Se prinde cineva că domnul Boc nu vrea să repare neconstituţionalitatea, ci doreşte să introducă altă lege ANI prin maşina de vot PDL?

---

Eu unul m-am prins.

(sursa: http://www.antena3.ro/stiri/politica/contre-la-consultari-ponta-iritat-ca-opozitia-a-fost-pusa-in-fata-faptului-implinit-in-cazul-legii-ani_97796.html)

Preşedintele PSD, Victor Ponta, a afirmat că adoptarea în şedinţa Executivului a unui proiect de lege privind Agenţia Naţională de Integritate este o dovadă de "nesimţire", atâta vreme cât erau programate consultări cu preşedintele pe acest subiect.

(sursa: http://www.realitatea.net/ponta--despre-proiectul-ani-al-lui-boc--o-dovada-de-nesimtire_710835.html)

COMUNICAT DE PRESĂ
(26 aprilie 2010)

REF: Declaraţia de presă a preşedintelui României, Traian Băsescu

Preşedintele României, Traian Băsescu, a susţinut luni, 26 aprilie a.c., la Palatul Cotroceni, o declaraţie de presă. Vă prezentăm textul declaraţiei de presă:

„Bună seara. Cred că este necesară o scurtă declaraţie, având în vedere controversele legate de invitarea partidelor la consultări pe marginea ANI. Consultarea am făcut-o în baza mai multor articole din Constituţie, dar trebuie avut în vedere, în mod deosebit, Articolul 148, aliniatul 4, al cărui conţinut vi-l citesc: "Parlamentul, Preşedintele României, Guvernul şi Autoritatea Judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligaţiilor rezultate din actul aderării şi din prevederile aliniatului 2" - pe care dumneavoastră o să-l citiţi. Deci, în mod egal, Preşedintele, Parlamentul, Guvernul au obligaţii în respectarea angajamentelor pe care le avem în raporturile României cu Uniuniea Europeană şi cu Comisia.

În ceea ce priveşte întrebarea de unde s-a ştiut să se modifice legea, se vede foarte simplu dacă intri pe site-ul Curţii Constituţionale, şi acolo este decizia Curţii, care cere abrogarea unui număr de articole din actuala Lege de funcţionare a Agenţiei Naţionale de Integritate. Obiectivul acestei consultări a fost legat de tratarea cu prioritate a modificării Legii Agenţiei Naţionale de Integritate. Am propus partidelor politice ca, într-un termen de zece zile, să avem o nouă lege a Agenţiei Naţionale de Integritate, care să satisfacă exigenţele Curţii Constituţionale.

Din acest punct de vedere, vă rog să-mi permiteţi un comentariu, un comentariu personal care nu mai poate influenţa în niciun fel deciziile Curţii, dar cred că am dreptul la un punct de vedere personal. Cred că, în decizia sa, Curtea Constituţională a exagerat; dintr-un motiv simplu: nu este o chestiune de confidenţialitate sau de secret al datelor personale şi informaţiilor personale averea demnitarilor. În momentul de faţă, nu avem niciun demnitar care să fi fost ales înainte de apariţia Legii de funcţionare a Agenţiei Naţionale de Integritate. Deci, toţi au fost aleşi după 2007, fie că vorbim de alegerile locale din 2008, de alegerile legislative din 2008, de alegerile prezidenţiale din 2009 sau chiar de alegerile pentru Parlamentul European. Deci, toţi cei care sunt vizaţi de Legea ANI, mai puţin judecătorii - dar se pare că aici avem o problemă - au ştiut că trebuie să dea o declaraţie de avere cu datele precise ale bunurilor pe care le deţin. Deci, dacă nu vroiau să-şi facă publică averea puteau să nu candideze la funcţii de consilieri, de primari, de parlamentari, de miniştri sau de preşedinţi ai României. Mai mult decât atât, toţi aceşti aleşi, odată cu depunerea candidaturii, şi-au depus şi declaraţiile de avere. Este o acceptare tacită de a-şi face publice averile. Este un comentariu personal care mă face să apreciez puţin exagerată decizia Curţii, având în vedere că toţi oamenii politici, de la nivel local până la cel mai înalt nivel, au optat să-şi facă publice averile, ştiu de existenţa obligaţiei de a-şi face publice averile.

