Premierul Emil Boc şi ministrul Transporturilor, Anca Boagiu, au vizitat lucrările de pe şantierul Centurii de Nord a Bucureştiului
Emil Boc:
Nu acceptăm niciun fel de scuză cu privire la finalizarea la termen a lucrării. Să nu invocaţi vremea sau alte elemente, că nu s-a putut termina lucrarea la termenul stabilit, prin extensie. Recunoaştem că este o lucrare complexă, înţeleg că 800 m are pasajul, dar şi termenele au fost prevăzute şi extinse astfel încât să fie terminate lucrările în condiţii optime. Finalizarea la timp a lucrării este o dovadă a seriozităţii dvs. în raport cu Guvernul României şi această seriozitate va fi apreciată sau, dimpotrivă, sancţionată de guvern, dacă lucrările nu se termină la timp. La 1 decembrie, toţi cei 20 km pe ruta Chitila - Voluntari trebuie să fie în circulaţie. Nu este un termen pe care l-am stabilit ieri sau astăzi, ci este un termen cunoscut de foarte vreme. Spor la treabă.
***
Emil Boc:
Împreună cu doamna ministru Anca Boagiu am început ofensiva finală în privinţa recepţionărilor lucrărilor pe care le-am angajat anul acesta. Aşa cum ştiţi, anul acesta vom finaliza şi, în consecinţă, vom da în folosinţă 12 km de autostradă între Câmpia Turzii şi Turda, în cadrul autostrăzii Transilvania şi mâine, practic, vor fi puşi în circulaţie aceşti km de autostradă la Cluj. În al doilea rând, vor fi finalizaţi, până la 1 decembrie, 14 km de autostradă de pe Coridorul IV de la Nădlac la Constanţa şi mă refer aici la cei 14 km care au şi rol de centură ocolitoare a Municipiului Sibiu. În al treilea rând, avem centura ocolitoare a Bucureştiului, în regim de autostradă, centura nord. Şi aici este vorba de legătura dintre Chitila şi Voluntari, de 20 km de drum în regim de autostradă, de patru benzi, care vor fi gata până la 1 decembrie. Deci, 12 km pentru autostrada Transilvania, 14 km din cadrul autostrăzii de pe coridorul IV, aceştia înseamnă 26 km, la care se adaugă 20 km în regim de autostradă, Chitila - Voluntari. Deci, 46 km de autostradă în 2010 care vor fi daţi în folosinţă.
Prin atenţia şi grija Ministerului Transporturilor se lucrează în ritm constant şi bun la celelalte lucrări de autostradă care sunt în desfăşurare, Cernavodă - Constanţa, Arad - Timişoara, centura ocolitoare a municipiului Arad. În momentul de faţă, ministerul recuperează toate întârzierile în cadrul programelor europene de pe coridorul IV, astfel încât în perioada următoare un număr însemnat de km de autostradă să intre în licitaţie şi cu fondurile europene din 2011 să putem avansa în cadrul lucrărilor de infrastructură în materie de autostrăzi în România. Am încredere că Ministerul Transporturilor poate duce la capăt această sarcină grea, de a finaliza cu bani europeni, coridorul IV, cu excepţia porţiunii dintre Sibiu şi Piteşti, care va trebui să fie făcută în parteneriat public-privat.
În consecinţă, dacă în fiecare an s-ar fi făcut, măcar după 1980, atâţia km de autostradă câţi s-au făcut în aceşti doi ani, poate că România avea mii de km de autostradă, şi nu sute de km de autostradă.
Anca Boagiu:
Eu vreau să fac doar o scurtă completare, pentru că am auzit comentariile făcute de dvs., pe televiziuni. Cred că avem şi o veste bună în acest moment, noi tocmai am fost la Bruxelles pentru a negocia şi pentru a vedea dacă putem introduce în Programul operaţional capetele de centură, legăturile cu A1 şi A2, răspunsul e pozitiv, urmează ca decizia finală s-o luăm la Comitetul de monitorizare care va avea loc la sfârşitul acestei luni. Ceea ce, practic, va asigura şi legătura acestei porţiuni de centură cu autostrăzile deja existente în România. Şi aici discutăm de alţi 20 de km cu profil de autostradă, care costă în jur de 120 de milioane de euro. Noi avem în licitaţie în momentul acesta o serie de lucrări, din economiile pe care le vom obţine acolo încercăm să introducem capetele centurii, astfel încât ea să aibă şi conexiunea asigurată.
Reporter: Domnule prim-ministru, se tot vorbeşte de bani, tot discutaţi de bani: dacă aveam bani terminam şi autostrada aceasta Bucureşti- Ploieşti. Credeţi că la anul vor fi bani în buget pentru autostrada Bucureşti- Ploieşti.
Emil Boc: Prioritatea pentru 2011 o reprezintă fondurile din bugetul de stat pentru asigurarea cofinanţării proiectelor europene. Iar din acest punct de vedere este foarte clar şi fără echivoc că prioritatea o repezintă coridorul IV, unde sunt bani europeni la dispoziţie şi ar fi o crimă ca noi să nu punem partea românească de bani pentru asigurarea finanţării lucrărilor de pe coridorul IV care, repet, sunt finanţate de la UE şi, evident, în limita resurselor rămase disponibile, ne vom ocupa şi de celelalte lucrări: Bechtel, autostrada Bucureşti-Ploieşti şi aşa mai departe.
Reporter: Cum comentaţi motivarea Curţii Constituţionale cu privire la Legea educaţiei?
Emil Boc: Am decizia Curţii Constituţionale cu mine şi pot să fac următoarele comentarii. Unu: decizia Curţii Constituţionale permite Guvernului continuarea procedurii asumării răspunderii. Argumente. În primul rând, argumente care ţin de motivarea deciziei. După cum puteţi observa, în cadrul deciziei Curţii Constituţionale patru judecători spun într-un fel, patru judecători spun în alt fel şi unul are o opinie concurentă. Cu alte cuvinte, nici în cadrul Curţii nu există un punct de vedere majoritar cu privire la acest subiect. Doi: din punctul nostru de vedere, din momentul când Curtea a fost sesizată, de preşedintele Senatului, cu existenţa unui conflict juridic au mai intervenit două elemente noi, care pe noi ne fac să credem că procedura poate fi continuată şi dusă până la capăt. Care sunt aceste două elemente noi? În primul rând, acceptarea de către Parlament a angajării propriu-zisă a răspunderii în faţa Parlamentului prin citirea de către primul-ministru a asumării răspunderii în faţa plenului celor două Camere a Parlamentului. A fost posibil acest lucru după ce preşedintele Senatului a sesizat Curtea Constituţională. Doi: depunerea moţiunii de cenzură de către Opoziţie în cadrul procedurii de asumare a răspunderii. În concluzie, dacă a existat un presupus conflict - aşa cum spune Curtea Constituţională - el s-a încheiat în momentul în care Parlamentul, pe de o parte, a acceptat ca primul-ministru să citească asumarea, iar Opoziţia a reacţionat cu o moţiune de cenzură potrivit art. 114 din Constituţia României. Şi, nu în ultimul rând, ultimul argument este cel din decizia Curţii care spune că: "Curtea nu poate obliga Guvernul să renunţe la procedura de asumare a răspunderii ". Având în vedere aceste elemente, din punctul nostru de vedere rezultă că procedura merge mai departe, pentru că ea este în derulare şi nu există niciun mecanism care să o poată opri. Ori se discută moţiunea şi în funcţie de rezultatul acesteia legea merge mai departe sau se opreşte, ori , dacă nu se discută moţiunea legea se consideră aprobată şi merge către Monitorul Oficial. Aceste lucruri rezultă din decizia Curţii Constituţionale.
