Declaraţia de presă a preşedintelui României, Traian Băsescu

---

(Palatul Cotroceni, 15 decembrie 2008)
Preşedintele României, Traian Băsescu, a susţinut luni, 15 decembrie a.c., la Palatul Cotroceni, o declaraţie de presă. Vă prezentăm integral declaraţia şefului statului:

“Bună ziua,
După cum vă este cunoscut, domnul Theodor Stolojan şi-a depus mandatul pe care i l-am încredinţat miercuri, săptămâna trecută, pentru formarea noului guvern. Am luat notă de depunerea mandatului şi, în acelaşi timp, îmi exercit atributul constituţional de a desemna un nou candidat pentru funcţia de prim-ministru. După declaraţie voi semna decretele de anulare a mandatului încredinţat domnului Stolojan şi voi emite un nou decret, prin care calitatea de prim-ministru desemnat va reveni domnului Emil Boc. Aceasta este declaraţia. Dacă aveţi întrebări, vă stau la dispoziţie pentru trei întrebări.

Întrebare: Domnule Preşedinte spuneţi-ne şi nouă de ce s-a retras domnul Theodor Stolojan?

Preşedintele Traian Băsescu: Doamnă, cred că singurul om care vă poate da explicaţii legate de retragere este domnul Theodor Stolojan însuşi.

Întrebare: Aţi avut o discuţie cu domnul Stolojan?

Preşedintele Traian Băsescu: Nu doresc să vă explic eu motivele pe care dânsul le-a invocat. Este problema dânsului. Eu iau notă de actul instituţional al depunerii mandatului.

Întrebare: De ce aţi optat pentru domnul Boc?

Preşedintele Traian Băsescu: Pentru că este preşedintele partidului şi, în conformitate sau în baza consultărilor pe care le-am avut cu partidele, am constatat că la momentul consultărilor trei partide doreau să desemneze prim-ministru, vă readuc aminte - PNL, PSD şi PD-L - şi decizia mea a fost să încredinţez mandatul pentru formarea guvernului unui membru al PD-L ca partid ce are cel mai mare număr de mandate. Deci, din acest motiv, am desemnat un nou candidat pentru funcţia de prim-ministru din acelaşi partid.

Întrebare: Sunteţi dezamăgit de gestul domnului Stolojan?

Preşedintele Traian Băsescu: Puţin trist.

Întrebare: Domnule Preşedinte aţi recomandat săptămâna trecută ca viitorii membri ai guvernului să nu facă parte din rândul consilierilor locali şi primari. Astăzi aţi desemnat premier primarul Clujului.

Preşedintele Traian Băsescu: Nu am un echivalent al lui Theodor Stolojan în PD-L. Deci asta este problema. Din câte ştiu, şi mecanismul lor de desemnare a candidatului pentru funcţia de prim-ministru înainte de alegeri a pornit tocmai de la faptul că, prin autoritate şi experienţă, domnul Theodor Stolojan putea fi echivalentul celorlalţi şefi de partide politice. În acest moment însă, PD-L nu are un om apropiat ca şi influenţă şi credibilitate egal cu preşedintele partidului.

Întrebare: (…)

Preşedintele Traian Băsescu: Deci vă pot spune că am considerat ca fiind un lucru de bun simţ să informez ambele partide, să le las timp să-şi informeze structurile de conducere.

Întrebare: (…)

Preşedintele Traian Băsescu: Poftiţi?

Întrebare: Dacă PSD-ul agrează persoana domnului Emil Boc sau pur şi simplu trebuie doar să ia act?

Preşedintele Traian Băsescu: Nu cred că trebuie să ia act pur şi simplu, atât timp cât au fost informaţi. Am convingerea că s-au făcut discuţii în interiorul partidelor. Eu am anunţat partidele că la ora 14:00 voi face o declaraţie în acest sens.

Întrebare: Domnule Preşedinte, Emil Boc nu a fost desemnat statutar, conform statutului
PD-L, procedură prin care...

Preşedintele Traian Băsescu: Doamnă, problema preşedintelui României nu este statutul partidelor, ci desemnarea unui prim-ministru care să formeze un cabinet, în aşa fel încât graficul şi obiectivul ca până pe 22 decembrie să avem guvern. În rest, problemele interne de partid nu sunt problema preşedintelui României. Ultima întrebare. Vă rog.

Întrebare: Domnule Preşedinte, PSD a avansat vreun nume?

Preşedintele Traian Băsescu: Cui?

Întrebare: Dumneavoastră, ca Preşedinte, la consultările pe care le-aţi avut astăzi.

Preşedintele Traian Băsescu: Dar am tranşat aceste lucruri după consultări. Nu mai este stadiul la care se discută cu preşedintele României nume. Am funcţionat pe un criteriu - partidul cu cel mai mare număr de mandate - şi am acţionat în consecinţă şi în baza articolului 103 din Constituţie. Vă mulţumesc. Vă doresc o zi bună!”

Departamentul de Comunicare Publică
15 Decembrie 2008

(fotografiile din Galeria Foto - Autor Sorin Lupsa / Administraţia prezidenţială)

Declaraţii susţinute de primul-ministru Călin Popescu-Tăriceanu la finalul lucrărilor Consiliul European de iarnă de la Bruxelles

