START, START2, smart?

---

COMUNICAT DE PRESĂ
(07 aprilie 2010)

REF: Participarea preşedintelui României, Traian Băsescu, la dineul de lucru oferit de preşedintele SUA, Barack Obama, liderilor din Europa Centrală

Preşedintele României, Traian Băsescu, va lua parte joi, 8 aprilie a.c., la Praga, la invitaţia preşedintelui SUA, Barack Obama, la consultări cu privire la modalităţile de promovare a păcii şi securităţii în Europa şi în vecinătatea acesteia.

Dineul de lucru la care va participa şeful statului român are loc în marja semnării de către preşedintele SUA, Barack Obama, şi preşedintele Federaţiei Ruse, Dmitri Medvedev, a Tratatului privind reducerea arsenalului strategic – noul acord START.

Departamentul de Comunicare Publică
07 Aprilie 2010
(sursa: http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=12003&_PRID=lazi)

COMUNICAT DE PRESĂ
(08 aprilie 2010)

REF: Declaraţia de presă a preşedintelui României, Traian Băsescu, înaintea plecării la Praga

Preşedintele României, Traian Băsescu, a susţinut joi, 8 aprilie a.c., o declaraţie de presă, la Aeroportul Internaţional „Henri Coandă”, înaintea plecării la Praga, la un dineu de lucru oferit de preşedintele SUA, Barack Obama, liderilor din Europa Centrală.

Vă prezentăm declaraţia de presă:

„Bună ziua,
Aş începe prin a saluta semnarea acordului START 2, între Statele Unite ale Americii şi Federaţia Rusă, prin cei doi preşedinţi, domnul Obama şi domnul Medvedev. Este un progres extraordinar în garantarea securităţii continentului european şi a altor regiuni ale lumii, pentru că Acordul START 2 vizează în principal reducerea cu circa 30% a armamentelor nucleare din arsenalele celor două cele mai mari puteri nucleare ale lumii - Statele Unite şi Federaţia Rusă. În continuarea acestui eveniment şi, cred eu, profitând de prezenţa în Europa Centrală, preşedintele Obama a dorit să aibă o consultare cu şefi de stat şi de guvern din Europa Centrală şi de Est. Tematica de discuţii este legată de campania din Afganistan, de dosarul nuclear iranian, de securitatea europeană şi de agenda NATO, în mod deosebit, programul de modernizare a NATO, program care va face obiectul discuţiilor şefilor de stat, cu ocazia summit-ului NATO de la Lisabona, din această toamnă. Tematica este de maximă actualitate pentru România. Aş vrea, însă, să fac precizarea că, dincolo de a exprima punctele de vedere legate de fiecare din cele patru teme convenite, România va pleda pentru solidaritatea şi soliditatea relaţiei Uniunea Europeană - Statele Unite. Este esenţial pentru noi, ca ţară europeană, ca relaţiile Bruxelles - Washington să devină tot mai solide şi motivate de realităţile de astăzi ale lumii. Dacă discutăm despre securitate, cred eu că, în mod egal, riscurile de securitate vizează Statele Unite, dar şi Uniunea Europeană în ansamblul ei, şi nu numai Europa Centrală şi de Est.