Reporter: Domnul Mircea Geoană spune că vă trimite o scrisoare prin care vă cere să renunţaţi la asumare. Ce-i răspuneţi?
Emil Boc: Exact ce v-am spus dvs. Din punctul nostru de vedere procedura poate continua în baza deciziei Curţii Cosntituţionale, pe baza argumentelor menţionate.
Reporter: Domnul Crin Antonescu aştepta un răspuns de la dvs., vă duceţi la întâlnirea de luni ?
Emil Boc: Ne vom consulta cu colegii, în Biroul Permanent Naţional şi vom lua o decizie.
Reporter: Domnul prim-ministru, cum veţi rezolva problemele din ultimul Raport al Băncii Mondiale care au fost sesizate? În primul rând, legate de buget, de supradimensionarea în administraţia publică?
Emil Boc: Nu vă infirm şi nici nu vă confirm cele scrise de presa de astăzi. Noi avem un angajament cu Banca Mondială, un contract de finanţare şi de expertiză, care este dus mai departe, iar Guvernul României s-a angajat la un amplu proces de reformare a instituţiilor statului, instituţii nereformate, din nefericire, în ultimii 20 de ani şi prin contribuţia ministerelor, iar aici Ministerul Transporturilor este unul dintre ministerele care are una dintre cele mai bune colaborări cu Banca Mondială, îşi va arăta eficienţa şi roadele în perioada următoare.
Reporter: Ministrul nostru de Finanţe este cel mai stufos, chiar mai stufos decât cel din Franţa sau Marea Britanie.
Emil Boc: Repet, nu vă confirm şi nici nu vă infirm datele din presă. Noi ştim ce avem de făcut, la nivel guvernamental, şi este singurul guvern care şi-a asumat acest proces de reformă a statului. Am redus, după cum ştiţi, peste 220 de taxe cu caracter parafiscal pentru diminuarea acestui număr în România. În perioada următoare se va lucra la unificarea declaraţiilor fiscale, astfel încât procedura să fie simplificată şi să continuăm procesul de reformare a statului pe care l-am început şi ştiţi bine că este vorba de legile care vizează codurile juridice, Legea salarizării unitare, Legea pensiilor, legi fundamentale care reformează statul de drept.
Reporter: Domnule prim-ministru, dar de ce acest raport nu poate fi făcut public? De ce este un raport secret?
Emil Boc: Este un raport intern de lucru pentru Guvernul României. Aşa scrie în contractul pe care îl avem cu Banca Mondială.
Reporter: Cum comentaţi declaraţia preşedintelui Traian Băsescu pentru Curtea Constituţională, ca fiind o instituţie penibilă?
Emil Boc: Eu am declarat cu puţin timp în urmă că ce voi avea de spus despre Curte şi despre alte proceduri voi scrie în cărţile pe care le voi elabora după finalul mandatului. Îl voi păstra pentru atunci.
Reporter: Acum nu aveţi niciun comentariu?
Emil Boc: Eu am spus, pentru că am considerat şi consider că decizia Curţii Constituţionale permite guvernului continuarea procedurii de asumare a răspunderii.
Reporter: Cu Legea salarizării în ce stadiu suntem?
Emil Boc: În stadiul de negociere avansată cu patronatele şi sindicatele în vederea finalizării ei în perioada următoare.
Reporter: Sindicatele spun că anvelopa de 39 de miliarde presupune disponibilizări de 80.000 de bugetari anul viitor.
Emil Boc: Această afirmaţie este falsă pentru că lucrurile stau în felul următor; bugetul pentru anul 2011 este construit pe următoarele elemente: în primul rând, deficit 4,4%, masă salarială 39 de miliarde de RON, bugetari - 1.290.000. Deci, în aceste condiţii, avem bugetul de stat pentru 2011 şi nu înţeleg de unde o asemenea afirmaţie că ar trebui încă 80.000 disponibilizaţi ca să ne încadrăm în 39 de miliarde de RON sau în suma de bani cerută.
Vreau să ştiţi un lucru, în acest moment guvernul are adoptate actele normative încă din vară pentru încadrarea în 1.290.000 de bugetari. Deci, nu mai este nevoie de proceduri suplimentare, ci doar de finalizarea celor în exerciţiu. Vă amintiţi că în iunie, în iulie, în august am emis zeci de hotărâri de guvern şi ordonanţe simple prin care am demarat procesul de restructurare. Aceste proceduri sunt în desfăşurare şi ele vor conduce până la sfârşitul anului la ajungerea, în privinţa numărului de salariaţi, la 1.290.000. La sfârşitul lunii septembrie, în 30 septembrie, România avea 1.316.000 de bugetari. La sfârşitul anului vom avea 1.290.000, în urma procedurilor aflate în derulare. Reamintesc faptul că la preluarea mandatului România avea 1.396.000 de bugetari. Astăzi, oficial există, la 30 septembrie 1.316.000.
Reporter: Se dau afară cei 26.000, cum a spus domnul Gherghina, până la finalul anului?
Emil Boc: Cred că am fost explicit. Procedurile sunt în derulare şi nu este nevoie de alte proceduri noi şi de a găsi alte sectoare de unde să disponibilizăm, ci doar de finalizarea procedurilor aflate în derulare, potrivit mecanismelor stabilite de Codul Muncii şi de alte legi în vigoare.
Reporter: Cum comentaţi declaraţia lui Crin Antonescu de a nu exclude o variantă de guvernare cu PD-L?
Emil Boc: Noi i-am făcut această ofertă la începutul mandatului, poate îi vine şi dânsului o judecată mai raţională pe măsură ce trece timpul.
Reporter: Domnule prim-ministru, tăierea cu 25% încalcă drepturile omului, aşa a hotărât o instanţă din Vâlcea.
