză de informare cu privire la proiecţia bugetară pentru anul 2009 şi a proiectelor bugetare pe următorii 3 ani, având la bază proiectul de buget ce va fi aprobat în şedinţa de Guvern din data de 22 octombrie 2008.


Călin Popescu-Tăriceanu

Emitent: Guvernul Romaniei – Biroul de presa

Data: 27.10.2008

Dialogul şi politica multimedia

---

"3 x 3" - 25.10.2008 - invitat: Călin Popescu Tăriceanu PDF Imprimare Email
Luni, 27 Octombrie 2008 10:25

Stelian Tănase: Bun găsit, stimaţi telespectatori! Ediţie specială Stelian Tănase, Realitatea TV, „3x3". În studiourile noastre: Călin Popescu Tăriceanu, prim-ministru al Guvernului României, şi Bogdan Chirieac, analist de politică externă, cu care vom discuta, în prima parte a emisiunii noastre, despre criza mondială fără precedent, de fapt, de la criza din anii 1929-1933, şi să vedem dacă România va scăpa de acest val tsunami sau va reuşi să evite efectele crizei care, într-adevăr, dincolo de toate consideraţiile făcute de presă, este devastatoare, şi aţi văzut şi declaraţia lui Sarkozy, aţi văzut declaraţiile diferitelor şefi de guverne şi şefi de mari instituţii financiare internaţionale - nimeni nu dă un verdict liniştitor. Domnule prim-ministru, cu această întrebare aş vrea să încep direct. România este, aşa cum aţi spus şi dumneavoastră, dar au spus şi alţi politicieni, atât de solidă, încât are şanse să evite această criză, să ocolească efectele a ceea ce se întâmplă, de pildă, pe piaţa americană sau ce se întâmplă în Europa?

Călin Popescu Tăriceanu: Cred că trebuie să analizăm lucrurile din perspectiva economiei româneşti, dar, sigur că, privind foarte atent la ceea ce se întâmplă în străinătate pe pieţele financiare, şi nu numai pe pieţele financiare - atenţie! -, criza financiară se translatează clar într-o criză economică de proporţii mari de tot, care...

Stelian Tănase: Adică, consum, monede, burse...

Călin Popescu Tăriceanu: ...care va duce economiile multor ţări în recesiune, nu cu o creştere mai mică, cum ne-am obişnuit acum să spunem, au creştere, dar 1%, nu. Deci, în privinţa economiei româneşti, datele statistice şi, dacă vreţi, puteţi să luaţi diferiţi analişti economici, Banca Naţională relevă că economia românească este o economie solidă, performantă, înregistrăm cel mai înalt ritm de creştere din UE, lucru care eu cred că este foarte pozitiv şi vă spun clar, discutând cu omologii mei, face să fim priviţi cu admiraţie şi chiar cu invidie, şi nu este o lipsă de modestie...

Stelian Tănase: De ce credeţi că avem această situaţie privilegiată?

Călin Popescu Tăriceanu: Avem această situaţie datorită investiţiilor care s-au făcut, româneşti şi străine, datorită modului cum a fost construit bugetul, cu investiţii mari, cu o pondere de investiţii mari şi, evident, şi fondurilor europene. O gestionare corectă a economiei duce la această performanţă.

Stelian Tănase: Dar credeţi că, de pildă, economia britanică nu a fost bine gestionată sau economia americană, de au asemenea probleme, sau economia spaniolă, şi despre care şi acolo se vorbeşte că se întâmplă ceva rău?

Călin Popescu Tăriceanu: Ce se întâmplă? Trebuie să ţinem cont că în România există încă o diferenţă foarte mare între cerere şi ofertă, este un element care stimulează economia, dar, aşa cum spuneam, şi fondurile foarte mari alocate pentru investiţii, fie de la buget, fie din zona privată. Aceste lucruri, să ştiţi, contribuie în mod decisiv, deci piaţa este o piaţă emergentă care are un potenţial de creştere şi care este fructificat prin toate aceste elemente. Dar, vreau să revin, spuneam economia are o performanţă foarte bună, şi sistemul bancar, al doilea element important, este un sistem bancar care a fost ţinut în mână bine de Banca Naţională, bine supravegheat, nu a fost lăsat să aibă derapaj.

Stelian Tănase: Asta înseamnă că scandalurile şi falimentele spectaculoase din anii '90 au servit, nu?

Călin Popescu Tăriceanu: Da, au servit, pentru că Banca Naţională, după aceea, a introdus norme mult mai stricte. Deci, din acest punct de vedere, pot să spun că nu avem a ne teme, nu există o problemă fundamentală de sistem, care să ne afecteze, însă, fără îndoială, criza economică mondială se va manifesta indirect şi la noi. Gândiţi-vă la un singur lucru: principala piaţă de export a României este UE - 70% din exporturi merg către UE. Dacă această economie va cunoaşte o încetinire, este posibil ca şi exporturile noastre să fie influenţate. Este o criză reală a creditului, avem foarte multe bănci străine în România, care, sigur că, legate cu băncile-mamă din UE, vor avea probleme să finanţeze în continuare investiţiile. Există, dacă vreţi, mai mult, o lipsă de încredere în momentul de faţă la nivelul sistemului bancar, nimeni nu mai ştie cum să evalueze activele imobiliare care constituiau, de foarte multe ori, garanţii. Deci, în acest moment, datorită unei turbulenţe majore pe această piaţă imobiliară, nimeni nu mai are reperele corecte pentru a evalua aceste active şi, din păcate, acest lucru se vede, se simte. Ce vreau să vă spun? Dacă îmi permiteţi, încă două minute. Eu am o îngrijorare reală şi sigur că există în acest moment două lucruri de făcut. Pe de o parte, să nu lăsăm să se producă derapaje, şi aici mă refer clar la salariile majorate în mod inconştient şi, în al doilea rând, ce măsuri active să luăm pentru a diminua efectele acestei crize economice. În acest sens, am avut discuţii repetate, consultări cu Banca Naţională şi cu cei mai buni economişti din România. La discuţiile pe care le-am avut cu economiştii, analişti, chiar oameni din bănci, toţi au spus: 'sigur, România va cunoaşte la anul un ritm de creştere ceva mai scăzut'. Cei pesimişti au spus 4%, ceilalţi au spus 6% - deci va fi cu mult, mult peste media europeană. Însă, în pofida acestor lucruri, am considerat că este nevoie de a prevedea anumite stimulente, şi anume: prin proiectul de buget, care va fi aprobat săptămâna viitoare de guvern, avem un pachet de stimulente pentru investiţii, şi anume: în cadrul schemei de ajutor de stat, deci pe baza legislaţiei în vigoare, şi care este şi legislaţia europeană, vom dirija două treimi din suma ajutorului de stat care va fi, la anul, de patru ori şi jumătate mai mare decât suma de anul acesta, către întreprinderile care fac investiţii mari şi o treime către întreprinderile mici şi mijlocii, care vor primi subvenţie la dobânda pe care o plătesc la creditele luate, pe schema de minimis până în 200.000 de euro. Deci, sunt două elemente importante. Al treilea element este creditul fiscal pentru activitatea de cercetare şi dezvoltare, e o schemă folosită şi în alte ţări din Europa. Eu cred că trebuie să stimulăm, în continuare, acest sector, care va primi nu mai puţin de un miliard de euro, comparativ cu 120 de milioane, acum patru ani.

Bogdan Chirieac: Domnule prim-ministru, ţările europene, din nefericire, nu acţionează concertant, în ciuda faptului că aţi avut o mulţime de reuniuni la nivel înalt, urmează să mai aveţi una, am impresia, pe 15 noiembrie, convocată tot de domnul Sarkozy, fiecare încearcă să se protejeze... pe 7 noiembrie, aţi devansat-o. Aţi spus, adineauri, că v-aţi consultat cu economişti importanţi, cu specialiştii Băncii Naţionale, urmează o perioadă de alegeri în România, nu ştiu, nu cred că PNL va obţine 50% plus unu la aceste alegeri. Ţinând seama că e o criză cum nu s-a mai pomenit, recesiuni economice am mai avut, criză economică, lumea a cunoscut, criză financiară de acest nivel, niciodată, nu ştim ce să facem. Banii aceştia virtuali au ieşit din computere şi din burse şi ne-au invadat lumea reală, şi lumea nu ştie cum să trateze acest monstru virtual care s-a aşezat peste noi. V-aţi gândit, în acest moment, să faceţi un fel de comitet de planificare, în care să participe experţi din toate partidele, care să facă un program, pur şi simplu, să planifice ce se întâmplă în România, anul viitor, când ar trebui să ne lovească, vrând-nevrând, tsunamul, inima tsunamului?

Călin Popescu Tăriceanu: Domnule Chirieac, sunt convins că întrebarea aţi pus-o cu cea mai bună intenţie, dar vreau să vă dau un răspuns care probabil că o să vă dezamăgească, sau nu. Să ştiţi că, din păcate, specialiştii partidelor sunt în stare să producă catastrofe - uitaţi-vă puţin la recent adoptata de parlament a legii majorării salariilor cu 50%. Deci, dacă dăm aceste lucruri pe mâna specialiştilor din partide, ajungem la aşa ceva. De ce? Pentru că aţi spus-o dumneavoastră: ne apropiem de alegeri şi toată lumea, de la preşedinte începând, mergând până la domnul Geoană, nu privesc problema decât pur electoral, pe termen scurt. Ce se întâmplă după alegeri, nu-şi mai pun problema. Important e să câştige alegerile cu orice preţ.

Bogdan Chirieac: Planificarea trebuie făcută pentru după alegeri, nu acum...

Călin Popescu Tăriceanu: Am înţeles, eu v-am spus... Nu, deci nu se poate discuta cu nimeni, pentru că toţi discută numai în termeni electorali şi vor să ia numai decizii populiste care, eventual, să aducă câştiguri electorale. Eu v-am spus că m-am întâlnit cu economiştii care sunt neutri, nu sunt membri ai partidelor, cu specialiştii Băncii Naţionale, care au o responsabilitate şi o viziune de ansamblu, şi sigur că această discuţie şi consultare cu ei mi-a permis să trag nişte concluzii, şi i-am rugat pe ei să-mi facă propuneri. Vreau să vă spun că toţi mi-au spus: nu e cazul să ne temem, România nu va fi lovită de o recesiune sau de o criză, va cunoaşte o încetinire a creşterii economice, ceea ce v-am spus...

Stelian Tănase: ...cinci miliarde, care nu mai vin pentru siderurgie... e o veste proastă.

Călin Popescu Tăriceanu: Nu, staţi puţin. Acea investiţie nu era angajată, la care vă referiţi, dacă vă referiţi la...

Stelian Tănase: Nu. Dar mă gândesc că este un simptom că oamenii încep să fie circumspecţi, prudenţi, mai aşteptăm cu banii.

Călin Popescu Tăriceanu: Toată lumea, investitori români şi străini sunt mai circumspecţi şi mai rezervaţi, este o realitate şi vă pot spune clar şi eu - în multe investiţii, probabil, vor fi amânate pe o anumită perioadă, până se reglementează puţin această...

Stelian Tănase: În afară de asta, care s-a anunţat zilele astea, care ar mai fi, care credeţi că se va mai amâna?

Călin Popescu Tăriceanu: Să ştiţi că mai ştiu nişte lucruri, dar nu e treaba mea să fac acest anunţ, cred că este treaba fiecăruia să-şi gestioneze planurile de afaceri.

Stelian Tănase: Am înţeles. Vreau să vă dau o veste proastă, pe care o aveţi, probabil...

Călin Popescu Tăriceanu: Vreau să termin discuţia care am început-o cu domnul Chirieac.

Stelian Tănase: Vă rog.

Călin Popescu Tăriceanu: Deci, am avut şi eu, şi am aceeaşi preocupare, domnule Chirieac, şi de aceea am făcut apel la cei mai buni specialişti care, v-am spus, concluzia pe care au tras-o este că România, şi vreau să repet, în mod clar, să se înţeleagă, nu este pândită de o criză, dacă nu ia măsuri, evident, iraţionale, cum este cea cu salariile...

Bogdan Chirieac: Nu consideraţi că este nevoie de instituţionalizarea acestui...?

Călin Popescu Tăriceanu: Instituţionalizarea am făcut-o, am hotărât ca, lunar, să ne întâlnim, să facem o evaluare, pe baza datelor care ne vin de la Institutul Naţional de Statistică, pe baza datelor pe care le are Banca Naţională, care are instrumente de a lua pulsul din economie foarte eficiente şi sigur că la aceste reuniuni vom putea, dacă va fi nevoie, să adoptăm măsuri pe cale de consecinţă, însă, în momentul de faţă, pachetul de măsuri care vi l-am spus este ceea ce eu am crezut că trebuie făcut, în aşa fel încât ritmul sau volumul investiţiilor, cum vreţi s-o luaţi, să nu scadă, să nu fie afectat puternic în anul următor.

Bogdan Chirieac: De exemplu, aveţi în vedere, la nevoie, naţionalizarea vreunei bănci din România? - cum s-a întâmplat ...

Călin Popescu Tăriceanu: De ce?

Bogdan Chirieac: ... cum s-a întâmplat în toată lumea occidentală? În cazul în care...

Călin Popescu Tăriceanu: Păi, staţi puţin, nu s-a întâmplat în toată lumea occidentală, s-a întâmplat cu acele bănci care au avut pierderi majore din cauza instrumentelor toxice. Nu este cazul băncilor din România - acest lucru vi-l spun şi eu, şi vi-l spune şi guvernatorul Băncii Naţionale.

Stelian Tănase: Chiar şi a băncilor care sunt, de fapt, filiale, ramuri, ale unor bănci occidentale?

Călin Popescu Tăriceanu: Acelaşi lucru se întâmplă şi cu băncile care operează aici, pentru că, v-am spus, ele sunt monitorizate, supravegheate de Banca Naţională, deci, chiar dacă...

Stelian Tănase: Deci, ele aici operează sub ochiul Băncii Naţionale, indiferent ce se întâmplă la Viena sau la Paris...

Călin Popescu Tăriceanu: Ele operează sub ... Exact ...

Bogdan Chirieac: Dar dacă au probleme acasă, faptul că statul român şi-ar relua nişte acţiuni în bănci care au fost vândute la sfârşitul anilor '90, ar fi, iată, o oportunitate, fiindcă, poate, în această criză reuşim nu doar să supravieţuim, ci poate să şi câştigăm ceva, să reducem decalajul dintre noi şi lumea occidentală.

Călin Popescu Tăriceanu: Eu nu vreau să vă contrazic de dragul de a vă contrazice, dar această problemă ne-o punem în cazul în care ar exista probleme în sistemul bancar. Nu există astfel de probleme. Discutăm, cred că, pur - eu ştiu? - ipotetic.

Stelian Tănase: Vreau să vă dau o veste proastă: ia uitaţi, a propos de efectul acestei crize mondiale - uzina de la Piteşti nu va produce nimic timp de 4 zile, iar uzinele din Franţa, Renault, îşi vor opri activitatea pentru două săptămâni. Marii producători ai lumii îşi restrâng activitatea în faţa faptului că cererea a scăzut foarte mult.

Călin Popescu Tăriceanu: Deci, domnul Stelian Tănase...

Stelian Tănase: Iată, cum suntem afectaţi, şi cred că la nivelul întregii industrii este...

Călin Popescu Tăriceanu: Da, suntem afectaţi în două planuri. De ce? Pentru că trebuie să înţelegem un lucru: că, în perioadă de criză consumul scade, pe când la noi, în România, vrem să alimentăm consumul prin creşterea salariilor. Eu am spus ieri un lucru - este ca şi cum în luna decembrie, la începutul lunii decembrie, se anunţă: luna decembrie va fi o lună friguroasă, cu viscol, cu ger, şi, în loc să îmi pun un palton pe mine, îmi scot şi haina şi mă duc în faţa gerului cu cămaşa. Ce fac? Păi, ştiu precis: fac pneumonie. Dacă la oameni există penicilină, şi îi dau penicilină şi se tratează şi se vindecă, la economie nu s-a inventat "penicilina", decât un singur lucru: sunt ponderat, sunt rezervat şi nu pun banii pe consum în detrimentul investiţiilor. Din contră, cheltuiesc mai mult pentru investiţii şi ponderez consumul.! Ceea ce se întâmplă este un semn clar că economiile occidentale sunt deprimate, scade consumul, şi, bineînţeles, pe cale de consecinţă, anumite întreprinderi îşi vor reduce activitatea, deci în nici un caz nu majorează salariile. Nu ştiu cum să... ar trebui să ne gândim şi la noi la acelaşi lucru: deci, în perioadă de criză nu mai are ce să facă cu produsul şi închide fabrica - da? - şi îi trimite pe oameni acasă.

Stelian Tănase: Şi se umplu depozitele cu marfă, şi nu vinde...

Călin Popescu Tăriceanu: Nu le majorează salariile.

Stelian Tănase: ... şi la revedere.

Bogdan Chirieac: Domnule prim-ministru, criza creditelor subprime a început toamna trecută în Statele Unite. În luna februarie a acestui an, Northem Rock, o bancă foarte importantă din Marea Britanie, a fost naţionalizată, apropo de naţionalizări făcute în state occidentale dintre cele mai puternice. Nu vorbim acum de Islanda care este în faliment în acest moment. Tocmai s-a anunţat ieri că Fondul Monetar Internaţional ar putea să-i dea un ajutor de urgenţă de 2 miliarde. Deci, această criză care s-a extins, a trecut Atlanticul, Spania - piaţa imobiliară din Spania a căzut încă din primăvara acestui an. Ei bine, deşi criza a început, criza financiară - nu vorbim încă de cea economică - a început acum un an, între timp, în toată această perioadă, aţi făcut majorări de pensii dintre cele mai importante, aţi făcut alte majorări de salarii, s-a ajuns cu salarii uriaşe în sistemul de securitate, anumite categorii sociale, agenţii guvernamentale - atunci nu era criză, este criză doar acum?