---

GUVERNUL ROMÂNIEI

La finalul acestui Consiliu European trebuie să facem un bilanţ a ceea ce am putut să obţinem pentru România. Sunt două domenii esenţiale care sunt de interes public pentru noi. Dincolo de Tratatul de la Lisabona, unde s-a făcut, aşa cum spunea şi domnul preşedinte, un pas important: s-a ajuns la un compromis cu Irlanda.
Aş vrea să pun accentul, în primul rând, pe pachetul energie - schimbări climatice, unde soluţiile finale care s-au adoptat sunt favorabile României. Voi putea şi eu să intru într-o discuţie în detaliu cu ziariştii care mă însoţesc, pentru că, o să vedeţi, este destul de elaborat. Sunt foarte multe cifre şi cred că pentru cetăţeanul obişnuit nu vor spune mare lucru, dar, în esenţă, ce trebuie să înţelegem? Că Europa şi-a propus să devină şi devine, în mod clar, un campion al acestei lupte pentru protejarea mediului. Aici vorbim, pe de o parte, de măsuri pentru reducerea emisiilor de bioxid de carbon, vorbim de un pachet care se adresează necesităţii proiectelor de stocare a bioxidului de carbon, după cum vorbim despre energiile regenerabile şi cele alternative. România se înscrie şi ea pe acest drum foarte ambiţios, care va necesita investiţii serioase din partea noastră, dar care sunt însă susţinute prin sumele care le obţinem din certificatele de emisii pe care România le va avea la dispoziţie.
În ceea ce priveşte al treilea subiect al Consiliului European - măsurile pentru combaterea crizei economice globale - aseară a avut loc o discuţie foarte, foarte lărgită şi intensă pe acest subiect. Toată lumea este preocupată de a găsi măsurile cele mai potrivite pentru a combate efectele crizei. Europa, prin ceea ce a întreprins în momentul de faţă, a luat faţa SUA care nu au fost capabile să reacţioneze cu aceeaşi viteză, iar măsurile pe care Europa le-a adoptat au fost preluate şi de către SUA.
Ceea ce dorim să spunem foarte clar este că trebuie să continuăm cu măsuri de sprijinire activă a economiei, nu numai a sectorului bancar, aşa cum s-a întâmplat cu precădere în Europa Occidentală - pentru că România, din fericire, nu a avut probleme cu sectorul bancar. Va trebui să aplicăm măsuri active de sprijinire a economiei şi a întreprinderilor pentru menţinerea creşterii economice şi crearea sau păstrarea locurilor de muncă existente. Şi în România a fost prezentă tot timpul o întrebare: ce facem cu regulile şi procedurile existente? Cum ar fi de exemplu Tratatul de Maastricht. Nu doar una din ţările prezente s-au plâns de rigiditatea anumitor proceduri. Cum ar fi cele legate de licitaţiile pentru contracte de achiziţii publice, unde procedurile sunt şi complicate şi foarte lungi. Şi s-a luat deja o măsură de scurtare a acestor termene.
Măsurile active pe care statele vor să le introducă şi pe care noi deja le-am discutat în România pot presupune depăşirea deficitului bugetar agreat prin criteriile de la Maastricht. Foarte mulţi au argumentat că fiind într-o perioadă de criză trebuie să luăm măsuri excepţionale. Unii au spus că trebuie să păstrăm cu stricteţe aceste criterii. Eu am să vă spun - şi mă bucură că avem un punct de vedere comun cu preşedintele - Guvernul consideră că în astfel de situaţii excepţionale trebuie să luăm măsuri excepţionale. Avem uneori senzaţia - şi mulţi au spus că la Bruxelles, la nivelul comisarilor nu a existat suficientă receptibilitate pentru a înţelege că sunt într-o perioadă de criză. Şi, mai mult de atât, s-a afirmat foarte clar aici că dacă cetăţenii europeni au înţeles că băncile aflate în pericol trebuie ajutate, pentru că ele au o influenţă directă asupra economiei. Nu putem să găsim nici o justificare să nu ajutăm întreprinderile, sectoarele economice care sunt în dificultate şi care generează şi asigură locurile de muncă pentru cetăţeni.
Ca atare, măsurile pe care le vom adopta pot să ducă temporar, pe perioada crizei, la depăşirea acestor plafoane care, din punct de vedere economic, într-o perioadă economică normală, au sens şi sunt corecte. Şi la noi în România probabil, în perioada următoare există posibilitatea ca deficitul bugetar să fie depăşit. Acest deficit bugetar urmând să fie depăşit nu prin cheltuieli guvernamentale care sunt destinate consumului, ci prin cheltuieli guvernamentale care sunt destinate proiectelor de investiţii sau susţinerii unor proiecte de investiţii majore pe care le cunoaşteţi în România. De exemplu, în domeniul construcţiei de automobile, proiectele realizate de firma Dacia Renault. Aici mă refer în mod special la Centrul tehnologic de la Titu. Sau proiectul de la Craiova, unde dorim să acordăm garanţii de stat BEI care să finanţeze aceste proiecte, pentru ca ele să se poată finaliza. O asemenea schemă, plus ajutorul de stat, poate fi avut în vedere, de exemplu, şi pentru investiţia Companiei Voestalpine la Constanţa. Nu înseamnă că aceasta este o listă exhaustivă a proiectelor care ar urma să fie susţinute. Cred că şi proiectele de infrastructură pot să intre în aceeaşi categorie.
Prin urmare, viitorul buget - care, în mod clar, va trebui regândit ţinând cont de schimbările foarte rapide care au avut loc în ultimele luni în ceea ce priveşte situaţia economică - va trebui să prevadă un deficit rezonabil pentru ceea ce este un buget normal, cu veniturile şi cheltuielile programate să acopere toate domeniile de activitate, la care putem să adăugăm în mod suplimentar aceste sume care vor mări deficitul bugetar la peste 3% şi care sunt destinate proiectelor de investiţii, fie că vorbim de infrastructură, de proiecte de investiţii industriale, de domeniul energiei sau de proiecte de inovare tehnologică şi dezvoltare tehnologică.
Acestea sunt elementele importante, de reţinut. Toată Europa consideră că este o adevărată bătălie, un adevărat război pe care trebuie să-l ducem pentru a combate efectele crizei. Soluţia nu este aceea de a sta cu mâinile încrucişate şi de a aştepta să se rezolve de la sine. Rezolvarea nu va veni de la sine. Fiecare stat membru are libertatea să adopte măsurile cele mai potrivite pe care le consideră de cuviinţă.
Vreau să vă mai spun ceva. Şi pentru faptul că probabil este ultimul Consiliu European la care particip. Europa, în acest moment - a spus foarte clar preşedintele Sarkozy - a dat dovadă că este capabilă să-şi asume un proiect ambiţios, este vorba de pachetul energie - schimbări climatice, şi să-şi dea şi mijloacele necesare, să acorde mijloacele necesare pentru ca acest proiect să se materializeze şi Europa să fie în continuare un lider mondial în acest domeniu.
România trebuie şi poate să îşi asume proiecte ambiţioase. Am vorbit nu o dată despre posibilitatea ca România să devină a şaptea putere economică a Europei, pe măsura potenţialului geografic şi demografic. Când vorbesc de potenţial demografic mă refer mai ales la inteligenţa oamenilor şi la capacitatea lor de a face faţă unor proiecte ambiţioase şi unor provocări la nivel european.
Este timpul ca şi România să se angajeze într-un proiect ambiţios, de viitor. România nu trebuie să rămână o ţară cu ambiţii extrem de modeste, limitate sau fără nici un fel de ambiţie şi să fie tot timpul antrenată numai de alţii în proiecte mari. Trebuie să avem propria noastră viziune. La nivelul României, se pot găsi formulele prin care toate energiile, forţele vii ale societăţii, să poată contribui în atingerea acestui scop sau proiect, care va însemna o altă statură a României în Europa, atât din punct de vedere politic, dar mai ales din punct de vedere al cetăţenilor. A fi a şaptea putere economică în Europa înseamnă a avea cel puţin al şaptelea standard de viaţă în Europa. Şi sunt convins că românii îşi doresc să trăiască cu mult mai bine, dar pentru acest lucru este nevoie de un consens la nivelul clasei politice pentru a se atinge acest obiectiv.
În perioada următoare, de îndată ce viitorul prim ministru va fi instalat, îmi rămâne să am o discuţie în legătură cu proiectele importante în care cred şi de care România ar putea să beneficieze. Chiar şi astăzi, am profitat aici la Bruxelles pentru a discuta cu noul cancelar austriac despre un proiect de care Austria, dar şi România, este foarte interesată. Este vorba de proiectul legat de folosirea banilor europeni pentru a utiliza Dunărea ca un mijloc principal de transport, de comunicaţie şi economic în regiunea Central Europeană şi Estică. Am discutat şi despre proiectul Voestalpine în România, cerându-i sprijin ca proiectul să poată avansa. Eram împreună cu domnul preşedinte la această discuţie. Am discutat şi despre rolul important pe care băncile austriece îl joacă în prezent în economia românească pentru a finanţa economia reală. Un rol pe care trebuie să şi-l asume în continuare. De aceea este nevoie de o strânsă colaborare la nivel economic cu autorităţile austriece.
Dar sunt şi alte proiecte de interes comun la care aş dori să mă refer şi care vor trebui să rămână în atenţia noastră.
În domeniul energetic, am hotărât miercuri la şedinţa de Guvern să facem încă un pas important în vederea alegerii celui de al doilea amplasament pentru construirea celei de a doua centrale nucleare. Este un element şi un proiect care trebuie urmărit. Un proiect de o asemenea anvergură presupune o lungă durată de timp până la darea în exploatare.
Pentru că am vorbit de Dunăre, cred că proiectul unei centrale hidroelectrice pe Dunăre în cooperare cu Bulgaria trebuie să fie atent analizat. Părerea mea este că, având în vedere necesitatea trecerii către energii regenerabile, un proiect de centrală hidroelectrică suplimentar pe Dunăre - chiar dacă astăzi poate costurile sunt ridicate - se va justifica pe deplin într-un viitor nu foarte îndepărtat. Trebuie să avem viziune pentru viitor, tocmai pentru a demara aceste proiecte înainte să fim într-o situaţie strâmtorată, de penurie de energie, astfel încât să ne aflăm în situaţia să luăm măsuri pe picior, grăbite şi insuficient fundamentate.
Acestea sunt lucrurile pe care doream să vi le spun. I
Impresia generală este că pe durata preşedinţiei franceze, UE a făcut o serie de paşi semnificativi şi a reuşit să dovedească că poate să fie o voce articulată, coerentă la nivel global. Şi nu numai o voce coerentă, dar şi să fie în avanposturi: să ia permanent iniţiativa faţă de ceilalţi actori globali majori, SUA sau ţări precum Rusia, China, Japonia, etc.
Pe mine mă bucura pentru că sunt un pro-european convins şi am satisfacţia să văd că Europa s-a întărit în această perioadă. A dat proba de fermitate, a dat proba capacităţii de a lua iniţiative. Aceste lucruri sunt fără îndoială, în final, şi în beneficiul României.
Vă mulţumesc.

Emitent: Guvernul Romaniei – Biroul de presa

Data: 12.12.2008

Sedinta de Guvern din 10.12.2008 - Resursele culturale naţionale, stocate şi digitizate

---

Un semn al guvernul pe care îl aşteptam de mult.

Executivul a adoptat, în şedinţa de ieri, prin Hotărâre de Guvern, Programul naţional pentru digitizarea resurselor culturale naţionale şi crearea Bibliotecii Digitale a României, componentă a Bibliotecii Digitale Europene (Europeana.eu).

Programul are în vedere digitizarea şi stocarea resurselor culturale corespunzătoare patrimoniului scris, patrimoniului cultural mobil, patrimoniului cultural imobil, patrimoniului audiovizual, patrimoniului arhivistic.

Selecţia documentelor, cu excepţia celor aflate în păstrarea Arhivelor Naţionale, care urmează a fi digitizate, se va realiza pe baza unor criterii cum ar fi valoarea documentară, prezervarea documentelor originale, reprezentativitatea pentru un anumit domeniu, criteriul financiar, etc.

Programul are ca principale obiective:

- Îmbunătăţirea, coordonarea şi eficientizarea proceselor de digitizare a resurselor culturale la nivel naţional

- Sporirea numărului de resurse culturale reprezentative digitizate, diversificarea şi conservarea acestora

- Creşterea gradului de accesibilitate a publicului utilizator de Internet la resursele culturale naţionale

În vederea realizării obiectivelor, va fi constituită o comisie pentru implementarea şi monitorizarea Programului, care va fi formată din câte un reprezentat din partea Ministerului Culturii şi Cultelor (MCC), al Ministerului Internelor şi Reformei Administrative (MIRA), al Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului (MECT) şi al Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei (MCTI).

În termen de 60 zile de la data intrării în vigoare a prezentului actului normativ, Ministerul Culturii şi Cultelor, împreună cu Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului şi Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei vor elabora Ghidul operaţional al Programului, care va cuprinde condiţii, modalităţi şi termene de realizare a acţiunilor şi proiectelor din cadrul Programului, modul de organizare şi funcţionare a Comisiei, precum şi alte detalii legate de implementarea şi monitorizarea programului, aprobat prin ordin comun.

În procesul de implementare a programului, Institutul de Memorie Culturală (CIMEC), instituţie publică aflată în subordinea în subordinea MCC, va asigura interfaţa dintre furnizorii de conţinut şi serviciile tehnice care gestionează programul la nivel comunitar.
Până la realizarea portalului special dedicat Programului, stocarea resurselor culturale digitizate se va realiza prin extinderea portalului Cultur@ pe Net al MCC.
Pentru coordonarea achiziţiilor publice din cadrul Programului, în structura MCC se va înfiinţa Unitatea de implementare a Programului, care va funcţiona cu încadrarea în numărul maxim de posturi.
Pentru derularea Programului, Ministerul Culturii şi Cultelor estimează un efort bugetar de circa 2 milioane euro anual. Fondurile necesare în acest sens vor fi asigurate de la Bugetul de stat, precum şi din fonduri externe rambursabile şi nerambursabile.

Emitent: Guvernul Romaniei – Biroul de presa

Data: 11.12.2008

Declaraţia de presă a preşedintelui României, Traian Băsescu, la Bruxelles

---

COMUNICAT DE PRESĂ

(12 decembrie 2008)

Preşedintele României, Traian Băsescu, a susţinut vineri, 12 decembrie a.c., la Bruxelles, o declaraţie de presă, la finalul lucrărilor reuniunii Consiliului European, la care a participat în perioada 11-12 decembrie a.c..

Vă prezentăm integral declaraţia şefului statului:

„Am participat la ultimul Consiliu de sub preşedinţia franceză. Aş putea spune că, având în vedere evenimentele din timpul acestei preşedinţii, a fost o preşedinţie a crizelor rezolvate, dacă privim la criza georgiană, care s-a întâmplat în acest mandat şi Uniunea a avut o reacţie foarte bună şi o contribuţie mare în stoparea războiului georgian; criza financiară, o altă criză în care preşedinţia franceză s-a implicat foarte mult şi a reuşit să facă în aşa fel încât nicio bancă europeană să nu intre în dificultate, să nu cadă, şi, iată, criza economică care, de asemenea, pare a avea un început de soluţii, deşi trebuie să vă spun ca toţii şefii de stat şi de guvern acuză creşterea rapidă a numărului de şomeri urmare a scăderii producţiei, cel puţin cei care au luat cuvântul au semnalat acest lucru şi statele sunt poziţionate de la vest la est şi de la nord la sud. Aş spune că marele succes al preşedinţiei franceze, dincolo de a fi gestionat cu succes cele trei crize, ar fi astăzi deblocarea Tratatului de la Lisabona, prin stabilirea unei foi de parcurs pentru organizarea referendumului în Irlanda şi pachetul energie-schimbări climatice, care a fost adoptat astăzi.