În ceea ce priveşte campania din Afganistan, aş vrea să fac câteva precizări. Alianţa NATO acţionează, în Afganistan, ca un tot compact, solidar cu evenimentele din 11 septembrie, ce au avut loc în Statele Unite şi care au declanşat războiul antiterorist, pe teritoriul Afganistanului, chiar cu extinderile sale, dincolo de frontiera Afganistanului. Aici, aş face menţiunea că, în continuare, trebuie ca Alianţa să rămână solidară. Ni se pare inadmisibil, ca unele state să considere că şi-au încheiat misiunea în Afganistan. Este adevărat că s-au atins câteva obiective, dintre care aş menţiona două obiective fundamentale: alungarea de la putere a talibanilor, cu toată ideologia lor absolut teroristă şi nedemocratică; crearea condiţiilor pentru ca, în Afganistan, să se desfăşoare alegeri libere; dar, suntem departe de a putea spune că misiunea în Afganistan, este îndeplinită. Aceasta, cu atât mai mult, cu cât, în ultima perioadă, Alianţa a fost în dificultate, din punct de vedere militar. Poziţia României este că, în baza Articolului 5 din Tratat, toate statele membre NATO trebuie să-şi asume, în mod egal, responsabilităţi, pentru eliminarea elementelor teroriste din Afganistan şi pentru aducerea Afganistanului la situaţia în care instituţiile unui stat democratic să funcţioneze, populaţia să aibă o perspectivă garantată de stat, şi nu pusă sub semnul întrebării de terorism, de traficul de droguri şi de alte ameninţări.

Punctul nostru de vedere este, în continuare, acela că trebuie să ne asumăm integral responsabilitatea aducerii Afganistanului la stadiul de stat democratic. De altfel, pentru a-şi garanta securitatea propriilor trupe, având în vedere misiunile pe care le are de îndeplinit, România şi-a dublat în 2009 efectivele, faţă de 2008, trecând de la circa 500 de militari, la 1.038 de militari, iar pentru anul acesta aveam prevăzută o creştere de 150 de militari, să ajungem până la 1.200 de militari. În penultima şedinţă CSAT, am constatat că, din cauza misiunilor pe care le îndeplinim, ne punem trupele în insecuritate dacă nu mărim efectivele cu încă 600 de militari. Deci, până în luna septembrie, România va avea în Afganistan 1.800 de militari, pentru a-şi putea îndeplini misiunea şi cu maximă securitate pentru trupele pe care le avem dislocate acolo. Sigur, analiza pe Afganistan este mult mai cuprinzătoare, probabil dacă vom avea ocazia, după revenirea de la Praga, vom face o astfel de discuţie publică.

În ceea ce priveşte dosarul nuclear iranian, poziţia noastră este simplă şi tranşantă: trebuie întărite măsurile economice împotriva Iranului, în aşa fel încât acesta să fie determinat, să aibă o poziţie transparentă în raport cu Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică, astfel încât lumea să ştie dacă Iranul utilizează energia nucleară în scopuri civile sau în scopuri militare. Este clar că la Teheran încă nu avem un guvern care înţelege nevoia de transparenţă în derularea programului său nuclear. În ceea ce ne priveşte, nu suntem adepţii unei soluţii militare, decât la epuizarea soluţiilor diplomatice. Considerăm că, în continuare, diplomaţia şi măsurile legate de sancţiuni economice impuse Iranului sunt instrumente încă eficiente.

În ceea ce priveşte securitatea europeană, sigur, sunt abordări oarecum diferite. Probabil, în Europa, într-un fel se vede securitatea când ai frontierele la Atlantic şi altfel când ai frontierele la Marea Neagră. Plecând de la premisa încrederii pe care o avem în vecinii noştri, credem că lucrurile trebuie abordate pragmatic şi în deplină siguranţă. Când este vorba de securitate, niciun lider politic nu are dreptul să facă niciun fel de concesii, pentru că ele pot fi plătite de naţiuni întregi. În sfârşit, agenda NATO şi modernizarea organizaţiei este un element de preocupare pentru România şi, în mod deosebit, susţinerea menţinerii Articolului 5, valabilităţii integrale a Articolului 5 din Tratatul de aderare la NATO şi de constituire a Organizaţiei, articol care, trebuie să o spunem, în momentul de faţă, în Afganistan, nu se manifestă în toată plenitudinea lui, când este vorba de statele membre. Vă mulţumesc! La revedere!”

