20 November 2010

Vot imperativ


Ce ar însemna votul imperativ?

În dreptul constituţional "imperativ" înseamnă...

Calificativ propriu normei juridice care stabileste categoric cerinta ca subiectul de drept sa aiba numai o anumita conduita, expres prevazuta si care consta, fie in indeplinirea obligatiei mentionate de catre actul normativ, fie in abtinerea de la savarsirea unor fapte ce sunt interzise. Prin prevederi imperative sunt reglementate relatiile sociale ce prezinta importanta pentru interesul general, obstesc, pentru ordinea de drept, cum sunt cele referitoare la drepturile si indatoririle fundamentale ale cetatenilor, regimul juridic al proprietatii, ocrotirea persoanei fizice si a intereselor acesteia in situatia cand este lipsita de posibilitatea de a se ingriji sau de capacitate juridica etc. Actele juridice incheiate cu incalcarea normelor legale imperative sunt lovite de nulitate absoluta. Spre deosebire de reglementarea imperativa, reglementarea denumita dispozitiva lasa la latitudinea subiectelor de drept posibilitatea de a hotara asupra unei anumite atitudini juridice, de a-si alege o anumita conduita, urmand ca, numai in lipsa unei asemenea optiuni, sa se aplice prevederea actului normativ.
(http://www.euroavocatura.ro/dictionar/2689/Imperativ/articole/page/3)

Dincolo de discuţii stufoase, filosofice, juridice, atunci când în Constituţie se spune că votul imperativ este nul, se doreşte să se sublinieze că în exercitarea mandatului de parlamentar, deputaţii şi senatorii sunt exclusiv în serviciul poporului. Dacă parlamentarul şi-ar exercita mandatul de parlamentar în folos propriu, al partidului sau a oricărei persoane sau grup de persoane, votul fiindu-i impus (alterat) de "beneficiar", atunci votul ar fi imperativ, în consecinţă şi nul.
Cu alte cuvinte parlamentarul nu trebuie să fie condiţionat de partid să voteze într-un anumit fel şi nici el nu trebuie să voteze conform interesului de partid. Poporul român nu are nevoie de un vot parlamentar decis de preşedintele de partid sau de cei "de la centru", are nevoie de o conştiinţă care să voteze în favoarea poporului român.

Primul model de vot imperativ l-am descoperit în piesa lui Caragiale, O Scrisoare Pierdută.

TRAHANACHE, FARFURIDI şi BRÂNZOVENESCU stau împrejurul unei mese rotunde, studiând listele electorale; fiecare are câte un creion în mână
BRÂNZOVENESCU: Şaizeci şi nouă cu roşu, buni... unsprece cu albastru... ai lor...
FARFURIDI: Doisprezece...
TRAHANACHE: Ai puţintică răbdare... unu, doi, cinci... şapte... zece... unsprezece.
FARFURIDI: Doisprezece...
TRAHANACHE: Cu Ienache Siripeanu.
BRÂNZOVENESCU: Nici nu mai are drept de vot, de când şi-a măritat fata... Nu i-a dat casele de zestre? Ei? Dacă votează, merge la puşcărie onorabilul.
TRAHANACHE: Ai puţintică răbdare... Da' dacă-l putem aduce să voteze cu noi ?
FARFURIDI: Altă vorbă... Să voteze cu noi, e uşor; are procesul cu epitropia bisericii, săptămâna viitoare... dar să voteze cu noi ? Adică cum să voteze cu noi?...
BRÂNZOVENESCU: Adică cum să voteze cu noi?
TRAHANACHE: Să voteze cu noi.
BRÂNZOVENESCU: Nu pricepi, neică Zahario, vorba noastră? Adică „noi", partidul nostru, pentru cine votăm noi, pentru cine lucrăm noi? Noi încă nu ştim...


Cum s-ar traduce această scenetă în zilele noastre? Am luat la întâmplare o stenogramă a şedinţei Biroului permanent al Camerei Deputaţilor... din ziua de miercuri, 17 noiembrie 2010. Lucrările au fost conduse de doamna Roberta Alma Anastase, preşedintele Camerei Deputaţilor. Au mai participat şi următorii deputaţi: domnul Ioan Oltean – vicepreşedinte, domnul Dumitru Pardău şi domnul Sever Voinescu-Cotoi – secretari, domnul Gheorghe Albu şi domnul Seres Denes – chestori, domnul Gelu Vişan – Grupul parlamentar al PD-L, domnul Olosz Gergely – Grupul parlamentar al UDMR, domnul Eugen Nicolicea – reprezentantul Grupului deputaţilor independenţi, şi domnul Gheorghe Barbu – secretarul general al Camerei Deputaţilor. După cum se observă, nimeni de la PSD, nimeni de la PNL, doar coaliţia care susţine Guvernul.