Emil Boc: Dar când patronii dumneavoastră au fost obligaţi să vă taie salariile au încălcat drepturile omului? Pot să vă răspund în felul următor, decizia Curţii Constituţionale cu privire la legea cu privire la diminuarea salariilor a fost de constituţionalitate. Cu alte cuvinte, o decizie judecătorească a unei instanţe nu poate opri aplicarea legii, iar acea decizie, evident, este atacată la instanţele superioare, ea nefiind definitivă. Practic, aici cuvântul l-a avut Curtea Constituţională care a spus că această lege este constituţională. Vă mulţumim.
Emitent: Guvernul Romaniei – Biroul de presa
Data: 12.11.2010
 Vizita premierului Emil Boc şi a ministrului Transporturilor, Anca Boagiu, la lucrările de pe şantierul Centurii de Nord a Bucureştiului Imagine la rezolutie mare |  Vizita premierului Emil Boc şi a ministrului Transporturilor, Anca Boagiu, la lucrările de pe şantierul Centurii de Nord a Bucureştiului Imagine la rezolutie mare |  Vizita premierului Emil Boc şi a ministrului Transporturilor, Anca Boagiu, la lucrările de pe şantierul Centurii de Nord a Bucureştiului Imagine la rezolutie mare |
 Vizita premierului Emil Boc şi a ministrului Transporturilor, Anca Boagiu, la lucrările de pe şantierul Centurii de Nord a Bucureştiului Imagine la rezolutie mare |  Vizita premierului Emil Boc şi a ministrului Transporturilor, Anca Boagiu, la lucrările de pe şantierul Centurii de Nord a Bucureştiului Imagine la rezolutie mare |  Vizita premierului Emil Boc şi a ministrului Transporturilor, Anca Boagiu, la lucrările de pe şantierul Centurii de Nord a Bucureştiului Imagine la rezolutie mare |
 Vizita premierului Emil Boc şi a ministrului Transporturilor, Anca Boagiu, la lucrările de pe şantierul Centurii de Nord a Bucureştiului Imagine la rezolutie mare |  Vizita premierului Emil Boc şi a ministrului Transporturilor, Anca Boagiu, la lucrările de pe şantierul Centurii de Nord a Bucureştiului Imagine la rezolutie mare |  Vizita premierului Emil Boc şi a ministrului Transporturilor, Anca Boagiu, la lucrările de pe şantierul Centurii de Nord a Bucureştiului Imagine la rezolutie mare |
 Vizita premierului Emil Boc şi a ministrului Transporturilor, Anca Boagiu, la lucrările de pe şantierul Centurii de Nord a Bucureştiului Imagine la rezolutie mare |  Vizita premierului Emil Boc şi a ministrului Transporturilor, Anca Boagiu, la lucrările de pe şantierul Centurii de Nord a Bucureştiului Imagine la rezolutie mare |  Vizita premierului Emil Boc şi a ministrului Transporturilor, Anca Boagiu, la lucrările de pe şantierul Centurii de Nord a Bucureştiului Imagine la rezolutie mare |
 Vizita premierului Emil Boc şi a ministrului Transporturilor, Anca Boagiu, la lucrările de pe şantierul Centurii de Nord a Bucureştiului Imagine la rezolutie mare |  Vizita premierului Emil Boc şi a ministrului Transporturilor, Anca Boagiu, la lucrările de pe şantierul Centurii de Nord a Bucureştiului Imagine la rezolutie mare |
Declaraţiile primului-ministru Emil Boc şi ale ministrului transporturilor, Anca Boagiu, cu prilejul finalizării tronsonului Câmpia Turzii - Gilău al Autostrăzii Transilvania
Emil Boc: Înainte de a testa autostrada şi din maşină, împreună cu doamna ministru şi cu colegii mei, vrem să facem doar câteva declaraţii la plecare, urmând ca, la Gilău, să aducem în discuţie mai multe considerente, după ce vom vizualiza întregul traseu. Este o vorba, la români, ca toamna se numără bobocii. Poate fi spusă şi în expresia că toamna se numără kilometrii de autostradă. Astăzi, la Câmpia Turzii, practic finalizam tronsonul de 54 de kilometri din Autostrada Transilvania. Aşa cum ne-am angajat anul trecut şi anul acesta, lucrările sunt finalizate la termen iar kilometrii de autostradă sunt daţi în funcţiune. Anul acesta vom finaliza – pe lângă cei 12 kilometri de aici, de la Cluj, din tronsonul de 54 – cei 20 de kilometri din Bucureşti, de la Chitila la Voluntari, în regim de autostrada, şi cei 14 kilometri de autostradă de la Sibiu, parte din Coridorul IV. Deci, practic, anul acesta avem finalizaţi 46 de kilometri de autostradă. Daca la aceştia adăugăm pe cei de anul trecut, şi anume mă refer la cei 42 de aici, plus cei 14 de la centura Ploieştiului, tot în regim de autostradă, plus cei 14 de la centura Timişoarei, tot în regim de autostradă, avem, practic, 70 de kilometri plus 46. Sunt 116 kilometri de autostradă sau de drumuri în regim de autostradă în 2 ani, o medie aproape de 60 kilometri de autostradă pe an. Şi dacă după Revoluţie s-ar fi făcut în fiecare an o medie de 60 de kilometri, vă daţi seama că aveam peste 1.200 de kilometri de autostrada, astăzi. Din nefericire, sunt sub 300, dar asta face diferenţa şi arată faptul că, deşi suntem în vremuri dificile, de criză, am făcut cu mult mai mult decât alţii, care n-au făcut în perioada de creştere economică, atunci când erau bani foarte mulţi pentru lucrări de infrastructură dar, din nefericire, nu s-au concretizat în lucrări de infrastructură în domeniul autostrăzilor. Asta, ca să se înţeleagă exact care este situaţia, nu o înfrumuseţăm, nu o prezentăm negativ, ci aşa cum este. Şi asta v-aş ruga şi pe dumneavoastră să prezentaţi: exact aşa cum sunt lucrurile în materie de autostrăzi, în materie de infrastructură.
Vreau să vă spun că, pentru 2011, lucrurile merg mult mai departe, pentru că avem avantajul de a utiliza, în teren, banii din fonduri europene. Si, aici, felicit Ministerul Transporturilor pentru faptul că nu doar a reuşit să finalizeze ceea ce a promis anul acesta, dar se află în faza de organizare a licitaţiilor pentru marile tronsoane de autostradă de pe Coridorul IV din bani europeni, astfel încât cei 4,5 miliarde de euro să fie aduşi în România şi concretizaţi în autostrăzi. S-au pierdut cei doi ani – 2007, 2008 – când nu s-a făcut absolut nimic în domeniul fondurilor europene, implicit în domeniul transporturilor. Nici măcar nu era acreditat programul operaţional pentru transport, dar acum suntem în măsură, prin eforturile ministerului, să recuperăm acel handicap, iar anul viitor să se intre în teren. De aceea am şi obţinut, în negocierile cu partenerii internaţionali, ca fondurile de infrastructură pe bani europeni să fie aduse la cofinanţare în primele şase luni, deci partea naţională de bani să fie pusă în primele şase luni, astfel încât banii europeni sa fie cheltuiţi, iar lucrările de autostradă să avanseze – şi ne referim aici în special la Coridorul IV, care va fi prioritatea anului 2011.