Călin Popescu Tăriceanu: Păi, staţi puţin, domnul Chirieac. Haideţi să le luăm pe rând. Deci, când economia românească creşte cu 9% pe an, cum este cazul acestui an, sigur că îţi poţi permite, pe baza veniturilor pe care le ai din creşterea economică, să faci anumite majorări de salarii, dar vreau să vă atrag atenţia: atât majorările de pensii, cât şi majorările de salarii au fost prognozate la începutul anului în nişte limite rezonabile. Adică, în sistemul bugetar, majorările de salarii au variat, de regulă, între 10 şi 12 procente, pe tot anul, nu pe medie. Media a fost mai mică, de ce? Pentru că s-a făcut o majorare la 1 aprilie, şi a doua treaptă de majorare la 1 octombrie. Şi atunci media este mult mai mică, este peste inflaţie, în aşa fel încât să existe o creştere reală a puterii de cumpărare, dar o creştere care este rezonabilă. În privinţa pensiilor, anul trecut a fost majorat valoarea punctului de pensie, de la aproximativ 32% din salariul mediu brut pe economie, la 37,5, şi am trecut la a doua treaptă de majorare la 45. Deci, s-a făcut o majorare cu 7,5 procente, în câte două trepte, da? În total. Deci nu sunt nişte majorări care să...

Bogdan Chirieac: Pensiile au crescut substanţial.

Călin Popescu Tăriceanu: Au crescut, dar vreau să vă spun că sunt nişte majorări care sunt suportabile pentru economie.

Stelian Tănase: ...consumului, de fapt. Că el se duce şi cumpără, ăla îi asigură locul de muncă pe toată reţeaua...

Călin Popescu Tăriceanu: Sigur... cu pensiile... în primul rând se pune problema asigurării unui minim necesar pentru un trai decent. Însă vreau să... repet, aceste majorări s-au făcut în nişte limite care sunt permise de performanţa economica.

Stelian Tănase: Spuneţi-mi, cât credeţi că ar fi cea mai bună cifră pentru...

Călin Popescu Tăriceanu: Şi proba este că performanţa generală a economiei, scuzaţi-mă, deficitul bugetar nu s-a majorat, deficitul de cont curent scade, inflaţia este în scădere. Aceste lucruri dovedesc că măsurile care le-am luat sunt măsuri care le-a suportat economia, nu numai că le-a suportat, performanţa economiei, calitatea indicatorilor a crescut...

Bogdan Chirieac: Deci, a fost un moment când aţi majorat pensiile cu 50%, nu?

Călin Popescu Tăriceanu: Nu, nu, nu, nu, nu, nu s-au majorat cu 50%... Ar fi fost ...

Bogdan Chirieac: În această...

Călin Popescu Tăriceanu: Nu. Vă pot spune exact. Vă pot spune exact, staţi puţin. Deci, am aici datele şi îmi permit imediat să vă dau date foarte exacte. Punctul de pensie s-a majorat de la... se majorează de la 697 de lei, cât este în prezent, la 763, la 1 ianuarie - deci aceasta este pe baza modificării elementului de reper care este salariul mediu şi...

Bogdan Chirieac: Anul trecut, cât era punctul de pensie?

Călin Popescu Tăriceanu: Anul trecut, îmi pare rău, să vă spun... Nu ştiu dacă am aici, am să caut să vă spun. Iar salariul s-a majorat... O să caut să vă vad. Între 2004, salariul mediu brut era 818 lei...

Stelian Tănase: ...emisiunea, aşa că o să avem...

Călin Popescu Tăriceanu: ...şi acuma este 1.700 de lei. Da?

Stelian Tănase: Dar vreau să vă întreb un lucru...

Călin Popescu Tăriceanu: Deci, salariile s-au majorat. Salariul mediu s-a majorat, practic s-a dublat salariul mediu, dar în decurs de patru ani. Nu de la o zi la alta. Ca... crescut cu 50%

Stelian Tănase: Întrebare: creşte salariul, dar ce facem cu moneda? Dacă moneda scade şi datorită acestor presiuni externe, dar şi datorită presiunilor interne, ce se va întâmpla cu leul, în perioada care o întrevedeţi?

Călin Popescu Tăriceanu: După părerea mea...

Stelian Tănase: Se va ţine?

Călin Popescu Tăriceanu:... leul va rămâne într-o zonă stabilă, s-a şi văzut că a rezistat foarte bine unor atacuri speculative foarte puternice, foarte agresive...

Stelian Tănase: Săptămâna trecută, a şi declarat guvernatorul...

Călin Popescu Tăriceanu: Da, a declarat guvernatorul Băncii Naţionale, este un fenomen care s-a mai întâmplat în România. De data aceasta...

Stelian Tănase: Asta se întâmplă cu toate monedele...

Călin Popescu Tăriceanu: Se întâmplă pe monedele, în general, ceva mai, sau pe economiile să zicem de dimensiuni mai mici...

Bogdan Chirieac: ...s-a întâmplat pe forintul ungar, s-a devalorizat extrem de puternic, a intervenit Banca Centrală Europeană cu un ajutor de urgenţă de 5 miliarde de euro. Şi, atunci, după ce au câştigat acolo, firesc au venit să câştige şi în România. Nimeni n-a spus vreodată că..., mă rog, capitalismul ar fi şi moral.

Stelian Tănase: Sunteţi de părere a ceea ce aţi spus...

Călin Popescu Tăriceanu: Cred că situaţia din Ungaria este mult diferită de situaţia din România...

Bogdan Chirieac: Tocmai aţi fost acolo...

Călin Popescu Tăriceanu: Da, tocmai am fost acolo şi nu ştiu dacă ştiţi, la sfârşitul...

Stelian Tănase: În Ungaria, acum opt ani, au mărit salariile cu 50%, la primul guvern Gyurcsany.

Călin Popescu Tăriceanu:... la sfârşitul întâlnirii, câţiva din ziariştii de la..., din echipa care mă însoţea, au avut curiozitatea să meargă să discute cu premierul Ferenc Gyurcsany, care le-a răspuns foarte deschis. În 2002 au făcut exact acelaşi lucru, în prag de alegeri: au majorat salariile bugetarilor...

Stelian Tănase: Au avut o presiune mare şi de la sindicate, şi electoral...

Călin Popescu Tăriceanu: ...şi în momentul... economia s-a dus aşa şi nu şi-a mai revenit. Deci, sunt, de atunci, şase ani de zile.

Stelian Tănase: Cea mai înfloritoare economie din Estul Europei, în acel moment. Sunteţi de acord cu ce spune preşedintele Sarkozy? Este o discuţie privitoare la crearea unei autorităţi care să gestioneze zona euro, în ce priveşte moneda. Mi se pare că este...

Călin Popescu Tăriceanu: Ce se întâmplă? Am să vă spun ceva cu preşedintele Sarkozy. Preşedintele Sarkozy a dovedit că...

Stelian Tănase: Este doar o panică, sau este chiar o măsură naţională?

Călin Popescu Tăriceanu: Nu, nu, nu-i o panică. Nu-i o panică. El a dovedit o determinare şi o voinţă politică remarcabilă şi capacitatea de a promova Uniunea Europeană ca un lider în acest moment dificil. Acum, sigur că există o discuţie care nu se va termina, evident, în cei care au mizat pe această liberalizare totală a pieţelor financiare şi unde, evident, s-au făcut lucrurile pe care le ştim şi cei care sunt partizanii unei formule în care, hai să zicem, ar exista un control. Un control din partea statului...

Bogdan Chirieac: O... măcar.

Călin Popescu Tăriceanu: Ceea ce propune Sarkozy, şi nu numai Sarkozy, sunt foarte mulţi lideri europeni care sunt de acord că trebuie introduse anumite reglementări pe aceste pieţe şi o supraveghere mai atentă. Acest lucru, după părerea mea, trebuie făcut, pentru că, altfel, criza cu care ne confruntăm acuma înseamnă că nu ne-a servit nici un fel de lecţii, şi această lecţie cred că trebuie să fie bine...

Stelian Tănase: Care este lecţia acestei crize?

Călin Popescu Tăriceanu: Lecţia acestei crize, după părerea mea, este, dacă vreţi, că nu putem să facem capitalism fără capital, fără bani. Capitalismul se face cu bani, nu se face cu hârtii fără valoare, şi lucrul acesta ne costă astăzi, pentru că totul s-a umflat ca un el de balon de chewing gum şi, la un moment dat, s-a prăbuşit şi, iată, sigur că au trebuit să intervină guvernele. Dar nu ştiu dacă este suficient de clar - nu pentru dumneavoastră, pentru cei care ne privesc - această intervenţie a guvernelor în a susţine băncile care riscau să se prăbuşească şi odată cu ele întregul sistem financiar şi bancar au scos bani din buget. În final este cetăţeanul, contribuabilul care plăteşte. Nu are guvernul o sursă de bani, undeva, pusă separat. Deci, pe fiecare cetăţean îl va costa această - cum să spun? - nebunie scăpată de sub control.

Bogdan Chirieac: Tocmai aici este problema fundamentală, fiindcă se face o datorie ce nu poate fi achitată nici într-o 100 de ani, dacă lucrurile continuă în acest mod.

Stelian Tănase: 700 de... crezi că nu pot plăti de către...

Bogdan Chirieac: Nu 700, fiindcă nu sunt numai 700.

Stelian Tănase: Pleacă din Irak acum, şi... acoperă o gaură neagră.

Bogdan Chirieac: Ştiţi cât a costat până acum criza - conform "Financial Times" -, până săptămâna trecută? 25 de mii de miliarde de dolari. De două ori întregul PIB al Statelor Unite, şi nu am atins fundul prăpastiei.

Călin Popescu Tăriceanu: ...s-ar putea ca această sumă să fie rezultată şi din reevaluarea activelor, care s-a diminuat foarte mult şi din ceea ce s-a prăbuşit pe bursa. Nu sunt neapărat bani care au fost... în bănci.

Stelian Tănase: Ce sectoare din România vor fi mai afectate de criză? Care vi se par zonele vulnerabile: la consum, investiţiile probabil vor scădea, după cum arată toţi... Unde, ce industrii?

Călin Popescu Tăriceanu: Anumite investiţii vor fi afectate. Ştiţi ce se întâmplă, domnule Stelian Tănase? Vă spun ceva: nu aş vrea să fac comentarii...

Stelian Tănase: Am fost ieri la Mall şi era cam gol, să ştiţi. De obicei, e coadă la ora la care mă duc eu. E ca la meci.

Călin Popescu Tăriceanu: Nu vreau să fac comentarii, şi eu să spun... Am un feet-back şi, v-am spus, este clar că anumite investiţii vor trebui probabil amânate - nu înseamnă că se vor anula. Însă, în rest, mă abţin să fac comentarii, pentru că aceste comentarii ale mele poate să influenţeze piaţa, bursa, şi eu nu vreau, prin aceste declaraţii, cumva, să apară astfel de interpretări.

Stelian Tănase: Vă rog să-mi răspundeţi la următoarea întrebare. Dacă aceste economii intră în recesiune, în unele din aceste ţări...

Bogdan Chirieac: ...

Stelian Tănase: ...sunt foarte mulţi români care lucrează acolo, de pildă cum e Spania. Riscăm ca din aceşti 3 milioane, 3,5 milioane cu cei sezonieri, să se întoarcă o parte...

Călin Popescu Tăriceanu: Nu sunt 3,5 milioane. Estimările cele mai generoase sunt de 2 milioane, dar întrebarea...

Stelian Tănase: Ce se întâmplă dacă, mâine, vin un milion de muncitori străini în România? Ce facem? Avem resurse să absorbim acest şoc?

Călin Popescu Tăriceanu: Deci, întrebarea este corectă, domnule Tănase. Deci, acest lucru l-am spus. În România, în momentul de faţă încă există o criză de forţă de muncă. Deci, dacă un număr de muncitori români din... ar veni - un număr rezonabil, nu ar fi o problemă.

Stelian Tănase: Şi pe anumite meserii.

Călin Popescu Tăriceanu: ...în Spania, de exemplu, sunt un milion. Mâine, dacă vin deodată 300.000 de oameni din Spania, vă spun că economia nu poate să-i absoarbă. Deci, încă un element, dacă vreţi, de îngrijorare suplimentar care ar trebui să-i facă pe cei de la partidele politice - fie că vorbesc de PSD, unde văd că este inconştienţă cu carul, fie că vorbesc de PD-L, unde văd că este populism cu nemiluita - ar trebui să se gândească. Ei parcă nu văd aceste lucruri. Pe mine, vă spun, mă îngrozeşte această atitudine completamente iresponsabilă. Şi, cum să spun, că vin românii acasă, nu putem să spunem că este un pericol, dar este o situaţie căreia sigur că economia nu poate să-i facă faţă instantaneu.

Bogdan Chirieac: Economia românească a stat în acest an, ca motoare ale creşterii, pe doi factori: românii din străinătate...

Călin Popescu Tăriceanu: Nu, acesta...

Bogdan Chirieac: Două motoare importante au fost: unu, trimiterile de valută de bani ale românilor care lucrează în străinătate şi care au rezolvat multe probleme de balanţă, deficit, valută şi aşa mai departe în România şi, doi, creşterea extraordinară în sectorul construcţiilor. Însă, în construcţii, casa respectivă îţi mai antrenează încă vreo 200 de industrii, de la cea de televizoare până la cea mobilă şi faianţă.

Călin Popescu Tăriceanu: Staţi să vă spun ceva. Contribuţia românilor din străinătate este o contribuţie extrem de importantă prin sumele pe care le trimit şi care contribuie în mod esenţial la...

Stelian Tănase: Şi diminuează şi presiunea pe piaţa forţei de muncă interne, că sunt acolo.

Călin Popescu Tăriceanu: Deci aceste trimiteri de bani contribuie foarte consistent, ce e drept, la echilibrul deficitului de cont curent. Sectorul construcţiilor de care aţi vorbit este unul din sectoarele care a mers foarte bine, fără îndoială, şi care are o creştere spectaculoasă - cam 30% a avut anul acesta creştere până acum o lună-două...

Stelian Tănase: A început să gâfâie, se simte.

Călin Popescu Tăriceanu: ...dar nu acesta a fost elementul principal. Elementul principal dacă vreţi să vă spun, au fost investiţiile româneşti şi străine...

Stelian Tănase: Directe.

Călin Popescu Tăriceanu: ...din buget şi private. Deci haideţi să vă dau nişte date: în momentul de faţă, bugetul României este 140 de miliarde de euro, în 2004 era 60 de miliarde de euro, da? Iertaţi-mă, nu bugetul, vorbesc de Produsul Intern Brut. Dar ştiţi ce se întâmplă? Bugetul României astăzi....

Bogdan Chirieac: Bugetul este cât Produsul Intern Brut în 2004.

Călin Popescu Tăriceanu: Exact. Deci cam asta...

Bogdan Chirieac: V-am urmărit, aţi mai făcut această declaraţie.

Călin Popescu Tăriceanu: Exact. Deci noi, în momentul de faţă, am ajuns la un volum de investiţii din buget cum România nu a mai cunoscut de mult şi este cel mai înalt din Europa. Acesta este un motor puternic de creştere economică.

Stelian Tănase: Şi va putea să susţină, în condiţiile acestea... va putea să susţină acest ritm?

Călin Popescu Tăriceanu: Şi al doilea lucru, nu vreau să diminuez contribuţia sectorului privat - investiţiile româneşti şi străine. Da, vă rog.

Stelian Tănase: Veţi putea susţine aceste investiţii, dacă avem această problemă? Vorbesc de pe piaţa internaţională.

Călin Popescu Tăriceanu: Deci în momentul de faţă, bugetul pe 2009 este construit tot cu un procent foarte ridicat pe investiţii.

Stelian Tănase: O susţinere puternică a investiţiilor. De ce credeţi că bursa...

Călin Popescu Tăriceanu: Nu am diminuat deloc pe 2009 procentul alocat investiţiilor...

Stelian Tănase: De ce credeţi că bursa...

Bogdan Chirieac: Dacă îmi permiteţi, acest buget vine din taxe şi impozite în principal.

Călin Popescu Tăriceanu: Evident, din taxe şi impozite.

Bogdan Chirieac: Bun. Taxele şi impozitele sunt plătite de sectorul privat, care se dezvoltă.

Călin Popescu Tăriceanu: Nu numai de sectorul privat, de toţi salariaţii. Este impozitul pe profit, sigur...

Bogdan Chirieac: Da, acela este motorul. Eu vorbeam despre cele două motoare: banii românilor trimişi acasă din străinătate, doi - sectorul construcţiilor...

Călin Popescu Tăriceanu: Domnule Chirieac, deci bugetul pe 2009...

Bogdan Chirieac: Stelian Tănase constată că gâfâie de două luni şi nu numai el...

Stelian Tănase: Construcţiile...

Călin Popescu Tăriceanu: Nu, staţi puţin.

Bogdan Chirieac: Sectorul construcţiilor. 200, cel puţin 200 de industrii se diminuează, îşi reduc forţa în acest moment.

Călin Popescu Tăriceanu: Domnilor, să vă explic un lucru. Deci, creşterea economică a României pe anul acesta este 9%. Bugetul pe 2009 este construit pe o creştere a PIB-ului de 6%. Nu e construit pe 9%, că dumneavoastră îmi spuneţi...

Stelian Tănase: Sunteţi prudenţi.

Călin Popescu Tăriceanu: ...„dom'le, eu cred că gâfâie". Eu nu cred că gâfâie decât în momentul în care îmi dă Institutul Naţional de Prognoză cifrele pentru perioada următoare şi Institutul de Statistică pentru perioada care a trecut. Deci pe aceste elemente se construieşte bugetul. Nu e construit după fler şi am ţinut cont de aceste riscuri. Şi Institutul de Prognoză, la fel, ne dă elementele de fundamentare ale bugetului.

Bogdan Chirieac: Problema este că de la o săptămână la alta...

Călin Popescu Tăriceanu: Se deteriorează situaţia.

Bogdan Chirieac: Sigur că da. Deci aici, în România, nu simţeam, până când pică ieri bomba: Uzinele Renault din toată Franţa şi din lume se închid două săptămâni. Urmează Peugeot, Citroën, urmează Mercedes, urmează Ford - aşa au anunţat. În România brusc, Logan-ul se închide patru zile pe lună. Cu două săptămâni înainte, Arcelor Mittal îşi închidea furnalul numărul 5, care era şi cel mai mare din Europa, reduce producţia de oţel cu 15% din start. Deci aici e o serenitate, alegeri, cum spuneţi dumneavoastră. Brusc, ne trezim cu...