Doar foarte pe scurt voi comenta unele din subiectele discutate astăzi, lăsând pe urmă domnului Prim-ministru detaliile şi vă mai pot spune, pentru că pachetul energie este complicat şi intrăm în cifre, procente şi nu ştiu ce, pentru ziariştii care doresc şi merg cu mine în avion, în avion le stau la dispoziţie, pentru că altfel oricum le-aş enunţa şi le-aş citi inutil aici. Deci trebuie explicate mai în detaliu. Despre Tratatul de la Lisabona v-am spus, s-a fixat o foaie de parcurs convenită de Consiliu, în aşa fel încât în Irlanda să se organizeze un nou referendum înainte de expirarea mandatului actualei Comisii, dacă nu mă înşel, în luna octombrie. În ceea ce priveşte pachetul Energie, vă dau un singur element, prin soluţiile adoptate se recunoaşte efortul României din ’90 şi până în 2005 - nu numai al României, al tuturor ţările care şi-au redus emisiile în perioada 1990-2005, România fiind cea care primeşte cel mai mare procentaj dintr-un procent de 2 la sută care este la dispoziţia statelor care au avut cel mai mare procent de reducere a emisiilor în perioada ’90-2005.

V-am dat doar un exemplu, cum ar trebui discutată această temă, deci, România va primi 29 la sută din 2 la sută cât este rezervat ţărilor care au obţinut cele mai mari reduceri de emisii. După noi este Polonia, cu 27 la sută şi alte ţări cu cinci, trei, în funcţie de efort. Pentru noi acesta a fost obiectiv principal, chiar dacă se ia bază 2005 pentru reducerea cu 20 la sută a nivelului de emisii de carbon până în 2020, să ni se recunoască efortul din perioada ’90-2005. Este greu de apreciat dacă este o recunoaştere farmaceutică, dar oricum avem un important procent din sumele care revin recunoaşterii eforturilor anterioare. Criza economică - aşa cum vă spuneam la Bucureşti, unul din obiectivele noastre este simplificarea procedurilor Comisiei, pentru a putea accesa mult mai uşor fondurile europene. Şi în baza intervenţiei de azi-noapte, de la dineu, şi în baza intervenţiilor de astăzi, s-a stabilit ca pe o perioadă de doi ani, procedurile de accesare a fondurilor să se facă mult mai uşor.

Vă dau un exemplu: dacă procedura teoretică a Comisiei este 87 de zile, şi teoretică, pentru că de regulă se întindea pe mai mult de trei luni, s-a stabilit în concluziile Consiliului, ca procedura să dureze maxim 30 de zile, procedura de aprobare a proiectelor şi punerea la dispoziţie a fondurilor. Ceea ce ne va ajuta să accesăm mult mai uşor fondurile. Vă pot spune că în urma discuţiilor de aseară s-a propus un timp de derogare numai anul 2009. Astăzi, în plen, Belgia şi noi am susţinut să treacă la doi ani perioadă de derogare, ceea ce s-a adoptat la nivelul Consiliului. Tot în interiorul crizei economice, din celebrele 30 de miliarde de la Banca Europeană de Investiţii, destinate iniţial pentru IMM-uri şi infrastructuri, s-a lărgit destul de mult palierul şi intră şi industria auto, lucru care ne interesează în cel mai înalt grad, având în vedere că avem în desfăşurare două investiţii mari, Ford şi Renault. Acestea ar fi subiectele pe care am vrut să le ating în foarte mică măsură. Le vom discuta în avion, pentru cei interesaţi. Practic, consider că, împreună cu domnul Prim-ministru, am reuşit să servim interesul naţional, prin intervenţiile făcute şi modul cum Consiliul a reflectat interesele României - şi nu numai ale României, au fost şi alte ţări care au avut punctele lor de vedere. Vă mulţumesc.”

Departamentul de Comunicare Publică
12 Decembrie 2008

Declaraţia de presă a preşedintelui României, Traian Băsescu

---

COMUNICAT DE PRESĂ

(11 decembrie 2008)

Preşedintele României, Traian Băsescu, va participa în perioada 11-12 decembrie a.c. la Bruxelles, la lucrările Consiliului European. Şeful statului a susţinut înainte de plecarea din ţară, joi, 11 decembrie a.c., la Aeroportul Internaţional Henri Coandă, o declaraţie de presă,

Vă prezentăm declaraţia preşedintelui României:

“Bună dimineaţa,
Astăzi, împreună cu Primul-ministru, voi participa la ultimul Consiliu European sub preşedinţia franceză. Pe ordinea de zi a summitului sunt câteva teme extrem de importante şi o să le amintesc: discutarea problemelor generate de neratificarea Tratatului de la Lisabona şi soluţii pentru anul viitor, cu privire, în mod deosebit, la structura Comisiei Europene, având în vedere că Tratatul de la Nisa, în baza căruia funcţionează acum Uniunea, reclamă reducerea numărului de comisari începând cu 1 ianuarie 2009. Aici punctul de vedere al României este foarte clar. Considerăm că ar trebui să se continue cu o structură a Comisiei în aceeaşi formulă, pe principiul "o ţară, un comisar". Dacă statele membre, în marea lor majoritate, doresc aplicarea de la 1 ianuarie a Tratatului de la Nisa, România nu renunţă la comisar. Al doilea subiect este legat de situaţia economică şi financiară.

Nu voi intra în detalii foarte multe la niciun punct, vom discuta concluziile după terminarea summit-ului, dar în ceea ce priveşte situaţia economică şi financiară, România va susţine creşterea nivelului de finanţare prin Banca Europeană de Investiţii pentru industria auto şi pentru IMM-uri. Infrastructurile fiind acoperite, din punctul nostru de vedere, suficient în raport cu capacitatea de absorbţie, atât de alocările care revin României din bugetul Uniunii, dar şi din faptul că România a angajat deja negocierea unui credit de un miliard de euro de la Banca Europeană de Investiţii care să constituie în sursa de finanţare a componentei autohtone pentru finanţările nerambursabile de la Uniunea Europeană. În acest sens, eu am aprobat un memorandum săptămâna trecută, deci lucrurile s-au demarat. Am dat mandatul de începere a negocierilor.

Un alt subiect va fi pachetul legislativ energie-schimbări climatice. După cum ştiţi, România a fost un susţinător, fără rezerve, ale acestui pachet. În momentul de faţă s-a ajuns la faza tehnică şi ceea ce România nu poate accepta este luarea ca an de bază pentru calculul reducerii nivelului de poluare ca fiind 2005. Aici punctul nostru de vedere este: ori se ia 1990, pentru că Protocolul de la Kyoto a produs efecte în economia românească şi în anii ‘90 - în timp ce alte ţări nu au ratificat protocolul şi nu şi-au făcut politici adecvate Protocolului de la Kyoto, România şi-a asumat costurile în anii ‘90 şi acest lucru trebuie ori recunoscut şi luat ca bază anul 1990, ori compensat, în cazul în care se rămâne pe anul 2005, ca an care să dea momentul de calcul al reducerii nivelului de poluare.

Trebuie compensată perioada anilor din 1990 până în 2005. Şi vom vedea, avem soluţii, formule pe care să le propunem. În sfârşit, va fi o scurtă discuţie legată de politica agricolă, discuţie care vizează realocarea unor fonduri necheltuite, repet, necheltuite de statele membre, de la agricultură. România îşi va menţine poziţia că banii de la agricultură nu trebuie realocaţi, şi trebuie găsită o formulă de extindere a timpului de utilizare, în aşa fel încât sumele alocate pentru agricultură să fie integral utilizate. În sfârşit, subiectul legat de relaţiile externe ale Uniunii - România susţine parteneriatul estic, cu condiţia ca acest parteneriat să nu afecteze atributele Sinergiei Mării Negre. Discuţiile pe care le-am făcut cu omologi sunt pe această linie, Sinergia Mării Negre nu poate fi afectată de parteneriatul estic, parteneriatul estic urmând să devină un instrument care nu vizează ţările implicate în sinergia Mării Negre.

Aş mai face o precizare, încă de acum două luni, am transmis la Bruxelles, prin preşedinţia franceză, că România solicită simplificarea procedurilor de angajare a banilor de la Uniunea Europeană, altfel spus, reducerea birocraţiei, în aşa fel încât în situaţii de criză, să fim capabili să acţionăm ca în situaţii de criză şi nu cu proceduri excesive şi extrem de complicate, urmând ca în situaţia reducerii sistemului birocratic şi a procedurilor, statele membre să-şi asume responsabilitatea în cazul în care se constată la controalele Uniunii că banii nu au fost utilizaţi în conformitate cu standardele europene. Cam asta, în câteva cuvinte, sigur, vom comenta pe larg concluziile, dar în linii mari, cam aceasta este poziţia noastră. Vă mulţumesc mult, vă doresc un weekend plăcut. La revedere!”

Departamentul de Comunicare Publică
11 Decembrie 2008

Cum ne-am făcut cu premier candidat...

---

UDMR - declaraţii Marko Bela după întâlnirea cu PD-L

Miercuri, 10 Decembrie 2008 11:53

Marko Bela: Deci eu am mai comentat acest lucru şi am spus în mod foarte clar că au luat o decizie extrem de proastă, după părerea mea, şi un mesaj negativ nu numai către UDMR, ci către maghiarii din România. Dar în acest moment noi am avut o întâlnire cu colegii noştri din PD-L şi am discutat bineînţeles despre formarea coaliţiei guvernamentale, despre formarea Guvernului şi suntem de acord în continuare că PD-L şi UDMR vor colabora în interesul formării noului Guvern şi colegii noştri din PD-L îşi menţin poziţia că UDMR trebuie să fie prezent în noua coaliţie şi în viitorul Guvern. Bineînţeles că vom continua negocierile în ceea ce priveşte condiţiile unei astfel de prezenţe. Noi, pentru mâine, ne-am convocat aici, în Bucureşti, organizaţiile teritoriale, preşedinţii organizaţiilor teritoriale UDMR, cât şi consiliul permanent al UDMR pentru a lua decizii legate de această coaliţie.

Reporter: ...

