Vă ordon, mergeţi la moarte!

---

Este prea dur titlul? Poate, dar în sufletul meu aşa simt, că România îşi trimite soldaţii neechipaţi conform condiţiilor de luptă. Soldaţii români sunt trimişi în Afganistan fără maşini de lupte cu blindaj inferior, astfel că la fiecare mină soldaţii români mor sau sunt răniţi grav. Dar nu-i nimic, trimitem alţii... Cam aşa pare să gândească România, soldaţii sunt mai ieftini decât alte maşini de luptă. Vă supun atenţiei mesajul întâlnirii dintre preşedintele României, domnul Traian Băsescu, şi secretarul general al NATO, domnul Jaap de Hoop Scheffer.


COMUNICAT DE PRESĂ
(24 aprilie 2009)

REF: Conferinţa de presă a preşedintelui României, Traian Băsescu, şi a secretarului general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer

Preşedintele Traian Băsescu: Bună ziua! Încep prin a mulţumi secretarului general NATO pentru vizita pe care ne-o face. Este o vizită pe care ne-am dorit-o şi mulţumesc foarte mult pentru faptul că domnul secretar general a dat curs acestei invitaţii. Am abordat în discuţii toată problematica de interes pentru România, dar şi pentru NATO, fie că am abordat problema Afganistan, problema scutului antirachetă, problema extinderii în Balcanii de Vest sau problematica legată de situaţia de securitate din Regiunea Mării Negre. Pot să trag o concluzie a celor discutate cu privire la operaţiunile NATO, şi aici vizăm Kosovo şi Afganistan. Punctul de vedere exprimat a fost că România va rămâne în ambele teatre până când misiunea va fi îndeplinită. Aş mai spune un singur lucru, înainte de a-l invita pe domnul secretar general să vă vorbească. În timpul mandatului domnului Scheffer, România a trecut prin două statute: a avut iniţial statutul de nou membru al Alianţei, iar la sfârşitul mandatului domnului secretar general statutul României este de membru solid al Alianţei NATO. Şi nu numai solid, dar şi credibil. Pentru acest lucru ţin să mulţumesc domnului secretar. De asemenea, ţin să mulţumesc public pentru sprijinul pe care ni l-a acordat ca anul trecut să organizăm la Bucureşti cel mai mare summit al organizaţiei din istoria acestei organizaţii, pe care o lasă mai puternică decât a găsit-o, mai extinsă decât a găsit-o. Şi o lasă cu obiectivul de a se crea o linie NATO de la Baltică la Marea Neagră încheiat. Vă mulţumesc domnule secretar general, pentru ce aţi făcut pentru România şi pentru securitatea noastră, a tuturor.

Jaap de Hoop Scheffer: Domnule Preşedinte, vă mulţumesc foarte mult pentru invitaţia de a vizita Bucureştiul. Nu am nevoie de motiv, de argument ca să vizitez Bucureştiul, dar oricum vă mulţumesc pentru această invitaţie şi doresc să vă spun că este un loc special, un punct special în cadrul turneului meu de rămas bun. Primul motiv este legat de ceea ce aţi spus şi dumneavoastră, de summit-ul organizat în Bucureşti sub conducerea dumneavoastră, care a avut un foarte mare succes. A fost un summit de substanţă şi a avut o atmosferă deosebită, care a ajutat discuţiile. Un al doilea motiv este legat de faptul că România sărbătoreşte în acest an cinci ani de când este membru al NATO, lucru pentru care doresc să vă mulţumesc dumneavoastră, Guvernului şi poporului român. Este o parte foarte importantă a moştenirii mele faptul că atunci când am preluat mandatul de secretar general al NATO, în ianuarie 2004, existau 19 state membre. În 2004 s-au adăugat România plus alte şase state. Iar cu ocazia Summit-ului de la Strassbourg s-au adăugat şi Albania şi Coraţia. Astfel, la terminarea mandatului meu NATO are 28 de state membre. Un al treilea motiv este legat de faptul că doresc să-mi exprim respectul pentru soldaţii, bărbaţi şi femei, care servesc în teatrele de operaţiuni NATO. Misiunea lor nu este uşoară, dar este îndeplinită cu mare succes. Şi, de asemenea, doresc să transmit condoleanţe familiilor celor 11 soldaţi care au plătit cel mai mare preţ în cadrul misiunii lor. Aş dori să mă refer, pe lângă subiectele la care v-aţi referit dumneavoastră, domnule Preşedinte, la un alt aspect de importanţă în care, cred, România va juca un rol important sub conducerea dumneavoastră. Şi cred că şi viitorul secretar general, fostul prim-ministru danez Rasmunsen, va acorda o importanţă deosebită acestui aspect. Mă refer la noul concept strategic, care va reprezenta un exerciţiu pentru NATO, un exerciţiu pentru transformarea acestei organizaţii într-o organizaţie de securitate unică.

Preşedintele Traian Băsescu: Aveţi două întrebări.

Întrebare: Pentru dumneavoastră, dacă România a decis să suplimenteze trupele în Afaganistan şi pentru domnul Scheffer, a primit NATO un răspuns de la Rusia, după ce i-aţi invitat să trimită un observator în cadrul exerciţiului militar din Georgia?

Preşedintele Traian Băsescu: În următoarele luni România îşi va suplimenta trupele în Afganistan cu circa 140-150 de militari. În mod deosebit în zone de activitate de intelligence, în partea medicală, în instruirea trupelor afgane. Deci acestea vor fi zonele în care vom suplimenta participarea noastră cu circa 140-150 de militari.

Jaap de Hoop Scheffer: Din câte ştiu nu există încă un răspuns cu privire la invitaţia noastră adresată Rusiei de a trimite observatorii în cadrul exerciţiului militar din Georgia, dar există timp şi sper că reacţia Rusiei va fi una pozitivă, subliniind astfel faptul că acest exerciţiu nu este un exerciţiu anti-Rusia, ci este un exerciţiu desfăşurat în cadrul parteneriatului pentru pace.

Preşedintele Traian Băsescu: Aş vrea să fac o precizare, pentru a nu exista confuzii. Suplimentarea cu cei 140-150 de militari este deja aprobată. A fost în planificarea de distribuţie a trupelor noastre în teatre încă de la începutul anului. A fost aprobată de Parlament, deci acum este doar o ducere până la ultima consecinţă a aprobărilor deja primite.

Întrebare:Pentru domnul secretar general încă o întrebare, dacă se poate. Care este poziţia NATO faţă de recentele evenimente din Republica Moldova şi cum apreciaţi poziţia pe care a avut-o România în această chestiune?

Jaap de Hoop Scheffer: Am făcut o declaraţie după aceste evenimente din Chişinău şi mi-am exprimat îngrijorarea vizavi de aceste evenimente şi speranţa că lucrurile se vor calma, ceea ce s-a şi întâmplat şi acesta este un lucru foarte important. De asemenea, legat de poziţia României, reacţia a fost una foarte moderată, şi mi-am exprimat aprecierea faţă de preşedintele României vizavi de această poziţie. Mulţumesc foarte mult.
Departamentul de Comunicare Publică
24 Aprilie 2009
(sursa: http://www.presidency.ro)

---

Născut în 1953 la Craiova, a studiat compoziţia cu Tiberiu Olah şi Anatol Vieru la Bucureşti. A participat la Cursuri Internaţionale de vară, precum cele de la Darmstadt şi Trondheim. în 1982 a fondat Ansamblul Traiect, cu care a realizat numeroase prime audiţii în România şi în festivaluri internaţionale. Creaţia sa cuprinde, într-o selecţie succintă, trei Simfonii, Modalis I pentru orchestră, Modalis II - concert pentru flaut şi orchestră, Concert pentru orchestră de coarde, un ciclu cameral intitulat Phonologos, opera Urmuzica etc. Unele piese ale lui Lerescu au fost editate la Bucureşti şi Zurich (Carciofoli).

(sursa: http://www.433.ro/muzica/2008/03/15/sorin-lerescu/)

(Biografie - Creaţie - Multimedia)

Side show pentru trombon şi ansamblu cameral


Momente


Phonologos


Les Jeux sont faits


Side Show


Austral


Proportions II


Urmuzica Prolog


Urmuzica Epilog

Cum să cerţi politica europeană?

---

Corina Creţu: UE si criza din Republica Moldova
aprilie 23, 2009 by corinacretu

La dezbaterile din Parlamentul European pe tema situatiei din Republica Moldova, am prezentat urmatoarea interventie scrisa:

In timp ce puterea comunista de la Chisinau se perpetueaza prin frauda si tortura, iar Opozitia aduce tot mai multe probe in aceste ambe sensuri, primul-ministru al tarii ce detine presedintia UE gaseste de cuviinta sa aprecieze criza de la granitele Uniunii drept “nelinistitoare”. Nici marturiile terorii regimului de la Chisinau si nici agresivitatea acestuia fata de un stat al Uniunii Europene - caruia i-a impus vize, i-a expulzat ambasadorul si i-a adus, fara suport real, acuzatii grave - n-au trezit reactii in capitalele Europei asa cum a facut-o rastalmacirea unei decizii legitime a Romaniei de a accelera procesul de redobandire a cetateniei romane pentru cei care au pierdut-o fara voia lor, in conditii istorice tragice, pentru care Occidentul isi are partea sa de responsabilitate.