Călin Popescu Tăriceanu: Nu. Cel puţin la nivelul Guvernului, vă spun ceva: nu e serenitate şi bugetul pe anul viitor este fundamentat pe nişte cifre care sunt produsul acestor structuri de analiză, care se numesc Institutul Naţional de Prognoză şi cel de Statistică. Nu ne permitem să ne jucăm cu aceste cifre. Sigur că situaţia - există riscul să vedem că se va deteriora mai mult decât sunt anticipaţiile, dar în momentul de faţă acestea sunt anticipaţiile şi v-am spus: am stat de vorbă şi cu cei mai buni economişti din România, care mi-au spus: dom'le - cei pesimişti au zis - „eh, 4%", ceilalţi au zis „nu, 6%".

Stelian Tănase: Vă propun să luăm o pauză aici. Ne despărţim de Bogdan Chirieac, dar vreau să-i dau o carte: Gabriela Adameşteanu, „Drumul egal al fiecărei zile". Gabriela Adameşteanu este astăzi autorul nostru, pe care vi-l recomand cu toată căldura. Uitaţi. Va primi şi primul ministru cărţile pe care azi le voi face cadou, toate semnate de Gabriela Adameşteanu. Ne vedem în partea a doua a emisiunii cu Dan Cristian Turturică, redactor-şef la „România Liberă", şi vom discuta chestiuni politice, şi în ultima parte a emisiunii cu Miruna Munteanu vom discuta despre pensii, salarii şi tot ce vedeţi că se întâmplă în ultima săptămână în viaţa românească. Numai bine. Publicitate.


*


Stelian Tănase: Repriza a doua, Dan Cristian Turturică, redactor şef la „România liberă" şi vom discuta situaţia politică internă, iar ultima repriză cu Miruna Munteanu vom discuta despre salarii, pensii şi vom vedea atunci o continuare poate a discuţiei din prima parte a emisiunii. Aş vrea să vă întreb un lucru, sunteţi la final de mandat. Sunt patru ani de când sunteţi prim-ministru. Dacă ar fi să puneţi deoparte ceea ce aţi făcut din ce aţi promis şi ceea ce nu aţi făcut, ce ne-aţi spune, făcând un bilanţ destul de scurt, nu avem un ceas ca să discutăm numai asta? Să faceţi un punctaj.

Călin Popescu Tăriceanu: Cred că sunt trei repere fundamentale ale acestui mandat. În primul rând, integrarea europeană, care acum sigur că acum nu mai stârneşte mare emoţie, s-a realizat, ţine de domeniul trecutului, dar doi ani de zile s-a muncit pe brânci ca s-o reuşim, şi nu a fost foarte uşor. Vă spun clar că la începutul mandatului eram extrem de neîncrezător, sceptic că vom putea să ducem la bun sfârşit în termen, la 1 ianuarie, acest obiectiv. În al doilea rând este creşterea economică, care face ca azi economia românească să fie cea mai performantă, în termeni de dinamică, din Europa. Este un lucru de care sunt mândru şi mă bucur pentru România şi pentru români, pentru că românii, în final, profită de pe urma acestui lucru, pentru că această creştere economică se transferă în bunăstare către cetăţean. Nu în ultimul rând este în plan politic, sunt anumite reforme care au contribuit la debarasarea de lestul din perioada comunistă şi transformarea României într-o societate democratică.

Stelian Tănase: Ce nu aţi reuşit din ce v-aţi propus?

Călin Popescu Tăriceanu: Aici vă las pe dumneavoastră să faceţi analiza.

Stelian Tănase: Ne interesa punctul dumneavoastră de vedere. Ce aţi fi vrut să faceţi şi nu aţi apucat să terminaţi, nu aţi apucat chiar să începeţi sau să realizaţi. V-aţi propus în 2004, decembrie, şi...

Călin Popescu Tăriceanu: Să ştiţi un lucru, mi-am propus la începutul mandatului meu câteva lucruri punctuale, pe care mi-am dorit foarte mult să le rezolv. Unul din lucrurile care nu ţin, dacă vreţi, de sfera mare a politicii, pe care poate puţini le observă şi care vor da roade mai târziu este, de exemplu, crearea companiei naţionale energetice, care am convingerea că, bine condusă, va putea să devină unul din campionii economici ai României şi care să ajute mult dezvoltarea României cu capital românesc.

Stelian Tănase: Şi asta v-aţi propus şi...

Călin Popescu Tăriceanu: Am reuşit-o destul de târziu ca să pot să demonstrez şi rezultatele. Ea este construită, dar va mai lua ceva timp. Dar, de exemplu, CEC-ul, pe care la un moment dat am hotărât să-l opresc de la privatizare, astăzi se arată a fi o bancă care a reuşit să facă cu brio faţă situaţiei şi de la o cotă de piaţă de puţin peste 4% a ajuns în momentul acesta să aibă cotă de piaţă 10%. Este o bancă care...

Stelian Tănase: Şi nu-l mai vindeţi. Îl mai vindeţi sau nu-l mai vindeţi?

Călin Popescu Tăriceanu: Am oprit privatizarea. Nu ştiu, o să vedem, nu ăsta este lucrul important. Important este că CEC-ul era o bancă care se pierdea, care se ducea şi urma să se termine, aşa cum era gestionată, iar astăzi CEC este o bancă care în contextul crizei actuale a fost căutată de toţi românii şi de toţi deponenţii care au vrut să-şi pună depozitele în siguranţă şi lucrul acesta i-a permis să se ridice.

Dan Cristian Turturică: Premierul ne-a invitat să spunem noi ceea ce nu a realizat. O să încep cu lucrul care mi se pare cel mai mare eşec al guvernării dumneavoastră: infrastructura. Bilanţul realizării de autostrăzi este catastrofal. Ştiu şi de la domnul ministru Orban de toate aceste probleme, spune dânsul, obiective, cu exproprieri, cu legislaţie încurcată, cu birocraţie. Nu sunt scuze, nu pot fi acceptate ca argumente. Este o catastrofă că în ultimii patru ani nu a reuşit mai mult decât 25-50. Deja bilanţurile se negociază la kilometri. Unii spun că sunt 35, alţii spun că sunt 55. Este o catastrofă. Cum aţi reuşit?

Călin Popescu Tăriceanu: Pe mine nu mă deranjează că ridicaţi acest subiect şi nu aş vrea să vă contrazic spunându-vă da, s-au făcut kilometri de autostradă. Ce se întâmplă, domnule Turturică? Infrastructura rutieră se realizează nu numai pe autostradă, se realizează pe drumuri europene, pe drumuri judeţene, pe drumuri comunale şi, dacă aţi vedea sumele care au fost investite şi modul în care această infrastructură a progresat, inclusiv pe principalele drumuri europene, o să vedeţi că România nu mai are nimic de-a face cu cea de acum zece ani. În termenii de kilometri de autostradă nu vă pot spune că este un bilanţ cu care să spunem mă laud că s-au făcut 400 de kilometri. Am să vă explic însă un singur lucru şi care nu ţine loc de scuză, dar este o realitate pe care trebuie să o cunoaştem şi pe baza căreia să facem judecăţi. Din momentul în care se ia decizia politico-administrativă pentru construirea unui kilometru de autostradă, avem nevoie de doi ani de zile, conform legislaţiei în vigoare, pentru faza de proiectare şi pentru faza de licitaţie a lucrării. Doi ani, da? Iar lucrările de construcţie propriu-zise durează trei ani. Deci, dacă dumneavoastră întrebaţi câţi kilometri de autostradă s-au făcut în anul 2008, am să vă spun că ne ducem înapoi cinci ani şi vedem, în anul 2003, ce s-a decis pe acest subiect.

Stelian Tănase: Ce s-a pornit...

Dan Cristian Turturică: Este un punct de vedere, dar ce rost au mai avut declaraţiile domnului ministru Orban care, în 2006... nu, pardon, în 2007, dânsul spunea în 2006...

Călin Popescu Tăriceanu: Şi vă rog să verificaţi ceea ce vă spun, nu este o poveste, aceasta este legislaţia şi să ştiţi că se întâmplă nu numai la noi şi, iertaţi-mă, am să vă dau un alt exemplu. La penultima reuniune a Consiliului European, cred că era Consiliul European din vară, când discutam despre criza energetică şi pachetul energie - schimbări climatice, preşedinte Sarkozy a venit şi a spus, „Domnilor, atenţie, că nu avem soluţii magice rapide. Ieri am semnat un document intern prin care se începe construcţia celei de a 60-a centrale nucleare din Franţa. Primul kilowatt va fi dat peste şapte ani". Deci, în Franţa, o centrală atomo-electrică din momentul în care a luat decizia până când livrează primul kilowatt durează şapte ani.

Dan Cristian Turturică: Totuşi, este o diferenţă. Ce rost au avut declaraţiile domnului ministru Orban...

Stelian Tănase: O să-l invităm pe Orban să ne spună, că l-am chemat aici de multe ori şi ne-a spus tot felul de poveşti.

Dan Cristian Turturică: Domnul Tăriceanu este şeful guvernului, responsabil inclusiv de ce face domnul Orban. În 2007 anunţa cu seninătate că în două luni încep lucrările la al doilea inel de autostradă deja în jurul Bucureştiului. Îl avem pe primul, care e o catastrofă, de asemenea, nu e rezolvat şi dânsul anunţa că încep lucrările la cel de al doilea inel. Evident că în două luni nu e întâmplase nimic. După mintea mea, în clipa în care un ministru anunţă „în două luni se încep lucrările, deja exproprierile sunt rezolvate", că în două luni nu poţi să rezolvi nişte detalii.

Călin Popescu Tăriceanu: Deci, vă spun ceva...

Dan Cristian Turturică: De ce a anunţat anul trecut lucruri care...

Călin Popescu Tăriceanu: Nu cred.

Dan Cristian Turturică: Ba da, sigur că da.

Călin Popescu Tăriceanu: Poate... E o confuzie care cred că se face. Orban a anunţat că încep lucrările la inelul de centură...

Dan Cristian Turturică: N-a început nici o lucrare...

Călin Popescu Tăriceanu: Ba da.

Dan Cristian Turturică: Nu!

Călin Popescu Tăriceanu: Dacă vreţi, când plecăm acum...

Dan Cristian Turturică: Mergem împreună, dar reporterii „României libere" acum două luni...

Călin Popescu Tăriceanu: Mergem împreună, dar spuneţi-mi, facem un pariu de acum, de faţă cu telespectatorii, da?

Stelian Tănase: Cu mine, eu sunt arbitrul.

Călin Popescu Tăriceanu: Şi ce numiţi dumneavoastră început? Ca să definim întâi ce înseamnă începere.

Călin Popescu Tăriceanu: Nu, nu, nu început... Deci, lucrările la inelul de centură a Bucureştiului sunt în curs...

Dan Cristian Turturică: Ce înseamnă? Definiţi-mi curs...

Stelian Tănase: Eu cred că mai am o mie de întrebări, şi vreau să vi le pun.

Călin Popescu Tăriceanu: Ce înseamnă în curs o lucrare în construcţie?

Dan Cristian Turturică: Da, exact. Deci, să pui un panou pe o bucată de autostradă nu înseamnă în curs, înseamnă să vezi maşini care asfaltează, să vezi maşini care decopertează, vă spun eu, nu există aşa ceva...

Călin Popescu Tăriceanu: Îmi pare foarte rău, mergem împreună, dar eu vreau să facem acum pariul...

Dan Cristian Turturică: Nu pe mine trebuie să mă convingeţi, vorbiţi cu cei care ne ascultă şi care merg zilnic pe inelul de centură.

Călin Popescu Tăriceanu: Nu, merg cu dumneavoastră şi rugămintea mea este...

Dan Cristian Turturică: Nici nu contează părerea mea, contează ce vor înţelege cei care ne ascultă şi care circulă zilnic pe inelul de centură.

Călin Popescu Tăriceanu: Contează şi părerea dumneavoastră, cum contează părerea fiecărui cetăţean. Pariul pe care îl facem este... cu lucrările la autostradă...

Dan Cristian Turturică: E cam strâns că e duminică.

Călin Popescu Tăriceanu: N-are nimic, marţi.

Stelian Tănase: E sâmbătă azi...

Dan Cristian Turturică: Deci, hai să definim corect „lucrări"...

Călin Popescu Tăriceanu: Deci nu panou că aici este...

Dan Cristian Turturică: Dar ne indicaţi mâine locul pe centura Bucureştiului unde...

Călin Popescu Tăriceanu: Îmi face o plăcere să merg eu cu dumneavoastră...

Dan Cristian Turturică: Daţi-mi voie o secundă, ne indicaţi mâine locul unde vedem maşini care asfaltează sau care măcar decopertează?

Călin Popescu Tăriceanu: Nu care asfaltează, deci fac lucrări în curs la partea de drum, la partea de lucrări de artă, poduri, viaducte...

Stelian Tănase: Vă propun să punem punct aici.... numai o secundă...

Dan Cristian Turturică: Aceste lucrări „în curs" reprezintă coşmarul acestei ţări de 18 ani... şi nu se mai termină, şi le pasează de la un guvern la altul. Este o catastrofă...

Călin Popescu Tăriceanu: Nu, ştiţi ce se întâmplă...

Stelian Tănase: Vreau să discutăm puţin politica internă...

Călin Popescu Tăriceanu: Eu am să vă spun ceva, eu am să vă spun un lucru... spre deosebire de mulţi care fac comentarii pe aceste subiecte, eu, în calitatea pe care o am, cu toate că nu sunt obligat, mă duc să văd aceste lucrări şi ştiu despre ce e vorba.

Dan Cristian Turturică: Mâine ne indicaţi locul unde se lucrează la centură?

Călin Popescu Tăriceanu: Vi le indic de acum.

Dan Cristian Turturică: Perfect. Şi luni le aveţi în ziar.

Stelian Tănase: Aţi văzut ultimele sondaje? Vreau să discutăm totuşi politică internă, problema cu infrastructura politică internă...

Dan Cristian Turturică: Nu, dar e foarte important ce înseamnă... până la urmă decât o bună administrare?

Stelian Tănase: Aţi văzut ultimele sondaje?

Călin Popescu Tăriceanu: Văd mereu sondaje.

Stelian Tănase: Sunt mai multe, şi eu am aici vreo cinci. Cum vă raportaţi la ele? Toate vă dau pe locul trei, între 16 şi 22-24%. Primele, pe locul întâi şi doi, diferite instituţii dau partide diferite, unele dau PSD, unele dau PD-L. Oricum, PNL stabil, fix este pe locul trei. Asta înseamnă, după cum arată iar toate sondajele, că nici un partid nu va câştiga o majoritate din alegeri...

Călin Popescu Tăriceanu: Absolută...

Stelian Tănase: ...nu va face 50 plus 1, el va trebui să facă o coaliţie. Toţi analiştii arată că dumneavoastră veţi juca rolul de arbitru, fie că va fi PSD cel care va face guvernul, fie că va fi PD-L.

Călin Popescu Tăriceanu: Nu e obligatoriu, s-ar putea să facă PNL guvernul...

Stelian Tănase: Numai o clipă, eu vă spun ce spun sondajele. Părerea dumneavoastră acum o cer.

Călin Popescu Tăriceanu: Dumneavoastră ştiţi la fel de bine că sondajele indică două lucruri: poziţionarea şi analiza sondajelor în timp, tendinţa.

Stelian Tănase: Poate să fie intenţia de vot şi încrederea şi popularitatea, înseamnă multe lucruri.

Călin Popescu Tăriceanu: Nu. Eu vă spun că al doilea lucru important este tendinţa.

Dan Cristian Turturică: Şi care este trendul la PNL, de exemplu?

Călin Popescu Tăriceanu: Deci, trendul la PNL este crescător, la PD este în coborâre, la PSD, după unele sondaje, creşte, după altele stagnează.

Stelian Tănase: Cred că PSD creşte un punct pe lună şi scade PD-L o jumătate de punct pe lună.

Călin Popescu Tăriceanu: Ştiţi ce se întâmplă?...

Stelian Tănase: Dar plecând foarte de sus...

Călin Popescu Tăriceanu: Eu nu sunt analist, vă spun la o privire rapidă pe care am
făcut-o, aceasta este realitatea. Eu sunt interesat să mă uit în sondaje pentru ca să ştim şi noi, sigur, care este răspunsul cetăţeanului...

Stelian Tănase: Cum vedeţi poziţia PNL în raport cu aceste evaluări din momentul acesta, asta am vrut să vă întreb.

Călin Popescu Tăriceanu: Eu am să vă spun ceva. Cred că alegătorii, în final, vor fi cei care vor decide şi vor şti să aprecieze ce s-a făcut în România acestor patru ani, şi s-a făcut mult, este o diferenţă uriaşă între România din 2008 cu cea din 2004.

Stelian Tănase: Aţi spus că s-ar putea PNL să facă guvernul, aşa mi-aţi replicat adineauri. La ce vă gândiţi când spuneţi asta? Va obţine 50 plus 1%, plus 1% PNL?

Călin Popescu Tăriceanu: Nu. Dar ne propunem să luăm cel mai mare scor.

Stelian Tănase: Posibil în situaţia asta.

Călin Popescu Tăriceanu: Posibil în situaţia asta. Nu cred că va fi vreun partid, într-adevăr, sunt de acord cu dumneavoastră, care să obţină majoritatea absolută, acesta pare un lucru, hai să zicem, mai mult decât realist.

Dan Cristian Turturică: Şi dacă nu se întâmplă asta, care sunt alternativele?

Călin Popescu Tăriceanu: Ştiţi ce se întâmplă?

Stelian Tănase: Un guvern minoritar de pildă, e posibil? Asta e, probabil, sugestia întrebării dumneavoastră. E posibil un guvern minoritar?

Dan Cristian Turturică: Una dintre ele...

Stelian Tănase: Da.

Călin Popescu Tăriceanu: Pot să fie, sigur, avute în vedere orice variante, însă eu cred că trebuie să aşteptăm rezultatele.

Stelian Tănase: Adică şi o coaliţie cu PSD şi o coaliţie cu PD-L, sau şi UDMR intră în calculul acesta?

Călin Popescu Tăriceanu: Nu. Eu cred că PNL nu-şi propune acest lucru, am demonstrat de doi ani de zile că putem să guvernăm singuri.

Stelian Tănase: Chiar cu un guvern minoritar.