Marko Bela: Deci colegii noştri din PD-L vor avea o întâlnire, astăzi, din nou cu PSD şi probabil că vor discuta şi despre această... trebuie să-i întrebaţi pe colegii din PD-L.

Reporter: Varianta de Guvern minoritar este valabilă?

Marko Bela: Nu am discutat-o. După părerea mea ar fi viabilă o variantă de Guvern minoritar, dar un astfel de Guvern ar fi destul de fragil într-o situaţie când totuşi ne confruntăm cu probleme create de criza economică şi nu s-a discutat o astfel de variantă.

Reporter: Şi dacă PSD nu va fi de acord sub nici o formă ce faceţi? Ce înseamnă că vor continua negocierile?

Marko Bela: Eu cred că în acest moment totuşi ţine de decizia PD-L, care este partidul cel mai mare dintr-o posibilă coaliţie. Ei trebuie să decidă cu cine, cum, în ce fel vor colabora. Bineînţeles că şi noi trebuie să decidem în ce condiţii suntem gata să fim într-o coaliţie sau nu. Noi, în ce ne priveşte, nu vrem cu orice preţ în Guvern. Credem că oferta UDMR de a contribui la rezolvarea unor probleme care ne aşteaptă în viitorul apropiat este bună şi importantă, deci oferta noastră, şi contribuţia noastră ar putea să fie utilă. Dar dacă nu se doreşte acest lucru bineînţeles că şi în opoziţie este viaţă, aşa cum se spune.

Reporter: ...

Marko Bela: Nu am discutat ministere, nu am împărţit funcţii. Am discutat despre program. În ceea ce priveşte principiile ştiţi că deja în legătură cu anumite principii am convenit. Convenisem de acum câteva zile. Şi astăzi ne-am înţeles că va trebui să lucrăm împreună pe un program complet de ....

Reporter: ...

Marko Bela: Eu cred că în acest moment se discută de o prezenţă în Guvernul României sau în opoziţie.

Reporter: Cum vedeţi dumneavoastră această prezenţă? Câte ministere aţi dori dumneavoastră?

Marko Bela: Nu cred că ar fi util acum să discutăm numărul ministerelor sau funcţiilor pe care ...

Reporter: ...

Marko Bela: Nu, nu am discutat despre...

Reporter: Dar cu PSD-ul ...

Marko Bela: Cu cine să mai negociem? Deocamdată cu PD-L. Dacă domnul Dragnea va solicita să discutăm bineînţeles că vom discuta. Vă mulţumesc

(Prin Monitoring Media: Antena 3, Ora: 11:06)

PD-L - declaraţii Emil Boc după întâlnirea cu UDMR
Miercuri, 10 Decembrie 2008 11:56

Emil Boc: Negociem. Aceasta este concluzia practică a întâlnirii. Negociem. Negociem, negociem.

Reporter: Păi ce o să le propuneţi PSD-ului?

Emil Boc: Suntem în interiorul mandatului pe care Biroul Permanent Naţional ni l-a dat, adică acel mandat de a continua negocierile cu cele două formaţiuni politice care şi-au arătat disponibilitatea de a fi alături de noi într-o viitoare guvernare majoritară. Discutăm cu UDMR, discutăm cu PSD. Negocierile nu s-au finalizat. Acest lucru pot să vi-l spun în momentul de faţă.

Reporter: Şi dacă social-democraţii nu renunţă la pretenţia lor, fără UDMR, ...

Emil Boc: Repet, negociem, şi nu vreau să avansez soluţii absolutiste sau nihiliste în momentul în care suntem în negocieri.

Reporter: PD-L este dispus să renunţe la un mandat pentru UDMR?

Emil Boc: Repet, nu îmi puneţi întrebări pentru că procesul de negociere este în curs şi orice avansare a unor soluţii poate periclita orice proces de negociere. Negocierile sunt în primul rând cu partenerii şi după aceea se expun concluziile opiniei publice. Suntem în discuţii cu PSD pentru încheierea unei parteneriat pentru România. Suntem în discuţii şi cu UDMR-ul, pentru că a fost primul partener care şi-a arătat disponibilitatea de a veni alături de PD-L. Şi aceste discuţii merg, evident, în continuare.

Reporter: Păi şi totuşi astăzi ce aţi discutat?

Emil Boc: Am discutat opţiuni, am discutat alternative, am discutat variante.

Reporter: Varianta de Guvern minoritar rămâne în continuare una de luat în calcul?

Emil Boc: Cu toată eleganţa posibilă vreau să vă spun că aceste lucruri, nu această variantă că nu despre asta mă refer. Variantele de negociere vreau în primul rând să le discut cu colegii mei, cu partenerii din cele două formaţiuni politice, după care să le prezentăm în urma concluziilor opiniei publice. V-aş ruga să înţelegeţi că nu pot să discut prima dată cu dumneavoastră, înainte de a discuta cu partenerii noştri soluţiile posibile. Vă mulţumesc foarte mult.

(Prin Monitoring Media: Antena 3, Ora: 11:20)

Preşedinţie - conferinţă de presă Traian Băsescu
Miercuri, 10 Decembrie 2008 13:45

Traian Băsescu: ...ştiaţi, pentru astăzi îmi propusesem să anunţ primul ministru desemnat. La ora 12 am invitat partidele pentru a le informa asupra deciziei pe care am luat-o în baza art. 103 din Constituţia României. Vă informez şi pe dumneavoastră că am avut un vedere un om capabil, pe de o parte, să înţeleagă resorturile crizei economice şi să poată să o gestioneze, iar pe de altă parte un om cu suficientă autoritate pentru a putea gestiona buna funcţionare a Guvernului şi a instituţiilor statului într-o perioadă în care România devine tot mai afectată de efectele crizei financiare şi economice globale. Numele primului ministru desemnat este Theodor Stolojan, pe care îl invit să vă spună câteva cuvinte.

Theodor Stolojan: Bună ziua. Doresc în primul rând să mulţumesc preşedintelui ţării, domnul Traian Băsescu, pentru încrederea pe care mi-a acordat-o prin desemnarea mea în calitate de prim ministru desemnat. De asemenea, doresc să mulţumesc PD-L, care m-a susţinut în întreaga activitate ca membru al PD-L şi mi-a acordat încrederea atunci când a făcut propunerea ca eu să fiu propus preşedintelui Traian Băsescu pentru această funcţie, desemnarea mea ca prim ministru. Misiunea mea în următoarele 10 zile este clară. Voi colabora cu reprezentanţii PD-L, cu reprezentanţii PSD şi cu cei ai UDMR-ului. Sunt celelalte două partide care şi-au manifestat dorinţa de a participa la guvernare cu PD-L. Deci voi colabora cu dânşii pentru a realiza programul de guvernare în noile condiţii care există în România la ora actuală şi pe care le ştiţi foarte bine ca urmare a efectelor crizei financiare internaţionale şi ale recesiunii economice din ţările dezvoltare. Al doilea obiectiv, tot în cadrul celor 10 zile, este de a forma Guvernul pe care să-l prezentăm în Parlamentul ţării pentru a obţine votul de învestitură. Împreună cu preşedintele Traian Băsescu, preşedinţii partidelor politice au convenit împreună ca această dată să fie cât mai curând posibil, cel mai târziu 22 decembrie anul acesta. Dacă acest Guvern va fi învestit, şi sunt convins că va fi învestit de către Parlamentul ţării, avem două misiuni extrem de urgente, de a pregăti proiectul de buget pe anul 2009, iarăşi, ţinând seamă de programul de guvernare şi, de asemenea, de a relansa reforme esenţiale pentru progresul României, reforma în educaţie, reforma administraţiei publice, reforma sănătăţii şi alte reforme extrem de necesare ţării noastre. Vă mulţumesc.

Traian Băsescu: Felicitări şi vă doresc mult noroc. Aş vrea să fac o precizare ...înlăture orice dubiu. Mandatul domnului Theodor Stolojan, în cazul în care va primi votul Parlamentului, este un mandat pentru 4 ani şi nu un mandat fracţionat. Vă mulţumesc mult. Vă doresc o zi bună.

(Prin Monitoring Media: Antena 3, Ora: 13:03)

PD-L - declaraţii Emil Boc după întâlnirea cu PSD
Miercuri, 10 Decembrie 2008 14:42

Emil Boc: Bună ziua tuturor. Am încheiat discuţia de astăzi cu PSD. Practic care ar fi concluzia? Există şansa realizării unui parteneriat pentru România care să pornească de la cele mai importante elemente de program de la PD-L şi PSD pentru a da României un Guvern stabil, rapid şi care să ofere Românilor soluţii la problemele cu care se confruntă. Suntem la începutul acestui demers. Urmează ca mâine să ne întâlnim şi să discutăm atât aspecte politice, care ţin de exemplu de UDMR. Noi le-am tranşat astăzi pentru că suntem în negocieri cu ambele formaţiuni politice. DE a discuta aspectele care să compună proiectul parteneriatului pentru România şi, de asemenea, să compatibilizăm aspectele de program de la PD-L şi PSD. Pornim de la premiza că cele două formaţiuni politice pot da României un program de guvernare fără distrugerea identităţii politice nici a PD-L-ului, nici a PSD-ului, dar cu preluarea într-un document comun a celor mai importante provocări ale oamenilor, ale românilor, şi soluţii concrete la aceste probleme, iar aceste soluţii să îşi găsească rezolvarea rapidă în Guvern, care să fie învestit înainte de Crăciun. Ne propunem data de 22 decembrie şi care să demonstreze că în sfârşit în această ţară politicienii, de data aceasta stânga şi dreapta împreună, pot să rezolve problemele românilor. Există o şansă şi de la acest principiu pornim. Urmează ca aceste lucruri să le discutăm în perioada următoare. O să vă dau un mic exemplu cum concepem ca acest parteneriat pentru România să pornească de la găsirea unor soluţii venind şi cu aspecte de dreapta, şi cu aspecte de stânga. Vom avea cotă unică. Principiu pe care PD-L l-a avut şi îl are în continuare. Vom avea însă şi soluţii de stânga pentru protejarea persoanelor cu venituri mici, fie că e vorba de salariaţi, fie că e vorba de pensionari, printr-o politică sau un pachet de politici care se bazează pe deduceri fiscale sau pe alte componente. Deci se pot găsi soluţii comune dacă există o voinţă politică. Pentru aceasta echipele noastre de tehnicieni se vor întâlni şi ei dacă aspectele politice vor fi rezolvare în primul rând în perioada următoare.

Reporter: Ce divergenţe sunt în acest moment între ...