Nu pot sa nu remarc ipocrizia acelor politicieni care agita acum sperietoarea milionului de moldoveni gata sa invadeze Vestul, asa cum, pana la aderarea noastra in 2007, vehiculau teza asaltului romanilor. Se omite sa se spuna, insa, ca Romania este a cincea tara din fostul spatiu comunist a carei legislatie permite redobandirea cetateniei pierdute, iar marile state membre ale UE naturalizeaza anual sute de mii de straini, fara a fi vorba despre un temei atat de sensibil precum repararea unei nedreptati istorice.

Observ cu regret ca intre comunistii din Republica Moldova si marii aparatori europeni ai drepturilor omului a aparut un punct comun: Romania este tapul ispasitor, atat pentru evenimentele violente ce au succedat alegerilor, cat si pentru nervozitatea extrema a oficialilor de la Chisinau. Despre calcarea in picioare a democratiei si a libertatilor fundamentale ale omului vom avea, poate, prilejul unui util schimb de opinii cu domnii Lukasenko si Voronin, dupa lansarea Parteneriatului Estic. Daca acest mecanism de cooperare, caruia i s-a alocat un buget de aproape 300 de milioane de euro, nu va avea in vedere sustinerea reformelor democratice in statele ex-sovietice invitate inseamna ca se naste mort din fasa.

Nu pot sa-mi reprim o concluzie amara: pentru unii europeni, Tibetul este mai aproape decat Moldova. Asta se intampla, probabil, atunci cand drumul spre Chisinau trece pe la Moscova.

(sursa: http://corinacretu.wordpress.com)

Răspunsul Consiliului Superior al Magistraturii

---

Acum ceva timp, mai precis în data de 14 aprilie 2009, am trimis următoarea scrisoare către Consiliul Superior al Magistraturii:

Bună ziua!
Sunt un simplu cetăţean care priveşte cu îngrijorare realitatea reflectată de buletinele de ştiri. Astăzi am aflat că a da mită unor arbitrii face din mituitor un pericol social pentru care este necesară arestarea. Întrebarea mea, care nu are neapărat legătură cu arestările din ultimul timp, este următoarea...

Există undeva în sistemul instituţional al României definit exact acest termen de "pericol social"?

Aş fi interesat să aflu exact ce înţelege justiţia prin "pericol social" pentru că văd că înţelegerea "civilă", de la nivelul meu de înţelegere şi cunoaştere, diferă esenţial de înţelegerea juridică.
Vă mulţumesc,
Gheorghe Florescu

Astăzi am primit următorul răspuns:

Nr.2/12757/1154 /BIPRMM
Data:23.04.2009

Domnului Gheorghe Florescu,

Stimate domnule,
Referitor la solicitarea dumneavoastră, adresată Consiliului Superior al Magistraturii şi înregistrată la Biroul de Informare Publică şi Relaţii cu Mass Media sub numărul 12757/1154/14.04.2009, vă comunicăm următoarele:
Potrivit dispoziţiilor art. 18 din Codul penal „pericolul social” este definit astfel: „…Art. 18 - Pericolul social al faptei - Fapta care prezintă pericol social în înţelesul legii penale este orice acţiune sau inacţiune prin care se aduce atingere uneia dintre valorile arătate în art. 1 şi pentru sancţionarea căreia este necesară aplicarea unei pedepse. ...”
Conform “Cursului universitar de drept penal – Partea generală” scris de către domnul Al. Boroi, pericolul social este definit astfel:
“…. Prin faptă care prezintă pericol social înţelegem acea manifestare exterioară, de natură a vătăma sau a pune în pericol valorile sociale ale căror integritate şi siguranţă este condiţionată desfăşurarea normală a relaţiilor sociale…”; Pentru a forma o trăsătură esenţială a infracţiunii, pericolul social trebuie să aibă caracter penal, adică să prezinte un anumit grad, specific infracţiunii, ca illicit penal, distingând-o de alte forme de illicit juridic şi să determine aplicarea unei pedepse. Pericolul social al infracţiunii prezintă grade deosebite, unele infracţiuni având un grad mai mare de pericol social şi atrăgând o pedeapsă mai aspră, altele un pericol social mai mic, fapt pentru care legiuitorul a prevăzut pedepse mai uşoare.”
Pentru informaţii suplimentare, vă solicităm să consultaţi un avocat ( raportat la dispoziţiile art. 10 alin. 2 din Legea nr. 303/2004 republicată cu modificările şi completările ulterioare).

Cu consideraţie,

Judecător Cecilia Morariu
Purtător de cuvânt al Consiliului Superior al Magistraturii

Recunosc că în urma acestui act de normalitate din partea CSM, încrederea mea în justiţie a crescut un pic.
art. 10 alin. 2 din Legea nr. 303/2004
(2) Judecătorii şi procurorii nu pot să dea consultaţii scrise sau verbale în probleme litigioase, chiar dacă procesele respective sunt pe rolul altor instanţe sau parchete decât acelea în cadrul cărora îşi exercită funcţia şi nu pot îndeplini orice altă activitate care, potrivit legii, se realizează de avocat.

Misiune imposibilă, Operaţiunea Codurile

---

Mircea Toma, de la Agenţia de Monitorizare a Presei, spune că graba preşedintelui de a avea codurile adoptate pâna la 15 mai ar putea să ducă la un raport pe justiţie mai slab decât cel dorit.

22 de organizatii neguvernamentale, care alcatuiesc coalitia "Opriti Codurile!", au inaintat luni o plangere in instanta legata de incalcarea de catre Guvern a legislatiei prealabile elaborarii proiectelor noului Cod Civil, Cod penal, Cod de procedura civila si Cod de procedura penala.

COMUNICAT DE PRESĂ
(22 aprilie 2009)

Declaraţia de presă a preşedintelui României, la finalul întrevederii cu reprezentanţii unor organizaţii nonguvernamentale

Preşedintele României, Traian Băsescu, a avut o întrevedere, miercuri, 22 aprilie a.c., la Palatul Cotroceni, cu reprezentanţii unor organizaţii nonguvernamentale, pe tema proiectelor Codurilor aflate în Parlament. La finalul întrevederii, şeful statului a susţinut o declaraţie de presă.

Vă prezentăm integral textul declaraţiei:

„Bună ziua,

Hristos a înviat! Am observat că pe agenda publică sunt două subiecte majore în momentul de faţă, problema legată de Coduri, Codul Penal, Codul Civil şi Codurile de Procedură Penală şi Procedură Civilă şi problematica legată de salarizare. Aş face o observaţie generală. Toţi declarăm că le vrem şi Coduri, noi şi o nouă lege de salarizare, dar prea puţini fac eforturi ca această legislaţie să prindă viaţă, să devină realitate. Mă uit şi la noua lege a salarizării, nu există dezbatere sau discuţie cu sindicatele în care să nu se refere la necesitatea unei noi legi a salarizării, dar când vine vorba de lucrat la această lege fiecare se străduieşte să o blocheze, să blocheze orice demers chiar din fază iniţială. În aceeaşi situaţie suntem şi cu Codurile. La Coduri se lucrează de zece ani. V-aş aduce aminte Codurile din timpul doamnei ministru Stănoiu, pe urmă acelea au fost suspendate şi doamna ministru Macovei a vrut alte Coduri, a venit domnul ministru Predoiu, avem alte Coduri şi de fiecare dată încercăm să blocăm, până la urmă, evoluţia pozitivă. Astăzi am avut o întâlnire legată de Coduri. Şi vă pot spune că reprezentanţii celor 21 de ONG, care solicitau sau solicită, încă solicită blocarea Codurilor, mi s-au părut în primul rând de bună credinţă. De bună credinţă din punctul lor de vedere şi acest lucru l-am apreciat. Sigur, şi din punctul meu de vedere am tratat întâlnirea ca pe o întâlnire cu oameni de bună credinţă, chiar dacă atunci când spui că trebuie oprite Codurile, ar trebui să ai măcar un document să îl dai oamenilor politici cărora le ceri oprirea procesului de adoptare a Codurilor, măcar un document cu observaţii scrise, adică o asumare de răspundere şi nu un simplu "nu": "Nu, nu vrem Codurile, vrem să fie dezbatere publică".

Toate elementele primite de la Ministerul Justiţiei arată că această dezbatere publică a avut loc, în conformitate cu legea. În acelaşi timp este evident că fiind vorba de o materie care necesită o pregătire, o specializare deosebită în materie penală, în materie comercială, în chestiuni de procedură, ea nu s-a desfăşurat în teritoriu, să spunem, parlamentarii nu au mers cu proiectele şi să le explice undeva, spre exemplu în sectorul 5, în Ferentari, în, ştiu eu, în comuna Cleja, în judeţul Bacău, nu au fost, parlamentarii nu s-au dus cu ele în astfel de dezbateri. Probabil că ar fi fost un lucru bun dacă se făcea acest lucru, dar în mod categoric au fost discutate de foarte mulţi specialişti. Mai există o realitate, pe care îmi permit să o observ, dintr-o experienţă. Este foarte greu să găseşti trei jurişti care să aibă aceeaşi apreciere sau aceeaşi evaluare a ceea ce trebuie făcut. Şi atunci cred că dezbaterile la nivelul la care s-au purtat cu specialişti, cu oameni din Justiţie, judecători, procurori, oameni din Ministerul Justiţiei, ONG-uri care au vrut să fie implicate de-a lungul timpului, pentru că eu nu discut nici de azi, nici de ieri, discuţiile despre Coduri durează de ani buni, deci această dezbatere la nivelul specialiştilor s-a produs.