Călin Popescu Tăriceanu: Cu un guvern minoritar şi în condiţii destul de complicate.

Dan Cristian Turturică: Şi pe a cărui susţinere, pe susţinerea cărui partid vă bazaţi? PD-L sau PSD?

Călin Popescu Tăriceanu: Nu mă bazez pe nici un partid pentru susţinerea în continuare.

Dan Cristian Turturică: În clipa de faţă există, o susţinere de a PSD-ului.

Călin Popescu Tăriceanu: Nu, nu există o susţinere a PSD...

Stelian Tănase: Trebuie să intrăm într-o chestiune delicată când spuneţi acest lucru...

Călin Popescu Tăriceanu: ...pe chestiuni punctuale în parlament, după cum aţi văzut, a votat PSD cu PNL, PNL cu PD, PD cu PSD, s-au făcut toate combinaţiile...

Dan Cristian Turturică: Dar lucruri importante, totuşi, mai degrabă a votat PSD cu PNL.

Călin Popescu Tăriceanu: N-aş spune, de ce?

Dan Cristian Turturică: De exemplu, votul pe care l-au dat deputaţii PNL din Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor împotriva începerii urmăririi penale a lui Adrian Năstase a fost un vot extrem de relevant pentru electoratul dreptei, nu? Vă revendicaţi ca principal sau unic partid al dreptei, şi acel vot a uimit foarte multă lume. Cum îl explicaţi?

Călin Popescu Tăriceanu: Deci, aici vă contrazic, PNL a votat pentru urmărirea penală a domnului Adrian Năstase.

Dan Cristian Turturică: Nu.

Călin Popescu Tăriceanu: Ba da.

Dan Cristian Turturică: Deputaţii din Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor a dat pe rezoluţie neînceperea urmăririi penale. Îmi cer scuze, vă contrazic.

Călin Popescu Tăriceanu: Deci, cel mai recent, vă spun că, în ceea ce priveşte legea promovată de parlament pentru blocarea restituirii proprietăţilor, PNL a votat clar împotriva acestei legi, PSD a votat pentru şi, în final, legea, cu sprijinul PD, a trecut.

Dan Cristian Turturică: De acord total, dar nu vorbim aici legat de PD.

Călin Popescu Tăriceanu: Nu. Eu vreau să vă arăt numai că s-au alcătuit.

Dan Cristian Turturică: Aţi fost unul dintre principalii, când eraţi purtător de cuvânt al Alianţei, aţi fost una dintre principalele voci care a acuzat guvernarea Năstase şi, implicit, faptele domnului Adrian Năstase.

Călin Popescu Tăriceanu: Domnule Turturică, deci eu ştiu bine ce au făcut colegii mei, colegii mei au votat...

Dan Cristian Turturică: Nu, nu. E vorba de deputaţii din Comisia Juridică, al lor a fost un aviz în unanimitate din partea PNL şi PSD împotriva urmăririi penale.

Călin Popescu Tăriceanu: Deci, domnul Turturică, eu vă pot spune următoarea chestiune, că eu ştiu bine ce au votat deputaţii noştri şi nu numai atât, pe baza votului deputaţilor PNL, s-a dat drumul la începerea urmăririi penale pentru cine? Pentru Paul Păcuraru, care era, în momentul respectiv, era ministru în cabinetul meu, şi, cu votul nostru, Paul Păcuraru a trebuit, în final, să-şi dea demisia şi, bineînţeles, să se pună la dispoziţia justiţiei. Deci, nu am nici un fel de reticenţă în a vă spune clar că cred că parlamentul nu are rolul de bloca mersul justiţiei, şi acest lucru l-am demonstrat cu oamenii noştri, înainte de orice.

Stelian Tănase: Vreau să vă dau câteva citate, declaraţii dintr-o lume înfierbântată din punct de vedere politic, toate foarte recente. Tăriceanu despre... Vreau să vă dau o replică - citez din dumneavoastră: „Vreau să dau o replică la două personaje gigantice de pe scena politică, este vorba despre Stolojan şi Boc, care repetă întruna nişte afirmaţii făcute de şeful lor, avem de-a face cu doi papagali". Altă afirmaţie: „Theodor Stolojan este un politician în care nu poţi să ai încredere, iar Mircea Geoană a început să facă şi el politică de tip Golden Blitz". Ce spune Boc, probabil unul din eventual... într-o coaliţie, după 30 noiembrie: „Tăriceanu şi Geoană fac parte din muzeul antichităţilor politice. Asemănarea dintre Tăriceanu şi Geoană este că nici unul dintre ei nu va fi premier". Probabil că asta se referă la ceea ce a spus chiar Traian Băsescu, că nu-l va face niciodată premier pe Mircea Geoană şi nici pe Călin Popescu Tăriceanu.

Călin Popescu Tăriceanu: Domnule, staţi să lămurim o chestiune. Nu preşedintele face premieri în România, haideţi să fie foarte clar.

Stelian Tănase: Ştim Constituţia, dar la asta face referinţă.

Călin Popescu Tăriceanu: Ştiu, dar să nu-l lăsăm pe domnul Boc să-şi imagineze că el scrie Constituţia, după cum îi taie lui capul. Vreau să vă spun ceva. Domnul Boc este un exemplar rar, care în 2004 pleda în mod insistent pentru o republică de tip parlamentar, cu puteri reduse ale preşedintelui, mi se pare că îşi pregătea şi lucrarea de diplomă pe aşa ceva. Dacă luaţi acum toate declaraţiile lui Boc, o să vă apuce râsul, pentru că a schimbat complet dintr-o parte în alta.

Stelian Tănase: Da, e adeptul unei republici prezidenţiale, cu puteri reduse pentru parlament.

Dan Cristian Turturică: Dar aţi accepta o nominalizare pe poziţia de premier, venită din partea lui Traian Băsescu, la sfârşitul acestui an?

Călin Popescu Tăriceanu: Dar nu are rost să discutăm acest lucru, trebuie să vedem întâi rezultatele alegerilor. Eu cred că mai trebuie...

Dan Cristian Turturică: Păi nu, dacă PNL câştigă alegerile, cum aţi formulat în ipoteza de pornire această discuţie.

Călin Popescu Tăriceanu: Domnule Turturică, am să vă spun un lucru. Conform Constituţiei, desemnarea premierului nu este o chestiune care ţine de discreţia preşedintelui, cum i-ar place lui. Preşedintele este obligat să observe care este partidul care a câştigat majoritatea.

Dan Cristian Turturică: Asta să spun şi eu. Dacă observă că câştigă PNL alegerile, dumneavoastră spuneţi că se va întâmpla...

Călin Popescu Tăriceanu: Ştiţi ce se întâmplă? Eu am o responsabilitate pe care am înţeles să mi-o asum. În funcţie de rezultatele pe care PNL le va obţine, atunci vom putea să aspirăm la astfel de poziţie şi la o astfel de responsabilitate, dar acest lucru nu este, cum să spun, datorită graţiei şi bunăvoinţei preşedintelui, este datorită rezultatului votului popular.

Dan Cristian Turturică: Eu am întrebat doar dacă aţi accepta o astfel de nominalizare?

Stelian Tănase: Am să dau un citat din Theodor Stolojan: „Domnii Tăriceanu şi Stolojan şi ceilalţi colegi de-ai lor din guvern au oferit aici o imagine întregii ţări de oameni jalnici, ipocriţi şi incompetenţi, care fug de răspundere şi de situaţii de criză". Ce spune Geoană despre dumneavoastră? „Tăriceanu e un accident, Stolojan e instabil politic şi o propunere neserioasă". Deci, dânsul trebuie să fie prim-ministru. Ce spuneţi de acest limbaj, să spunem, foarte tăios şi foarte agresiv între principalii lideri politici din România, din momentul ăsta. Toate sunt declaraţii recente.

Călin Popescu Tăriceanu: Da. Ştiţi ce se întâmplă? Declaraţiile acestea se fac permanent şi părerea mea este că cetăţeanul este, probabil, impresionat un minut-două şi, după care uită şi ceea ce rămâne contează. Şi eu vă pot spune un lucru că am, împreună cu colegii mei din PNL, un mandat de patru ani, în care am putut să demonstrăm că facem ceva pentru România şi că România astăzi este complet schimbată faţă de ceea ce era în 2004, când am preluat conducerea guvernului. Acesta este lucrul care cred că e cel mai important şi care l-aş discuta...

Stelian Tănase: Credeţi că în acest vacarm general se observă asemenea lucru?

Călin Popescu Tăriceanu: Sigur că această chestiune, aceste declaraţii contribuie la vacarmul general, dar oamenii mai stau şi mai au şi momente în care sunt liniştiţi şi observă.

Stelian Tănase: A doua întrebare. După asemenea declaraţii foarte tăioase, unele chiar cu aspect de jigniri personale...

Dan Cristian Turturică: Ăsta e stilul de a se face politică pe Dâmboviţa.

Stelian Tănase: Va fi posibil să vă daţi mâna, de pildă, cu Boc, sau cu Stolojan, sau cu Geoană, cu Traian Băsescu şi să găsiţi o formulă politică solidă, pentru că s-au spus lucruri grele în această campanie şi cred că abia a început artileria?

Călin Popescu Tăriceanu: Dumneavoastră vreţi să mă trageţi de limbă ca să vă spun dacă vrem să facem...

Stelian Tănase: Nu vreau să facem scenarii de după, pentru că nu se poate face asta. Până nu avem rezultatul alegerilor, sunt poveşti. Dar pot să spun, sunt afirmaţii foarte dure între politicieni, unii dintre ei chiar prieteni, uneori au colaborat în diferite perioade. Totuşi, tonul a crescut foarte mult.

Călin Popescu Tăriceanu: Eu nu vă pot spune decât că regret că Boc, care a fost unul din principalii beneficiari ai fondurilor guvernamentale, în calitate de primar al Clujului, are acest comportament astăzi şi cu aceasta vă spun că vreau să închid acest subiect.

Dan Cristian Turturică: Aţi fost colegi al guvernare, domnule Tăriceanu.

Călin Popescu Tăriceanu: Tocmai de asta v-am spus.

Stelian Tănase: Bun. Care sunt realităţile dumneavoastră acum cu Traian Băsescu, în acest moment, pentru că am să vă spun de ce vă întreb asta? În urmă cu câteva zile, bănuiesc 10 zile, aţi avut o întâlnire cu Traian Băsescu. Mai mulţi observatori au constatat această întâlnire şi au crezut că lucrurile se vor ameliora acum în campanie, chiar s-au făcut speculaţii în articole că, iată, Alianţa se reface, ca la două zile să apară iar conflictul, războiul între palate. A fost şedinţa aceea a CSAT, care s-a terminat cum s-a terminat. Vă întreb acum, după aceste informaţii contradictorii, pe dumneavoastră, unul din actorii importanţi ai acestui conflict, care sunt relaţiile cu preşedintele Traian Băsescu?

Călin Popescu Tăriceanu: Deci, avem relaţii, ca să zic aşa, în mod obligatoriu, sunt relaţii instituţionale. Sigur că aţi aflat, a fost acea întâlnire care a fost, bineînţeles, comunicată de presă, nu de mine, ci de la Cotroceni, aşa cum se întâmplă în mod regulat, şi în care am avut o discuţie pe câteva subiecte care ţin de agenda zilnică.

Stelian Tănase: Puteţi să ne spuneţi care? E un secret?

Călin Popescu Tăriceanu: Le-am mai spus, pot să le repet. Nu, nu e nici un secret, nu am a discuta cu preşedintele chestiuni secrete. Am discutat despre problema salariilor, a creşterii salariilor, şi al doilea subiect, care era de mare interes pentru preşedinte era legat de nominalizarea sau alegerea, cum vreţi să spuneţi, a preşedintelui Curţii de Conturi. Şi cu acel prilej, am mai avut încă un subiect, pe care i l-am adus la cunoştinţă preşedintelui legat de proiectul de securizare a frontierelor cu EADS. Acestea au fost cele trei subiecte pe care le-am discutat. Discuţia s-a purtat în termeni normali, după aceea, ceea ce s-a întâmplat la CSAT ştiţi şi nu vreau să mai revin. Vreau altceva să vă spun: am fost părtaş la o piesă de teatru ieftin, pentru că săptămâna aceasta, săptămâna trecută, de fapt, am primit câteva scrisori din partea preşedintelui, în care mi-a solicitat o multitudine de date legate de construcţia bugetului, de impactul creşterii salariilor asupra bugetului şi asupra economiei şi am pus oamenii din Ministerul Economiei şi Finanţelor, cei de la muncă să muncească sâmbătă, duminică, luni, ca să putem să-i dăm preşedintelui acest material, care avea o singură concluzie clară: că o astfel de măsură este catastrofală pentru economia românească. Şi am crezut că aceste lucruri vor fi luate în seamă de preşedinte în fundamentarea deciziei de a promulga sau nu legea cu salarizarea, ca să constat ceea ce aţi constatat şi dumneavoastră, lucru pe care îl regret, pentru că nu pot să trag decât o singură concluzie: că pentru Traian Băsescu este mult mai important rezultatul la alegeri decât ceea ce se întâmplă cu România în viitor. Pentru mine, vă spun foarte clar, chiar cu riscul unui cost politic, pe care nu-l subestimez, nu voi ceda pe acest subiect.

Dan Cristian Turturică: Domnule prim-ministru, este limpede sau cel puţin din punctul meu de vedere, preşedintele a făcut o greşeală, nu pentru că profesorii nu ar merita o creştere...

Călin Popescu Tăriceanu: Categoric.

Stelian Tănase: La ce vă referiţi? La faptul că a promulgat legea?

Dan Cristian Turturică: La subiectul promulgării legii. Nu pentru că profesorii nu ar merita, ca şi multe alte categorii...

Călin Popescu Tăriceanu: Sociale şi profesionale.

Dan Cristian Turturică: ... o creştere poate chiar şi de 100%, dar nu există bani pentru asta. Dar nu spuneţi nimic despre cei care au greşit primii în această chestiune, respectiv inclusiv parlamentarii PNL, care au votat aceasta lege.

Călin Popescu Tăriceanu: Ba am spus. Am spus că parlamentarii PNL au făcut o greşeală, intrând alături de ceilalţi de la PD şi de la PSD în această horă şi prin care au votat majorarea salariilor. Nu am avut...

Stelian Tănase: Aţi tăiat capul ministrului.

Călin Popescu Tăriceanu: Exact. Nu am avut nici un fel de rezervă. Am avut o discuţie cu toţi colegii mei din conducerea partidului şi le-am spus că eu personal nu pot să fiu de acord cu aşa ceva. Conducerea partidului a validat poziţia mea şi, ca atare, mai departe am mers cu această... Însă, votul PNL-ului...

Dan Cristian Turturică: Atunci eu nu înţeleg cum puteţi să-l acuzaţi Băsescu că face o greşeală...

Călin Popescu Tăriceanu: ...votul PNL-ului vreau să vă spun că nu era votul decisiv în acea chestiune.

Stelian Tănase: Vreau să vorbim şi de alegeri.

Dan Cristian Turturică: Nu are nici o importanţă. Era un vot care conta la fel de mult cum, simbolic într-un fel, este şi gestul preşedintelui.

Stelian Tănase: Era preferabil PNL-ului să se opună în Parlament acestei legi.

Călin Popescu Tăriceanu: Deci, staţi puţin...

Dan Cristian Turturică: Ar fi fost foarte coerent.

Stelian Tănase: Preferabil.

Dan Cristian Turturică: Aşa este incoerent, îmi pare rău.

Călin Popescu Tăriceanu: Domnule Turturică, eu cred că Guvernul a dat...

Dan Cristian Turturică: PNL-ul votează, pe de-o parte, în Parlament, pe de altă parte, Băsescu e vinovat.

Călin Popescu Tăriceanu: Guvernul, pe care îl conduc....

Dan Cristian Turturică: Dar sunteţi şi şeful PNL-ului, în acelaşi timp. Nu puteţi disocia să fiţi, pe de-o parte, prim ministru şi fără nici o legătură cu şeful...

Călin Popescu Tăriceanu: Nu, ca atare, eu am spus că PNL-ul... şi colegii mei au recunoscut „da, dom'le, am procedat greşit", şi-au asumat...

Dan Cristian Turturică: Şi aţi tăiat capul cuiva? Măcar...

Călin Popescu Tăriceanu: Păi, nu, staţi puţin...

Dan Cristian Turturică: Păi nu, liderilor parlamentari...

Stelian Tănase: Ştiu că ministrul Învăţământului nu mai e.

Dan Cristian Turturică: Nu, dar e vorba de votul din Parlament în primul rând. Liderilor de grupuri parlamentare, care ar fi trebuit să transmită mesajul Guvernului şi inclusiv al şefului PNL.

Călin Popescu Tăriceanu: Nu, staţi puţin. Mesajul Guvernului îl transmite primul ministru.

Stelian Tănase: ...

Dan Cristian Turturică: Nu are nici o relevanţă.

Călin Popescu Tăriceanu: Mesajul Guvernului îl transmite primul ministru. Pentru această chestiune, ministrul Educaţiei până la urmă a fost demis şi cred că mesaj mai clar nu există şi eu nu am avut nici un fel de ezitare în a spune de la început că aceasta este o greşeală majoră. Dacă de Guvern această chestiune nu mai putea să fie reparată, pentru că era pe traseul Parlament - Preşedinţie, mai exista un punct în care se mai putea opri acest lucru.

Stelian Tănase: La preşedinte.

Călin Popescu Tăriceanu: Am încercat întâi la Curtea Constituţională. Nu vreau să fac comentarii, pentru că respect deciziile justiţiei.

Dan Cristian Turturică: Acolo nu e nimic de încercat teoretic, pentru că ei vorbesc cu legea în faţă teoretic, nu este o instituţie politică.

Călin Popescu Tăriceanu: Nu, deci domnule Turturică, respect decizia justiţiei, nu vreau să fac niciun comentariu.

Stelian Tănase: Vreau să vă zic ceva de alegeri, numai o clipă.

Călin Popescu Tăriceanu: Şi exista ultima posibilitate, pe care preşedintele, după cum ştiţi, a jucat-o cum ştim toţi.

Stelian Tănase: Aveţi foarte mulţi candidaţi personalităţi celebre - artişti, sportivi, cântăreţi, intelectuali de marcă. Cred că sunteţi partidul cel mai populat în candidaturile pe care le aveţi.