Emil Boc: În acest moment există disponibilitatea de a încheia un parteneriat pentru România. Rămâne să discutăm formula de guvernare în jurul PD-L şi în special vom discuta aspectele legate de forma de prezenţă a UDMR în actul de guvernare.

(Prin Monitoring Media: Antena 3, Ora: 14:26)

PSD - declaraţii Mircea Geoană după întâlnirea cu PD-L
Miercuri, 10 Decembrie 2008 15:04

Mircea Geoană: ...finalizat o nouă rundă de negocieri cu colegii de la PD-L. Discuţia s-a concentrat în jurul parteneriatului pentru România pe care ambele părţi şi-au exprimat intenţia de a-l finaliza în următoarele câteva zile. Acest parteneriat pentru România va cuprinde atât relaţia explicită între cele două formaţiuni politice, în sensul formării Guvernului în jurul alianţei PSD-PD-L, şi bineînţeles elementele programatice care să respecte identitatea, valorile şi mandatul popular primit de cele două formaţiuni politice în alegerile recent încheiate. Am avut şi o primă discuţie în calitatea domnului Stolojan de prim ministru desemnat. Am convenit ca grupurile de lucru care se vor ocupa de redactarea programului de guvernare să-şi înceapă activitatea în ritm alert. Am discutat şi despre importanţa unui consistent pachet social, atât pentru perioada de criză, cât şi pentru perioada mandatului viitorului Guvern care să reflecte principalele elemente ale programului de guvernare al PSD-ului şi al mandatului popular primit în urma votului din 30 noiembrie. Am avut, de asemenea, o discuţie cu privire la modalităţile în care se poate ajunge la un vot de învestitură a noului Guvern pe 22 decembrie. Intenţia noastră este ca în condiţiile în care ultimele elemente încă neclarificate vor fi eliminate de pe agenda discuţiilor noastre, să putem să semnăm acest parteneriat pentru România până la sfârşitul acestei săptămâni, urmând ca, evident, săptămâna viitoare să se finalizeze programul de guvernare şi elementele legate de desemnarea candidaţilor de miniştri pentru viitorul Guvern. Vă reamintesc faptul că înainte de votul în plenul Parlamentului României, comisiile Parlamentului României vor audia candidaţii de miniştri. Nu am avut astăzi o conversaţie despre structura Guvernului şi cu atât mai puţin despre persoanele care vor face parte din viitorul Guvern. Este clar că în acest moment suntem în faza avansată a discuţiilor noastre. Rămâne, bineînţeles, problema extrem de clar exprimată de noi a faptului că viitoarea guvernare, în opinia noastră, se face doar în jurul PSD-PD-L. Bineînţeles cei de la PD-L au în continuare un tip de discuţie cu cei de la UDMR pe care vom vedea dacă vor reuşi să îl şi rezolve de o manieră convenabilă. De aceea pentru noi lucrurile merg înainte. Grupurile de lucru şi experţii deja se vor întâlni cu specialiştii şi experţii celor de la PD-L. Şi, bineînţeles, împreună cu candidatul de prim ministru se va proceda la redactarea programului de guvernare, care să respecte sensibilităţile şi elementele programatice ale celor două formaţiuni politice.

Reporter: Cum vede PSD nominalizarea domnului Theodor Stolojan pentru funcţia de premier?

Mircea Geoană: Este o prerogativă a preşedintelui României pe care şi-a exercitat-o. Noi am dat dovadă de flexibilitate în această discuţie pentru că nu am dorit să creăm persoana primului ministru un element de blocaj. Suntem în faţa unei situaţii mult prea serioase pentru România ca aceste elemente să blocheze un acord istoric între aceste două mari formaţiuni politice. Evident, vom găsi în interiorul pachetului de măsuri pe care-l vom agrea elemente care să permită păstrarea acestui element de paritate şi de egalitate practic între cele două formaţiuni politice. Evident, acest lucru va fi discutat şi convenit în zilele următoare.

Reporter: ..

Mircea Geoană: În mod evident ne interesează ca Guvernul care se instalează să aibă un element de stabilitate şi predictibilitate. Dar în mod la fel de evident este libertatea şi până la urmă obligaţia celor două formaţiuni să evalueze performanţa Guvernului şi în condiţii pe care nu le putem astăzi prevede să se ajungă şi la alte formule. În acelaşi timp, evident, suntem interesaţi ca vicepremierul din partea noastră să aibă atribuţiuni consistente pentru a putea să reprezinte acele elemente de echilibru indispensabile în funcţionarea viitorului Guvern, aşa cum vom continua discuţia despre preşedinţia celor două camere şi alte elemente pe care le vom decide zilele următoare.

Reporter: Condiţionaţi susţinerea UDMR-ului de intrarea dumneavoastră la guvernare?

Mircea Geoană: Este un mandat explicit pe care l-am primit din partea colegilor mei şi este un element care nu poate fi negociat. Vă mulţumesc foarte mult.

(Prin Monitoring Media: Antena 3, Ora: 14:37)

UDMR - declaraţii Marko Bela după întâlnirea PSD - PD-L
Miercuri, 10 Decembrie 2008 16:58

Marko Bela: ...colegi care lucrează acolo şi de foarte multe ori ne întâlnim acolo. Deci altă convorbiri sau discuţii nu am avut la Palatul Victoria, unde de fapt are loc şedinţa de Guvern.

Reporter: Ştiam că premierul Călin Popescu Tăriceanu a ieşit din şedinţă pentru a se...

Marko Bela: Nu ne-am întâlnit. Ultima dată cu domnul prim ministru ne-am întâlnit la Cotroceni când au fost partidele la consultări.

Reporter: Aţi fost astăzi la Cotroceni?

Marko Bela: Am fost.

Reporter: Şi ce aţi discutat cu preşedintele?

Marko Bela: Practic preşedintele ne-a informat în legătură cu persoana primului ministru desemnat şi am mai avut o mică discuţie relaxată, dar esenţa aceasta a fost, persoana primului ministru.

Reporter: Mircea Geoană a spus astăzi, după încă o rundă de negocieri PSD-PD-L, că acea condiţie ca UDMR-ul să nu facă parte din Guvern este nenegociabilă.

Marko Bela: Bine, încet-încet trebuie să vă spun că această condiţie devine jignitoare. Deci cu atât entuziasm spune domnul Mircea Geoană acest lucru că începe să ne jignească. SĂ ne jignească şi pe noi, cei din UDMR, şi în general maghiarii din România. Eu am înţeles că din anumite considerente tactice ei au ajuns la această decizie, că nu vor un Guvern împreună cu UDMR. În politică mai există astfel de decizii. După aceea discutăm, argumentăm, aflăm motivele. Dar mie nu mi s-a spus până în acest moment nici un fel de motiv raţional, ci din oră în oră domnul Mircea Geoană sau cineva din PSD declară că nu vrea cu UDMR. Eu am impresia că în România trăim împreună, deci orice ar vrea domnul Mircea Geoană sau cineva din PSD, UDMR şi în general ungurii trăiesc în România, şi nu puţini. Deci 1 milion şi 500 de mii de maghiari. Aşa că acest entuziasm cu care domnul Mircea Geoană ne respinge din nou şi din nou, vă spun sincer, începe să mă jignească pe mine personal şi pe colegii mei.

Reporter: Cum credeţi că va reacţiona PD-L-ul dat fiind faptul că Emil Boc spunea că mâine situaţia va fi tranşată?

Marko Bela: Deci dintr-un anumit punct de vedere decizia e în mâna PD-L. Deci noi am discutat cu colegii din PD-L, care au fost, trebuie să vă spun, mult mai raţionali. Şi am căzut din nou de acord că vrem să mergem împreună. O să vedem dacă reuşim să avem un program comun de guvernare. Eu cred că cu PD-L oricum ...s-ar reuşi acest lucru fiindcă am identificat priorităţile şi în mare măsură ele sunt aceleaşi. Şi să vedem dacă reuşim să găsim o formulă de guvernare. În acest moment mi se pare că am putea să facem două Guverne, deci un Guvern PD-L-UDMR şi un alt Guvern PD-L-PSD. Ţara are nevoie de un singur Guvern, stabil, majoritar şi coerent.

Reporter: Mâine aveţi o şedinţă în cadrul uniunii. Veţi lua anumite decizii legate de această intrare la guvernare, posibilă intrare la guvernare?

Marko Bela: Da. Deci pentru mâine am convocat preşedinţii organizaţiilor teritoriale pentru consultări. Şi în acelaşi timp pentru după-masă am convocat consiliul permanent al UDMR pentru a lua anumite decizii în legătură cu o posibilă coaliţie de guvernare şi prezenţa UDMR în viitorul Guvern. Fiindcă am spus de mai multe ori, noi nu vrem cu orice preţ în Guvern. Şi îmi pare rău că unii încearcă să creeze impresia că UDMR vrea neapărat la Guvern. Că după părerea noastră prezenţa politicienilor maghiari în Guvern şi un dialog între reprezentanţii majorităţii şi reprezentanţii minorităţii şi la nivel guvernamental e benefic, inclusiv pentru relaţiile inter-etnice, e adevărat, deci aşa credem. Dar acest lucru nu înseamnă că vrem la Guvern cu orice preţ.

Reporter: Aţi primit ceva garanţii astăzi din partea PD-L-ului că veţi ajunge la guvernare?

Marko Bela: Nu ştiu la ce garanţii vă referiţi. Astăzi cu PD-L am avut o discuţie destul de bună şi concluzia a fost că încercăm să mergem împreună.

Reporter: Sunteţi convins în acest moment că PD-L nu renunţă la parteneriatul cu dumneavoastră sau doar sunteţi optimist în această direcţie?

Marko Bela: Deci orice partid politic are posibilitatea să facă alianţe, să renunţe la alianţe. Şi noi, şi alţii. Şi mai ales fiecare are posibilitatea să cântărească dacă are un interes pentru o anumită coaliţie sau nu are un astfel de interes. Eu cred că cu PD-L am reuşit să ne înţelegem, în pofida unor divergenţe care au existat în trecut, fiindcă facem parte din aceeaşi familie politică şi acest lucru este un liant destul de puternic. Amândoi suntem în Partidul Popular European. Programele noastre conţin o serie de priorităţi asemănătoare sau identice. UDMR are oameni cu experienţă şi bine pregătiţi. Poate să aducă iniţiative, poate să aducă o viziune importantă şi nouă într-un Guvern. Deci din punctul nostru de vedere cam aşa stau lucrurile. Dar şi alţii trebuie să cântărească acest lucru. În politică sunt două tabere în general: opoziţia şi partea guvernamentală. În amândouă taberele poţi exista şi în amândouă taberele există viaţă.