Reporter: Despre ce sume vorbim?
Emil Boc: De aici o să vă dea mai multe detalii doamna ministru, pentru că le are mai bine, cu sumele de pe autostrăzile din Coridorul IV.
Anca Boagiu: Mulţumesc, domnule prim-ministru. Aşa cum aţi auzit şi dumneavoastră, prioritatea pe care o avem este aceea de a folosi banii europeni pentru construirea de autostrăzi. Permiteţi-mi sa completez ceva la ceea ce aţi spus, domnule prim-ministru. Pe lângă situaţia pe care aţi prezentat-o, astăzi în România se mai află în execuţie circa 240 de kilometri de autostradă. Pe lângă aceşti 240, sunt 288 pe care noi îi lansam la sfârşitul lunii noiembrie. Valoarea totala a proiectelor este de circa 2,5 miliarde, la care se vor adăuga cofinanţările, conform procedurilor şi înţelegerilor pe care le avem ca şi stat european. Ca perioadă de execuţie pentru proiectele pe care le vom lansa la sfârşitul acestei luni noi am prevăzut, pentru cea mai mare parte dintre ele, circa doi ani şi jumătate, şi aici discutăm despre tronsoanele Deva-Orăştie, (contract) care a fost deja semnat acum patru zile, dacă nu mă înşel, Nădlac-Arad, Timişoara-Lugoj, Lugoj-Deva şi Orăştie-Sibiu. Aş vrea să fac menţiunea că pe Timişoara-Lugoj facem ceea ce fac toate statele europene – contracte-bridge, înseamnă contracte-punte; începem finanţarea lui din acest exerciţiu financiar, 2007-2013, şi îl continuăm pe următorul exerciţiu financiar al Uniunii Europene: 2014-2020.
Reporter: Cum vor fi plătite aceste lucrări?
Anca Boagiu: Lucrările se plătesc pe măsur[ ce sunt executate. Cât[ vreme nu au fost nici măcar lansate... Din momentul în care se încheie contractele, prima plata care se face este plata unui avans pentru organizarea unui şantier, după care se plătesc lucrările pe măsura ce sunt executate, în funcţie de graficul de execuţie. Ele vor fi plătite în urma evaluărilor pe care noi le facem şi de comun acord, bineînţeles, cu consultantul şi cu constructorul. Nu trebuie sa uităm că acesta cu Bechtel, totuşi, este un contract plătit din bani publici, nu este finanţat din bani europeni, iar cheltuirea banului public trebuie făcută cu grijă şi conform prevederilor contractuale.
Reporter: (...)
Anca Boagiu: Nu pot sa va confirm sau sa va infirm, pentru ca analizele sunt în curs. Astăzi deschidem traficul, peste o bucată de vreme – cred că două săptămâni, probabil – toate calculele vor fi făcute. Ce ne interesează este ca finalizarea să se facă cu analizarea tuturor costurilor.
Reporter: La anul cât? (...)
Anca Boagiu: La anul, de comun acord cu domnul prim-ministru şi cu ceilalţi membri ai Cabinetului, am hotărât că sumele alocate pentru continuarea Bechtel vor fi în funcţie de bugetul disponibil, pentru că prioritatea zero pe care o avem este aceea de a absorbi cei 5,6 miliarde de euro pentru infrastructura rutieră, terestră, navală, aeriană, pe care îi primim gratis de la Uniunea Europeana.
Reporter: Şi anume cât va fi la anul pentru Bechtel?
Anca Boagiu: Vom vedea, în funcţie de ceea ce rămâne la buget.
Emil Boc: Bugetul este, în momentul de faţă, în pregătire. În acest moment căutăm soluţii de finanţare, în continuare, a proiectului Bechtel. Vom ajunge, sperăm, la o formulă în care să continuăm proiectul, în funcţie de resursele bugetare pe care le vom avea la dispoziţie. Toate alternativele sunt explorate în acest moment şi, de aceea, după finalizarea bugetului, vă vom putea da răspunsul exact cu privire la ceea ce vom putea face în cadrul proiectului Bechtel. Cert este ca el merge mai departe. În ce condiţii, evident, vom decide cu compania şi cu ministerul.
Reporter: Pe ce secţiune veţi începe lucrările anul viitor?
Emil Boc: Repet, sunt mai multe secţiuni în analiza. Secţiunea de la Gilău la Borş, după cum şi secţiunea de la Târgu-Mureş la Câmpia Turzii. Vom analiza toate aceste implicaţii şi vom lua deciziile în perioada următoare.
Reporter: Datoriile când vor fi plătite? Cele 90 de milioane.
Emil Boc: O parte din ele, anul viitor. Prima dat[ se lucrează şi apoi se plăteşte, asta este regula în construcţii. Aşa s-a întâmplat şi anul trecut. O bună parte din resursele financiare, evident, anul viitor vor fi achitate.
Reporter: De ce nu a fost încă semnat protocolul cu Bechtel?
Emil Boc: E contract cu Bechtel, ce protocol?
Reporter: Protocolul care spuneaţi că o sa fie semnat la 15 august, pentru...
Emil Boc: După cum vedeţi, finalitatea lui este că aceşti kilometri de autostrada sunt inauguraţi şi acesta este cel mai important lucru.
Reporter: Bun, şi când va fi semnat acest protocol?
Emil Boc: Compania va stabili, împreună cu ministerul, după cum v-a precizat doamna ministru.
Reporter: (...)
Emil Boc: Coridorul IV este extrem de important, din perspectiva utilizării banilor europeni. Ar fi o crimă să ai bani gratis de la Uniunea Europeana şi să nu-i foloseşti. În privinţa bugetului, vom prioritiza toate lucrările de infrastructură, iar Bechtelul este o lucrare prioritară în cadrul lucrărilor plătite de la bugetul de stat. Vă mulţumim foarte mult. Va invităm să vedem cum arată şi traseul. Le mulţumesc tuturor colegilor care au făcut acest efort ca, astăzi, lucrările să fie finalizate, astfel încât circulaţia să fie deschisă.
Reporter: Se mai păstrează termenul de 2013?
Emil Boc: Ar trebui să-i întrebaţi pe cei care, atunci când au semnat contractul, nu aveau nici un fel de proiectare (...).
Reporter: Domnule premier, nu credeţi că preţul pentru această autostradă e prea mare?
Emil Boc: Eu, în primul rând, sunt alături de toţi cei care, din nefericire, suferă un accident de muncă oriunde în această ţară şi nu mă va bucura niciodată când un om moare în România într-un accident de muncă sau în alt accident. Din acest punct de vedere, nu pot să spun decât că sunt solidar şi le transmit condoleanţe acelora care, din nefericire, au suferit un accident, iar legea trebuie sa se aplice în toate cazurile, aşa cum scrie în litera şi în spiritul ei.