Dan Cristian Turturică: Populat în populari, cu populari.

Stelian Tănase: Nu, nu, personaje publice. A fost o opţiune a partidului să aduceţi oameni de ... Florin Călinescu merge Argeş, şi cu Mircea Diaconu, ca să dau un exemplu. Chiar astăzi am văzut listele publicate de un ziar pe judeţul Argeş. A fost o decizie a partidului, aţi avut oferte din această zonă, numeroase? Ce s-a întâmplat, cum a fost?

Călin Popescu Tăriceanu: Vreau să fiu foarte sincer. În primul rând, cred că un partid are nevoia să se reînnoiască permanent, trebuie să atragă personalităţi şi este un demers care a pornit dinspre partid spre aceşti oameni şi nu vă ascund că mi-a făcut o reală plăcere să văd oameni care au venit către partid şi care şi-au oferit, aş spune, posibilitatea de a candida.

Stelian Tănase: Aţi văzut că aţi dat indicaţia să nu se polemizeze cu celelalte partide, să nu se răspundă la atacuri personale. Chiar aţi spus „trebuie ignorat Băsescu, trebuie ignorat PD-L, trebuie ignorat PSD". Credeţi că este o tactică electorală eficientă?

Călin Popescu Tăriceanu: Părerea mea este că... să ştiţi că scandalurile, declaraţiile pe care le-aţi menţionat fac sarea şi piperul unui articol în ziar sau unei emisiuni la televiziune. Peste o zi sau două zile, sau trei zile, aceste lucruri se uită, şi cetăţeanul până la urmă vrea să vadă: s-au făcut drumuri, are condiţii mai bune de viaţă, are un câştig mai bun, un salariu, o pensie şi aşa mai departe. Deci astea sunt lucrurile care cred că ţin de esenţa a ceea ce trebuie să fie politica, şi nu disputele de ordin personal.

Stelian Tănase: Trebuie să luăm o pauză aici. Gabriela Adameşteanu, „Gara de Est", un roman, şi „Întâlnirea", un alt roman, pe care i le voi face cadou lui Dan Turturică, redactorul şef de la „România Liberă". Astăzi, scriitorul nostru este Gabriela Adameşteanu. Mulţumesc foarte mult. Ne vedem cu Miruna Munteanu. Vreau să discutăm despre pensii, despre salarii, despre ce se întâmplă cu moneda şi ce se va întâmpla cu noi în lunile următoare, pentru că, aşa cum vedem, criza nu scade, ci creşte.


*


Stelian Tănase: Bun găsit, a treia repriză, Miruna Munteanu, jurnalist la „Jurnalul Naţional" - gazetar, e mai bine spus - nu? - „Jurnalul Naţional", şi în continuare primul ministru al Guvernului României, împreună cu noi. Am să încep cu o declaraţie foarte categorică pe care aţi făcut-o chiar ieri: „nu voi permite sacrificarea economiei româneşti". Şi acuzaţi creşterea iresponsabilă a salariilor care va îngenunchea, spuneţi dumneavoastră, economia românească. Ce înseamnă asta? - „nu voi permite sacrificarea economiei româneşti". Aţi făcut o afirmaţie..., aţi fost foarte categoric în acea intervenţie.

Călin Popescu Tăriceanu: Domnule Stelian Tănase, am fost profesor şi sunt printre cei care cunosc care este, dacă vreţi, responsabilitatea acestei profesii, ştiu cum sunt plătiţi profesorii, şi un preuniversitar, şi un universitar, şi vă spun că sunt unul din cei care cred că salariile profesorilor nu sunt suficienţi. Este şi motivul pentru care au crescut, printre bugetari, cel mai mult în această perioadă de patru ani, peste 93%...

Stelian Tănase: 93%...

Călin Popescu Tăriceanu: ...faţă de un angajament pe care îl am în programul de guvernare, de a creşte salariile bugetarilor cu 60%. Şi au crescut salariile nu numai ale profesorilor, ci a tuturor categoriilor de salariaţi, bugetari sau nu, sectorul public, sau sectorul privat, şi pensiile. Dar aceste creşteri s-au făcut pe fundalul unei performanţe economice - atâta vreme cât economia performează, ea permite şi o creştere a veniturilor, pentru că bunăstarea generată de economie se răsfrânge asupra cetăţeanului prin veniturile pe care le are. E o ecuaţie simplă de tot. Însă, nici o economie din lume, oricât de performantă ar fi, nu îşi poate permite un salt atât de abrupt. Deci, vreau să fiu clar: nu sunt împotriva ideii de majorare, sunt împotriva măsurilor sinucigaşe. Este o măsură care va duce la reaprinderea inflaţiei, la deteriorarea economiei, rapid, în câteva luni, mai ales în contextul general de criză economică, care, sigur că trebuie să ne preocupe, nu putem să rămânem complet surzi şi orbi la ceea ce se întâmplă şi, după patru ani de performanţă economică de excepţie, care a dus România pe primul loc în Europa în ceea ce înseamnă dinamica economiei, dinamica creşterii economice, eu, chiar dacă va avea un cost politic, opoziţia mea faţă de o astfel de măsură iresponsabilă, vă spun că nu renunţ. Cu alte cuvinte, nu sunt de acord cu această majorare care nu este sustenabilă, nu avem banii necesari şi nu putem să o facem nici anul acesta şi nici anul următor. Cu toate acestea, vă pot spune că proiectul de buget pe anul următor prevede o creştere medie a salariilor în sectorul bugetar de 10%. Deci, economia nu stă pe loc şi nici salariile, dar 10% este ceea ce poate suporta economia. Nu este 50%.

Stelian Tănase: Vă temeţi...

Miruna Munteanu: ...să faceţi acuma? Aţi spus „nu voi permite".

Călin Popescu Tăriceanu: Eu ştiu că interesul jurnalistic este mare, nu vreau să consideraţi că nu ... cum să spun... că e puţin elegant din partea mea că nu vă pot spune, însă nu vreau să anunţ la televiziune măsurile pe care le anunţ la guvern. Deci, voi hotărî sigur în şedinţă de guvern şi voi face publică decizia.

Stelian Tănase: De ce nu aţi luat o poziţie pragmatică? - să-i spunem, chiar cinică. Guvernul dumneavoastră pleacă, mai are 30 de zile, 40 de zile...

Călin Popescu Tăriceanu: Pentru că, domnule Tănase, eu nu mă declar învins cu această chestiune...

Stelian Tănase: ... şi să spuneţi: vi-i dăm banii ăştia şi la revedere. Să luaţi aplauze.

Călin Popescu Tăriceanu: Nu. Deci, sunt două lucruri...

Stelian Tănase: Ce dacă economia se scufundă? Că politicienii cam aşa gândesc în momentul ăsta.

Călin Popescu Tăriceanu: Staţi să vă spun ceva. Sunt două variante pe care nu le accept: una, guvernăm numai pentru alegeri, pentru voturi, pentru că acest lucru este iresponsabil. Deci, sunt în anumite momente decizii care pot să nu fie cele mai populare, dar care trebuie asumate, dacă ai curajul şi dacă vrei să te consideri un adevărat om de stat. Dacă eşti politician de mâna a şaptea, atunci faci, te uiţi numai ce vrea, eu ştiu, să zicem alegătorul...

Stelian Tănase: Spui ce vrea să audă alegătorul...

Călin Popescu Tăriceanu:... spui ce vrea să audă alegătorul. Şi nu este cea mai bună politică şi ea se întoarce împotriva ta. În al doilea rând, iertaţi-mă, am văzut sugestii „domnule, să-şi dea Guvernul demisia". Nu-mi dau demisia. De ce să ne dăm demisia? N-avem nici un motiv.

Stelian Tănase: Păi, eu cred că nici nu ar fi în regulă acuma, o lună înainte de alegeri.

Călin Popescu Tăriceanu: ...pentru că asta nu ar fi decât o recunoaştere a faptului că eşti învins. Nu. Eu cred că am obligaţia ca această responsabilitate...

Stelian Tănase: Nu, dar nu vă supăraţi. Ce guvern serios ar fi ăsta, care, într-o asemenea situaţie, cu o lună înainte de alegeri, îşi dă demisia? Asta nu e în regulă.

Călin Popescu Tăriceanu: Sunt de acord cu dumneavoastră.

Stelian Tănase: Asta nu e în regulă. E iresponsabil. Deci...

Miruna Munteanu: ...un personaj important din PNL a venit cu sugestia asta.

Stelian Tănase: Nu ştiu. Tot iresponsabil rămâne cu asemenea chestiune.

Miruna Munteanu: ...că se trasau nişte opţiuni.

Stelian Tănase: Ce presiune sindicală credeţi că va trebui să suportaţi, dumneavoastră, sau alt guvern, în perioada următoare? - pentru că mie nu-mi vine să cred că, dacă profesorii vor primi 50%, medicii, bagagiştii, băgătorii de seamă, dar şi muncitorii, funcţionarii vor sta şi se vor uita. Eu nu cred chestia asta.

Călin Popescu Tăriceanu: Să ştiţi un lucru, că deja reacţiile nu s-au lăsat aşteptate.

Stelian Tănase: Da, am văzut că aţi negociat, s-au mai liniştit...

Călin Popescu Tăriceanu: Nu, nu, nu... după această majorare.

Miruna Munteanu: ...urmează... sindicatul cadrelor medicale deja cere 60%...

Călin Popescu Tăriceanu: Dar vă spun ceva, nu poţi să-i acuzi, să spui dăm numai profesorilor. Este evident că această măsură trebuie extinsă la toţi salariaţii din sectorul bugetar, şi nu numai. Vor veni cei din zona contractuală şi după aceea sectorul privat credeţi că poate să rămână pe loc? Nu poate să rămână pe loc.

Stelian Tănase: Se duc salariaţii la patron şi zic, „dă-mi şi mie"...

Călin Popescu Tăriceanu: Bineînţeles, pentru că dacă nu, migrează din sectorul privat în sectorul public.

Miruna Munteanu: Numai că patronul închide întreprinderile în perioada asta, dacă ne uităm puţin...

Călin Popescu Tăriceanu: Ştiţi care este estimarea legată de efectele economice ale creşterii salariilor în privinţa locurilor de muncă? 300.000 de locuri de muncă pierdute în sectorul privat, pentru că, aşa cum spuneaţi, cei care sunt în sectorul privat nu au de unde să scoată banii şi...

Stelian Tănase: Dă faliment, pleacă.

Miruna Munteanu: Mulţi dintre ei nu au de unde să scoată banii şi din considerente independente de politica bugetară a României. Să ne uităm un pic şi pe alte posturi decât pe cele româneşti, să vedem că totuşi lumea trăieşte într-o altă realitate decât în cea în care trăim noi sau ni se creează iluzia că trăim, că la noi parcă singurul eveniment al actualităţii sunt alegerile care se apropie şi auzim nişte promisiuni absolut fantasmagorice. Trebuie să fii de o naivitate fantastică...

Stelian Tănase: Oamenii vor să viseze, politicienii merg pe ideea „promite orice".

Călin Popescu Tăriceanu: Domnule Tănase, o astfel de măsură este cu atât mai nefirească, în contextul în care ea ar denota o euforie fără nici un fel de fundament, în contextul în care, aşa cum spuneaţi, peste tot în România economiile sunt în recesiune şi acest lucru evident că trebuie să dea de gândit celor care au o anumită responsabilitate şi acest lucru vedeţi că nu se întâmplă.

Stelian Tănase: Nu vreau să evit o întrebare dificilă. Ieri, preşedintele Băsescu a promulgat această lege, a făcut şi o declaraţie publică. Vă rog să comentaţi. Vă aşteptaţi? Ştiu că i-aţi scris o scrisoare, aţi avut şi discuţii lunea trecută, probabil şi pe acest subiect...

Călin Popescu Tăriceanu: Domnule Tănase, eu mă aştept de la Băsescu la orice chestiune, nu am nici un fel de problemă, pentru că îl cunosc deja şi nu a mai fost o surpriză, dar vreau să vă spun că nu asta este problema principală acum. Problema principală este că...

Stelian Tănase: Aveţi o lege, trebuie să o aplicaţi.

Călin Popescu Tăriceanu: Problema principală este că le-aş spune celor de la sindicate că mai sunt şi alţii, să meargă la Cotroceni, că poate au acolo fabrica de bani. La guvern nu este fabrică de bani, nu avem de unde să scoatem banii, decât dacă ne propunem ca aceste fonduri pentru salarii să fie suportate de ceilalţi. Deci, plătim o taxă suplimentară sau, mă rog, soluţii de genul acesta.

Stelian Tănase: Uitaţi, avem o ştire nouă, Traian Băsescu a promulgat legea de majorare a pensiilor grupele I şi II.

Călin Popescu Tăriceanu: Sigur că da. Alegerile îi fac pe mulţi să fie complet... cum să spun...

Stelian Tănase: Credeţi că este electorală decizia asta...

Călin Popescu Tăriceanu: ... cu o lipsă de luciditate care pe mine mă îngrijorează. Însă este de responsabilitatea mea, atâta vreme cât acest guvern funcţionează, să nu las lucrurile să derapeze. Eu cred că avem o performanţă foarte bună. Dacă vreţi să dăm cu piciorul, sigur, să vină, dar nu fac eu lucrul ăsta.

Stelian Tănase: Cât de ameninţătoare este această inflaţie galopantă despre care vorbiţi şi dumneavoastră, vorbeşte şi Mugur Isărescu? Cât este de reală această ameninţare, că mulţi o diminuează, spun nu este adevărat, nu sunt nişte bani foarte mulţi, economia nu este ameninţată, leul stă foarte bine, nu va fi nici o inflaţie. Dumneavoastră spuneţi, dimpotrivă, suntem ameninţaţi de o spirală a inflaţiei galopante. Şi Mugur Isărescu a spus la fel.

Călin Popescu Tăriceanu: Pentru că această creştere fără suport economic generează inflaţie şi dacă pe mine... cineva poate să spună premierul are o opţiune politică, eventual, haideţi să ne uităm la Isărescu, care conduce Banca Naţională, a fost şi prim-ministru, are o experienţă, haideţi să ne uităm la toţi ceilalţi economişti...

Stelian Tănase: Dar cât este de real pericolul acesta?

Călin Popescu Tăriceanu: Este uriaş, este uriaş. La anul inflaţia s-ar putea duce la peste 10% din nou, cu tendinţă de creştere, şi nu este singurul efect. Aşa cum spuneam, trebuie să avem grijă ce se întâmplă în zona privată, cu pierderea locurilor de muncă. S-ar putea să ne trezim cu români care vin din ţările unde recesiunea este foarte puternică, din Spania şi din Italia, şi care vor veni înapoi. Toate aceste lucruri trebuie gestionate şi trebuie prevenite. Deci, nu suntem în situaţia în care să aruncăm cu banii pe fereastră şi să băgăm banii pe consum. Este cea mai iresponsabilă măsură posibilă.

Stelian Tănase: Vă propun să importaţi şi o imprimerie, să mai tipăriţi nişte bani.

Miruna Munteanu: Eu cred că domnul Tăriceanu nu spune foarte eufemistic în exprimare când vorbeşte despre modul în care criza ne va afecta şi pe noi. E posibil să fie, aşa cum am remarcat şi la domnul Isărescu, dorinţa de a nu stârni o panică suplimentară într-o piaţă şi aşa tulburată. Dar realitatea este...

Stelian Tănase: Dar credeţi că dacă se vor da aceşti 50%, celelalte categorii vor sta liniştite?

Miruna Munteanu: Asta este, evident, imposibil, cu siguranţă, deja vedem asta.

Stelian Tănase: Ce se întâmplă cu leul în situaţia asta?

Miruna Munteanu: Deja vedem asta....

Stelian Tănase: Se vor duce cu o geantă de bani la colţ să ia o pâine, oamenii.

Miruna Munteanu: Deja vedem că sindicatele au fost inflamate de promisiunile politicianiste pe care le auzim deja de vreo lună jumate.

Stelian Tănase: O să ţină mai mult de 30 noiembrie?

Miruna Munteanu: Probabil că o să se potolească după alegeri...

Stelian Tănase: Promisiunile?

Miruna Munteanu: Promisiunile cred că o să se dezumfle pe loc. Nimeni nu are cum să susţină asemenea fantasmagorie, că suntem în plin Caragiale.

Călin Popescu Tăriceanu: Doamna Munteanu, domnul Tănase, să vă spun ceva, aceste promisiuni sunt foarte periculoase. Am să vă dau un exemplu, incredibil aproape. În campania pentru alegeri locale, la Cernavodă, oraşul de lângă Centrala Nucleară Electrică, candidatul la funcţia de primar, nu mai ştiu dacă nu cumva din partea PSD, ştiţi ce a promis? Că o să le dea căldură şi electricitate pe gratis. Ştiţi ce s-a întâmplat? L-au ales.

Stelian Tănase: Normal, păi asta şi vrea, ce credeţi că cineva care spune că dă pensii 50%, nu va fi ales?

Miruna Munteanu: Noi asistăm la modelul...

Călin Popescu Tăriceanu: Credeţi că a putut să le dea electricitate şi căldură pe gratis? Evident că nu.

Stelian Tănase: Nu. Dar patru ani primar, şi-a făcut şi el nişte socoteli, nu? Să spun mai mult?

Miruna Munteanu: Deja suntem în aberaţie, parcă între Caragiale şi Hugo Chavez, numai acela a dat prin decret că ora se schimbă, se modifică ora statului cu o jumătate de oră înainte sau înapoi...

Stelian Tănase: Şi e antiamericană, şi cu petrol...

Miruna Munteanu: Deci aşa şi noi, acum putem să legiferăm în parlament orice fel de aiureli, clar nesustenabile economic.

Stelian Tănase: Am să dau un citat din Traian Băsescu, ieri: „Zilele trecute s-au găsit două miliarde de lei pentru administraţiile locale, bani îndreptaţi către clientela politică, bani care, parte din ei, trebuie să se întoarcă înapoi convertiţi în campanie electorală, dar nu găsim bani pentru profesori. Nu putem să rămânem în demagogie", spune Traian Băsescu. Eu nu întreb unde e demagogia, dar vreau să îmi daţi o replică la această chestiune.

Călin Popescu Tăriceanu: Eu vă spun că aici e populism curat.