Am considerat că este necesară o discuţie cu partidele şi pentru a-i informa despre reacţia pe care a avut-o Comisia Europeană, legat de decizia Curţii Constituţionale. Probabil ştiţi că m-am întâlnit cu preşedintele Barroso, cu secretarul general al Comisiei Europene, doamna Catherine Day, cu comisari europeni, după ce Curtea Constituţională a anunţat hotărârea şi am văzut reacţia, chiar imediat după ce România, prin decizia Curţii, nu-şi mai respecta obligaţiile asumate prin acordul de asociere la Uniunea Europeană. Ştim toţi că am avut o clauză pe justiţie, clauză care a putut fi dusă în continuare şi nu intrată în efectivitate ca urmare a unor măsuri convenite, printre care şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate.

O concluzie a discuţiilor pe care le-am avut cu partidele, şi este valabil şi pentru partidele din arcul guvernamental, partidele şi formaţiunile, structurile parlamentare din arcul guvernamental, dar şi pentru partidele de opoziţie, care au participat la consultările de astăzi: toate sunt de acord că trebuie să acţionăm rapid, în termen de maxim zece zile, aşa cum le-am propus, pentru a avea o lege a Agenţiei Naţionale de Integritate funcţională şi care să atingă scopurile pentru care a fost creată; bineînţeles, ţinându-se cont şi de observaţiile Curţii Constituţionale, în măsura în care ele creează reglementări de care trebuie să se ţină cont.

În ceea ce mă priveşte, sunt optimist după discuţiile pe care le-am avut astăzi cu partidele şi faptul că nu m-am limitat la a discuta strict cu formaţiunile din arcul guvernamental este explicat de faptul că şi Constituţia responsabilizează Parlamentul, şi nu numai arcul guvernamental sau o majoritate din Parlament. Deci am făcut apel şi la partidele din opoziţie să contribuie la accelerarea procesului de adoptare a noii legi. Sigur, a existat şi o excepţie, înţeleg că unii se surmenează foarte repede, nu au anduranţă la lucru îndelungat, dar asta nu mă deranjează. Probabil după-amiaza trebuie să se odihnească, pentru a merge seara la televizor.

Aş face precizarea că una din îngrijorările pe care le am este legată şi de faptul că am putea reactiva, prin punerea sub semnul întrebării a funcţionării ANI, ceea ce unele ţări au susţinut mai demult, cuplarea responsabilităţilor noastre de luptă împotriva corupţiei cu intrarea în Spaţiul Schengen. Şi cred că este înţelept ca România să aibă o reacţie rapidă, prin Guvern, prin Parlament, în aşa fel încât să nu lăsăm loc la revenirea acelei idei de conectare a problemelor pe care le avem pe justiţie cu intrarea României în Spaţiul Schengen. Încă o dată, mulţumesc public tuturor partidelor care au participat la consultările de astăzi. Vă mulţumesc!”

Departamentul de Comunicare Publică
26 Aprilie 2010

(sursa: http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=12042&_PRID=lazi)

Declaraţie de presă susţinută de primul-ministru Emil Boc cu privire la reglementarea situaţiei Agenţiei Naţionale de Integritate, la finalul şedinţei de Guvern