Departamentul de Comunicare Publică
08 Aprilie 2010
(sursa: http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=12007&_PRID=lazi)



Mai multe...
Medvedev arrives to sign START

President Obama arrives in Prague

Jake Tapper on Obama's Nuke Restrictions

Barack Obama şi Dmitri Medvedev au semnat tratatul START



COMUNICAT DE PRESÃ
(09 aprilie 2010)

REF: Participarea preşedintelui României, Traian Băsescu, la dineul de lucru oferit de preşedintele SUA, Barack Obama, liderilor din Europa Centrală

Joi, 8 aprilie a.c., preşedintele României, Traian Băsescu, s-a deplasat la Praga pentru a participa la dineul de lucru oferit de preşedintele SUA, Barack Obama, liderilor din Europa Centrală. Printre participanţi s-au numărat şefii de stat ai Cehiei, Estoniei, Letoniei, alături de şefii de guvern din Bulgaria, Cehia, Croaţia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia şi Ungaria.

În cadrul discuţiilor au fost abordate subiectele de interes de pe agenda transatlantică, în special cele din domeniul securităţii. Campania NATO din Afganistan a fost unul dintre subiectele centrale ale întrevederii, aceasta reprezentând, în prezent, cea mai importantă operaţiune militară a Alianţei. Concluzia desprinsă în urma consultărilor a fost aceea că deşi a fost înregistrată o serie de succese, efortul trebuie continuat pentru a putea fi realizate toate obiectivele propuse. Prin urmare, aliaţii trebuie să rămână solidari şi fideli angajamentelor asumate. De asemenea, a fost evidenţiată implicarea crescândă a Uniunii Europene în procesul de reconstrucţie civilă din Afganistan.

În cadrul discuţiilor, preşedintele României a pledat pentru aprofundarea dialogului şi a cooperării între Washington şi Bruxelles, în vederea consolidării unui spaţiu comun al prosperităţii şi securităţii în regiunea euroatlantică. Semnarea Tratatului privind reducerea arsenalului strategic între SUA şi Federaţia Rusă (START) a fost apreciată ca un pas important în această direcţie. Totodată, a apreciat că perpetuarea unor ameninţări în vecinătatea continentului european, alături de apariţia unor noi ameninţări, specifice acestui început de secol, reclamă adaptarea constantă a acţiunii aliaţilor, atât în ceea ce priveşte abordarea strategică a mediului de securitate, cât şi dezvoltarea modalităţilor optime de combatere a ameninţărilor.

Discuţiile pe marginea Noului Concept Strategic al NATO au evidenţiat necesitatea de a menţine şi întări unul din obiectivele Alianţei, şi anume capacitatea sa de descurajare. Din acest punct de vedere, a fost desprins consensul participanţilor cu privire la necesitatea de a înzestra Alianţa cu instrumentele şi resursele necesare pentru a face faţă noilor provocări de securitate. În acest context, preşedintele Traian Băsescu a susţinut dezvoltarea sistemului de apărare antirachetă al NATO ca o misiune a Alianţei, de natură să contribuie complementar şi eficient la capacitatea sa de descurajare existentă şi în măsură să consolideze apărarea colectivă şi coeziunea transatlantică.

Participanţii au exprimat îngrijorarea faţă de dezvoltarea programului nuclear iranian, prin încălcarea rezoluţiilor Consiliului de Securitate ONU.

Discuţiile de la Praga au constituit un nou prilej pentru reafirmarea ataşamentului aliaţilor europeni şi nord-americani faţă de valorile care constituie temelia securităţii şi a prosperităţii Europei. Pornind de la această poziţie, interlocutorii au exprimat acordul faţă de discutarea viitorului securităţii europene şi euroatlantice pe baza poziţiei comune a aliaţilor care să reconfirme supremaţia valorilor ce ne unesc.

Departamentul de Comunicare Publică
09 Aprilie 2010
(sursa: http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=11782&_PRID=)

(sursa: Sorin Lupsa / Administraţia prezidenţială)