Reporter: Preşedintele Traian Băsescu a spus astăzi ceva despre prezenţa UDMR la guvernare?

Marko Bela: Domnul preşedinte Traian Băsescu astăzi la Cotroceni nu a vorbit despre o posibilă formulă de guvernare. Vă mulţumesc.

(Prin Monitoring Media: Antena 3, Ora: 15:00)

***

Marko Bela: Eu vă spun sincer că la început am crezut că au adoptat o decizie de ordin tactic şi anume au vrut să condiţioneze cu ceva participarea lor într-o coaliţie guvernamentală. Cu alte cuvinte să ridice preţul prezenţei în Guvern. Dar eu cred că deja s-a depăşit această idee tactică şi lucrurile încep să devină foarte negative din punctul nostru de vedere. Deci acest entuziasm sau această pasiune din partea domnului Geoană cu care din nou şi din nou, zilnic de mai multe ori, declară că ei nu au nevoie de UDMR ne jigneşte. Ne jigneşte pe noi ca politicieni ai UDMR şi ne jigneşte pe noi ca maghiari. Deci domnul Geoană poate să încerce să exclude pe UDMR din Guvern sau din orice instituţie , dar încet-încet am impresia că doreşte să excludă maghiarii din România, ceea ce nu e cu putinţă. Nu avem nevoie, vă spun sincer, într-un Parlament din care a rămas în afară un partid ultranaţionalist, nu avem nevoie de astfel de declaraţii anti-maghiare şi de o anumită tentă xenofobă. Unii eventual cred că exagerez. Nu e aşa. Eu cunosc foarte bine cum poţi incita spiritele şi cum poţi ajunge la nişte tensiuni între români şi maghiari de exemplu. Nu suntem încă într-o astfel de situaţie, dar eu i-aş solicita colegilor din PSD un echilibru şi o reţinere în ceea ce priveşte relaţiile lor cu UDMR şi în general în ceea ce priveşte această problemă destul de delicată a relaţiilor inter-etnice.

Reporter: Traian Băsescu ce v-a transmis?

Marko Bela: Deci dumneavoastră ştiţi foarte bine. Şi cu domnul preşedinte Traian Băsescu, şi cu PD-L în anii precedenţi noi am avut şi divergenţe. Dar totuşi ei au gândit foarte raţional şi au reuşit să ajungă la o concluzie foarte corectă şi foarte importantă, şi anume că la nivel guvernamental ar fi nevoie în continuare de prezenţa şi de contribuţia UDMR. Deci ei cunosc foarte bine că există un interes reciproc în acest sens, ceea ce văd că nu cunoaşte PSD.

Reporter: Mai este posibilă o guvernare PSD-PD-L-UDMR în acest moment?

Marko Bela: Bineînţeles că este posibilă o astfel de guvernare, dar eu văd că PSD printr-o decizie pripită şi nechibzuită a reuşit să intre într-o stradă cu sens unic şi acum nu prea pot ieşi din această stradă. Dimpotrivă, prin noi şi noi declaraţii otrăvesc relaţiile noastre.

Reporter: S-au scurs câteva ore de când domnul Stolojan a fost numit premierul României. Aţi stat de vorbă cu dânsul măcar telefonic? V-a spus ce planuri are în legătură cu dumneavoastră?

Marko Bela: Eu cu domnul Stolojan m-am întâlnit ultima dată astăzi înainte de masă, fiindcă domnia sa a fost prezent în delegaţia PD-L cu care noi am avut o discuţie. Şi trebuie să vă spun că în primul rând cred că desemnarea primului ministru este un pas important spre formarea Guvernului. În acelaşi timp este foarte firesc ca această persoană să facă parte din partidul care are cele mai multe mandate. Şi în acelaşi timp noi îl cunoaştem pe domnul Stolojan încă din anii 90 şi credem că este o persoană foarte potrivită, inclusiv prin domeniul pe care îl cunoaşte foarte bine, finanţele şi economia şi de care avem nevoie în viitorul apropiat. Pe de altă parte am apreciat declaraţia domnului...continuare pe lângă PD-L cu PSD şi cu UDMR.

Reporter: Dar dumneavoastră în condiţiile astea în care PSD face tot felul de declaraţii referitoare la UDMR puteţi să mai colaboraţi cu dânşii într-un viitor Guvern?

Marko Bela: Noi nu am încercat să avem o polemică cu PSD şi dumneavoastră trebuie să observaţi că este prima dată când dau dovadă eventual de o anumită iritare în ceea ce priveşte aceste declaraţii ale domnului Mircea Geoană, fiindcă domnia sa nu-şi dă seama că exagerează din ce în ce mai mult şi nu înţeleg pentru ce devine un adept foarte vehement al acestei decizii proaste, dacă vreţi. În politică nu iei astfel de decizii că în nici un fel de condiţii nu colaborezi cu UDMR, cu care ai colaborat timp de 4 ani foarte strâns. După aceea ai avut relaţii destul de bune şi în timpul guvernării între 2004-2008. Eventual încerci să condiţionezi o anumită colaborare sau o anumită participare. Deci bineînţeles că acestea sunt partide democratice toate. Deci PD-L, PSD, PNL şi UDMR inclusiv. Deci o colaborare între aceste partide este posibilă. Nici programele nu sunt atât de diferite în cazul acestor partide. Dar atunci fiecare trebuie să-şi dea seama că o coaliţie înseamnă un compromis. Deci fiecare trebuie să şi cedeze ceva. Iar în ceea ce ne priveşte aş vrea să subliniez încă o dată: nu vrem cu orice preţ să guvernăm. Pur şi simplu considerăm că ceea ce am făcut împreună cu partidele româneşti în domeniul relaţiilor inter-etnice, că s-a realizat o colaborare între români şi maghiari, nu numai la nivel parlamentar, dar şi la nivel guvernamental ar trebui continuat fiindcă acest dialog este cea mai mare garanţie că relaţiile interetnice vor fi în ordine şi că vor exista progrese în acest domeniu, dar noi putem concepe foarte bine existenţa noastră politică şi în opoziţie. Şi în opoziţie îţi poţi exprima părerile, îţi poţi formula critica faţă de politica celorlalţi. Bineînţeles că este mai greu să se realizeze anumite deziderate. De aceea scopul fiecărei formaţiuni politice ar fi participarea într-un Guvern. Dar nu cu orice preţ.

Reporter: Dacă PSD-ul se retrage sunteţi pregătiţi pentru o guvernare minoritară alături de PD-L?

Marko Bela: Deci eu am spus de mai multe ori şi acum de ce nu aş repeta acest lucru, că am putea să participăm într-un Guvern minoritar, dar în acelaşi timp sunt conştient că pentru perioada care urmează, când vom avea provocări destul de mari din cauza crizei economice, un Guvern minoritar ar fi destul de fragil. Şi eu am văzut ce a însemnat un Guvern minoritar anii precedenţi. În Guvern poţi face treabă, dar în acelaşi timp în Parlament nu numai că nu poţi impune nici o măsură importantă de reformă. Ai riscul permanent de a se adopta, de a fi adoptate legi potrivnice politicii guvernamentale.

(Prin Monitoring Media: Antena 3, Ora: 16:47)

PSD - declaraţii Mircea Geoană după întâlnirea cu PD-L
10.12.2008 Miercuri, 10 Decembrie 2008 22:59

Mircea Geoană: Bună seara, am avut o nouă rundă de negocieri cu partenerii de la PD-L, în acest moment grupurile de lucru ale celor partide şi specialiştii noştri au început lucrul la armonizarea programului de guvernare respectând şi creând o convergenţă între priorităţile şi ofertele electorale ale celor două partide. De asemenea un grup de lucru specializat se va ocupa de parteneriatul pentru România, proiectul politic care împreună cu programul de guvernare vor sta la baza acestei construcţii majoritare pentru Guvernul viitor. această activitate va continua în zilele următoare, suntem în continuare în graficul anunţat de către noi şi de către ceilalţi actori politici, şi de preşedintele României de a finaliza programul de guvernare şi de a încheia un document politic - parteneriatul pentru România - care să reprezinte baza politică a acestei formule majoritare între PSD şi PD-L. Din punct de vedere al discuţiei pe palierul politic vom continua discuţia cu privire la structura Guvernului viitor, astăzi poziţia noastră a fost exprimată în mod clar legată de faptul că PSD-ul consideră că o participare la guvernare trebuie făcută exclusiv între PSD şi PD-L, acest subiect va fi continuat în dialogul PD-L-ului cu celelalte formaţiuni în intervalul următor. Aş vrea să semnalez faptul că în această perioadă foarte comprimată am solicitat ca cei mai buni specialişti din cele două partide să înceapă să lucreze pe proiectele cele mai importante, chiar acum experţii noştri şi cei care au editat programul anticriză pentru cele două formaţiuni au început să lucreze la armonizarea unui punct de vedere coerent şi comun pe problema atenuării impactului crizei economice asupra României. De asemenea în acest moment suntem în începutul de discuţie cu privire la proiectul de buget care urmează să fie prezentat Parlamentului de noul Guvern după finalizarea programului de guvernare. Deci am dorit ca azi să avansăm şi pe palierul tehnic, pe palierul propriu-zis al convergenţei şi aproprierii între cele două viziuni şi platforme şi doctrine, cred că putem avansa în ritm suficient de alert ca să putem să ne respectăm promisiunea de a da ţării un Guvern PSD-PD-L pe 22 decembrie conform graficului stabilit.

Reporter: Aşteptaţi un răspuns de la PD-L în privinţa UDMR?

Mircea Geoană: Domnul preşedinte Emil Boc va spune în câteva minute care este poziţia domniilor lor, din punctul nostru de vedere această conversaţie trebuie să continue, lucrurile sunt clare din punctul nostru de vedere, dar nu am dorit să blocăm avansul pe proiectul de guvernare şi parteneriatul pentru România, repet este o evoluţie istorică într-un moment foarte dificil pentru ţară, două formaţiuni până mai ieri rivale înţeleg să-şi dea mâna pentru un proiect naţional, şi credem că lucrurile care sunt neesenţiale trebuie să fie trecute undeva în plan secund, faptul că două formaţiuni care au atât de multe lucruri, de multe ori de adversitate profundă în istoria partidelor noastre, înţeleg să-şi dea mâna într-un moment dificil cred că acest lucru este un proiect care merită să fie dus până la sfârşit şi este intenţia noastră să-l ducem până la sfârşit în condiţiile pe care le-am enunţat, o guvernare puternică cu majoritate masivă în Parlament între PSD şi PD-L.