Stelian Tănase: Despre câţi bani e vorba?

Călin Popescu Tăriceanu: Banii care se duc la administraţiile locale nu se duc la clientela politică pentru că administraţiile locale sunt PNL, sunt PD, sunt PSD. Punctul doi: banii care se duc la administraţiile locale sunt, într-o mică parte, pentru echilibrarea bugetelor, pentru că sunt administraţii care nu au bani suficienţi, nu au resurse suficiente să-şi plătească salariile, să plătească prestaţiile sociale şi marea majoritate a banilor se duc pentru infrastructura din mediul rural şi mergeţi în ţară şi o să vedeţi cât de mult s-a cheltuit, cămine culturale refăcute, şoselele asfaltate, alimentări cu apă, canalizări, staţii de epurare. Deci, acestea sunt...

Miruna Munteanu: Sunteţi acuzat că aţi dat aceşti bani, una - fără proiecte, şi doi - favorizând...

Călin Popescu Tăriceanu: Nu. Banii se dau cu proiecte, banii se dau pe proiecte, banii se duc către consiliile judeţene care îi distribuie ulterior, sunt proiecte care sunt finanţate. Dacă vreţi vă dau un exemplu, este Ordonanţa de guvern numărul 7 pentru dezvoltarea infrastructurii în mediul rural, unde se prezintă proiecte, sunt cotate, pe baza criteriilor, li se acordă un punctaj şi se finanţează pe măsură ce se lucrează.

Miruna Munteanu: Eu am auzit acuzaţiile astea lansate dinspre PD-L...

Călin Popescu Tăriceanu: Da, sigur că PD-L...

Miruna Munteanu: ... care susţine că primarii PD-L au fost, într-un fel...

Stelian Tănase: ... uitaţi.

Miruna Munteanu: ...defavorizaţi în împărţirea...

Călin Popescu Tăriceanu: Acesta este jocul care-l face întotdeauna opoziţia, însă, iertaţi-mă, vreau să mai adaug o singură frază. Deci, în astfel de perioade, a duce banii către consum, cu alte cuvinte, către salarii, este iresponsabil, în timp ce noi am dat banii către investiţii, către infrastructură.

Stelian Tănase: Aş vrea să reluăm o discuţie, ea a debutat în prima parte a emisiunii, despre pensii şi despre punctul de pensii. Cum au evoluat pensiile sub guvernarea dumneavoastră şi ce anticipări aveţi? Am început discuţia şi ne-am oprit pentru că era un subiect de politică internaţională, dar aş vrea totuşi să-l lămurim, să nu lăsăm lucrurile să aşa, să creadă lumea că îl ocolim.

Călin Popescu Tăriceanu: E un bun subiect pentru că îmi va permite să spun, încă o dată, un lucru sau, dacă vreţi, să mai răspund încă o dată la un set de acuzaţii. S-a spus aşa: guvernul liberal ia măsuri neliberale sau antiliberale, majorând pensiile. Vă spun că mi se pare aberantă această afirmaţie. De ce? Pentru că dacă un guvern liberal este, în genere şi cred că în particular, caracterizat prin competenţă economică, această performanţă economică se transferă în bunăstare către cetăţean, inclusiv în majorarea pensiilor...

Stelian Tănase: Poate lumea şi-a pierdut răbdarea...

Călin Popescu Tăriceanu: Când este măsura, aş spune, neliberală şi e socialistă? Vă spun că există un punct de delimitare, o graniţă foarte clară. Atunci când ai creştere economică, şi această măsură este sustenabilă economic că ea este liberală. Atunci când nu ai performanţă, când nu ai resurse şi tai cheltuieli, amputezi cheltuieli din altă parte, de la investiţii, de exemplu, de la infrastructură şi majorezi pensiile, atunci este...

Stelian Tănase: Păi asta vi se cere acum, am eu impresia, despre asta e vorba.

Călin Popescu Tăriceanu: ...atunci este o măsură care este neliberală şi poate să fie categorisită ca socialistă. Ce s-a întâmplat cu pensiile în aceşti patru ani? În decembrie 2004, valoarea punctului de pensie era 287 de lei, rotund, mai exact 286,9. Da? Acesta a crescut progresiv la 581 de lei, în ianuarie 2008...

Stelian Tănase: Virgulă trei.

Călin Popescu Tăriceanu: Virgulă trei, aşa este, urmând ca de la 1 octombrie să crească, din nou, la... de fapt, a crescut, pentru că am fost în ţară şi - 697,5 - pensiile deja s-au primit. Şi de la 1 ianuarie 2009, datorită faptului că se raportează permanent la salariul brut mediu, este 763,70 lei. Deci, iată, 287 de lei şi ajungem la 763 de lei la sfârşitul mandatului, deci este o creştere de două ori şi jumătate.

Stelian Tănase: Întrebare apropo de ce spuneaţi. Este o măsură populistă această creştere a punctului de pensie? Aţi dat nişte bani pe care nu îi aveaţi sau este un efect al creşterii economice? Unde e graniţa de care vorbeaţi?

Călin Popescu Tăriceanu: Domnul Tănase, dacă în această perioadă ar fi trebuit să punem bani de la buget, din altă parte, la fondul de pensii, atunci, să zicem că am fi putut fi acuzaţi că nu este strict din creştere economică. Ce s-a întâmplat în aceşti ani? Datorită introducerii cotei unice de impozitare, contribuţiile la fondul de pensii, pentru că salariile s-au majorat, au crescut datorită numărului mai mare de angajaţi, pentru că ajungem la finele acestui an la cinci milioane de angajaţi, deci depăşim de data asta, să zic, bine, sănătos, numărul de pensionari. Ţineţi cont că la începutul mandatului meu numărul de pensionari era mai mare decât numărul de angajaţi şi ajungem la cinci milioane de angajaţi comparativ cu 4,6 milioane de pensionari. Lucrul acesta, din nou, a contribuit la alimentarea fondului de pensii.

Stelian Tănase: S-a văzut aici în punctul de pensie.

Călin Popescu Tăriceanu: Bineînţeles, deci am generat resursele necesare pentru a face o majorare sănătoasă.

Stelian Tănase: Ştiţi de ce v-am întrebat? Pentru că eu îmi amintesc atunci o polemică şi vreau să o întreb şi pe Miruna Munteanu dacă şi-o aminteşte. Atunci când a fost dezbaterea aia cu pensiile, presa a sărit şi a spus: „Sunt măsuri populiste, guvernul nu are bani". Presiunea PSD-ului...

Miruna Munteanu: Am să vă spun de ce vi se poate reproşa că a fost, într-o oarecare măsură, populistă.

Stelian Tănase: Nu, dar vreau să amintesc un lucru şi aici mă opresc.

Miruna Munteanu: Pentru că s-a corelat întotdeauna cu alegerile. Prima majorare substanţială a avut loc înainte de europarlamentare, a fost anunţată înainte de europarlamentare şi acum, iarăşi, o majorare de pensie s-a anunţat înainte de alegerile legislative.

Călin Popescu Tăriceanu: Haideţi să vă spun ceva.

Miruna Munteanu: Deci o coincidenţă?

Călin Popescu Tăriceanu: Da şi nu. Da, vă spun şi de ce. Da şi nu, pentru că spre finele anului, faţă de programarea iniţială a cheltuielilor din bugetul de asigurări sociale, ne uităm la modul cum evoluează bugetul şi, spre sfârşitul anului, ce se observă? Că faţă de ceea ce era programat iniţial, se creează un excedent, deci fondul se alimentează. Avem resurse, s-au generat resurse şi acest excedent este anormal să-l păstrezi, pentru că el nu se poate reporta pentru la anul. Banii respectivi trebuie daţi, atunci, sigur că am procedat la această majorare care, sigur că, datorită faptului că la noi alegerile sunt la sfârşitul anului... Dar vreau să vă spun ceva, la finele lui 2005 nu au fost alegeri, la finele lui 2006 nu au fost alegeri.

Stelian Tănase: Dar eu îmi amintesc atunci, şi vreau să mă contraziceţi dacă îmi amintesc prost, că Traian Băsescu a făcut atunci un discurs puternic ca să fim prudenţi, să nu dăm pensii aiurea, să fim foarte atenţi, e nevoie de prudenţă şi că, dacă dăm aşa bani al pensii...

Călin Popescu Tăriceanu: Vreţi să vă dau nişte mostre?

Stelian Tănase: Vă rog.

Miruna Munteanu: Şi chiar a pus într-o relaţie antagonică învăţământul cu pensiile, ceea ce...

Stelian Tănase: Nu, dar poziţiile au fost invers decât astăzi.

Miruna Munteanu: Da, sigur.

Călin Popescu Tăriceanu: Da. Când vreţi? Vă dau un citat?

Stelian Tănase: Acum. Vă aştept.

Călin Popescu Tăriceanu: De acum, recent?

Stelian Tănase: Da.

Călin Popescu Tăriceanu: La reuniunea Consiliului European, după reuniune. Traian Băsescu: „Criza economică nu ne iartă dacă nu suntem prudenţi. Şi aşa vor exista multe diminuări de investiţii, diminuări ale vitezei de realizare a investiţilor". Tot domnia sa spunea că resursele financiare care există, care pot fi atrase trebuie dirijate către producţie, către realizarea de investiţii şi nu către consum. Eu nu mai vreau să comentez, pentru că este evident, dar vă spun ceva...

Stelian Tănase: Hai să comentăm ce a spus. Ce înseamnă prudenţă...

Călin Popescu Tăriceanu: Staţi puţin, domnul Stelian Tănase. Vreau să spun un lucru care nu ştiu dacă multă lume ştie şi trebuie spus. De politica salarială într-o ţară nu este responsabil nici parlamentul şi nici preşedintele. Este responsabil guvernul, după cum este responsabil şi de performanţa economică. Deci, eu înţeleg să fim traşi la răspundere pentru lipsă de performanţă economică, dar în condiţiile în care performanţa economică este rezultatul politicilor economice ale guvernului, atunci tot noi decidem şi cu politica salarială, pentru că ele formează un tot. Nu se poate face politica salarială la parlament şi guvernul să genereze resursele.

Stelian Tănase: Asta ar fi o situaţie ideală, că asta e o mare pârghie electorală, de fapt.

Călin Popescu Tăriceanu: Să ştiţi că este o pârghie electorală sau nu este o pârghie electorală.

Stelian Tănase: Când vorbim de bani, de pensii, de salarii, lumea se inflamează.

Călin Popescu Tăriceanu: Păi nu, de data aceasta, de data aceasta cred că se vede foarte clar, că eu dacă aş fi vrut să joc o carte, o miză electorală, ce ar fi trebuit să spun? „A, a decis Parlamentul...

Stelian Tănase: Dăm pensii, dăm salarii...

Călin Popescu Tăriceanu: ...dăm salariile!" Şi nu numai atât, chemam şi celelalte sindicate din diferite sectoare: sănătate, funcţionari publici, şi le spuneam: „Ştiţi, vă invit, haideţi să negociem formal, puţin", şi să fac aceeaşi ofertă. Pentru că, sigur, cea mai apropiată scadenţă este cea cu alegerile de peste o lună şi mai puţin de zece zile. Şi totuşi, v-am spus, îmi asum un cost politic şi ştiu că această...

Stelian Tănase: Spunând n-avem bani.

Călin Popescu Tăriceanu: ... măsură va fi extrem de păgubitoare pentru noi toţi.

Stelian Tănase: Şi de ce nu ieşiţi peste o săptămână pe televizor să spuneţi, „Eu, primul-ministru mai dau 50% salariu fiecărui votant din România!" Câştigaţi alegerile cu 50,1%!

Miruna Munteanu: Nu, dar problema mea este...

Stelian Tănase: Am glumit, sper că s-a înţeles.

Miruna Munteanu: Da, da.

Stelian Tănase: Că cine ştie ce reacţii or să mai fie... Parlamentul...

Miruna Munteanu: L-am auzit pe domnul Traian Băsescu în discursul pe care l-a ţinut în faţa Parlamentului spunând că roagă insistent ca toate deciziile acestea privind majorările salariale şi cererile sindicale să fie amânate pentru după alegeri, ceea ce mi se părea o poziţie normală şi foarte utilă. E limpede că într-un context electoral şi sindicatele sunt îndemnate să ceară mai mult decât, poate, s-ar fi gândit că este posibil să obţină vreodată, şi nici negocierea nu se desfăşoară în condiţii normale. De ce partidul... celelalte partide, sau măcar PD-L-ul, despre care ştim că este de obicei foarte ascultător la sugestiile preşedintelui, de ce nu i-a urmat sfatul, de ce a presat în...

Stelian Tănase: Asta este întrebare retorică, poate o să ne spună în campanie.

Miruna Munteanu: Nu cred că este... Mă tem că orice guvern ar veni se va trezi cu o moştenire îngrozitoare, cu...

Stelian Tănase: Guvernele vin cu un discurs populist şi de stânga, şi guvernează pe dreapta, că au un buget limitat pe care trebuie să îl gestioneze, nu?

Călin Popescu Tăriceanu: Nu, nu, nu, dar să ştiţi că o astfel de, un astfel de angajament acum...

Miruna Munteanu: Trebuie să îţi asumi, nu ai cum să îl mai...

Călin Popescu Tăriceanu: ... trebuie să ţi-l asumi după aceea, şi acesta este începutul plonjonului de la etajul 20 fără paraşută.

Stelian Tănase: Mugur Isărescu spune: „Creşterea mai rapidă a salariilor decât productivitatea muncii duce la un nivel de trai mai scăzut". În ce măsură îmbrăţişaţi asta? Iată un citat tot din Mugur Isărescu: „Fiind guvernatorul Băncii Naţionale, vreau să revenim la cifre şi la fapte şi mai puţin la tensiunea asta electorală. La urma urmei, salariile pot fi majorate oricât din punct de vedere nominal, piaţa însă nu va recunoaşte decât creşteri acoperite de spor de productivitate, restul se transformă în inflaţie şi în deprecierea monedei naţionale, aducând nivelul real al creşterii salariilor acolo unde are acoperire de producţie şi productivitate".

Călin Popescu Tăriceanu: Eu v-am spus şi mai devreme, dacă se poate presupune că eu am posibil un interes politic în această abordare, Isărescu, care este guvernatorul BNR, priveşte problema foarte obiectiv şi a dat o explicaţie foarte simplă. Cu alte cuvinte, putem să creăm o stare de euforie, dar economia, prin inflaţie şi prin cursul de schimb, te readuce la actualitate imediat. Problema este că nu se face o corecţie prin ajungerea la nivelul corect, imediat. Îmi cer scuze pentru această repetare. Corecţia care se face te duce întâi mult mai jos, ca după aceea să începi să urci şi să ştiţi că acesta este lucrul care, aţi observat, s-a întâmplat după 1990. Ştiţi că de-abia la începutul acestui an puterea de cumpărare a ajuns la nivelul anului '90? Noi am trecut prin purgatoriu şi am început după aceea să ne redresăm cu nişte eforturi care durează de nouă ani. România este în al nouălea an consecutiv de creştere economică.

Miruna Munteanu: ...

Stelian Tănase: Trebuie să ne despărţim aici, dar vreau să vă amintesc, stimaţi telespectatori, că suntem în campania „Citeşte româneşte", în care vă recomand scriitori români în viaţă care sunt extraordinari şi ar trebui să faceţi cunoştinţă cu ei. Iată, astăzi v-am prezentat-o pe Gabriela Adameşteanu. Am să dau acest set de cărţi invitatului meu. Gabriela Adameşteanu, „Gara de Est". „Întâlnirea". Iat-o! Gabriela Adameşteanu, „Dimineaţa pierdută". Este un scriitor foarte tradus de câţiva ani în mai multe limbi de circulaţie internaţională. Gabriela Adameşteanu, „Drumul egal al fiecărei zile". Este un foarte mare scriitor român. Mergeţi în librării şi luaţi-i cărţile! Îmi spune s-o mai ţin, s-o mai vedeţi. Pentru Miruna Munteanu... Domnule prim-ministru, vă rog s-o citiţi pe Gabriela Adameşteanu.

Călin Popescu Tăriceanu: Vă mulţumesc. Sau, mai bine spus, am să-i mulţumesc Gabrielei Adameşteanu. Mulţumesc.

Stelian Tănase: Vă mulţumesc. Ne luăm la revedere!

(Prin Monitoring Media: Realitatea TV - 3x3, Ora: 16:15)

PNL - declaraţie de presă Ludovic Orban - 27.10.2008 PDF Imprimare Email
Luni, 27 Octombrie 2008 16:55

Reporter: Ce decizie s-a luat astăzi ?

Ludovic Orban: Practic astăzi a fost reuniunea celor mai importanţi lideri ai PNL. Decizia pe care am luat-o este foarte simplă şi este o decizie prin care PNL îşi arată consecvenţa. Am decis să mandatăm Guvernul să nu accepte nici o majorare salarială care nu are justificare economică şi în mod evident Guvernul urmând să găsească soluţia juridică cea mai potrivită.

Reporter: Nu s-a luat încă o decizie, adică aţi discutat despre variante, ordonanţe de urgenţă...

Ludovic Orban: Sigur că s-au discutat mai multe variante. În mod evident decizia va fi luată de Guvern la reuniunea Guvernului de după publicarea legii în Monitorul Oficial.

Reporter: Deci astăzi nu v-aţi decis asupra unei...

Ludovic Orban: Nu, decizia noastră a fost o decizie politică prin care, repet, dacă alţii îşi permit să-şi bată joc de ţară în plan de campanie electorală pentru a câştiga voturi ieftine fără să aibă nici o urmă de responsabilitate, Guvernul nu poate să-şi permită lucrul acesta şi PNL în nici un caz nu poate să părăsească postura de partid responsabil, de partid care în toată activitatea care a avut-o în fruntea Guvernului a demonstrat că poate să asigure o creştere economică, o creştere a veniturilor bazate pe echilibru economic şi pe raţionalitate.

Reporter: Va fi blocată sau eşalonată această creştere?