Emil Boc: Bună ziua tuturor. Am adoptat proiectul de lege privind consolidarea integrităţii în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice. De ce acest proiect de lege? El este consecinţa deciziei Curţii Constituţionale cu privire la legea care vizează funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate. Prin acest proiect de lege, Guvernul urmăreşte şi realizează următoarele obiective:
1. Continuarea activităţii ANI;
2. Declararea, în continuare, de către demnitari, în România, a averii în formula propusă de lege - şi o să insistăm asupra ei;
3. Pentru a servi interesul public şi interesul României, interes ce ţine de existenţa în România a unei autorităţi care să verifice averile demnitarilor. Menţionez faptul că România, în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare pe Justiţie, are obligaţia de a realiza aceste control al averilor demnitarilor - evident, în concordanţă cu textul Constituţiei României - , astfel încât să există o transparenţă totală a modului în care un demnitar dobândeşte averea pe parcursul exercitării mandatului, realizând o comparaţie între ceea ce el are la începutul mandatului şi ceea ce el are la sfârşitul mandatului respectiv. Guvernul apreciază că, dacă ai optat pentru o funcţie publică, este necesar să faci dovada unei transparenţe totale în ceea ce priveşte averea pe care ai dobândit-o. Poţi avea opţiunea să rămâi în sfera privată şi atunci nu eşti obligat să completezi declaraţia de avere. Dar, din moment ce ai optat pentru o funcţie publică, incumbă această obligaţie, în raport cu cetăţenii, de a face transparent modul în care ţi-ai dobândit averea şi pe care poţi să o probezi în cazul în care este necesar. Din acest punct de vedere, ţinând cont şi de decizia Curţii Constituţionale, eu o să fac referire foarte pe scurt la două elemente: în primul rând, pentru a respecta decizia Curţii Constituţionale cu privire la faptul că publicarea în declaraţia de avere a unor date ar afecta dreptul la viaţă privată şi confidenţialitatea acestor date, practic, instituim două tipuri de declaraţii de avere sau, în forma denumită de lege, declaraţii de patrimoniu: o declaraţie de avere, care are caracter public, şi o declaraţie de avere, care are caracter confidenţial şi este supusă în continuare controlului ANI.
În privinţa declaraţiei de avere care are caracter public. Practic, din ceea ce declară demnitarii în momentul de faţă, sunt eliminate doar acele prevederi care vizează adresa exactă a locuinţei sau banca la care ai conturile. Dar există în continuare obligaţia pentru demnitar să spună câte apartamente are, câte case are în proprietate, care este valoarea lor de impozitare, ca număr, fără să indice adresa exactă. Sau, în cazul conturilor bancare. Demnitarul este obligat în continuare să declare contul bancar, numărul conturilor bancare şi valoarea acestora, fără să spună exact care este banca ce utilizează contul respectiv sau la ce bancă are deschis contul respectiv. Dar, în continuare, demnitarul este obligat să declare numărul de conturi, valoarea acestora, pentru a se putea face, în mod transparent şi public, o comparaţie între ceea ce demnitarul are la începutul mandatului, pe parcursul mandatului şi la sfârşitul mandatului.
Declaraţia actuală pe care o completează şi unde, în momentul de faţă, sunt cuprinse şi datele exacte precum la ce bancă este contul respectiv, care este adresa imobilului pe care l-ai cumpărat sau pe care l-ai dobândit prin moştenire, acele declaraţii se duc la ANI în regim confidenţial şi sunt cercetate în continuare de către Agenţia Naţională de Integritate.
Cu alte cuvinte, în luna iunie, când, potrivit legii actuale, demnitarii urmează să-şi actualizeze declaraţiile de avere, practic, vor completa acest formular al declaraţiei publice aşa cum prevede noua lege şi, de asemenea, declaraţia de avere sau de patrimoniu, în formula noi legii, care merge în continuare la ANI, pentru a fi verificată. Ea se depune la persoana responsabilă din cadrul instituţiei, persoană care are obligaţia să transmită declaraţia de patrimoniu, declaraţia de avere, Agenţiei Naţionale de Integritate.
Deci, cu alte cuvinte, respectăm şi ceea ce spune Curtea Constituţională, de a respecta regimul vieţii private fără a oferi datele exacte cu privire la identificarea conturilor sau a imobilelor, dar, în acelaşi timp, respectăm şi o exigenţă publică majoră, ca demnitarul să poată face un control sau să poată explica public faptul că şi-a dobândit averea într-o modalitate sau alta în raport cu ceea ce aşteaptă opinia publică de la un demnitar.
Cea de-a doua modificare majoră se referă la faptul că raportul întocmit de Agenţia Naţională de Integritate va putea fi transmis Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală -ANAF, în cazul în care se constată bunuri care nu au fost impozitate pentru a fi impozitate sau Parchetului, sau şi Parchetului, care, la rândul ei, poate decide în consecinţă sesizarea instanţei de judecată, Parchetul având obligativitatea să analizeze aceste solicitări pe care le realizează ANI. Pe această cale, răspundem iarăşi exigenţelor Curţii Constituţionale prin care ANI să nu fie considerată un organism jurisdicţional în sensul puterii judecătoreşti, aşa cum Curtea Constituţională a precizat în decizia pe care a pronunţat-o.
De asemenea, sunt făcute şi alte modificări de natură tehnică, pentru a putea face Agenţia operaţională şi funcţională, din perspectiva unor disfuncţionalităţi care au fost sesizate în decursul timpului. Şi, noi sperăm că proiectul de lege va fi adoptat urgent, în regim cât mai repede cu putinţă, de către Parlament, astfel încât să avem continuitate a activităţii ANI.
Acesta a fost şi motivul pentru care am convocat această şedinţă extraordinară de Guvern, având acest punct pe ordinea de zi, care a vizat şi vizează Agenţia Naţională de Integritate. Repet, dată fiind importanţa ANI atât pentru români, cât şi pentru nevoia de a fi transparenţi pentru opinia publică, dar şi în raport cu exigenţele europene pe care România le are. Iar, noi ca şi guvernanţi, avem obligaţia să facem tot ceea ce ne stă în putinţă ca cetăţenii României să fie cetăţeni cu drepturi depline în Uniunea Europeană şi să nu mai existe nici un fel de mecanism de cooperare şi verificare pe justiţie prin care cetăţenii români, atunci când sunt în Europa, să nu fie egali în drepturi cu ceilalţi cetăţeni ai Uniunii Europene. Iar din acest punct de vedere, ANI este importantă, controlul averilor demnitarilor trebuie să meargă mai departe, transparenţa să fie exercitată şi, evident, controlul dobândirii averilor, prin mecanismele şi procedurile prevăzute de Constituţie şi de lege, să fie asigurate. Vă mulţumesc şi îl invit pe domnul Predoiu să vă dea detalii cu privire la alte elemente ale acestui proiect de lege. Vă mulţumesc.