Doamna Roberta Alma Anastase:
Sunt o serie de solicitări din partea parlamentarilor, dar nu discutăm despre lucrul acesta; cutuma este de a fi respinse. Şi să discutăm despre Legea pensiilor.
Vă rog.

Domnul Olosz Gergely:
Îmi permiteţi, doamnă preşedinte, să luăm în calcul că, mâine, Curtea va lua o decizie la adresa primului ministru şi, în acest sens, s-ar putea să trebuiască să reorganizăm programul pentru săptămâna viitoare.

Doamna Roberta Alma Anastase:
Categoric.
Oricum, imediat ce Curtea se pronunţă, evident că vom avea Birouri permanente reunite. Eu cred că întregul program îl adoptăm sub rezerva modificării lui de către Birourile permanente reunite.

Domnul Olosz Gergely:
Lucrul acesta fiind prioritar.

Doamna Roberta Alma Anastase:
Evident. Întotdeauna am dat prioritate plenului comun faţă de plenul obişnuit.

Domnul Olosz Gergely:
Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:
Vă mulţumesc eu pentru precizare.
În legătură cu Legea pensiilor, a venit de la Senat, noi avem o hotărâre a Camerei care spune că sunt cinci zile maximum pentru un prim raport pe care să-l facă comisia, maximum şapte zile pentru amendamente la raportul respectiv şi maximum cinci zile pentru un nou raport.
Suntem astăzi în 17 şi astăzi se desfăşoară Comisia de muncă şi v-aş propune să permitem Comisiei de muncă să lucreze şi luni în plenul ei în paralel cu plenul nostru şi marţi să avem primul raport, marţi începând să curgă şi termenele pentru amendamente.
Eu v-aş propune să fie termenul de depunere a raportului, eu înţeleg că exprimarea în hotărâre este în maximum cinci zile şi, dacă noi dăm comisiei pe 30, atunci v-aş propune ca joi, când se termină practic şi comisiile la noi ca şi program, joi la 1230 să fie practic raportul depus de la comisie. Pe 2 – termen maxim de raport înlocuitor.

Domnul Gheorghe Barbu:
Deci, 23 cu 29 şi 2.

Doamna Roberta Alma Anastase:
Şi termen de vot final pe 7, marţi. Puneţi tot programul, cu 7 – vot final. Termenele sunt stricte.
Dacă cineva are observaţii la programul acesta? Nu sunt observaţii. Adoptat în unanimitate. Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:
Eu vreau să vă rog altceva şi îi rog pe liderii de grup: noi am modificat regulamentul, am stabilit numărul maxim în Comisia de muncă; luni, să fie o măsură să completăm comisia.

Doamna Roberta Alma Anastase:
Părerea mea este că luni se anunţă în plen completarea comisiei.

Domnul Ioan Oltean:
Să avem majoritate acolo, în comisie.

Doamna Roberta Alma Anastase:
Absolut.

(http://www.cdep.ro/bp/docs/steno466.htm)

Mi s-a mai părut interesant şi un alt lucru. După scandalul "degetul ridicat" al votului de turmă, au început primele precauţii... Din aceiaşi stenogramă am extras:
Domnul Eugen Nicolicea:
Având în vedere că există cvorumuri de lucru diferite pentru legile organice şi legile ordinare, propun ca structura în care să fie prezentată ordinea de fapt a votului final să fie în felul următor: la început, hotărârile Camerei, fără să facem distincţie că sunt în regulament sau nu, adică de vot; reexaminările primite de la Preşedinţie; punctul de vedere al Parlamentului pentru punerea în acord cu deciziile Curţii Constituţionale – deci acestea trei să fie pe primul punct şi prioritar. După aceea, legile organice şi, după aceea, legile ordinare. În cadrul legilor organice, ca şi până acum, întâi adoptările şi pe urmă respingerile, iar în cazul legilor ordinare, la fel, întâi adoptările şi pe urmă respingerile. La capitolul adoptări, în ordine cronologică; la capitolul respingeri, în ordine cronologică. Asta ne scuteşte de următorul lucru: când avem capitolul de legi ordinare, verificăm cvorumul de legi ordinare la început şi doar dacă se mai solicită după aceea. Pentru că dacă alternăm o lege ordinară cu o lege organică, s-ar putea ca din două în două legi să fim nevoiţi să verificăm cvorumul.


Întrebarea este...
CUM FACEM SĂ
LE SPUNEM
CĂ AŞA
NU SE MAI
POATE?

12 comments:

nimrod said...

Biblio,

În nici o democraţie din lume parlamentarii nu sunt de capul lor.
Am senzaţia că PDL-ul ştie foarte bine acest lucru şi de asta "trage" cât poate de limitele legilor şi cutumelor. Cine, ce să-i zică? Peste tot e la fel.

Bibliotecaru said...