Ludovic Orban: V-am explicat că au fost mai multe variante luate în discuţie. Premierul Tăriceanu a primit toate punctele de vedere exprimate de liderii PNL şi în mod evident în cadrul şedinţei de Guvern, Guvernul va lua decizia privind metoda juridică prin care vom împiedica această. Trebuie să vă spun câteva cuvinte. Salariile profesorilor au crescut în mod evident în cei 4 ani de guvernare foarte mult. Mai mult decât ne propusesem prin programul de guvernare, mai mult decât se aşteptau profesorii. Chiar de la 1 octombrie acţionează o majorare cu 9%, care deja îşi produce efectele şi prin care profesorii primesc mai mulţi bani. Aceste majorări salariale au fost posibile datorită unei creşteri economice, datorită unei reduceri a inflaţiei, datorită creşterii performanţelor economiei româneşti. Orice fel de majorare care nu are suport în economie se va întoarce împotriva tuturor românilor. Pentru că ea va genera inflaţie. Aduceţi-vă aminte creşterea de curs valutar a euro în raport cu leul din momentul anunţării de către preşedinte a semnării decretului prin care a promulgat legea. Orice fel de mărire a salariului care nu se bazează pe creşterea productivităţii, pe o creştere economică evidentă, certă, este o majorare care până la urmă nu face altceva decât să mărească riscul de a se ajunge într-o criză, să mărească riscul creşterii inflaţiei şi a distrugerii echilibrelor macroeconomice care permit o putere de cumpărare rezonabilă pentru români.

Reporter: ...decizia va fi luată mâine în şedinţa de Guvern sau într-o şedinţă de Guvern ulterioară?

Ludovic Orban: În mod evident Guvernul nu poate să ia o decizie decât după publicarea în Monitorul Oficial a acestei legi care a fost adoptată de un Parlament aflat în campanie electorală, în care raţiunea a dispărut complet şi a primat numai interesul electoral al fiecăruia dintre parlamentarii care se află în campanie electorală.

Reporter: ...existat nici un vot împotriva acelei legi la momentul respectiv. Absolut toţi parlamentarii prezenţi..

Ludovic Orban: Guvernul nu-şi poate permite lejeritatea exerciţiului parlamentar. Guvernul, repet, este responsabilul prin Constituţie şi prin legile ţării de a asigura o dezvoltare ascendentă economiei româneşti şi nu-şi poate permite majorări de salarii din burtă, nu poate să dea drumul la tiparniţă, nu poate să facă lucruri care vor face rău peste jumătate de an, peste un an României în ansamblul său.

Reporter: Care variantă ar avantaja Guvernul, ordonanţă sau asumarea răspunderii?

Ludovic Orban: Cred că are o importanţă mai mică care va fi varianta. Cert este că toate majorările salariale care vor avea loc în următoarea perioadă sunt majorările negociate cu sindicatele, majorările care au la bază creşterea indicatorilor tehnico-economici şi majorări care să nu pericliteze echilibrul economiei româneşti şi care să nu favorizeze în nici un fel apariţia creşterii riscului de a o lua la vale, aşa cum vor PSD-ul şi cu noul lor aliat al PSD-ului, Traian Băsescu.

Reporter: Cei doi susţin în continuare că există bani pentru aceste măriri şi vă ameninţă cu moţiunea de cenzură.

Ludovic Orban: Ameninţări cu moţiuni de cenzură şi cu plângeri penale am suportat în toţi aceşti 4 ani, chiar mai abitir în ultimii 2 ani. Nu ne temem nici de moţiuni de cenzură, nu ne temem nici de atacuri din partea unor partide sau a unor lideri politici aflaţi în campanie. Singurul lucru de care avem grijă în momentul de faţă este, chiar în această perioadă tulbure care este cauzată de campania electorală, să avem grijă să nu compromitem viitorul României şi să menţinem trendul ascendent al economiei româneşti.

Reporter: Se ia în calcul şi demisia Guvernului? Este o variantă vehiculată.

Ludovic Orban: Ştiţi foarte bine car este şi poziţia mea şi poziţia premierului. De ce să ne dăm demisia? Pentru că noi suntem raţionali? Noi suntem cei care suntem practic singura ancoră a bunului simţ şi a normalităţii. Nu avem nici un motiv să ne dăm demisia. Să-şi dea demisia Băsescu, care în ultima vreme instigă toate categoriile de sindicate să solicite majorări salariale care nu au fundamentare economică. SĂ-şi dea demisia parlamentarii PSD, dintre care mulţi sunt profesori universitari şi şi-au majorat cu mâna pe sus cu 74 nişte salarii care şi aşa erau nişte salarii în învăţământul universitar, salarii mari. Nu avem nici un motiv să ne dăm demisia. Dimpotrivă, atât timp cât ne va permite Constituţia şi cadrul general politic vom asigura stabilitatea, bunul simţ şi raţionalitatea în politicile publice în România.

(Prin Monitoring Media: Antena 3, Ora: 15:13)

PD-L - conferinţă de presă Emil Boc - 27.10.2008 PDF Imprimare Email
Luni, 27 Octombrie 2008 15:43

Emil Boc: Partidul Democrat Liberal va depune plângere penală împotriva domnului Călin Popescu Tăriceanu dacă îşi va permite să adopte o ordonanţă de urgenţă pentru blocarea salariilor profesorilor. Plângere penală pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice. Fundamentul acestei plângeri este următorul: Potrivit Constituţiei România este un stat de drept în care instituţiile sale fundamentale trebuie să fie respectate. Mă refer la Parlament, Curte Constituţională, preşedintele României. Printr-o decizie de blocare a salariilor profesorilor, Tăriceanu practic ar compromite statul de drept din România, ar compromite instituţiile fundamentale care s-au pronunţat potrivit competenţelor lor.

Mă refer la Parlament, mă refer la Curte Constituţională, mă refer la preşedintele României. Art. 1 din Constituţia României spun foarte clar: „România este stat de drept, iar statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor legislativă, executivă şi judecătorească". Iar art. 61 din Constituţie spune foarte clar: „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării". Nu-şi poate permite nici un individ, fie el chiar şi Călin Popescu Tăriceanu, să sfideze Constituţia României, să sfideze statul de drept, să sfideze Parlamentul, Curtea Constituţională, preşedintele României, instituţii care nu sunt preşul lui Călin Popescu Tăriceanu. Sunt instituţii ale statului de drept fundamental din România. Printr-o decizie de blocare a salariilor profesorilor prin ordonanţă de urgenţă ar transforma aceste instituţii într-un preş pe care se şterge Călin Popescu Tăriceanu. Ori asemenea manifestări nu există decât în sistemele dictatoriale, totalitare, în sistemele comuniste, şi nicidecum într-un sistem democratic. De aceea dacă va recurge la procedura ordonanţei de urgenţă vom depune imediat plângere penală. Vom cere în continuare ridicarea imunităţii guvernamentale în Camera Deputaţilor şi, evident, anchetarea penală pentru săvârşirea acestei fapte de abuz în serviciu contra intereselor publice. Cea de-a doua concluzie o va prezenta domnul Stolojan.

Theodor Stolojan: În acelaşi timp PD-L va depune o moţiune de cenzură în Parlamentul României pe următoarele motive. Primul motiv l-a explicat deja domnul preşedinte al partidului, Emil Boc. Este vorba simplu de încălcarea Constituţiei cu un abuz în serviciu. Al doilea motiv este faptul că Guvernul a avut şi are resursele necesare pentru a face majorarea salariilor profesorilor. Deci să aplice legea. De ce spunem acest lucru? Pentru că, după cum ştiţi, recent Guvernul a alocat aproape 600 de milioane de euro în mod clientelar în zonele unde sunt cu predilecţie aleşi primari PNL şi PSD. Deci mână în mână domnul Tăriceanu cu domnul Geoană au alocat aproape 600 de milioane de euro. Această sumă reprezintă de 3 ori mărimea sumelor necesare pentru majorarea salariilor la profesori pe lunile octombrie, noiembrie şi decembrie din acest an. În acelaşi timp, după cum ştiţi, acest Guvern manifestă un dispreţ deosebit faţă de banul public, şi aţi avut nenumărate exemple în ultimele săptămâni ce înseamnă acest dispreţ. ŞI dacă ne referim la acele contracte faimoase cu Loganuri şi dacă ne referim la acele salarii neruşinate din agenţiile guvernamentale de care răspunde în mod direct primul ministru. Cine nu va semna moţiunea de cenzură pe care o vom depune noi în Parlamentul României, parlamentarii PD-L, cine nu semnează această moţiune de cenzură nu este de acord cu majorarea salariilor la profesori.

Emil Boc: Mulţumim. De asemenea, BPN a decis astăzi să-i ceară lui Bogdan Olteanu să pună în discuţie şi în aprobarea camerei Legea lustraţiei. Bogdan Olteanu, în mod deliberat, blochează discutarea acestei legi. Bogdan Olteanu minte când spune că parlamentari de la PD-L ar fi fost împotriva introducerii pe ordinea de zi a acestei legi. Îi cerem imperativ să pună în discuţie acest proiect de lege care face parte din pachetul general de asanare a clasei politice din România, alături de votul uninominal. Legea Lustraţiei reprezintă o condiţie necesară pentru asanarea clasei politice din România. Şi îi cerem imperativ să lase jocurile politice şi să procedeze conform Constituţiei şi a regulamentului Camerei Deputaţilor şi să pună pe ordinea de zi dezbaterea acestui important proiect de lege. Vroiam numai să mai adaug un lucru: Domnul Tăriceanu în 2007 a respectat în totalitate decizia Parlamentului când a fost vorba de suspendarea preşedintelui. Ba mai mult decât atât, a fost unul din participanţii activ care au spus: „Parlamentul a luat o decizie. Trebuie să mergem în referendum la popor şi să-l demitem pe preşedinte". Deci acelaşi Călin Popescu Tăriceanu folosea Parlamentul în 2007 pentru decizia lui de suspendare a preşedintelui României, decizie luată împreună cu Iliescu şi Geoană. Acum însă, când acelaşi Parlament ia o decizie în conformitate cu legea de majorare a salariilor profesorilor, se pregăteşte să o blocheze printr-un act unilateral, un act abuziv, un abuz de putere şi să compromită practic o lege votată într-un stat de drept. Iar susţinerea financiară a acestei legi a fost demonstrată atât de Curtea Constituţională în decizia pe care a redactat-o, cât şi de celelalte argumente pe care le-am prezentat ,cu privire la cei 6% din PIB pentru educaţie, la faptul că în majorarea acestor salarii se ocupă maxim 43% din 6% din PIB pentru educaţie. Că nici în acest an nu s-a cheltuit mai mult de 3,7% din PIB pentru educaţie. Că de 3 ori mai mult s-a dat de către Tăriceanu şi Geoană clientelei politice decât ar fi trebuit să se dea profesorilor. Că Loganurile de 70 de mii de euro, salariile funcţionarilor de 30 de mii de euro. Sunt lucruri care demonstrează ipocrizia Guvernului Tăriceanu - Geoană, demonstrează ipocrizia acestui prim ministru care ar face orice, la fel ca un dictator, să blocheze o decizie a unor instituţii fundamentale ale statului de drept din România. Dacă aveţi întrebări pentru oricare dintre noi vă stăm la dispoziţie.

Reporter: Pentru a iniţia o moţiune de cenzură aveţi nevoie de un număr de semnături de care nu dispuneţi. Cum intenţionaţi...

Emil Boc: Am spus foarte clar. Am decis depunerea moţiunii de cenzură. Mâine avem textul şi semnătura celor 103 parlamentari de la PD-L. Toţi cei care au votat majorarea salariilor profesorilor sunt invitaţi să semneze această moţiune de cenzură. Dacă nu domnul prim ministru Stolojan a spus foarte bine. Cine nu susţine moţiunea de cenzură nu susţine majorarea salariilor profesorilor şi se dezice de votul pe care l-au dat în Parlament.

Reporter: ...

Emil Boc: Discutăm cu parlamentari care au votat de la toate partidele politice, indiferent de culoare. Deci este o temă prea importantă de a încerca să o banalizăm pe criterii de partizanat politic.

Reporter: Faptul că depuneţi plângere penală împotriva lui Călin Popescu Tăriceanu...presupune o procedură parlamentară îndelungată.

Emil Boc: Bun. Vom vedea complicitatea lui Tăriceanu cu Geoană. Dacă Geoană este cu adevărat sincer când spun că este de acord cu majorarea salariilor profesorilor va trebui să voteze pentru ridicarea imunităţii guvernamentale a prietenului lui Tăriceanu.

(Prin Monitoring Media: Antena 3, Ora: 13:11)

PD-L - declaraţie de presă Theodor Stolojan - 27.10.2008 PDF Imprimare Email
Luni, 27 Octombrie 2008 14:21

Theodor Stolojan: ...sigur şi condiţionate de ridicarea veniturilor Ideea că nu sunt bani? Am văzut ce înseamnă „nu sunt bani". Aproape 600 de milioane de euro date de domnul Tăriceanu prin două hotărâri de Guvern, în principal la cei din PNL şi PSD.

Realizator: Şi atunci ce să facem? Să dăm 50% pentru toată lumea în momentul acesta, începând cu 1 octombrie domnule Stolojan?

Theodor Stolojan: Nu. Iată ce trebuie făcut. Trebuie, domnul Tăriceanu nu a dat curs celor două proiecte de legi care erau făcute, una care privea salarizarea în sectorul bugetar pentru personal contractual, şi a doua care prevedea salarizarea pentru funcţionarii publici, unde erau stabilite ierarhii cu asistenţa Băncii Mondială. Două proiecte care au fost blocate, şi acum am intrat în acest haos în ce priveşte politica de salarii.

Realizator: Dar democrat-liberalii au fost şi ei în Guvern domnule Stolojan. De ce nu aţi făcut ceva ca să împingeţi?

Theodor Stolojan: Păi domnul Blaga, ca şi domnul Barbu, au pregătit aceste două proiecte de legi, după care au fost daţi afară din Guvern şi nimeni nu le-a mai dus până la capăt. Iar eu vreau să vă spun că ceea ce face domnul Tăriceanu acum, trimite un semnal, un mesaj tuturor cetăţenilor ţării că legile pot fi luate aşa, una o aplicăm, una nu o aplicăm. Deci eu pot să consider ca domnul Tăriceanu. De ce să mai plătesc impozite şi taxe? Că nu-mi convine legea asta. Acesta este semnalul pe care îl dă într-o democraţie domnul Tăriceanu.

Realizator: Dar semnalul pe care-l dă preşedintele spunând că este de acord, deşi nu prea are pârghii ca să facă aşa ceva. Este de acord cu măriri salariale pe care le cer cei din sistemul sanitar, ce este domnule Stolojan? Ce semnal e acesta?

Theodor Stolojan: Păi haideţi să ne înţelegem. Resurse există. Aţi văzut, dacă nu intervenea preşedintele Traian Băsescu contractele acelea cu Logan de 70 de mii de euro mergeau înainte. Nu le oprea absolut nimeni. A trebuit intervenţia preşedintelui ca să nu ne facem de râs în întreaga lume cu asemenea licitaţii publice trucate. Deci resurse există. De ce domnul Tăriceanu, de exemplu, nu vrea să aplice cota unică de impozitare şi la toţi speculatorii de tranzacţii imobiliare. Cei care cumpără astăzi un teren şi îl vând mâine, poimâine cu o valoare dublă, triplă. De ce nu aplicăm şi acolo cota unică? De ce aplicăm 16% numai la un întreprinzător care creează locuri de muncă şi dacă face profit îl taxăm cu 16%. Unul care cumpără azi un teren şi îl vinde cu 200% peste câtva timp plăteşte 2%. Astea sunt problemele României, plus risipa cumplită pe care acest Guvern a făcut-o literă de lege în toate domeniile.

Realizator:Domnule Stolojan, Elena Cristian are o întrebare pentru dumneavoastră.

Elena Cristian: Bună ziua. Vroiam să vă întreb. Am auzit foarte des spunându-se: „Sunt bani". Vreau să vă întreb de unde aţi identificat aceste resurse Sunt foarte curioasă să aud şi exemple concrete în afară de „Sunt bani".

Theodor Stolojan: Vă dau un exemplu concret doamnă. O persoană particulară, o persoană în România care cumpără astăzi un hectar şi îl împarte în loturi de câte 500 de metri, după care vinde fiecare lot cu un preţ dublu sau triplu, plăteşte 2% din tranzacţie. Pentru că se consideră că nu e activitate comercială, că aşa s-a înţeles în România. Că treaba asta nu ar fi activitate comercială.

Elena Cristian: Aici aveţi dreptate, dar vroiam să vă întreb....

Theodor Stolojan: Vă spun cât. Păi vă spun cât doamnă. Mai ţineţi minte ce a făcut domnul Tăriceanu? O altă măgărie. A luat impozitul pe tranzacţiile imobiliare de la localităţi, din bugetele localităţilor şi l-a mutat la nivelul bugetului ţării ca să poată el pe urmă să împartă banii ăştia cui doreşte. Deci acei bani reprezentau 200 de milioane de euro la nivelul unui an. Deci dacă am trece la impozit 16% pe aceste tranzacţii am avea aproape 1 miliard de euro numai din această resursă.

Elena Cristian: Domnule Stolojan, este nevoie de 6 miliarde de euro.

Theodor Stolojan: Dar cea mai mare resursă este pe partea risipei însă, unde aţi văzut şi dumneavoastră, facem fântâni arteziene de zeci de mii de euro.

Elena Cristian: Calculul arată că avem nevoie de 6 miliarde de euro dacă ar fi să dăm majorări salariale pentru toate categoriile bugetare. Aţi mai identificat şi alte resurse în afară de impozitarea tranzacţiilor imobiliare unde, trebuie să recunosc că da, acest aspect nu a fost luat în calcul, nu se impozitează în acest moment şi au fost foarte multe discuţii pe această temă. Aveţi şi alte soluţii, alte resurse? Mai rămân totuşi 4 miliarde de euro.

Theodor Stolojan: Sigur că avem şi alte soluţii. Cea mai mare resursă e stoparea risipei. Aţi văzut-o şi dumneavoastră cu ochii dumneavoastră ce înseamnă să cumperi un Logan. Deci Vasile Blaga, când era ministru la Interne, a cumpărat maşini cu aceleaşi dotări pentru poliţia rurală cu 11.500 de euro, 12.000 de euro. Domnii le cumpără cu 70 de mii de euro. Asta e risipa. Şi adunată din toate domeniile sunt miliarde şi miliarde de euro.