Emitent: Guvernul Romaniei – Biroul de presa
Data: 13.11.2010
 Vizita premierului Emil Boc la Câmpia Turzii, cu prilejul finalizării tronsonului Câmpia Turzii - Gilău al Autostrăzii Transilvania Imagine la rezolutie mare |  Vizita premierului Emil Boc la Câmpia Turzii, cu prilejul finalizării tronsonului Câmpia Turzii - Gilău al Autostrăzii Transilvania Imagine la rezolutie mare |  Vizita premierului Emil Boc la Câmpia Turzii, cu prilejul finalizării tronsonului Câmpia Turzii - Gilău al Autostrăzii Transilvania Imagine la rezolutie mare |
 Vizita premierului Emil Boc la Câmpia Turzii, cu prilejul finalizării tronsonului Câmpia Turzii - Gilău al Autostrăzii Transilvania Imagine la rezolutie mare |  Vizita premierului Emil Boc la Câmpia Turzii, cu prilejul finalizării tronsonului Câmpia Turzii - Gilău al Autostrăzii Transilvania Imagine la rezolutie mare |
Declaraţiile primului-ministru Emil Boc la Gilău, după vizitarea tronsonului Câmpia Turzii - Gilău al Autostrăzii Transilvania
Emil Boc: Am parcurs cei 54 de kilometri de autostradă într-o scurtă perioadă de timp /.../. V-am făcut un calcul sumar la plecare: dacă cel puţin în ultimi 20 de ani s-ar fi făcut, în medie, numărul de kilometri pe care i-am făcut în ultimi doi ani, astăzi România avea peste 1.200 de kilometri de autostradă şi toată ţara ar fi fost brăzdată de autostrăzi. Despre trecut nu mai discutăm, pentru că viitorul este prea aproape şi constrângător pentru noi. Aşa cum am menţionat, în 2011 infrastructura reprezintă prioritate majoră din două motive: ca resursă importantă de creştere economică a ţării – pentru 2011 avem prognozată de către FMI şi Comisia Europeană o creştere de 1,5 - 2% şi orice investiţie din bani europeni în plus poate ajuta creşterea economică a ţării – iar, pe de altă parte, fără infrastructură şi fără dezvoltarea acestei ţări nu vom avea locuri de muncă. Dacă nu vom continua această politică pe care am început-o, de a orienta mai multe resurse financiare spre infrastructură, România nu va ieşi din starea care se află, adică din starea în care consumă mai mult decât produce. În ultimă instanţă şi foarte pe scurt, toată esenţa reformei pe care am pornit-o împreună cu guvernul pe care îl conduc este următoarea: de a aloca mai multe resurse pe dezvoltare, spre infrastructură şi pentru locuri de muncă, şi de a consuma atât cât producem, iar împrumuturile pe care le luăm să le ducem la investiţii şi locuri de muncă, şi nu la consum. Adică exact invers cum au procedat cei dinaintea noastră, care în loc să ducă toată dezvoltarea spre investiţii au dus-o spre consum, dublând salarii, pensii, (măsuri) care din nefericire nu au avut susţinere economică. Pentru că cine nu ar fi de acord să dea salarii şi pensii mai mari, dacă economia ar permite?! Din nefericire, alţii au vândut iluzii, iar noi suntem obligaţi să stăm cu picioarele pe pământ, să oferim atât cât poate această ţară, atât cât poate economia şi să pregătim creşterea economică viitoare prin politici sănătoase, nu prin politici populiste, aşa cum a fost în 2008.
Reporter: Cum veţi creşte gradul de absorbţie al fondurilor europene ?
Emil Boc: în primul rând, printr-o bună implementare a lor. Dacă vă amintiţi, am făcut următoarea declaraţie: că problema cea mai importantă pe care o avem astăzi cu fondurile europene este implementarea. Dacă este să mă refer la a doua prioritate, este implementarea, la a treia - implementarea. Asta depinde şi de Guvern, iar aici ministerul transporturilor, aşa cum am spus, a făcut pasul decisiv în organizarea licitaţiilor pentru construirea marilor sectoare de autostradă din bani europeni. Dar pentru Programul Operaţional Regional, pentru Programul de mediu autorităţile locale au rol vital şi central. Guvernul nu poate organiza licitaţii în locul primăriilor sau consiliilor judeţene, iar aici, din nefericire, sunt foarte multe întârzieri care pun în pericol absorbţia fondurilor europene. În concluzie, trebuie să fie un efort naţional şi local pentru ca banii europeni să fie cheltuiţi la timp. Am simplificat legislaţia, am mărit prefinanţările, am debirocratizat ghidurile, tot ce am putut face la nivel naţional am făcut. Vă reamintesc că acum gradul de (...) este de 30%. Asta înseamnă că în momentul în care se încheie contractul, 30% din banii pe care îi are în contract merg în contul beneficiarului pentru a putea organiza desfăşurarea lucrării de investiţii. Dacă nici aşa nu se ajută absorbţia fondurilor europene, nu mai ştiu cum am putea să facem.
Reporter: (...)
Emil Boc: O să completeze doamna ministru, fiindcă are o experienţă destul de largă: licitaţii care nu se fac la timp, licitaţii care sunt contestate în instanţă, licitaţii care s-au făcut pe bază de credite (...) cu legea. În primul rând, aici este cauza majoră a lipsei de implementare. Dar doamna ministru mai are şi alte detalii, din experienţa proprie (...).
Reporter: Din acest punct către Sălaj se mai construieşte vreun kilometru ?
Emil Boc : Avem alternative de continuare a lucrărilor, le vom analiza împreună cu compania Bechtel şi avem şi o analiză cu privire la finanţarea viitoare a lucrărilor. După ce finalizăm aceste discuţii, vă putem spune că mergem spre Sălaj, mergem spre Borş, sau mergem de la Târgu-Mureş spre Câmpia Turzii. Toate alternativele sunt posibile şi în funcţie de identificarea acestor surse de finanţare vom lua decizia. Azi, ce vă pot spune: Autostrada Transilvania merge mai departe, în ce ritm, în ce proporţie şi în ce direcţie vă vom spune la finalizarea negocierilor. De altfel vreau să fim foarte clari ...
Reporter: (...) asumarea răspunderii cum a cerut Mircea Geoană, aţi trimis scrisoarea către domnul Geoană?