Din acest punct de vedere nu pot fi de acord cu ideea că nu a existat o dezbatere publică. Sigur, ea poate avea loc şi astăzi, şi eu nu critic pe nimeni, dar în mod categoric rating mult mai mare face Gigi Becali, ştiu eu, decât o dezbatere despre Coduri la televizor, sau oricine altcineva. Du-l pe Florin Călinescu, sigur că e mult mai interesant să-l ai la televizor pe Florin Călinescu decât o dezbatere despre proceduri la Codul Penal, la Codul Civil. Deci această dezbatere îmi este greu să o imaginez ca o dezbatere de mase, aşa cum am înţeles că existau, unele ONG-uri o solicitau. Le înţeleg dorinţa. În acelaşi timp trebuie spus că de zece ani discutăm despre Coduri la nivelul specialiştilor. Recunosc că nu am fost implicat niciodată într-o astfel de discuţie pentru că nu mă pricep. Este treaba în principal a judecătorilor, a procurorilor, a oamenilor, a profesorilor universitari, a celor care ştiu şi au experienţă în materie, ceea ce nu exclude dezbaterea la televizor, dacă televiziunile vor să o facă. Deocamdată, singurul lucru în dezbatere publică este “Opriţi codurile”. Nimeni nu înţelge de ce, iar după zece ani de când tot scriem Coduri a venit timpul să le adoptăm. Discuţia de astăzi, repet, a fost o discuţie în care eu am înţeles foarte bine mesajul celor 21 de ONG-uri, în acelaşi timp am prezentat şi necesitatea de a face paşi înainte în procesul de reformă al Justiţiei.

România nu mai poate întârzia, să mai amânăm încă o dată deciziile legate de folosirea sau nu a Codului Penal din timpul regimului comunist. Actualul Cod Penal este Codul penal din 1968, ori modernizarea lui se impune. Sigur, un aspect semnalat de ONG-uri în discuţia de astăzi a fost legat de micşorarea pedepselor pentru corupţie şi aici sunt de acord cu cele semnalate că este inadmisibilă reducerea pedepselor pentru corupţie. Ceea ce am propus celor 21 de ONG-uri, rămâne de văzut dacă vor accepta sau nu, este să participe la o discuţie cu cele două comisii care lucrează la Codul Penal şi comisia care lucrează la Codul Civil. Ca să nu existe suspiciuni asupra dreptului meu de a mă implica în a încerca să aşez faţă în faţă politicienii care lucrează la Coduri şi societatea civilă, aş aminti că o fac în baza articolului 80, alineatul 2 din Constituţia României, prevedere care mă obligă să mediez între societate şi instituţii ale statului. În acelaşi timp, aceeaşi Constituţie, prin articolul 148, alineatul 4, mă face unul dintre garanţii îndeplinirii angajamentelor asumate de România la semnarea Tratatului de aderare la Uniunea Europeană. Din acest motiv, în perspectiva raportului de evaluare care va apărea în luna iulie, am obligaţia să solicit instituţiilor statului să accelereze procesul de îndeplinire a propriilor noastre angajamente, iar România şi-a asumat modernizarea legislaţiei şi compatibilizarea ei cu legislaţia Uniunii Europene, ceea ce implică şi modernizarea Codurilor pe care le avem, Codul Penal, Codul Civil şi cele două Coduri de Procedură, Penală şi Civilă.

Nu este nicio observaţie răutăcioasă, dimpotrivă, am văzut foarte mulţi tineri reprezentanţi ai celor 21 de ONG-uri şi vă mărturisesc că mi-a plăcut inflexibilitatea lor, în dorinţa de a afirma necesitatea dezbaterii publice, lucru cu care, repet, sunt de acord, dar fiind atât de specifică materia cred că nivelul la care s-a desfăşurat dezbaterea publică este unul acceptabil. Deci, mi-a plăcut inflexibilitatea unora dintre cei cu care m-am întâlnit astăzi care solicitau dezbatere publică. În acelaşi timp trebuie să ţinem cont că oamenii politici în funcţie au şi responsabilităţi, iar responsabilitatea mea, cea care decurge din Constituţie în raport cu Uniunea Europeană, dar şi a Parlamentului, şi a Guvernului, şi a puterii judecătoreşti sunt majore. România nu-şi poate permite în luna iulie un raport care să nu constate progrese în modernizarea justiţiei naţionale. Un raport care, eventual, ar constata stagnare sau paşi înapoi, ar putea duce la ceea ce s-a întâmplat vecinilor noştri, suspendări de utilizare de resursă financiară pusă la dispoziţie de Uniunea Europeană, ceea ce personal mi se pare inadmisibil. Deci, accept ca valabile principiile enunţate de ONG-uri astăzi, în acelaşi timp este absolut necesar ca entuziasmul şi inflexibilitatea să meargă mână în mână cu responsabilitatea pentru evoluţia ţării, mai ales într-o perioadă de criză avem nevoie să probăm că suntem capabili să facem progrese în Justiţie.

Cam aceasta este concluzia discuţiilor pe care le-am avut cu reprezentanţii celor 21 de ONG-uri. Vă pot spune că pe mecanism le-am propus discuţii care să dureze până la trei zile cu cele două comisii care lucrează la Coduri, cele două comisii parlamentare. Dânşii au avut o ofertă şi de la domnul preşedinte Geoană, pentru şapte zile; sunt dispus să discutăm şi despre şapte zile dacă vor fi necesare, dar trebuie să înţelegem că termenul 15 mai este un termen important pentru Codul Civil şi Codul Penal, pentru simplul motiv că prima evaluare începe pe data de 4 mai, pe 19 mai este a doua evaluare în vederea pregătirii raportului din iulie şi ar fi păcat, după ce s-a făcut efortul elaborării acestor Coduri, să nu fie materializat, prin finalizarea prin vot sau prin asumarea răspunderii de către Guvern, a procesului, măcar pentru Codul Penal şi pentru Codul Civil. Mai mult decât atât, dincolo de crearea unui spaţiu de discuţie între comisie şi cele 21 de ONG-uri, am atenţionat că mai sunt două momente, momentul de la asumarea răspunderii sau aprobarea în Parlament până la promulgare, care înseamnă 20 de zile.

Dacă se vor constata nereguli în cele votate sau asumate de Guvern, există posibilitatea întoarcerii legilor în Parlament pentru articolul sau articolele care sunt în neregulă. Este un alt moment în care putem discuta dacă mai trebuie făcute ajustări. V-aş aduce aminte că anul trecut am primit nişte modificări groaznice la Codul Penal şi am returnat legea în Parlament pentru modificările de rigoare, iar Parlamentul nu a mai revenit cu legea în forma în care au propus-o. De asemenea, mai este un interval pentru că aceste Coduri nu intră în viogoare imediat. Ele au nevoie de o evaluare a impactului, ce număr de judecători, ce număr de procurori, ce număr de instanţe, ce logistică trebuie pentru noul sistem pe care îl introducem în sistemul penal, sistemul comercial. Deci va fi un interval de circa doi ani de la promulgarea legilor de adoptare a Codurilor şi până la intrarea în vigoare. Acest interval implică inclusiv acomodarea judecătorilor, procurorilor, poliţiştilor cu noile prevederi din Coduri. Deci, se poate găsi această modalitate de parteneriat cu cele 21 de ONG-uri, în care ele să-şi aducă contribuţia la eventuale necesare îmbunătăţiri ale Codului. Aceasta este declaraţia pe care am dorit să o fac. Vă doresc o seară bună. La revedere.”

Departamentul de Comunicare Publică
22 Aprilie 2009

(sursa: http://www.presidency.ro)

Galeria Foto - Autor Sorin Lupsa / Administraţia prezidenţială

22 aprilie 2009 - Primirea reprezentanţilor unor organizaţii nonguvernamentale, pe tema proiectelor Codurilor aflate în Parlament

Consumul mărit de hârtie dăunează grav guvernării

---

Domnişoara deputat Diana Tuşa face o analiză a primelor luni din guvernarea Boc prin prisma realităţilor luptei pentru micşorarea interacţiunii economiei româneşti cu criza mondială. În mare parte părerile domniei sale coincid cu părerile mele. Politica anti-criză pare a fi un fel de spectacol de fum şi "scăderea cheltuielilor bugetare" interpretată la două degete, arătătorul lui Mircea Geoană şi mijlociul lui Traian Băsescu.

Cele 74 de măsuri anticriză ale Guvernului Boc

Vineri, 17 Aprilie 2009 | 10:32

Deşi invocate de fiecare dată pentru a-şi justifica incompetenţa sau măsurile aberante adoptate, în realitate efectele crizei economice asupra mediului de afaceri îi lasă reci pe guvernanţi. La aproape patru luni de la preluarea mandatului, deşi anunţate cu mare tam tam la începutul fiecărei luni, nu există nici o măsură anticriză care să poată fi aplicată.

Dar, să le luăm pe rând… pe cele anunţate. Vă atrag atenţia de la început să nu vă obosiţi să le număraţi. Nu dau nicicum 74


1. Neimpozitarea profitului reinvestit şi a dividendelor reinvestite. Deşi anunţată ca una dintre măsurile preconizate prin modificarea Codului Fiscal, în OUG adoptat săptămâna trecută nici vorbă de aşa ceva.