Reporter: Să înţelegem că PC nu face parte din coaliţia pentru guvernare?

Mircea Geoană: Am spus Alianţa PSD-PC, vreau să fiu bineînţeles, e vorba de alianţa PSD-PC, parlamentarii care sunt în Parlamentul României din partea noastră, e vorba de alianţa PSD-PC şi PD-L aşa cum este normal.

Reporter: Este sigur în acest moment un Guvern PSD - PD-L?

Mircea Geoană: Nimic nu este sigur până nu se instalează Guvernul. Dar spun că azi avem premise favorabile, mai este un obstacol politic pe care îl ştiţi bine şi îl comentaţi copios în această perioadă, credem că nu este un lucru care trebuie să împiedice această apropiere istorică între două formaţiuni foarte puternice care pot şi trebuie să dea României o stabilitate politică şi o competenţă guvernamentală pe măsura provocărilor pe care le avem de confruntat.

Reporter: Aţi trecut la discuţii privind structura viitoare formule guvernamentale?

Mircea Geoană: Am avansat din punct de vedere al propunerilor celor două partide cu privire la o structură guvernamentală, nu am intrat încă în faza discuţiei propriu-zise, sunt opinii diferite evident, avem o propunere de structură de Guvern pe care am avansat-o în discuţiile din alianţa noastră, dânşii au venit cu o altă propunere, specialiştii noştri armonizează cele două acţiuni şi paralel cu avansul pe programul de guvernare şi parteneriatul pentru România, sunt convins că va trebui să avem şi o structură de Guvern, până la urmă săptămâna viitoare dacă lucrurile merg bine, cum sperăm să meargă, va trebui să trimite în Parlament la comisiile parlamentare spre audiere candidaţii de miniştri şi evident primul ministru să vină cu întregul său cabinet şi programul de guvernare în faţa Parlamentului pentru un vot de investitură.

Reporter: Cu domnul Ion Iliescu sau domnul Mitrea aţi mai vorbit în ultima perioadă?

Mircea Geoană: În fiecare zi. Suntem în acest moment într-o fază în care ne concentrăm pentru a putea finaliza acest proiect istoric pentru România, să sperăm că nu vor exista elemente care să împiedice un astfel de proces, repet, de o magnitudine fără precedent în politica românească.

Reporter: Va primi PC-ul vreun minister?

Mircea Geoană: E o discuţie pe care o avem deja cu partenerii noştri din alianţă, în primul rând aş vrea să finalizăm palierul politic, şi sper ca în zilele următoare să putem finaliza aceste parteneriat pentru România în condiţii care să respecte poziţiile ambelor părţi.

Reporter: ...ce ministere vreţi să luaţi?

Mircea Geoană: Efectiv, eu înţeleg şi văd şi foarte multe poze la televizor cu diverşi candidaţi de miniştri, nu am ajuns în această etapă vă spun cu toată deschiderea, ar fi şi anormal să vorbeşti despre ministere şi despre oameni când nu ai încă un acord politic convenit şi cum nu ai o structură de Guvern convenită. Deci va veni şi acest moment, sunt convins că speculaţiile vor continua în pofida declaraţiilor mele, dar în acest moment suntem în faza de palier strategic, au început experţii să lucreze, deja un semn încurajator faptul că experţii lucrează în mod concret pentru program de guvernare şi pentru parteneriat pentru România, reprezintă o dovadă de bună credinţă şi de intenţie de a construi această majoritate între cele două formaţiuni politice. Vă mulţumesc.

(Prin Monitoring Media: Antena 3, Ora: 18:40)

PD-L - declaraţii Emil Boc după întâlnirea cu PSD
10.12.2008 Miercuri, 10 Decembrie 2008 23:01

Emil Boc: Bună seara. Cuvântul de ordine este negociere. Acesta este cuvântul care este valabil azi şi probabil şi pentru zilele următoare. Practic de ce suntem aici sau de ce suntem în această situaţie, şi vorbesc în numele PD-L-ului. Ar fi fost de dorit evident ca în urma alegerilor să fi obţinut un procent de 50% care să ne permită să formăm singuri Guvernul. Am fi preferat să avem o formulă de guvernare alături de PNL, una naturală de dreapta aşa cum practic arată voinţa românilor. Am fost practic refuzaţi de PNL în această formulă şi atunci corect trebuie să observăm că fiind totuşi partidul care avem cele mai multe mandate din Parlament avem obligaţia să construim o majoritate parlamentară pentru a da României un Guvern stabil şi care să soluţioneze problemele cu care se confruntă. Există posibilitatea încheierii parteneriatului pentru România cu PSD, o formulă pe care n-am avut-o în vedere şi nu am crezut că vom ajunge aici. Asta este constrângerea pe care o avem în acest moment, de a încerca să omogenizăm, să găsim dacă vom putea, de aceea cuvântul de ordine este negociere, pentru că nu este uşor, gândiţi-vă că am plecat de pe poziţii diametral opuse, avem şi acum atitudini, valori diferite, putem însă găsi lucruri şi valori comune pe un program punctual care să dea României un Guvern stabil, rapid şi eficient. Sunt puncte identitare pentru fiecare formaţiune politică, noi vorbim indiscutabil de cota unică, vorbim de neimpozitarea profitului reinvestit, vorbim de investiţii majore în infrastructură, educaţie, sănătate, vorbim de continuarea luptei împotriva corupţiei şi a necesităţii garantării independenţei justiţiei, sunt lucruri cu care ne identificăm şi evident trebuie ca ele să se regăsească în viitorul pact sau parteneriat pentru România. De aceea cuvântul de ordine este şi rămâne „negocierea", în această seară echipele tehnice încearcă să vadă asemănări şi deosebiri, vom lucra şi mâine la asemenea compatibilizări şi sperăm că vom putea găsi acele soluţii comune pentru a putea finaliza acest pact pentru România. În paralel vom continua şi negocierile pe palierul politic, nimic nu este finalizat, încheiat. Repet suntem într-o situaţie pe care o avem în urma votului din 30 noiembrie, şi ea nu este uşoară şi nu se poate tranşa de pe o oră pe alta sau chiar de pe o zi pe alta. Am avut discuţii potrivit mandatului pe care Biroul Permanent Naţional ni l-a încredinţat atât cu PSD, cât şi cu UDMR, am avut în prealabil discuţii evident şi cu PNL primul nostru partener natural în urma votului pe care l-am primit, din nefericire la PNL nu am găsit acea deschidere pe care am găsit-o la UDMR şi la PSD, acesta este avantajul nostru că am obţinut în urma votului cele mai multe mandate şi care ne-a dat posibilitatea să încercăm coagularea unei formule guvernamentale în jurul PD-L-ului. De aceea partenerii noştri de la UDMR au fost primii care şi-au arătat disponibilitatea de a fi alături de noi într-o formulă guvernamentală, am găsit după aceea deschidere atât cât a fost prezentată şi de preşedintele Mircea Geoană, la PSD, evident evaluăm aceste deschideri şi vom lua o decizie în perioada următoare, evident prin structurile politice ale PD-L-ului.

Reporter: Preferaţi UDMR sau PSD la guvernare alături de dumneavoastră?

Emil Boc: Cuvântul de ordine este negociere, şi nu voi avansa nici o soluţie minimală nici una maximală pentru că în negociere de aceea se foloseşte expresia că trebuie să stai şi să discuţii. Vom discuta şi vă vom spune care sunt concluziile noastre.

Reporter: Cu PSD aveţi un Guvern de 70%, de ce ţineţi neapărat să cooptaţi şi UDMR-ul în această formulă de guvernare? Opoziţie cine mai face?

Emil Boc: Opoziţia este necesară într-o societate democratică, nu este treaba PD-L-ului să stabilească cine este opoziţia în această ţară, cred că noi ca partid care avem cele mai multe mandate şi am câştigat alegerile în această formulă avem obligaţia să dăm majoritatea şi să dăm Guvernului o solidă susţinere, aceasta este principala noastră grijă. Grija opoziţiei trebuie să rămână partidelor care doresc să rămână în opoziţie. Noi practic am avut discuţii cu toate formaţiunile politice şi am încercat degajarea unei formule guvernamentale. În perspectiva relaţiei cu UDMR-ul a fost primul partener care evident şi-a arătat disponibilitatea de a fi alături de noi într-o formulă majoritară. Este elegant şi firesc să nu blochezi această discuţie şi să întorci spatele imediat ce crezi că ţi-ai putut găsi un alt partener, de aceea negocierile vor continua şi în perioada următoare. Şi nu în ultimul rând, UDMR-ul este partener şi în Partidul Popular European, ca şi membru cu drepturi depline.

Reporter: În momentul acesta ce divergenţe mai aveţi cu cei de la PSD? Pentru că negociaţi de cinci zile şi nu ne-aţi spus niciodată am trecut peste blocajul „x".

Emil Boc: Sunt şi aspecte de program care se negociază dar sunt chestiuni mai greu de explicat opiniei publicei pentru că sunt chestiuni punctuale într-un program de guvernare, evident că mai uşor de înţeles sunt cele de natură politică şi v-aş ruga să înţelegeţi pentru că venim dinspre dreapta şi dinspre stânga şi trebuie să omogenizăm, să punem împreună lucruri care şi în programele noastre sunt diferite. Avem şi puncte comune, le-am enumerat seara trecută, dar sunt şi puncte diferite care trebuie să fie omogenizate şi pentru care s-au angajat cele două echipe de experţi să lucreze în perioada următoare. Mâine probabil va fi o zi în care se va lucra la nivel tehnic urmând ca vineri să reluăm, în prezenţa premierului desemnat, demersurile politice.

(Prin Monitoring Media: Antena 3, Ora: 18:50)

(sursa: http://www.monitoring.ro)

Of Of Măi Măi, habemus premier

---

Avem un premier pe care l-am căutat foarte mult deşi îl ştiam de acum 4 ani.

Chiar înainte de ştirile prânzului citeam următorul articol scris cu multă simţire:

Mihai Stănişoară, primul pe lista scurtă a premierilor

Dacă vom avea un guvern PD-L şi PSD, el ar putea arăta în felul următor.