Emil Boc : Am primit scrisoarea şi o să-i răspund. Din punctul nostru de vedere, lucrurile stau în felul următor. Curtea are dreptate atunci când spune că a existat un conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Guvern. Data sesizării Curţii Constituţionale de către Mircea Geoană este 19 octombrie. Din acel moment până astăzi au mai intervenit două lucruri noi care au soluţionat, practic, conflictul juridic sesizat de Curtea Constituţională. Adică Curtea a spus: atenţie, este un conflict între Parlament, care are un proiect în dezbatere, şi Guvern, care vrea să-şi angajeze răspunderea. Şi constat acest lucru, dar Curtea nu poate să soluţioneze în locul Guvernului şi al Parlamentului. Şi a şi spus că nu poate obliga Guvernul să renunţe la procedură. Cine soluţionează acest conflict? Autorităţile în cauză. Ce a intervenit nou în acel moment al sesizării Curţii? Au intervenit două elemente. Primul: Parlamentul a fixat data, ora şi asumarea răspunderii de către Guvern. Adică Parlamentul, deşi era în conflict, a acceptat ca primul-ministru să vină şi să citească în faţa Parlamentului angajarea răspunderii. Doi: opoziţia, în cadrul procedurii, a depus moţiunea de cenzură prevăzută de Constituţie. Deci, dacă a existat un presupus conflict, aşa cum spune Curtea, corect, el a existat până la momentul la care Parlamentul a acceptat ca noi să mergem în faţa Parlamentului să citim asumarea iar opoziţia să depună moţiunea. Deci, din punctul nostru de vedere considerăm că acest conflict s-a soluţionat prin faptul că Parlamentul a acceptat citirea de către primul-ministru a asumării răspunderii, iar opoziţia a reacţionat, conform Constituţiei, cu moţiunea de cenzură. (...) Dacă Parlamentul nu dorea să accepte acest lucru, putea să aibă un Birou Permanent reunit şi să nu accepte ca Guvernul să vină să citească asumarea. Aceasta este realitatea şi, în consecinţă, din punctul nostru de vedere decizia Curţii trebuie respectată, dar ea spune că Guvernul nu poate fi obligat să renunţe. Conflictul, în fapt, este soluţionat. Parlamentul a acceptat două elemente ulterioare deciziei de a asuma, prin faptul că ne-am dus în Parlament şi moţiunea de cenzură fost depusă. Acum nu ai altă ieşire (...), altă alternativă. Ori moţiunea este dezbătută şi adoptată şi cade şi Guvernul, cade şi legea, ori moţiunea, dacă nu se dezbate, sau dacă se dezbate şi este respinsă, Guvernul rămâne în picioare şi legea merge spre promulgare la preşedintele României. Acum suntem la această procedură, lucrurile nu mai pot fi oprite: ori una ori alta.
Reporter: UDMR_ul vă avertizează că ies de la guvernare dacă nu găsiţi soluţii pentru adoptarea legii educaţiei. Vă convine această situaţie ?
Emil Boc: Foarte clar aceste demersuri nu le facem pentru UDMR sau pentru altcineva. Sunt demersuri legale, prevăzute de Constituţie, iar legea educaţiei naţionale nu este o lege specială pentru cineva în această ţară, este o lege care modernizează din temelii sistemul educaţional. Din nefericire, în toată această perioadă de timp s-au spus atât de multe minciuni cu privire la această lege... Tot felul de neaveniţi au vorbit despre lege fără ca măcar să fi citit un text din cadrul ei, încep să creeze o atmosferă negativă în jurul legii. În fapt, ea ce face? Aduce pentru elevi un număr redus de ore, aduce o programă mai puţin încărcată, aduce o programă fundamentată pe competenţe şi nu pe reproducere de informaţii, aduce programul Şcoală după şcoală, pentru a da posibilitate părinţilor să ştie că au copiii la şcoală, îşi fac temele şi vin acasă cu toate lucrurile realizate, aduce disciplină în învăţământul universitar prin faptul că impune principiul calităţii, clasificarea universităţilor, ierarhizarea programelor de studii – adică părinţii şi studenţii să ştie, că se duc la universitate, ce valorează diploma aia când termină. Normal că asta deranjează pe foarte mulţi, acum toată lumea este tratată în mod egal, indiferent că eşti universitate de mâna a treia, sau de mâna întâi finanţarea este la fel. În momentul în care intervine clasificarea universităţilor şi ierarhizarea programelor de studii, se dau bani în funcţie de performanţă şi atunci evident că cei care astăzi nu au performanţă au tot interesul să conserve... S-a vorbit că afectăm autonomia universitară, că rectorii nu mai sunt aleşi de universitate, că studenţii nu sunt reprezentaţi în consiliile profesorale. Minciuni. Legea spune foarte bine cu privire la rectori: rectorul poate fi ales de către toate cadrele didactice, este decizia cadrelor universitare ca rectorul să fie ales de către toate cadrele din universitate, sau poate fi o alternativă prin care să fie numit de o echipă a senatului (universităţii), care să desemneze rectorii. Este decizia universităţilor cum aleg rectorul. S-a spus că politizăm rectorul. De unde? Minciuni. Şi acum rectorul este confirmat doar de către ministru, la fel va fi şi după aceea confirmat, sub aspectul procedurii. Că asta Aceste procedura, nu numeşte ministrul educaţiei rectorul. O minciună care iarăşi nu are acoperire în text: că rectorul poate fi revocat pe criterii politice. Exclus. Este un comitet de etică universitară, cu o majoritate reprezentată în consiliile rectorilor şi altor structuri din afara ministerului, care pot propune ministrului, în cazul în care este altă autonomie universitară şi se dau diplome care nu au acoperire. Numai în acea situaţie. Sau că studenţii nu sunt reprezentanţi în Senat: 25%, scrie negru pe alb în lege, sunt reprezentanţi în senatul universităţilor. Deci atât de multe minciuni, încât este greu, la un moment dat, să poţi să fi pe toate fronturile şi să le răspunzi cu privire la această manipulare carte a avut loc pe marginea Legii Educaţiei Naţionale.
Reporter: De ce insistă totuşi UDMR-ul pe această lege ?
Emil Boc: Pentru că această lege este una europeană, descentralizează educaţia. Pentru prima dată vor avea un cuvânt de spus profesorii, cadre didactice şi părinţi, în mod egal, în interiorul consiliului de administraţie. Şi nu mai depinde numirea directorului sau a unei persoane de către ministru sau de către inspectorul şcolar. Astăzi te mai duci cu sarsanaua să-ţi obţii un post prin inspectorate sau prin şcoli. Nu va mai fi posibil. Şi asta iarăşi deranjează, că se taie, practic, această situaţie existentă care nu este benefică sistemului educaţional. Directorii să fie numiţi de către inspectorii şcolari, inspectorul şcolar de către ministru nu este corect. Acum, pe baza noi legi, directorul va fi ales de consiliul de administraţie. Din ce este compus ministerul de administraţie: din reprezentantul părinţilor, reprezentantul şcolii, reprezentanţii cadrelor didactice, care împreună aleg cea mai bună persoană care să dea socoteală în faţa părinţilor şi a comunităţii, nu în faţa unui inspector şcolar care poate fi numit pe alte criterii decât cele de performanţă profesională. Aceste lucruri deranjează, iar aici avem o versiune unitară în coaliţie, inclusiv cu UDMR, de a descentraliza şcolile sub aspectul conducerii, pentru că tot la nivelul şcolii se va decide ce studiază şi ce învaţă copii noştri: 20% din gimnaziu, 30% în ciclul liceal se va decide la nivelul şcolii ce studiază copiii. Deci (...) este o putere extraordinară pentru comunităţile locale. Aici, la Cluj, dacă avem de exemplu Nokia - (...) pe ce înseamnă informatică; în zona de turism, poate punem accent pe ce înseamnă turism. Adică să dai posibilitatea comunităţilor locale să aibă o marjă de manevră în stabilirea curiculei, a programei de învăţământ. Toate aceste lucruri sunt noi şi deranjează pe cei care văd în mediul educaţiei naţionale un mod de a le deranja apa în care trăiesc acum, apă din nefericire contrară eficienţei educaţionale.