2. Introducerea unor prefinanţări prin constituirea, în cadrul CEC Bank, a unui fond destinat creşterii accesului IMM-urilor la finanţare, înfiinţarea Fondului de contragarantare a creditelor pentru IMM-uri şi modificarea cadrului legislativ în scopul acordării de prefinanţare pentru IMM-urile care accesează fondurile structurale (modificarea schemelor de ajutor de stat şi a Ghidurilor solicitantului). Pe româneşte, multă vorbărie, dar nimic concret…

3. Scutirea pe o perioadă de 3 luni de plata de la plata contribuţiilor către bugetul de stat şi cel al asigurărilor sociale în cazul şomajului tehnic.Deşi măsura a fost adoptată prin OUG nr. 28/2009, ea este imposibil de aplicat datorită lipsei softului necesar Casei de Pensii, Agenţiei pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi Casei de Asigurări de Sănătate. Probabil se aşteaptă trecerea crizei pentru achiziţionarea softului.

4. Subvenţionarea integrală de la bugetul de stat pe anul 2009 a contribuţiilor sociale ale angajatorului pentru un salariu de maximum 1.000 de lei/persoană cu scopul de a stimula înfiinţarea a cel puţin 50.000 locuri de muncă în microîntreprinderi. Deşi anunţată din primele luniale anului, măsura preconizată s-a pierdut pe drumul dintre cele două Palate.

5. Eliminarea obligativităţii de plată a TVA la export, în concordanţă cu practicile comunitare, sau acceptării instrumentelor bancare specifice pentru plata TVA la export (garanţii bancare, scrisori de bonitate sau de garanţie). La fel ca măsura de mai sus…

6. Reducerea numărului taxelor fiscale şi parafiscale. În vederea adoptării acestei măsuri, Guvernul a aprobat săptămâna aceasta un memorandum prin care a identificat cele 179 din cele 489 de taxe şi tarife parafiscale existente în prezent, urmând ca actele normative prin care acestea vor fi reduse sau desfiinţate efectiv să fie eleboate în viitor. La Sfântul Aşteaptă…

7.Reducerea măsurilor birocratice pentru firme. Recomandarea ministrului Pogea, Dacă nu poţi plăti nici măcar 500 de euro la stat, anual, închide!, reprezintă traducerea în practică a acestei măsuri.

Interpelarea de astăzi: Măsuri anti-criză doar pe hârtie

Marţi, 21 Aprilie 2009 | 22:03

Din momentul investirii în funcţie, la sfârşitul anului trecut, membrii Guvernului Boc au tot promis propriile măsuri anti-criză care se le înlocuiască pe cele aprobate de guvernul liberal, dar anulate de Boc şi ai lui, imediat după venirea la guvernare.

După luni de zile în care criza economică a supus mediul de afaceri românesc unor grele încercări, în urmă cu 3 săptămâni,sub presiunea patronatelor, Guvernul Boc a adoptat OUG 28/2009 prin care a fost reglementată scutirea de taxe şi impozite a şomajului tehnic.

Menită a fi o gură de oxigen pentru firmele româneşti, cu scopul clar de a-i ajuta pe angajatori să păstreze cât mai multe locuri de muncă, în prezent prevederile ordonanţei nu pot fi aplicate datorită lipsei softului necesar prelucrării datelor, dar şi lipsei unor reguli clare care să facă ordonanţa operaţională. Prin urmare, acesta a fost obiectul INTERPELĂRII adresate astăzi primului-ministru al României.

Bucureşti,
21 aprilie 2009
INTERPELARE
Adresată: Domnului Emil Boc, Prim-ministru
De către: Doamna Diana TUŞA, Deputat PNL Brăila
Obiectul interpelării: Ordonanţa de urgenţă nr. 28/2009
Stimate domnule prim-ministru,
Prin Pachetul de măsuri al Guvernului Romaniei pentru stimularea creşterii economice şi
protejarea intereselor economice ale populaţiei, s-a recurs la adoptarea unor noi reglementări în
ceea ce priveşte măsurile de protecţie socială. Drept urmare, măsurile preconizate a fi adoptate de către
Guvern aveau ca şi grup-ţintă, persoanele cele mai afectate de consecinţele imediate ale crizei
economice, persoane care şi-au pierdut deja locul de munca sau care sunt supuse riscului de a şi-l
pierde.
Ţinând cont de urgenţa si necesitatea adaptării cadrului instituţional în sistem tripartit necesar
dezvoltarii unui cadru european al calificărilor deschis si flexibil, bazat pe transparenţă şi încredere
reciprocă, cât şi urgenţa şi necesitatea asigurării legislaţiei care să permită dezvoltarea formării iniţiale
şi continue în funcţie de cerinţele pieţei muncii, aţi adoptat Ordonanţa de urgenţă nr. 28 din 27 martie
2009.
Această Ordonanţă de urgenţă stipulează, printre altele, şi faptul că pe perioada în care
angajaţii sunt trimişi acasă cu plata a 75% din salariu, din lipsă de comenzi, firma nu mai este obligată
să achite contribuţiile sociale pentru aceştia.
Din păcate, Asociaţia Oamenilor de Afaceri (AOAR) s-a arătat nemulţumită de faptul că
Ordonanţa de Urgenţă nr. 28/2009 nu poate fi pusă în practică în prezent, deoarece Casa de Pensii,
Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi Casa de Asigurări de Sănătate nu şi-au adaptat aplicaţiile
informatice pentru declararea contribuţiilor. De asemenea, oamenii de afaceri sunt nemulţumiţi şi de
faptul că nu s-a avut în vedere nici faptul că un angajat în cursul unei luni poate lucra o perioadă, iar
altă perioadă să fie în întrerupere de activitate. În consecinţă, aceştia cer să fie emise reguli clare care
să facă ordonanţa operaţională.
Având în vedere acest blocaj din sistem, vă rog domnule prim-ministru să-mi precizaţi care
sunt măsurile pe care le preconizaţi pentru a remedia această problemă, astfel încât prevederile
Ordonanţei de Urgenţă nr. 28/2009 să poată fi puse în aplicare? Vă întreb acest lucru, deoarece, după
cum probabil ştiţi, oamenii de afaceri sunt nemulţumiţi de faptul că nu pot aplica măsura anticriză
privind scutirea de taxe şi impozite a şomajului tehnic.
Vă mulţumesc.
Menţionez că solicit răspunsul scris şi oral.
Cu stimă,
Diana TUŞA
Deputat PNL Brăila

“Măsurile anti-criză ale Guvernului Boc. Doar pe hârtie” (2)

Miercuri, 22 Aprilie 2009 | 7:49

Ieri vă supuneam atenţiei un alt act normativ care se dovedeşte a fi doar paf în ochii patronatului român. Astfel, deşi adoptată de Guvernul Boc, OUG nr. 28/2009 referitoare la scutirea de taxe şi impozite a şomajului tehnic, nu poate fi pusă în aplicare datorită lipsei softului şi a reglementărilor privind situaţiile cel mai des întâlnite în practică.

În condiţiile în care mai toate măsurile de reducere a cheltuielilor bugetare s-au dovedit a fi doar modalităţi de asigurare de locuri de muncă pentru rubedenii şi clientela politică şi nicidecum măsuri reale de economisire a banului public, oare nu tocmai dorinţa de a nu priva bugetul de stat de banii reprezentaţi de aceste scutiri, a fost motivul pentru care o astfel de măsură anti-criză a fost reglementată printr-un act normativ care nu poate fi pus în aplicare?

Vezi aici continuarea declaraţiei politice susţinute astăzi în parlament.