Emitent: Guvernul Romaniei – Biroul de presa

Data: 26.04.2010
(sursa: http://www.guv.ro/declaratie-de-presa-sustinuta-de-primul-ministru-emil-boc-cu-privire-la-reglementarea-situatiei-agentiei-nationale-de-integritate-la-finalul__l1a108939.html)

Guvernul reînvie ANI. Demnitarii vor depune două tipuri de declaraţii de avere: unele publice şi altele confidenţiale

(sursa: http://www.realitatea.net/guvernul-reinvie-ani--demnitarii-vor-depune-doua-tipuri-de-declaratii-de-avere--unele-publice-si-altele-confidentiale_710824.html)

"Şmecheria" este simplă. Dacă modificarea legii existente este făcută de parlament, ei sunt obligaţi să pună de acord legea existentă cu concluziile CCR. O lege nou-nouţă anulează problema constituţionalităţii legii existente şi poate legifera o nouă lege ce poate fi, foarte bine, neconstituţională în caz că opoziţia nu o atacă... (din nebăgare de seamă sau din interes)

Constituţia spune:
ARTICOLUL 147 - Deciziile Curtii Constitutionale
(1) Dispozitiile din legile si ordonantele in vigoare, precum si cele din regulamente, constatate ca fiind neconstitutionale, isi inceteaza efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curtii Constitutionale daca, in acest interval, Parlamentul sau Guvernul, dupa caz, nu pun de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constitutiei. Pe durata acestui termen, dispozitiile constatate ca fiind neconstitutionale sunt suspendate de drept.
(2) In cazurile de neconstitutionalitate care privesc legile, inainte de promulgarea acestora, Parlamentul este obligat sa reexamineze dispozitiile respective pentru punerea lor de acord cu decizia Curtii Constitutionale.
(3) In cazul in care constitutionalitatea tratatului sau acordului international a fost constatata potrivit articolului 146 litera b), acesta nu poate face obiectul unei exceptii de neconstitutionalitate. Tratatul sau acordul international constatat ca fiind neconstitutional nu poate fi ratificat.
(4) Deciziile Curtii Constitutionale se publica in Monitorul Oficial al Romaniei. De la data publicarii, deciziile sunt general obligatorii si au putere numai pentru viitor.

(sursa: http://www.lolitas.se/index.php/2009/02/22/i-survived-the-bush-administration/)