Reporter: (...)
Emil Boc: Dimineaţă va primi răspunsul categoric. Imediat după finalizarea legii salarizării unitare, pentru că trebuie să stea la baza bugetului legea salarizării unitare a personalului bugetar.
Reporter: Bugetul va fi mai mare sau mai mic decât anul (trecut) ?
Emil Boc : Bugetul este (...) din 4,4% deficit bugetar. Anul ăsta este 6,8%. Atunci vă puteţi da seama că trebuie să avem un buget extrem de bine articulat şi cu priorităţi, astfel încât să răspundă nevoilor României, pentru că în 2012 trebuie să ajungem la 3% deficit bugetar. Sigur, dacă dorim să mai putem finanţa acest deficit, fiindcă putem să avem deficite oricât de mari, numai cine că nimeni nu le va finanţa. Pentru că asta este marea problemă a acestei crize economice: nu mai sunt bani atât de uşor de găsit, cum erau înainte. Înainte ce s-a întâmplat? Domnul Tăriceanu a avut 4 miliarde din vânzarea BCR, i-a păpat şi i-a băgat în deficit. Nu mai avem nici banii aceştia din vânzarea BCR, iar pe plan extern nimeni nu te mai împrumută dacă nu eşti o ţară credibilă. Trebuie să promovezi politici de susţinere a investiţilor şi a dezvoltării, nu a consumului. Dacă România va fi în continuare axată pe consum, nimeni nu ne va împrumuta. Dacă rămânem însă credibili şi orientăm cheltuielile spre investiţii, locuri de muncă, şi ţara, şi imaginea ei în afară va fi cu totul alta.
Reporter: (...) Luna asta luaţi în calcul deficitul structural şi nu cel nominal (...) ?
Emil Boc : România (...) deficite structurale determinate de guvernarea anterioară. Adică s-a consumat mai mult decât s-a produs şi banii care s-au împrumutat s-au dus pe costuri şi pe investiţii, asta înseamnă deficit structural. Deficitul bugetar pe care îl avem în fiecare an este cel pe care îl cunoaşteţi: 6,8% şi 4,4 pe care îl vom avea anul viitor. Vă mulţumesc foarte mult.
Emitent: Guvernul Romaniei – Biroul de presa
Data: 13.11.2010
Declaraţiile primului-ministru Emil Boc în Pasul Tihuţa, cu ocazia recepţiei lucrărilor de modernizare a DN 17 şi a lansării proiectului “Drumul Turistic Cluj-Bistriţa-Suceava”
Foarte pe scurt, din două motive sunt eu astăzi aici. În primul rând, pentru finalizarea acestui obiectiv important de investiţii – este vorba de 13 kilometri de drum naţional reabilitat, 385 de milioane de euro costuri pe care le-a suportat bugetul de stat, bani din împrumut, dar pe care ţara îi va returna, pentru realizarea acestui drum modernizat, care arată faptul că totuşi infrastructura a reprezentat şi reprezintă o prioritate a Guvernului pe care îl reprezint. În al doilea rând, sunt aici pentru a marca începutul unui proiect extrem de ambiţios, curajos şi inventiv al celor trei preşedinţi de consilii judeţene - al domnului preşedinte Flutur, al domnului preşedinte Tişe şi al domnului preşedinte Rusu de la Bistriţa - care vizează valorificarea potenţialului turistic şi economic al zonei. Numai din prezentarea făcută mi-am dat seama că foarte mulţi dintre noi, dintre cetăţenii români, suntem în situaţia că nu cunoaştem marile obiective turistice, sau ce resurse de turism avem în zona noastră şi care încă sunt insuficient exploatate, poate şi din cauza piedicii legate de infrastructură. Când aveai drumul prost, îţi era greu să te gândeşti că poţi să mergi până la Suceava sau până al Bistriţa, dacă pornim dinspre Cluj, şi invers, dacă te gândeşti dinspre Suceava. Acum acest drum este la standardele europene şi poate pune în valoare, în primul rând pentru noi românii, acest potenţial turistic pe care îl avem şi, evident, pentru ceilalţi din străinătate, care vor avea acum şi condiţia infrastructurii îndeplinită. Eu îi felicit pe cei trei preşedinţii de consilii judeţene, îl felicit pe domnul Flutur, pentru că la fel ca şi în alte proiecte a reuşit să îi adune împreună pe ceilalţi colegi şi să realizeze un proiect de perspectivă, despre care vom vorbi în viitor în România.
Nu în ultimul rând, am fost astăzi la Cluj – pentru a vorbi despre infrastructură în continuare – la inaugurarea unor kilometri de autostradă care face parte dintre priorităţile pe care Guvernul României le are. Aş face o sinteză şi aş spune că în ultimi doi ani, dacă mă refer numai la autostrăzi sau lucrări în regim de autostradă, avem o medie, în 2009 şi în 2010, de 58 de kilometri de autostradă sau de lucrări în regim de autostradă pe an. Cum? 42 plus 12 pe Autostrada Transilvania înseamnă 54 de kilometri de autostradă, 20 de kilometri din centura Bucureştiului (Chitila - Voluntari) în regim de autostradă, centuri ocolitoare – a Ploieştiului, 14 kilometri în regim de autostradă, centura ocolitoare a municipiului Timişoara, 14 kilometri în regim de autostradă, lucrări care sunt finalizate sau aproape finalizate. Asta înseamnă 116 kilometri de autostradă în doi ani de zile, deci o medie de 58 de kilometri pe an. Dacă după Revoluţie s-ar fi făcut în fiecare an 587 de kilometri de autostradă, România astăzi ar fi avea peste 1.100 de kilometri şi alte perspective de dezvoltare economică. Nu ne mai întoarcem noi la trecut, important este să ne uităm la viitor. Iar din acest punct de vedere spun că am un optimism prudent, în sensul că avem bani gratis de la UE pentru modernizarea infrastructurii – şi mă refer aici la autostrăzi – 4,5 miliarde de euro. Aici, Ministerul Transporturilor a reuşit să recupereze întârzierile, în special cele din 2007-2008, când s-au pierdut acei ani în materie de infrastructură, şi în perioada următoare practic se vor declanşa licitaţii pentru 288 de kilometri de autostradă în România, cu bani europeni şi cu bani româneşti. Pentru asta însă, bugetul de stat va trebui să-şi prioritizeze obiectivele, încât să punem cu prioritate bani pentru a finanţa aceste lucrări majore (...), bani pe care România îi va împrumuta pentru susţinerea infrastructurii.