Bucureşti,
22 aprilie 2009
DECLARAŢIE POLITICĂ
"Măsurile anti-criză ale Guvernului Boc. Doar pe hârtie"
Doamnă preşedinte,
Doamnelor şi domnilor deputaţi,
Declaraţia mea politică de astăzi se referă la măsurile anti-criză adoptate de Guvernul Boc, însă
doar pe hârtie.
* * *
Încă din primele zile ce au urmat investirii în funcţie, atât domnul Boc, actual premier al României,
cât şi membrii Guvernului pe care, cu onoare, domnia sa îl conduce, au anunţat public, în nenumărate
rânduri, adoptarea în perioada imediat următoare a unei serii de măsuri menite să atenueze efectele crizei
economice, pe de-o parte, dar şi să contribuie la menţinerea a cât mai multe locuri de muncă şi la
stimularea creşterii economice, pe de altă parte.
Reluate, însă tot la nivel declarativ, cu prilejul dezbateriilor ce au avut loc în Parlamentul României
asupra Proiectului Legii privind Bugetul de Stat pe anul în curs, niciuna dintre măsurile ce vizau protejarea
mediului de afaceri de consecinţele imediate ale crizei economice nu a fost transpusă în practică.
După patru luni de bâjbâieli şi veşnice promisiuni, într-un final, sub presiunea patronatului
românesc, la sfârşitul lunii martie, Guvernul Boc a adoptat Ordonanţa de Urgenţă nr. 28 privind
reglementarea unor măsuri de protecţie socială, ordonanţă prin care s-a reglementat scutirea de impozite şi
taxe a şomajului tehnic, prevăzându-se ca, pentru primele 3 luni ale perioadei în care angajaţii sunt trimişi
acasă cu plata a 75% din salariu, din lipsă de comenzi a firmei, anagajatorul să fie scutit de plata
contribuţiilor sociale pentru aceştia.
Deşi adoptată cu întârziere, măsura reglementată prin OUG ar fi reprezentat o gură de oxigen
pentru un mediu de afaceri supus unor grele încercări nu atât din cauza efectelor crizei economice
internaţionale asupra economiei autohtone, cât mai ales din cauza lipsei de consecvenţă şi acţiune a
Guvernului.
Din păcate, la fel ca şi celelalte măsuri adoptate până în prezent, şi aceasta s-a dovedit a fi, în
realitate, doar o altă mare gogoaşă a Guvernului Boc.
În primul rând, deşi potrivit actului normativ, scutirea de taxe şi impozite a şomajului tehnic ar fi
trebuit să se aplice începând cu data de 1 aprilie, ea nu poate fi pusă în practică deoarece Casa de
Pensii, Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi Casa de Asigurări de Sănătate nu au binevoit să-şi
adapteze aplicaţiile informatice pentru declararea contribuţiilor.
Trecând însă peste problemele tehnice, care se pare că se ţin scai de actuala Coaliţie - şi, aici îmi
permit să fac o mică paranteză, colegii din Parlament ştiu cel mai bine cât de des se defectează sistemul de
vot din sală, tocmai atunci când este vorba de un vot într-o problemă spinoasă, închid paranteza - trecând
aşadar peste problemele tehnice, de care actuala Coaliţie pare că nu mai scapă, însăşi prevederile
Ordonanţei de Urgenţă adoptate de Guvernul Boc fac ca măsura anunţată cu atâta tam-tam să fie, pur şi
simplu, inaplicabilă.
Aceasta deoarece Guvernul Boc a omis reglementarea situaţiei comune, uzuale, a şomajului
tehnic, cu alte cuvinte, situaţia care se întâlneşte cel mai des în practică, şi anume faptul că, în cursul unei
luni de zile, un angajat poate lucra o perioadă, iar o altă perioadă se poate afla în întrerupere de
activitate. Consecinţa acestei omisiuni? Una singură: ordonanţa de urgenţă nu este operaţională.
Prin urmare, deşi pe hârtie figurează ca fiind adoptată ca măsură anti-criză, menită să contribuie la
protejarea mediului de afaceri şi la menţinerea a cât mai multe locuri de muncă, scutirea de taxe şi
impozite a şomajului tehnic se dovedeşte a fi doar paf în ochii patronatului român.
Având în vedere toate acestea, mă întreb care a fost dorinţa reală a Guvernului Boc în ceea ce
priveşte protejarea mediului de afaceri din România prin acordarea scutirii de impozite şi taxe a şomajului
tehnic? În condiţiile în care mai toate măsurile de reducere a cheltuielilor bugetare s-au dovedit a fi
doar modalităţi de asigurare de locuri de muncă pentru rubedenii şi clientela politică şi nicidecum
măsuri reale de economisire a banului public, oare nu tocmai dorinţa de a nu priva bugetul de stat
de banii reprezentaţi de aceste scutiri, a fost motivul pentru care o astfel de măsură anti-criză a fost
reglementată printr-un act normativ care nu poate fi pus în aplicare?
Diana TUŞA
Deputat PNL Brăila
(sursa: http://dianatusa.ro/)

De Paşte, cu dragoste instituţională

---

Mesajul primului-ministru Emil Boc

Dragi români,

Paştele este o mare sărbătoare a creştinătăţii şi un moment pe care îl aşteptăm toţi cu multă bucurie.

Familiile românilor se reîntregesc acum, iar credinţa, iubirea şi speranţa prind noi rădăcini în sufletele noastre.

Doresc tuturor celor care celebreaza Sfintele sărbători de Paşte să se bucure de linişte, împreună cu cei dragi şi să-şi păstreze întotdeauna încrederea în mai bine.


Hristos a Înviat!

Emitent: Guvernul Romaniei – Biroul de presa
Data: 17.04.2009

Primul-ministru Emil Boc a oferit cadouri, cu ocazia sărbătorilor de Paşti, vârstnicilor internaţi la Centrul de Îngrijire şi Asistenţă Socială din Cluj-Napoca
Declaraţia susţinută de primul-ministru Emil Boc la Centrul de Îngrijire şi Asistenţă Socială din Cluj-Napoca
Vizita primului-ministru Emil Boc la Centrul de Îngrijire şi Asistenţă Socială din Cluj-Napoca

Am promis că în fiecare an, cât voi fi într-o funcţie publică, de Paşti şi de Crăciun voi fi aici, alături de aceşti oameni minunaţi, pe de o parte fiind o tradiţie, iar pe de altă parte, mai ales când vin sărbătorile, trebuie să fin solidari unii cu alţii şi să le spunem tuturor că pentru noi şi mai ales în preajma sărbătorilor e bine să ne uităm la cei din preajma noastră. Dacă putem să ajutăm este foarte bine şi în momentele astea nimeni nu trebuie să fie abandonat. Toată lumea trebuie să facă un efort solidar pentru a trece prin greutăţile pe care le avem.

Emitent: Guvernul Romaniei – Biroul de presa
Data: 18.04.2009

Vizita primului-ministru Emil Boc la Centrul de Îngrijire şi Asistenţă Socială din Cluj-Napoca Imagine la rezolutie mare	Vizita primului-ministru Emil Boc la Centrul de Îngrijire şi Asistenţă Socială din Cluj-Napoca Imagine la rezolutie mare	Vizita primului-ministru Emil Boc la Centrul de Îngrijire şi Asistenţă Socială din Cluj-Napoca Imagine la rezolutie mare
Vizita primului-ministru Emil Boc la Centrul de Îngrijire şi Asistenţă Socială din Cluj-Napoca Imagine la rezolutie mare	Vizita primului-ministru Emil Boc la Centrul de Îngrijire şi Asistenţă Socială din Cluj-Napoca Imagine la rezolutie mare	Vizita primului-ministru Emil Boc la Centrul de Îngrijire şi Asistenţă Socială din Cluj-Napoca Imagine la rezolutie mare
Vizita primului-ministru Emil Boc la Centrul de Îngrijire şi Asistenţă Socială din Cluj-Napoca Imagine la rezolutie mare	Vizita primului-ministru Emil Boc la Centrul de Îngrijire şi Asistenţă Socială din Cluj-Napoca Imagine la rezolutie mare	Vizita primului-ministru Emil Boc la Centrul de Îngrijire şi Asistenţă Socială din Cluj-Napoca Imagine la rezolutie mare
Vizita primului-ministru Emil Boc la Centrul de Îngrijire şi Asistenţă Socială din Cluj-Napoca Imagine la rezolutie mare	Vizita primului-ministru Emil Boc la Centrul de Îngrijire şi Asistenţă Socială din Cluj-Napoca Imagine la rezolutie mare	Vizita primului-ministru Emil Boc la Centrul de Îngrijire şi Asistenţă Socială din Cluj-Napoca Imagine la rezolutie mare
Vizita primului-ministru Emil Boc la Centrul de Îngrijire şi Asistenţă Socială din Cluj-Napoca Imagine la rezolutie mare	Vizita primului-ministru Emil Boc la Centrul de Îngrijire şi Asistenţă Socială din Cluj-Napoca Imagine la rezolutie mare	Vizita primului-ministru Emil Boc la Centrul de Îngrijire şi Asistenţă Socială din Cluj-Napoca Imagine la rezolutie mare

(sursa: http://www.gov.ro)

Mesajul
preşedintelui României, Traian Băsescu,
cu prilejul Sărbătorii Sfintelor Paşti
(19 aprilie 2009)

Sărbătoare a speranţei şi a luminii, Sfintele Paşti sunt primite de fiecare dintre noi cu bucurie, redescoperind tradiţiile care fac parte din identitatea noastră şi regăsindu-ne în frumuseţea şi pacea bisericilor şi mănăstirilor din ţară.

De Paşti avem prilejul de a trăi valorile comuniunii în familie, împreună cu cei apropiaţi, dar şi cu cei care au nevoie de ajutorul nostru. În bucuria sărbătorilor să nu uităm solidaritatea şi să avem încredere că orice moment dificil poate fi depăşit.

Urările mele cele mai calde se îndreaptă acum, în mod special, către românii de pretutindeni şi către militarii români aflaţi departe de casă. Tuturor românilor care sărbătoresc astăzi Învierea Domnului, le doresc pace, speranţă şi bucurie în lumina pascală!

Hristos a înviat!

Departamentul de Comunicare Publică
18 Aprilie 2009

(sursa: http://www.presidency.ro)

Canon pe două voci

---

Nu este una dintre melodiile născute din timpurile lui Bach, este un canon care peste decenii va însemna un trai sub canonadă a românilor.

Traian Băsescu: “Vom lua un împrumut de 20 de miliarde de la CE şi FMI. 13 miliarde de euro vor merge către BNR pentru a consolida rezervele naţionale şi pentru stabilitatea monedei în raport cu celelalte valute. Alte 6 miliarde sunt pentru Guvern, în special pentru investiţii. Numai în condiţii excepţionale cele 6 miliarde pot fi folosite pentru alte tipuri de acţiuni decât investiţiile. Dacă e nevoie, vom folosi aceşti bani pentru pensiile şi salariile mici în cazul în care criza se va agrava”

Emil Boc: “Acest împrumut are două componente financiare: una de la FMI, de 13 miliarde de euro, care merge la BNR şi nu este pentru pensii şi salarii, ci pentru consolidarea rezervei valutare, şi aproximativ 6 miliarde euro care merg în trezoreria Guvernului, la Ministerul Finanţelor. Aceşti bani au în acest moment dedicaţia pentru susţinerea deficitului pe componenta investiţională şi ceea ce sperăm cu toţi este ca să nu fim nevoiţi ca, din banii aceştia de investiţii, să ducem mai târziu bani spre pensii şi salarii. Deci, noi sperăm ca economia să nu ne pună într-o astfel de situaţie şi să ajungem acolo. Acest lucru l-a menţionat preşedintele”
(sursa: http://dianatusa.ro)

Jocuri de cuvinte născute din dicţionar şi muzică clasică

Ei, o astfel de politică este clasică şi vine de pe la 1700… se numeşte politică în canon.