Realizator: Domnule Stolojan este alături de noi şi Norica Nicolai. Doamnă Nicolai, avem două variante. Democrat-liberalii, şi nu numai, care ne spun că sunt bani pentru majorările salariale. Şi Guvernul şi liberalii care ne spun: „Domne nu sunt bani". Noi pe cine credem doamnă Nicolai?

Norica Nicolai: Cred că nu putem proceda ca în parada regelui Solomon, să-i credem pe fiecare dându-le dreptate pentru că cu siguranţă cu banii nu e deloc aşa. Spunea domnul Stolojan de impozitarea tranzacţiilor. A fost această dezbatere în Parlament la Codul Fiscal. Nu am auzit nici un fel de reacţie a cuiva din PD-L, să facă anul trecut când am discutat Codul Fiscal o astfel de propunere. Pentru că atunci ar fi fost credibilă, fezabilă şi am fi considerat că o preocupare corectă de administrare. Iar în ceea ce priveşte risipa, iertaţi-mă, se risipeşte mult în ţara asta e adevărat. Dar atunci când facem astfel de afirmaţii şi folosim chestiunea Loganurilor cu scop strict electoral atunci aş putea spune că trebuiau lucrurile sesizate de mai multă vreme. Eu nu sunt convinsă că acel contract stă şi este realizat în termenii 70 de mii de euro o maşină. Va trebui să se finalizeze ancheta, pentru că dosarul este la DNA. Şi după aceea să vedem despre ce este vorba. Să nu mai încercăm să aruncăm tot felul de cifre şi de date care nu ştiu dacă au sustenabilitatea în realitate. Şi să găsim soluţii pentru, într-adevăr, a identifica resursele de finanţare. Dar cu toate acestea nu este o soluţie o majorare până la 50%. Şi mă bucur, domnule Stolojan, că staţi şi pe la Bucureşti. Mă aşteptam să ieşiţi dumneavoastră în calitate de viitor prim ministru sau desemnat ca şi viitor prim ministru după ce preşedintele la o anumită oră declanşează tema şi să aveţi prima reacţie. Vă ştiam un om responsabil şi ar fi trebui să veniţi astăzi să spuneţi toate soluţiile, nu acestea care sunt de tip populist. Cel puţin vă apreciez ca economist.

Theodor Stolojan: Da. Vedeţi dumneavoastră, când doamna Lulache are 27 de mii de euro pe lună la Fondul Proprietatea, e greu să nu vorbeşti despre risipă în România şi despre dispreţ faţă de ban. Deci reducerea risipei în România este o resursă foarte mare şi, aşa cum vă spuneam, există şi pe cealaltă parte, pe partea veniturilor, încă foarte multe care nu sunt valorificate în prezent.

Realizator: Dar aveţi un instrument la îndemână domnule Stolojan. Moţiune de cenzură se numeşte.

Theodor Stolojan: O vom folosi. Deci dacă Guvernul Tăriceanu se prezintă în Parlament cu ordonanţă de urgenţă sau cu asumarea răspunderii pentru neaplicarea unei legi valabile în România vom folosi moţiunea de cenzură.

Realizator: La Camera Deputaţilor nu mai e nimeni, nu ştiu dacă şi la Senat. La Senat mai e. La Camera Deputaţilor nu prea mai e nimeni. Sunt în teritoriu domnule Stolojan.

Theodor Stolojan: Vor fi chemaţi pentru că dacă se dă o asemenea ordonanţă de urgenţă sau se asumă răspunderea în Parlament evident parlamentarii vor fi chemaţi la locul lor de muncă. Problema este de a sancţiona o lipsă totală de răspundere în aplicarea legilor. Încă o dată nu poţi să alegi legile pe care le aprobi, le aplici şi legi pe care nu le aplici. Suntem în afara Constituţiei cu un asemenea mod de gândire.

Realizator: Dar ceea ce face Traian Băsescu în aceste momente nu e o politică de bumerang? Nu se poate întoarce împotriva dumneavoastră în cazul în care PD-L ajunge la putere şi să zicem că în ianuarie anul viitor nu poate să dea salarii mărite la profesori 50%, la sănătate 50%, poate şi funcţionarii publici vor 50%.

Theodor Stolojan: Pentru profesori deci nu sunt probleme. Aşa cum vă spuneam, acei aproape 600 de milioane de euro pe care domnul Tăriceanu le-a dat în special la PNL-PSD primari, acoperă de 3 ori mărimea, resursele necesare pentru majorarea salariilor profesorilor în lunile octombrie, noiembrie, decembrie, iar noi în primele 2 luni vom adopta legile privind salarizarea personalului funcţionarilor publici şi a personalului contractual, unde vom avea ierarhii foarte clare. Nu toată lumea va primi 50%. Vom avea o ierarhizare a tuturor sectoarelor care fac astăzi ceea ce se cheamă...

Realizator: Păi dacă un deputat sau un senator propune o lege, aşa cum s-a întâmplat cu legea pentru profesori, dacă propune 60% pentru cadrele sanitare şi 72,3% pentru funcţionarii publici şi votează Parlamentul. Ce faceţi?

Theodor Stolojan: Acest lucru se întâmplă în condiţiile funcţionării unui Guvern care are numai 20% reprezentare în Parlament, dar care funcţionează netransparent prin fel de fel de înţelegeri punctuale cu PSD-ul. Deci într-o democraţie normală un asemenea Guvern îşi dădea demisia şi recurgea la alegeri anticipate. Asta se întâmplă când eşti lăsat la voia vântului.

Realizator: Ştim că vă grăbiţi domnule Stolojan. Doamna Nicolai are un comentariu scurt.

Norica Nicolai: Domnule Stolojan, salut decizia dumneavoastră de a avea o lege echilibrată a salarizării. Să înţeleg că atunci când pretindeţi că veţi veni la putere, cei 50% nu vor mai exista în ianuarie? Atunci nu înţeleg.

Theodor Stolojan: Ba vor exista. Pentru profesori vor exista.

Norica Nicolai: Pentru că 50% presupune şi o ierarhizare corectă. Deci o diferenţiere între salarii în raport cu nişte criterii. Ori acum cereţi 50% nediferenţiat şi în ianuarie îi veţi diferenţia. Faceţi o precizare foarte clară.

Theodor Stolojan: Eu nu am spus că cerem 50% ...

Norica Nicolai: Cerem 50% electoral, poate câştigăm alegerile, şi în ianuarie vi-i luăm înapoi. Cam asta este politica pe care o faceţi.

Theodor Stolojan: Nu, eu nu am zis aşa ceva. Eu am spus următorul lucru: Că 50% este o lege care deja funcţionează pentru profesori şi orice zi de neaplicare pe care o face domnul Tăriceanu la aceste lege este o încălcare a Constituţiei.

Realizator: Mulţumim foarte mult domnule Stolojan.

(Prin Monitoring Media: Antena 3, Ora: 11:35)

Întalnirea preşedintelui Traian Băsescu cu comisia prezidenţială pe sănătate - 27.10.2008 PDF Imprimare Email
Luni, 27 Octombrie 2008 13:22

Traian Băsescu: ...a document mi-l însuşesc integral. Sincer să fiu, privind raportul mi se pare o radiografie foarte corectă a sistemului de sănătate. Tot citind raportul am înţeles şi, destul de bine, pe de o parte că există o alocare de resurse nu tocmai optimă ca să nu folosesc un cuvânt mai sever, în condiţiile în care bugetul sănătăţii a crescut de la 3 miliarde de euro în 2004 la 6 miliarde de euro în 2008, dar în acelaşi timp îmi este foarte clar că acest buget de 6 miliarde, chiar şi optim utilizat, nu este suficient. Ci va trebui în perioada următoare să urcăm din punct de vedere al alocărilor pentru sănătate ceea ce înseamnă optimizare a alocării resurselor pentru sănătate. Din punctul meu de vedere, aşa cum ştiţi, educaţia şi sănătatea reprezintă două mari priorităţi şi nu voi ezita să promovez ideile lansate în raportul pe care mi l-am însuşit către lumea politică.

Este şocant să vezi că totuşi ne menţinem în topul ţărilor cu mortalitate infantilă extrem de ridicată, sau să constatăm că deşi avem o alocare consistentă de resurse, ceea ce eu am văzut numai săptămâna aceasta umblând prin ţară, foarte mulţi oameni care se plâng de medicamente. Nu am înţeles foarte bine care este motivaţia, dar nu şi le găsesc, bolnavi cronici. În acelaşi timp cred că raportul, deşi mi l-am însuşit şi reprezintă munca unor oameni de mare valoare, nu cred că trebuie să rămână un document care nu este lansat în dezbatere publică. De aceea după întâlnirea noastră de astăzi, şi cu permisiunea dumneavoastră, aş dori să-l punem pe site-ul preşedinţiei pentru un motiv simplu: avem strategia pentru educaţie care a fost adoptată, acceptată de sindicate, deci de cei care vor trebui să suporte şocul reformării sistemului de educaţie. Şi este o strategie dificilă. Cel puţin la fel de dificile mi se par măsurile propuse de raportul pe care mi l-am însuşit. Şi aş vrea, domnule profesor, să ştiţi fără ocolişuri că sunt unul dintre cei care militează pentru alocarea responsabilă a resurselor. Deci de acord cu creşteri de salarii, inclusiv în sănătate, dar contra reformă. Nimeni nu mai poate cere salarii fără să facă nimic în modernizarea sistemelor. Deci voi utiliza acest raport şi pentru dezbaterea publică, dar dacă va fi nevoie şi în discuţia cu sindicatele, când vor face acelaşi lucru cu cei din educaţie. Să-şi asume responsabilitatea reformei de care avem nevoie. La mine vor găsi o poartă deschisă pentru a discuta şi creşteri salariale. De altfel valabil şi pentru funcţionarii publici. Eu atât am avut să comentez în acest stadiu. Vă mulţumesc încă o dată. Aţi pus la dispoziţia oamenilor politici un instrument care le arată ce este de făcut, şi aţi pus-o punându-vă în joc probitatea profesională şi experienţa. Eu cred că merită luat în consideraţie la modul cel mai serios acest raport şi nu avem altă şansă să redresăm sănătatea decât ţinând cont de recomandările acestui raport. Încă o dată vă mulţumesc foarte mult. Vă rog domnule profesor.

Cristian Vlădescu: Vă mulţumim domnule preşedinte. Ne bucurăm şi noi că la mai puţin de un an de la înfiinţarea comisiei am reuşit să finalizăm acest raport. Am avut pe parcursul întregii perioade consultări nu doar între noi şi, să spunem, între experţi în domeniu, ci şi cu mare parte a reprezentanţilor actorilor din sistemul sanitar, de la sindicate până la reprezentanţi patronali, de la colegiul farmaciştilor până la reprezentanţii pacienţilor. Şi am ţinut cont în măsura în care se putea de opiniile şi sugestiile domniilor lor. Şi ăsta este rezultatul acestor munci. Sintetic aş vrea să spun că este evident că România se situează din punct de vedere al stării de sănătate dacă nu pe ultimul, pe unul dintre ultimele locuri la majoritatea indicatorilor, atât ai stării de sănătate, cât şi ai funcţionării sistemului propriu-zis. Rapoarte recente ale UE ne arată că datorită nefuncţionării performante a sistemului sanitar, anual în România dispare, decedează populaţia unui oraş echivalent cu Giurgiu, sau hai să spunem Slobozia. Din neperformanţa sistemului aşa-numita mortalitate evitabilă. Pornind de la aceste constatări comisia, ţinând cont de faptul că sănătatea este un produs intersectorial. Nu este determinat doar de ce face medicul în spital ci şi de stilul de viaţă, ce mâncăm, cum mâncăm, modul de comportament aş fiecăruia. Ţinând cont de toate acestea comisia a identificat 6 arii majore de intervenţie, de la finanţare şi organizare a serviciilor de sănătate, până la politica medicamentului, politica asistenţei în spitale, asistenţă medicală primară. Şi a propus soluţii concrete pentru fiecare dintre aceste zone identificate ca prioritare, având la bază toate aceste 4 principii pe care, de altfel, statul român şi le-a asumat chiar înainte de a intra în UE, fiind membru al OMS, membru al altor organisme, principii legate de echitate, de calitatea serviciilor medicale şi nu în ultimul rând responsabilitate la toate nivelurile. Deci responsabilitatea nu doar a actului medical, dar şi responsabilitatea alocării resurselor publice astfel încât să ţină cont de nevoile populaţiei în primul rând, şi de acea am numit acest raport, ca să încercăm să sintetizăm ce este în el, un raport pentru un sistem de sănătate bazat pe nevoile cetăţeanului şi ale pacientului. Deci dacă ar fi să încerc să sintetizez principala recomandare şi în acelaşi timp cel mai greu lucru recomandat aici este ca să se schimbe viziunea de funcţionare a sistemului de la nevoile celor care îl conduc, de la administraţie, până la personal, către nevoile cetăţeanului. Şi fireşte că lucrul acesta aduce după sine nevoie de o altă organizare cu descentralizare, luarea deciziei cât mai aproape de cetăţeanul care, pe de o parte, finanţează sistemul, pe de altă parte trebuie să fie beneficiarul sistemului. Calitatea actului medical, un domeniu încă să nu-i spun virgin, dar la început de drum în România. Practic la noi calitatea actului medical ţine de responsabilitatea individuală a fiecărui medic. Nu există un sistem structurat în acest sens. Şi toate recomandările care au fost făcute pe parcursul acestui raport ţin cont de aceste principii şi încearcă orice măsură să nu încalce nici unul din aceste principii. Raportul propune 19 recomandări. Rămâne de văzut, cum aţi spus dumneavoastră, care va fi opinia decidenţilor şi ei bazaţi probabil cel puţin pe unul din principii, cel de responsabilitate în adoptarea sau nu a acestor măsuri.

Traian Băsescu: Scuzaţi-mă, vreau să vă pun o întrebare. Doriţi să iasă presa de la discuţia noastră?

Cristian Vlădescu: Nu ne deranjează.

Traian Băsescu: Că sănătatea îi interesează pe toţi. Ce aş vrea să spun. Cred că din cele 19 măsuri de fapt sunt analiza situaţiei de fapt şi măsuri propuse. Fiecare din cele 19 au cele 2 talere. Cred că vreo 10 eu le pot spune, deşi nu sunt de specialitate. Dar dincolo de orice aş vrea să clarificăm un lucru care văd că în aceste momente este extrem de actual. Distrugerea economiei naţionale pentru că s-ar da bani la educaţie sau la sănătate. Este una din marile minciuni propagandistice. Eu vă pot spune cert că România are alte probleme. Deficitul de cont curent este cel care presează enorm în inflaţie. Sau incapacitatea noastră de a gestiona corect resursele. Este alt lucru care presează în inflaţie şi nu ceea ce se încearcă. Crearea unui complex al profesorilor că datorită lor se va distruge economia naţională. Vă asigur că, pe de altă parte, că putem privi cu foarte mare seriozitate la nevoia de resurse suplimentare pentru sănătate. O să vă spun şi de ce. Eu am spus-o în câteva declaraţii. Vă spun acest lucru pentru că vreau să aveţi convingerea că există posibilitatea să lansăm o reformă a sistemului de sănătate dacă actorii implicaţi, în primul rând salariaţii din sistem, pe urmă sectorul politic sau clasa politică acceptă acest lucru cu toată deschiderea. Procesele sunt dureroase, dar România nu este în situaţia în care ni se tot prezintă Ungaria. Suntem departe de a fi în această situaţie. Ungaria are probleme nu pentru că a mărit salariile la profesori şi în sănătate. Ungaria are probleme pentru că a făcut foarte multe lucrări în celebrul parteneriat public privat şi o mare parte din bugetul ei se duce la rambursări de credite comerciale. Noi nu avem nevoie de o susţinere fundamentală din buget a dezvoltării infrastructurii. Avem banii gratuiţi de la UE. Deci de asta, am vrut să vă dau sentimentul că ceea ce aţi scris acolo este realizabil. Cu două condiţii: Salariaţii din sistem să fie de acord cu acest lucru, pe de o parte. Şi doi: clasa politică să facă legile care să acopere ceea ce dumneavoastră aţi constatat că trebuie modernizat în sistemul de educaţie. Aş vrea să continuăm discuţia plecând de la această premisă, că nu se poate pune semnul = între problemele bugetului României şi problemele bugetului Ungariei. Nu România a construit autostrăzi cu credite comerciale când avea un rating C de la casele de rating. Nu România a luat credite comerciale. România a mers pe un alt sistem de finanţare, aşa că nu suntem în dificultate din a concentra resursa dacă tot stabilim că alături de educaţie, sănătatea este o problemă. Totul este să vrem acest lucru. Mai puţini bani la clientelă şi mai mulţi la priorităţile reale. Vă rog.

Cristian Vlădescu: O să-i rog pe colegii mei să intervină. Aş vrea doar să spun, apropo de ce aţi spus dumneavoastră, noi am identificat ca una dintre problemele şi urgente şi importante, exact resursa umană. România astăzi pornit în 90 cu un deficit de resursă umană important. Deci eram pe ultimul loc în Europa. Numărul de medici, personal medical în general, în Europa, nu în UE. Europa regiunea.. să spunem. Ultimul loc în Europa. Deficitul ăsta, chiar dacă numărul de personal medical a crescut, s-au înfiinţat noi universităţi ş.a.m.d., în loc să se reducă s-a adâncit. Sigur, motive le-am spus acolo, dar în esenţă ce am constatat este că nu avem o politică a resurselor umane în România coerentă, care să ne spună pe termen scurt, mediu şi lung cum vrem să acoperim. Fiindcă orice măsuri luăm, de la finanţare mult mai bună sau mai puţină, mai mare, până la construcţia de 100 sau 1 spital nou, dacă nu avem personal sectorul sanitar e aşa numit labor-intensive. Deci nu poţi să înlocuieşti munca personalului sanitar calificat cu nimic altceva. Ori la noi e din ce în ce mai, cum să vă spun, foarte foarte foarte o plecare aproape în masă a personalului medical. În ultimii ani se accentuează. Şi nu am remarcat măsuri coerente din partea, evident, a celor care aţi spus dumneavoastră că sunt responsabili în domeniul acesta. Şi o să dau cuvântul celorlalţi colegi din comisie dacă vor să intervină.

(Prin Monitoring Media: Antena 3, Ora: 11:07)
Transcript preluat de pe www.monitoring.ro