Reporter: Urmează, spre Cluj, 10.000 de kilometri?
Emil Boc: Am pomenit despre el deja, este un proiect multianual care va fi lansat în această toamnă, cu finanţare multianuală care se ridică la peste un miliard de euro, şi care va reuşi conexarea drumurilor judeţene cu drumurile naţionale, sau cu autostrăzile în lucru, ori cele care sunt deja finalizate ca proiect.
Reporter: Din ce bani se vor face?
Emil Boc: Bani de la buget, dar cu o finanţare multianuală: asta înseamnă că, pe bază de credit furnizor, se vor putea contracta credite care vor fi plătite în anii următori, dar lucrările se efectuează încă de pe acum. Pentru că dacă vom aştepta 2020, când începem lucrările de modernizare a drumurilor judeţene, pierdem acest avantaj competitiv pe care România îl are în domeniul turismului sau în domeniul economic, de a-şi pune în valoare ceea ce are.
Reporter: Ca principiu, aveţi în vedere în construcţia de drumuri naţionale ocolirea localităţilor, scoaterea drumurilor naţionale din localităţi? Este o caracteristică a României.
Emil Boc: Tocmai venim de la Cluj (...); Turda, Câmpia Turzii şi Cluj au scăpat de traficul greu. Acum este şi un program masiv de centuri ocolitoare, pe care doamna ministru ni-l va prezenta.
Reporter: Vorbeam de localităţile rurale.
Emil Boc: Păi, când faci un drum precum acesta pui în valoare un potenţial extraordinar. Când faci centuri ocolitoare, sprijini oraşele în aceeaşi măsură. Ştiţi bine că modernizarea drumurilor judeţene, prin programul de 10.000 de kilometri de drumuri, vizează cu prioritate zona rurală şi ştiu că şi centurile Bistriţei şi Sucevei sunt în finalizare anul viitor, centura Iaşiului, la fel.
Reporter: Deci ca să înţelegem: traficul greu şi cel uşor, şi turiştii, şi camionagii, toţi vor trece, în continuare, pe ce se construieşte nou şi se reabilitează prin localităţi.
Emil Boc: Acest drum nu l-am inventat eu, este un drum cunoscut, dar care a fost reabilitat (...) Există din totdeauna aici, doar că l-am adus la nivel de standard european prin investiţia de 385 de milioane de euro a Guvernului României. În ceea ce priveşte centurile ocolitoare este un alt program separat, şi aici, precum ştiţi, centura Timişoarei, centura Cluj, centura Ploieşti, (...) centura Iaşiului sunt numai lucrări de infrastructură astăzi în derulare, o parte finalizate, o parte care urmează să se finalizeze.
Reporter: (...)
Emil Boc: Dacă făcea domnul Orban în perioada 2007-2008 acest lucru, astăzi România avea toate autostrăzile în lucru din bani europeni. Din nefericire, s-au pierdut 2 ani, 2007-2008, când nu s-a făcut nimic în materie de transporturi, nici măcar nu a fost acreditat Programul Operaţional Sectorial transporturi pentru absorbţia fondurilor europene. Şi atunci ne mirăm de ce nu s-au absorbit bani din fonduri europene la transporturi – cei 4,5 milioane de euro. Acum, prin ceea ce a făcut ministerul în ultimele două luni a demonstrat că se poate.
Reporter: Şi de o autostradă în Moldova când putem vorbi?
Emil Boc : La timpul potrivit.
Reporter: Deci, în următori ani...
Emil Boc : La timpul potrivit vom vorbi şi despre aceste lucruri, care sunt în atenţia noastră, dar cu ceea ce avem ca resurse, pentru a putea finaliza proiectele în derulare, a utiliza bani europeni şi a dezvolta proiectele viitoare.
Reporter: Revenind la DN 17, este un drum cu un trafic puternic de atelaje. Există lege, dar ea se încalcă. Cine ar trebui să fie... poliţia mai fermă?
Emil Boc: Toţi cei care au obligaţii legale trebuie să aplice legea, pentru ca ea să fie respectată fără nici un fel de discriminare şi fără nici un fel de excepţie. Ne vedem la următorul obiectiv, pe care îl vom finaliza anul acesta: centura ocolitoare a Sibiului, 14 kilometri în regim de autostradă şi care fac parte din angajamentele de anul acesta.
Emitent: Guvernul Romaniei – Biroul de presa
Data: 13.11.2010
 Vizita premierului Emil Boc în Pasul Tihuţa, cu ocazia recepţiei lucrărilor de modernizare a DN 17 şi a lansării proiectului “Drumul Turistic Cluj-Bistriţa-Suceava” Imagine la rezolutie mare |  Vizita premierului Emil Boc în Pasul Tihuţa, cu ocazia recepţiei lucrărilor de modernizare a DN 17 şi a lansării proiectului “Drumul Turistic Cluj-Bistriţa-Suceava” Imagine la rezolutie mare |  Vizita premierului Emil Boc în Pasul Tihuţa, cu ocazia recepţiei lucrărilor de modernizare a DN 17 şi a lansării proiectului “Drumul Turistic Cluj-Bistriţa-Suceava” Imagine la rezolutie mare |
 Vizita premierului Emil Boc în Pasul Tihuţa, cu ocazia recepţiei lucrărilor de modernizare a DN 17 şi a lansării proiectului “Drumul Turistic Cluj-Bistriţa-Suceava” Imagine la rezolutie mare |  Vizita premierului Emil Boc în Pasul Tihuţa, cu ocazia recepţiei lucrărilor de modernizare a DN 17 şi a lansării proiectului “Drumul Turistic Cluj-Bistriţa-Suceava” Imagine la rezolutie mare |  Vizita premierului Emil Boc în Pasul Tihuţa, cu ocazia recepţiei lucrărilor de modernizare a DN 17 şi a lansării proiectului “Drumul Turistic Cluj-Bistriţa-Suceava” Imagine la rezolutie mare |
 Vizita premierului Emil Boc în Pasul Tihuţa, cu ocazia recepţiei lucrărilor de modernizare a DN 17 şi a lansării proiectului “Drumul Turistic Cluj-Bistriţa-Suceava” Imagine la rezolutie mare |
Şi, după ce nu o mai fi nimic?
No comments:
Post a Comment