CAN//ÓN ~oáne n. Compoziţie muzicală în care două sau mai multe voci execută succesiv aceeaşi melodie. A cânta un ~. /

Să exemplificăm. Luăm o melodie, respectiv Canon în D (adică Re Major) scrisă de Johann Pachelbel (singurul său canon de altfel)

Varianta cu un singur instrument:

Trace Bundy - Pachelbel's canon
Vezi mai multe video din Muzica »
http://www.trilulilu.ro/LucasFolk/2888ae4d6045c1

Varianta cu patru instrumente (adaptată şi ludică):

Canon in D
Vezi mai multe video din Muzica »
http://www.trilulilu.ro/LucasFolk/5ec816ce7efdd1

Varianta "originală" a lui Pachelbel:

Canon in D Pachelbel
Vezi mai multe video din Muzica »
http://www.trilulilu.ro/LucasFolk/7d77fa50ec9068

Când cele declaraţii vor fi chiar identice… stilul va trece la fugă…

FÚGĂ, fugi, s.f. Formă muzicală polifonică pe două sau mai multe voci, în care o melodie expusă de o voce este reluată pe rând de celelalte voci şi dezvoltată după legile contrapunctului. – Din it. fuga.

Exemplu, binecunoscuta Tocata şi Fuga în D minor de J.S. Bach, BWV 565, unde fuga intră de la minutul 3…

Bach-Toccata e Fuga
Vezi mai multe video din Muzica »

http://www.trilulilu.ro/Sonet/a6092c8c71f632

După câte vedeţi nu este vorba despre o întâmplare, declaraţiile politice ale preşedintelui Traian Băsescu şi ale premierului Emil Boc se potrivesc după rigoarea şi armonia clasicismului.

Totul este ca cei doi să nu ajungă în tocata… iar noi să ajungem carne de… tun (pentru canonandă).

TOCÁTĂ s. f. compoziţie muzicală de virtuozitate, scrisă pentru instrumente cu claviatură, cu o mişcare rapidă, clară, sacadată, executată solistic. (<>

Şi un ultim exemplu (promit, scurt), Johann Pachelbel, Toccata in E minor

http://www.youtube.com/watch?v=qGL4Q6qv6Dk

Candidaţii la alegerile euro-parlamentare 2009

---

Candidaţi - Partidul Democrat Liberal

	Nume şi Prenume	Data naşterii	Profesia	Ocupaţia
1.	STOLOJAN THEODOR - DUMITRU	24.10.1943	Economist	Europarlamentar
2.	MACOVEI MONICA - LUISA	04.02.1959	Jurist	Consultant
3.	UNGUREANU TRAIAN	01.03.1958	Jurnalist	Jurnalist
4.	PREDA CRISTIAN - DAN	26.10.1966	Profesor	Cadru didactic
5.	MARINESCU MARIAN - JEAN	11.08.1952	Inginer	Europarlamentar
6.	MATULA IOSIF	23.08.1958	Inginer	Europarlamentar
7.	BODU SEBASTIAN -VALENTIN	07.12.1970	Jurist	Europarlamentar
8.	LUHAN PETRU - CONSTANTIN	19.03.1977	Economist	Administrator public
9.	NICULESCU RAREŞ - LUCIAN	29.08.1976	Politolog	Europarlamentar
10.	ANTONESCU ELENA - OANA	30.12.1979	Avocat	Consilier europarlamentar
11.	DUMITRIU CONSTANTIN	07.11.1971	Jurist	Europarlamentar
12.	DAVID DRAGOŞ - FLORIN	29.04.1968	Inginer	Europarlamentar
13.	ANDRONESCU ELVIRA -RODICA	17.03.1954	Filolog	Inspector şcolar
14.	NAZARE ALEXANDRU	25.06.1980	Analist politic	Europarlamentar
15.	RUS FLAVIU - CĂLIN	05.07.1970	Psiholog	Conferenţiar universitar
16.	FUNERIU PETRU DANIEL	11.04.1971	Inginer chimist	Cercetător ştiinţific
17.	DUMITRU ENACHE	04.10.1964	Inginer	Primar
18.	BANDA NICOLAE	05.02.1983	Economist	Asistent PPE-DE
19.	GROSU MIRCEA-SEVASTIAN	20.10.1967	Inginer	Viceprimar
20.	GHIDIU ELISABETA	09.11.1965	Economist	Şef serviciu
21.	DUMITREAN CRINUŢA -NICOLETA	14.10.1974	Economist	Consilier europarlamentar
22.	VASS MARIA - ANDREEA	10.09.1978	Economist	Lector, consilier
23.	LUCHIAN TUDOR	26.02.1968	Profesor	Profesor universitar
24.	APOSTOL CRISTIAN	08.12.1968	Inginer silvic	Şef serviciu
25.	BRUCHENTAL- POP IONELA	14.05.1973	Jurist	-
26.	VIMAN VASILE	23.10.1946	Profesor universitar	Prorector
27.	COSTEA SIMION	03.11.1972	Istoric	Conferenţiar universitar
28.	OPRIŢA VASILE - MATEI	20.12.1962	Inginer, economist	Manager resurse umane
29.	IONESCU RAREŞ -ALEXANDRU	06.08.1981	Economist	Consilier
30.	FIERA IOAN - DAN	28.09.1952	Inginer	Director executiv
31.	IORDACHE GRAŢIELA -DENISA	27.05.1965	Economist	Secretar de Stat
32.	DRĂGUŞ RADU - CĂTĂLIN	04.04.1968	Inginer constructor	Consultant
33.	HOARĂ MARCEL	09.12.1970	Geograf	Preşedinte ARDDZI
34.	PARASCHIVESCU ANDREI -OCTAVIAN	01.05.1975	Chimist, economist	Profesor universitar
35.	DUMITRU CONSTANTIN	30.03.1968	Inginer	Director
36.	TĂNASE FLORENŢIU	25.04.1963	Inginer	Director de vânzări
37.	RADU-ION SILVIU	29.07.1972	Economist	Consilier judeţean
38.	ARCĂLEANU MARIUS -MARIAN	21.02.1977	Economist	Director general adjunct
39.	NEGOIŢĂ MARIUS - LUCIAN	27.01.1981	Inginer fizician	Consultant
40.	ZEVEDEI ANCA-CRISTINA	27.08.1976	Jurist	Expert parlamentar
41.	SECARĂ EUGENIA MARIA	28.08.1951	Inginer	Profesor universitar
42.	GOIAN CRISTIAN FLORIN	18.04.1969	Economist	Programator
43.	GODÎNCA DUMITRU	03.05.1957	Inginer	Şef sector

Candidaţi - Partidul Naţional Liberal

	Nume şi Prenume	Data naşterii	Profesia	Ocupaţia
1.	NICOLAI NORICA	27.01.1958	Jurist	Avocat
2.	VĂLEAN ADINA-IOANA	16.02.1968	Matematician	Parlamentar european
3.	WEBER RENATE	03.08.1955	Jurist	Deputat Parlamentul European
4.	MĂNESCU RAMONA-NICOLE	06.12.1972	Avocat	Parlamentar european
5.	BUŞOI CRISTIAN-SILVIU	01.03.1978	Medic	Deputat Parlamentul European
6.	ARDELEAN BEN-ONI	01.09.1975	Teolog	Lector universitar
7.	SILAGHI OVIDIU-IOAN	12.12.1962	Inginer	Preşedinte CCI Satu Mare
8.	CSIBI MAGOR-IMRE	13.10.1980	Politolog	Deputat
9.	TURLIUC CĂTĂLIN	11.09.1962	Profesor	Cercetător ştiinţific gr.I
10.	COJOCARU CRISTIAN	20.04.1978	Jurist	Avocat
11.	MUSCALU IONEL	13.04.1974	Licenţiat în jurnalism	Administrator public
12.	SURUGIU IULIAN-RADU	10.07.1984	Analist politic	Consilier în MTS
13.	PUŞCARIU RADU-IOAN	24.06.1953	Inginer diplomat	Director General
14.	HELLVIG EDUARD-RAUL	27.10.1974	Politolog	Concediu paternal
15.	DIETRICH ROBERTO	09.06.1984	Economist	Economist
16.	GHIVECIU CAMELIA	24.10.1957	Economist	Preşedinte Director general
17.	MORŢUN ALEXANDRU-IOAN	16.07.1951	Medic	Medic primar
18.	GHIBU CRISTIAN	10.05.1967	Inginer mecanic	Director general
19.	OROS NECHITA-ADRIAN	09.07.1965	Medic veterinar	Conferenţiar universitar
20.	POPESCU LIVIU-IONUŢ	06.07.1979	Economist	Specialist achiziţii
21.	SĂVULESCU GABRIEL	26.02.1965	Politolog	PR&MEDIA Consultant
22.	COSMESCU DUMITRU	15.10.1953	Inginer, economist, profesor	Director
23.	ORBAN LUDOVIC	25.05.1963	Inginer	Deputat
24.	LUNGU GABRIEL-RĂZVAN	16.07.1980	Inginer	Director general
25.	PETRESCU ANDREI	13.07.1979	Consilier juridic	Director general
26.	CARP DOINA-EUFROSINA	09.12.1951	Matematician, economist	Profesor universitar
27.	ANGHEL CRISTIAN	24.08.1950	Inginer	Primar
28.	ZAMFIRESCU OVIDIU	06.09.1956	Inginer	Director general
29.	IONESCU VICTOR-LUCIAN	25.02.1982	Politolog	Director
30.	PURGHEL DANIEL-FLORIAN	04.07.1979	Medic stomatolog	Manager coordonator
31.	CIURARIU FLORIN	03.04.1971	Profesor	Inspector şcolar general
32.	GEORGEVICI IULIAN	12.04.1956	Inginer	Vicepreşedinte CJ
33.	AVRAMESCU ARIN-ALEXANDRU	19.02.1974	Jurist	Avocat
34.	STAVARACHE ROMEO	22.07.1962	Inginer	Primar
35.	ZAAROUR INGRID	10.08.1975	Jurist	Avocat
36.	MOŞTEANU FLORENTIN-ANDREI	12.01.1985	Student	Referent
37.	THUMA HUBERT-PETRU-ŞTEFAN	02.11.1973	Economist	Administrator SC
38.	CĂLIN VIOREL	05.03.1959	Inginer construcţii	Director antrepriză
39.	POHOAŢĂ AURA-GABRIELA	28.10.1985	Studentă	Şef cabinet senatorial
40.	FENECHIU RELU	03.07.1965	Inginer	Deputat
41.	MUNTEAN MIRCIA	28.04.1963	Inginer	Primar
42.	LAMBRU IOANA-ANDREEA	12.04.1985	Economist	Project manager
43.	BENCHESCU CLAUDIA	05.04.1986	Economist	Mediaplanner trafic