08 Dec 2008 Omul lui Basescu, Mihai Stanisoara, le-a luat fata lui Blaga si Videanu

Omul lui Basescu, Mihai Stanisoara, le-a luat fata lui Blaga si Videanu

PD-L nu va renunţa sub nici o formă la funcţia de prim-ministru. Acesta este mesajul care a ajuns la urechile pesediştilor încă de duminică seară, când au avut loc ultimele negocieri între cele două partide - susţin surse din PSD. În acest caz au fost deja menţionate mai multe nume pe care PD-L le-ar putea oferi la propunerea preşedintelui Traian Băsescu: Mihai Stănişoară, Vasile Blaga, Adriean Videanu şi Theodor Stolojan. PSD ar putea primi, în schimb, funcţia de vicepremier, aici fiind vehiculate numele lui Miron Mitrea, Ilie Sârbu sau Mircea Geoană. Există varianta în care vicepremierul ar putea ocupa şi portofoliul Externelor, numele lui Mircea Geoană fiind rostit în această situaţie.

Surse din PSD susţin că Mircea Geoană nu doreşte sub nici o formă prezenţa lui Miron Mitrea în viitorul guvern.

O miză importantă este Ministerul Apărării, având în vedere contractul de peste patru miliarde de euro pentru dotarea cu avioane. Printre pretendenţii ocupării acestui post îi regăsim pe Cristian Diaconescu (PSD) şi pe Mihai Stănişoară (PD-L). Portofoliul Justiţiei este vizat de PD-L pentru Monica Macovei şi de PSD pentru Victor Ponta. A apărut recent şi informaţia potrivit căreia pedeliştii ar accepta la negocieri să ofere PSD Ministerul Justiţiei, dar numai pentru Cristian Diaconescu.

La Interne sunt vehiculate numele pesediştilor Liviu Dragnea şi Gabriel Oprea, respectiv al pedelistului Vasile Blaga. Pentru Ministerul Afacerilor Externe este menţionat adesea şi Titus Corlăţean de la PSD. Ministerul Transporturilor a fost luat în vizor de Dan Nica (PSD) şi de Traian Dobre (PD-L). Potrivit mai multor surse, Ministerul Economiei şi Finanţelor ar putea fi spart în două. Iulian Iancu (PSD) şi Adriean Videanu (PD-L) ar fi pretendenţii pentru Economie, iar pentru Finanţe se vehiculează tot mai des numele lui Florin Georgescu (fost PSD, actualmente viceguvernator). Tot aici mai apar şi numele lui Constantin Niţă (PSD) şi al lui Mihai Tănăsescu (fost PSD, azi la Banca Mondială).

PSD şi PD-L vor negocia la paritate ministerele. PSD se pregăteşte să meargă la negocieri cu Alexandru Mazăre la Mediu, acolo unde o va întâlni pe Sulfina Barbu (PD-L), respectiv cu Marian Sârbu, al cărui contracandidat de la PD-L este Gheorghe Barbu. De asemenea, PSD îi mai pregăteşte pe Ecaterina Andronescu pentru Educaţie, Rodica Nassar pentru Sănătate şi pe Nicu Bănicioiu la Tineret şi Sport.


Evident că m-am tot întrebat, "Ce e domnule cu Stănişoară asta de-l vrea preşedintele premier? De unde a apărut?" Şi dăi că căutare pe internet...
Mihai Stănişoară (n. 11 iunie 1962, Craiova) este un om politic român, ales ca deputat de Mehedinţi pe listele partidului PD în legislaturile 2000-2004 şi 2004-2008. La data de 15 martie 2007, a fost numit în funcţia de consilier prezidenţial pe probleme de securitate naţională, îndeplinind şi funcţia de membru în CSAT.

A absolvit în anul 1986 Facultatea de Mecanică din cadrul Institutului Politehnic Timişoara, obţinând calificarea de inginer mecanic. În anul 2003 susţine teza de doctorat în ştiinţe tehnice la Universitatea Tehnică din Timişoara, devenind dr. ing.

După absolvirea Facultăţii, este repartizat ca inginer la Fabrica de Aparate de Măsură şi Control din Turnu Severin (1986-1989), fiind transferat apoi în funcţia de inginer proiectant la Centrul de Cercetări şi Inginerie Tehnologică pentru Aparatură Casnică Timişoara (1989-1990). Este autor a doua inovaţii brevetate în domeniul mecanicii fine. În paralel, este cooptat în cadrul învăţământului superior, ca asistent universitar la Universitatea Tehnică din Timişoara (1988-1990).

Odată cu reînfiinţarea Camerei de Comert şi Industrie a României, Mihai Stănişoară este angajat ca Secretar General la Camera de Comerţ şi Industrie a jud. Mehedinţi (1992-1994), fiind ales apoi ca preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie a jud. Mehedinţi (1994-2000).

Mihai Stănişoară este membru al Partidului Democrat, în cadrul căruia a deţinut pe rând funcţiile de vicepreşedinte al Biroului Permanent Judeţean Mehedinţi (1997-2000), apoi pe cea de preşedinte al BPJ Mehedinţi (începând din anul 2000). Este ales apoi în anul 2001 ca Secretar executiv al Biroului Permanent Naţional al Partidului Democrat şi în anul 2003 ca membru supleant în Consiliul Naţional de Conducere al Alianţei “DA” PNL-PD.

După ce în perioada mai - octombrie 2000, deţine funcţia de Secretar General în cadrul Ministerului Apărării Naţionale (sub conducerea pe atunci a democratului Sorin Frunzăverde), MIhai Stănişoară a absolvit în anul 2001 cursurile Colegiului Naţional de Apărare.

Mihai Stănişoară este ales ca deputat de Mehedinţi pe listele Partidului Democrat în legislaturile 2000-2004 şi 2004-2008. În prima legislatură, a fost membru al Comisiei de Politică Extenă al Camerei Deputaţilor şi a deţinut funcţia de preşedinte al delegaţiei Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) între anii 2001-2004.

Reales în anul 2004 ca deputat, Mihai Stănişoară a deţinut funcţia de preşedinte al Comisiei pentru Apărare, Ordine Publică şi Siguranţă Naţională din Camera Deputaţilor, fiind de asemenea şi vicepreşedinte al Delegaţiei Parlamentului României la Adunarea Parlamentară N.A.T.O. A fost iniţiator a 28 de propuneri legislative, dintre care două au devenit legi: Legea 15/2003 si Legea 129/2006.

În perioada 2000-2007, el a participat şi a moderat numeroase conferinţe, seminarii, colocvii şi mese rotunde în domeniile securităţii naţionale, securităţii şi cooperării internaţionale. În această perioadă, el a continuat să se instruiască în domeniul politicilor de securitate absolvind Colegiul Superior de Siguranţă Naţională (2005), Colegiul NATO de la Roma - Cursul pentru generali, ofiţeri de rang înalt şi ambasadori (2006). Din anul 2006, Mihai Stănişoară s-a înscris la doctorat în domeniul Ordine publică şi siguranţă naţională în cadrul Academiei de Poliţie "Alexandru Ioan Cuza" din Bucureşti.

La data de 15 martie 2007, prin decret prezidenţial, Mihai Stănişoară, preşedintele Comisiei pentru apărare din Camera Deputaţilor, a fost numit în funcţia de consilier prezidenţial pe probleme de securitate naţională, înlocuindu-l în această funcţie pe Sergiu Medar, care a demisionat din motive de sănătate. În această calitate, Mihai Stănişoară îndeplineşte şi funcţia de membru în CSAT.

Mihai Stănişoară este căsătorit şi are doi copii. El vorbeşte fluent limba engleză.

Băi, mă laşi? Deci aşa? Eu tot nu ştiu cine este Stănişoară şi ce-l recomandă pe el ca premier...
Dar până să văd eu merele de aur crescute pe pomul doctorand la Academia de Poliţie, uite că preşedintele mi-a curmat suferinţa şi a adus pe cel din urmă nominalizat în lista scurtă ca fiind cel dintâi: The ODOR STOLOJAN, adică obiectul de preţ (odorul) Stolojan. Ei bine... l-am căutat mult timp pe viitorul premier, dar l-am găsit.

Stolojan: Obiectivul meu este formarea Guvernului in zece zile

InfoPortal - Miercuri, 10 Decembrie 2008

Premierul desemnat de catre seful statului, Theodor Stolojan, a anuntat, miercuri, ca unul dintre obiectivele principale pe care le urmareste este formarea Guvernului, in zece zile, astfel incat sa fie investit pana in 22 decembrie, aratand ca este convins ca acesta va trece de votul Parlamentului, transmite MEDIAFAX.

Theodor Stolojan a declarat, miercuri, la Palatul Cotroceni, dupa anuntul sefului statului privind desemnarea sa in calitate de prim-ministru, ca multumeste PDL, care l-a sustinut in intreaga activitate ca membru si i-a acordat increderea cand a decis sa faca propunerea ca el sa fie propus pentru aceasta functie.

"Misiunea mea este clara", a spus Theodor Stolojan, anuntand ca va colabora cu reprezentantii PDL, cu reprezentantii PSD si cei ai UDMR, cele doua formatiuni care si-au manifestat dorinta de a colabora la guvernare cu democrat-liberalii, in ideea de a realiza programul de guvernare, in noile conditii in care se afla Romania, ca efect al crizei si recesiunii economice din tarile dezvoltate.

Stolojan a aratat ca al doilea obiectiv al sau este ca "in zece zile, sa formeze Guvernul pe care sa il prezinte in Parlament pentru votul de investitura".

El a amintit ca in urma intalnirii dintre seful statului si partidele parlamentare, din ultima perioada, s-a ajuns la concluzia ca este necesar ca noul Executiv sa fie investit, cel mai tarziu in data de 22 decembrie.

"Daca acest Guvern va fi investit, si sunt convins ca va fi investit, avem doua misiuni extrem de urgente", a mai spus premierul desemnat, mentionand proiectul de guvern pe 2009 si relansarea reformelor esentiale pentru progresul Romaniei, percum cele din educatie si sanatate.

Ei, aşa DA! După patru ani am revenit pe făgaşul DA, în plus şi la structura de început a politicii româneşti. Ar mai fi nevoie de PNŢ-CD (sau de PNG-CD) pentru ca totul să fie ca la început. Nu mai văd nimic, nu mai înţeleg nimic... până acum mi s-a spus că la început a fost cuvântul, eu văd acum că la început a fost bălăcăreala.

(sursa: http://www.infoportal.ro şi wikipedia)