Candidaţi – Uniunea Democrată Maghiară din România

	Nume şi Prenume	Data naşterii	Profesia	Ocupaţia
1.	TŐKÉS LÁSZLÓ	01.04.1952	Preot reformat	Episcop, deputat în Parlamentul European
2.	WINKLER IULIU	14.03.1964	Inginer/economist	Deputat în Parlamentul European
3.	SÓGOR CSABA	12.05.1964	Preot	Deputat în Parlamentul European
4.	SZILÁGYI ZSOLT	29.07.1968	Politolog	Lector universitar
5.	KOVÁCS PÉTER	22.05.1974	Politolog	Preşedinte executiv al U.D.M.R.
6.	HORVÁTH ANNA	17.07.1973	Econimist, jurist	Avocat
7.	ASZTALOS FERENC	16.05.1945	Profesor	Pensionar
8.	LÁSZLÓ JÁNOS	01.03.1952	Inginer	Director General
9.	BRASSAI ZSOMBOR	04.04.1971	Preot	Referent
10.	DEMETER JÁNOS	18.01.1961	Medic veterinar	Vicepreşedinte CJ Covasna
11.	BÓNIS ISTVÁN	01.05.1951	Medic stomatolog	Stomatolog
12.	DÁVID LÁSZLÓ	18.07.1956	Dr. Inginer	Profesor universitar
13.	LŐRINCZ CSILLA	04.10.1976	Jurist	Consilier pentru afaceri europene
14.	FARAGO PETRU	06.11.1977	Inginer colegiu electromecanic	Deputat
15.	TISCHLER FERENC	26.11.1975	Economist	Director
16.	ABRAM NOEMI	06.06.1968	Invăţătoare, comunicare socială	Director executiv
17.	CSÉP ÉVA-ANDREA	27.10.1976	Specialist în comunicare şi în relaţii publice	Marketing manager
18.	BOROS JÁNOS	24.01.1948	Inginer constructor	Director şi reprezentant al unei întreprinderi individuale
19.	DEBRECZENI ALEXANDRU	27.09.1984	Politolog	Manager de proiect
20.	SYLVESTER LAJOS	03.06.1934	Jurnalist	Ziarist
21.	DÉNES ISTVÁN	21.08.1971	Inginer, economist	Administrator
22.	DEÁK ZOLTÁN	27.11.1975	Profesor	Director
23.	VÁNYOLÓS STEFAN-ALBERT	24.08.1950	Profesor	Profesor
24.	SÁNDOR KRISZTINA	15.06.1980	Jurnalist - politolog	Funcţionar economic
25.	KRECSÁK-SZÖLLÖSI ADALBERT	30.03.1951	Inginer chimist	Viceprimar
26.	KERESKENYI GABOR	29.01.1980	Jurist	Viceprimar
27.	FINNA ISTVÁN	02.04.1981	Geograf	Profesor
28.	SOLOMON ADRIAN	04.03.1969	Economist	Preşedinte al Asociaţiei Maghiarilor Ceangăi din Moldova
29.	SZELL LÖRINCZ	22.09.1977	Inginer	Director la DJT Hunedoara
30.	BIRÓ ENIKŐ	04.08.1974	Avocat	Avocat
31.	HALÁSZ FRANCISC	02.06.1959	Profesor	Inspector şcolar general adjunct
32.	LAKATOS RÓBERT-ÁRPÁD	30.10.1968	Regizor film	Preparator universitar
33.	GĂMAN MIHAI	06.11.1966	Jurist	Primar
34.	KOVÁCS MATÉ	14.11.1978	Politolog, administraţie locală	Director
35.	CZIKA TIHAMÉR	07.11.1981	Jurist	Specialist relaţii publice
36.	TORÓ TIBERIU	11.09.1957	Cercetător ştiinţific, fizician	Fără ocupaţie
37.	TONK GABRIELLA	03.11.1975	Psiholog	Referent
38.	BÁLINT MARGIT	26.01.1982	Economist	Asistent în Parlamentul European
39.	ORBÁN MIKLÓS	25.05.1983	Inginer agronom	Inginer agronom
40.	OROSZ CSABA	24.12.1975	Economist	Director
41.	MAGYARI LEVENTE	13.12.1982	Profesor de istorie	Organizator artistic
42.	SZABÓ TAMÁS	16.02.1979	Economist	Inspector
43.	BAKK MIKLÓS	14.06.1952	Inginer	Conferenţiar universitar

Candidaţi - Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat

	Nume şi Prenume	Data naşterii	Profesia	Ocupaţia
1.	MILUŢ MARIAN-PETRE	29.12.1955	Inginer	Director general/ Preşedinte C.A.
2.	MOIESCU EUGEN-ROMULUS	30.04.1961	Subinginer	Preşedinte C.A.
3.	DIACONU ALECU-FLORIN	27.05.1966	Economist	Controlor trafic
4.	ŞCHEAU MIRCEA-CONSTANTIN	30.11.1972	Inginer economist	Manager regional de vânzări
5.	COMĂNESCU ANA	23.03.1955	Profesor	Profesor
6.	CABA DORIN	23.09.1955	Avocat	Avocat
7.	POPOVICI MARIUS MIRCEA CONSTANTIN	18.05.1946	Inginer	Administrator firmă
8.	TOADER VASILE	27.03.1958	Inginer	Director
9.	TOMESCU OVIDIU-VINICIUS	12.11.1968	Regizor	Regizor
10.	BEJAN ALEXANDRU	27.09.1985	Economist	Inspector asigurări
11.	TĂNASE ANDREI-GEORGE	22.04.1986	Licenţiat în ştiinţe politice	Masterand
12.	GUŢANU MIHAI	18.12.1968	Licenţiat în istorie şi arheologie	Şef birou turism
13.	BIRU CRISTIAN	18.08.1969	Licenţiat în litere	Scriitor
14.	CRĂIŢĂ SANDU	18.04.1975	Inginer	Inginer
15.	CRISTEA CLAUDIU-CONSTANTIN	03.08.1966	Inginer	Administrator companie
16.	VULTUR IOAN-CRISTIAN	23.03.1979	Licenţiat în istorie-filologie	Director
17.	CATRINOIU MATEI	02.10.1951	Avocat	Lichidator judiciar
18.	FĂTU CONSTANTIN	27.11.1938	Profesor – Doctor	Profesor universitar Doctor
19.	MUREŞANU MIRCEA	17.07.1965	Inginer	Inginer
20.	DUDUIALĂ GHEORGHE	24.08.1959	Inginer	Director
21.	GALU COSMIN-RADU	02.01.1978	Jurist	Jurist
22.	LEON DUMITRU	02.05.1947	Profesor	Pensionar
23.	MOSCU ŞTEFAN	14.05.1956	Inginer diplomat	Director
24.	PÂRVULESCU COSTIN	20.06.1978	Economist	Administrator firmă
25.	GRIGOREAN COSTEL ILIE	16.09.1977	Jurist	Consilier juridic
26.	PANAIT PETRE-ŞTEFAN	31.01.1945	Subinginer	Administrator firmă
27.	MOLDOVAN GAVRILĂ	22.03.1958	Inginer	Administrator firmă
28.	ŢAPLIUC FLORENTIN ADRIAN	31.03.1962	Inginer	Administrator firmă
29.	ABABEI CONSTANTIN	11.04.1949	Profesor	Profesor
30.	VLĂDULESCU DUMITRU	19.07.1960	Medic dentist	Medic dentist specialist
31.	PÎRJOL GEORGE	12.06.1972	Medic veterinar	Medic veterinar
32.	RĂDULESCU ANDREI DUMITRU	22.06.1975	Economist	Director general
33.	LUCA ROMULUS	18.10.1981	Jurist	Avocat
34.	PERNEŞ AMBROZIU - FELICIAN	15.07.1969	Inginer	Inginer
35.	GHEORGHE BOGDAN-PETRIŞOR	09.11.1984	Licenţiat în inginerie alimentară	-
36.	MÂNDREA LAURENŢIU-MIHAI	07.05.1955	Inginer	Director
37.	GAVRILESCU DAN DECEBAL	05.11.1956	Medic de familie	Medic de familie
38.	TOMULEŢ CRISTIAN	24.12.1959	Inginer	Administrator firmă
39.	COMĂNESCU IONUŢ EUGEN	14.04.1984	Jurist	Student
40.	VAIDA-COTEANU CRISTIAN	14.08.1964	Profesor educaţie fizică şi sport	-
41.	MITEA MARIAN-VIRGIL	16.07.1985	Student	Student
42.	POPESCU OCTAVIAN	01.05.1986	Economist	Referent bancar
43.	SÂRBA TANIA-GABRIELA	03.10.1985	Licenţiat în filosofie şi jurnalism	-

andidaţi – Alianţa Electorală PSD+PC

	Nume şi Prenume	Data naşterii	Profesia	Ocupaţia
1.	SEVERIN ADRIAN	28.03.1954	Jurist	Europarlamentar
2.	PLUMB ROVANA	22.06.1960	Dr. inginer	Europarlamentar
3.	PAŞCU IOAN-MIRCEA	17.02.1949	Economist	Europarlamentar
4.	ŢICĂU SILVIA-ADRIANA	14.11.1970	Inginer	Europarlamentar
5.	SÂRBU DACIANA-OCTAVIA	15.01.1977	Jurist	Europarlamentar
6.	CREŢU CORINA	24.06.1967	Economist	Europarlamentar
7.	BOŞTINARU VICTOR	17.05.1952	Profesor	Europarlamentar
8.	CUTAŞ GEORGE-SABIN	23.02.1968	Inginer	Director
9.	IVAN CĂTĂLIN-SORIN	23.12.1978	Economist	Doctorand
10.	ENCIU IOAN	14.04.1953	Economist	Consultant management
11.	DĂNCILĂ VASILICA-VIORICA	16.12.1963	Inginer	Europarlamentar
12.	CLIVETI MINODORA	24.10.1955	Jurist	Avocat
13.	ROIBU ARISTIDE	25.06.1950	Jurist	Avocat
14.	DRAGOMIR VIOREL-MARIAN	16.06.1975	Economist	Broker imobiliar
15.	OPRESCU MARIUS	06.07.1978	Economist	Consilier judeţean
16.	ANTOCHI ALIN-LUCIAN-EMANUEL	10.12.1972	Jurist	Europarlamentar
17.	MUŞOIU ŞTEFAN	16.06.1975	Inginer	Vicepreşedinte
18.	PANĂ ADRIANA-DOINA	16.05.1957	Inginer	Secretar de Stat
19.	CORJUC IOAN	26.10.1978	Inginer	Director
20.	LUCA DANIEL	12.11.1971	Consultant în comunicare	Director
21.	NEGRESCU VICTOR	17.08.1985	Politolog	Consultant
22.	BOICU GEANINA-MIHAELA	27.09.1978	Politolog	Funcţionar public
23.	BURLAN ADRIAN-EUGEN	06.07.1975	Profesor	Profesor
24.	ŢAPARDEL ANA-CLAUDIA	16.12.1983	Economist	Director
25.	HUNCĂ MIHAELA	29.10.1963	Profesor	Inspector şcolar
26.	POP MARIA-LIA	10.05.1954	Profesor universitar	Decan
27.	FAUR UCU-MIHAI	17.09.1973	Jurist	Avocat
28.	VLAD ADRIAN-VICENŢIU	17.12.1975	Cadru didactic	Asistent universitar
29.	LASCU IULIANA	31.10.1974	Inginer	Secretar general ANPS
30.	BICĂU COSTIN	25.09.1975	Inginer	Administrator public
31.	STERIU ALEXANDRU-ION	29.06.1971	Inginer	Funcţionar public
32.	BUHĂESCU-ODAGIU DĂNUŢ	11.08.1966	Jurnalist	Primar
33.	ŞOLOGON IOAN-CRISTIAN	07.11.1972	Inginer	Inspector
34.	IURA FLORIN-HORAŢIU	25.11.1978	Jurist	Consilier juridic
35.	NEAGOVICI VASILE-CĂTĂLIN	16.01.1976	Jurist	Consilier juridic
36.	CONSTANTIN VILI-MIHAELA	09.07.1980	Analist politic	Consilier local
37.	BABARADA FLORIN	25.12.1957	Inginer	Conferenţiar universitar
38.	FARCAŞ ALEXANDRU	30.06.1959	Jurist	Director
39.	DREŢCANU DOINA-MICŞUNICA	29.12.1957	Inginer	Preşedinte ANPH
40.	JIPA PENELOPA-ALINA	27.08.1967	Licenţiat ASE – administrativ	Administrator
41.	IUCINU ANDREI	21.11.1985	Jurist	Student
42.	CAZACU ALEXANDRU-OCTAVIAN	27.10.1984	Jurist	Avocat
43.	NEGOIŢĂ MARIA	15.08.1950	Jurist	Avocat

Candidaţi – Partidul România Mare

	Nume şi Prenume	Data naşterii	Profesia	Ocupaţia
1.	VADIM-TUDOR CORNELIU	28.11.1949	Ziarist	Preşedinte PRM
2.	BECALI GEORGE	25.06.1958	Tehnician	Om de afaceri
3.	TĂNĂSESCU CLAUDIU-CIPRIAN	19.07.1965	Medic	Medic
4.	MIHĂESCU EUGEN GRIGORE	24.08.1937	Artist plastic	Grafician
5.	BĂLAN ANGELA-MIHAELA	22.08.1950	Profesor	Director liceu
6.	AVRAM DUMITRU	03.07.1946	Ziarist	Realizator SRR (Radio)
7.	ZAMFIRESCU DAN-DUMITRU	01.11.1953	Economist	Consilier
8.	MOLNAR ŞTEFAN-SILVIU	20.10.1969	Licenţiat în istorie	Jurnalist
9.	IONESCU SMARANDA-EUGENIA	07.03.1939	Filolog, jurist	Profesor universitar
10.	ŞERBĂNOIU CONSTANTIN- DILLY	12.02.1948	Economist	Pensionar
11.	LUNGU RUXANDRA- GEORGETA	11.09.1961	Jurist	Administrator unic
12.	SUIAN PAVEL-GAVRIL	04.11.1940	Jurist	Secretar general SOCERG
13.	VULPOIU DOREL	05.11.1972	Economist	Director
14.	ODOR DUMITRU	07.08.1952	Economist	Consultant financiar
15.	FULGA MARIAN	30.08.1968	Avocat	Avocat
16.	FIŢION GHEORGHE	16.11.1944	Economist	Economist
17.	IRIMIA OPREA	16.02.1955	Inginer	Inginer
18.	TOMOIOAGĂ MARGARETA-ANCA	18.03.1986	Jurist	Masterand
19.	ROMOŞAN IOAN-DOREL	26.07.1959	Jurist	Avocat
20.	PETRE MARTA-SIMONA	06.03.1966	Avocat	Avocat
21.	BADEA ANDREI-ALEXANDRU	16.03.1986	Economist	Director general
22.	MUHA IOAN	01.06.1956	Jurist	Ofiţer rezervă
23.	VĂLEANU ALIN	27.01.1976	Profesor	Director
24.	POPOVICIU REMUS-FLORIN	28.05.1951	Doctor	Doctor
25.	BOŞCA GRIGORE	18.11.1953	Jurist	Lector universitar
26.	TRUICĂ GABRIELA	02.09.1934	Profesor	Pensionar
27.	POPESCU DUMITRU-SORIN	04.06.1948	Ziarist	Ziarist
28.	ROMAN SIMONA	30.05.1972	Economist	Profesor
29.	OLTEANU LAURA	26.09.1970	Lector universitar	Lector universitar
30.	TOMA MARIUS-LAURIAN	14.12.1980	Economist	Administrator
31.	OFILEANU VASILE	12.03.1946	Profesor	Profesor
32.	CRIŞAN EMIL	15.08.1957	Inginer	Inginer
33.	DIACON VASILE	25.09.1951	Jurist	Consilier juridic
34.	DRĂGHICI RALUCA-ALINA	03.07.1985	Masterand	Masterand
35.	TĂLĂU GHIORGHE	08.02.1948	Profesor universitar	Profesor universitar
36.	MARINESCU IRINEL	23.09.1968	Ziarist	Director
37.	AMZA MĂRGĂRIT- CONSTANTIN	19.05.1956	Inginer	Administrator
38.	SAMSON IONEL-CIPRIAN	11.01.1975	Economist	Director marketing
39.	ADAM LUMINIŢA-PACHEL	22.02.1966	Inginer chimist	Manager
40.	ŢÎRLEA DUMITRU- CONSTANTIN	03.07.1980	sfpo	sfpo consilier local
41.	IBĂNESCU CONSTANTIN	17.05.1963	Inginer	Şef district LC
42.	HUŢUL FLORIN	21.09.1967	Sociolog-psiholog	Profesor
43.	PIŢIGOI IULIAN-CONSTANTIN	08.06.1984	Consilier financiar	Consilier financiar

Candidaţi independenţi

	Nume şi Prenume	Data naşterii	Profesia	Ocupaţia
1.	BĂSESCU ELENA	24.04.1980	Economist	Consilier ec.

2. ABRAHAM PAVEL 21.10.1948 Jurist Profesor universitar