@ nimrod
Vă spun sincer că nu mă interesează alte părţi cum sunt. De altfel nici nu cred că există pe undeva o democraţie reprezentativă complet funcţională. Vreau însă ca la noi societatea să funcţioneze aşa cum este ea descrisă instituţional. Dacă asta înseamnă să avem noi prima democraţie a lumii, asta este, nu mă deranjează prea tare.

theodora0303 said...

Degeaba incercam sa le spunem... nu vor sa vada nu vor sa auda :(

Bibliotecaru said...

Acum vocile sunt puţine, dar când vor fi 10 milioane de voci care vor striga că vor normalitate...

Anonymous said...

1.Pasajul din Caragiale nu se referea la votul IMPERATIV ci la votul CENZITAR:
"Votul cenzitar este sistemul electoral practicat pe scară largă înainte de instituirea votului universal, care consta în recunoașterea calității de alegător și implicit a dreptului de vot cetățenilor care aveau un anumit venit anual evaluabil în titluri de proprietate imobiliară (terenuri, clădiri) sau stabilit în funcție de cuantumul impozitelor plătite anual asupra veniturilor încasate"
2.Din stenograma BP reiese Ordinea in care se propune sa se supuna spre adoptare diferite tipuri de acte. Nu cred ca pot exista obiectii, eventual pot fi imbunatatiri.
3.In nici un caz nu poti exclama "asa nu se mai poate pt ca votul cenzitar nu mai exista iar propunerea de organizare a ordinii de zi SE VA APLICA IN VIITOR

Bibliotecaru said...

@ Anonymous
Partea cenzitară se referea la "judecata cu epitropia", pentru că averea îi conferea dreptul să voteze. Faptul că voturile se numărau pro şi contra, faptul că "Da' dacă-l putem aduce să voteze cu noi ?", faptul că partidul nu ştia nici cu cine trebuie să voteze, adică persoana era impusă de la centru şi că, la o adică, prefectul putea să-l impună pe Caţavencu, peste centru, într-un complex joc de interese... toate acestea au legătură cu votul imperativ, indiferent dacă votul este cenzitar sau nu.

Bibliotecaru said...

@ Anonymous
Din stenograma Biroului Permanent eu înţeleg că membri unei coaliţii pentru sprijinirea guvernării se asigură că au majoritatea într-o comisie parlamentară.

Referitor la domnul Nicolicea, constatam că 50%+1 ar trebui să fie cvorumul legal. Domnia sa îşi asumă faptul că la legile ordinare, unde se cere 50%+1 din cei prezenţi şi nu din totalul deputaţilor, nu este necesar să fie prezenţi în sală 50%+1 asta deşi, în principiu, cvorumul ar trebui să fie TOT TIMPUL ŞEDINŢEI, chiar dacă acesta nu se verifică tot timpul şedinţei. Domniei sale de asta îi este şi teamă, de faptul că şedinţa se va stopa în momentul votări pentru că va fi o lipsă de cvorum evidentă.

Anonymous said...

Subiectul “votul imperativ” e un subiect foarte bun si de actualitate dar pe care l-ai ratat din cauza exemplului gresit ales si pe care l-ai ingropat definitiv cu comentariile ulterioare. Pentru a nu le amesteca, “votul imperativ” il voi trata intr-un comentariu separat. Acum voi face referire doar la unele comentarii.

Partea cenzitară NU se referea la "judecata cu epitropia" ci la la faptul ca BRÂNZOVENESCU zice ca: “nici nu mai are drept de vot, de când şi-a măritat fata... Nu i-a dat casele de zestre? Ei? Dacă votează, merge la puşcărie onorabilul.”

Judecata cu epitropia avea oarece legatura cu votul interesat sau santaj (in niciun caz nu imperativ!): vrei sa castigi procesul, votezi cu noi.

Voturile se numarau “pro” si “contra” inseamna doar o estimare care era facuta de partid dar care poate fi facuta si din exterior(ex recent harta –estimare: cate judete cu Udrea, cate judete cu Blaga, publicata de Ioska)

“persoana era impusă de la centru şi că, la o adică, prefectul putea să-l impună pe Caţavencu, peste centru…” . E o exprimare care se contrazice

Mai clar reiese :
-faptul ca daca incalca legea votand cu adversarii face puscarie
-faptul ca daca incalca legea votand cu NOI “e alta vorba”
-faptul ca “il putem aduce sa voteze cu noi” prin santajare-cumparare cu procesul cu epitropia

Bibliotecaru said...

@ Anonymous
Stimate anonim,
Faceţi o confuzie şi mă văd nevoit să repet...
Ceea ce spuneam eu despre votul imperativ nu era influenţat de faptul că votul era cenzitar.

Chestiunea pe care am semnalat-o şi ar fi trebuit să o vedeţi (fără legătură cu votul cenzitar) era legată strict de faptul că ei făceau o socoteală a voturilor fără să ştie măcar cine le era candidatul. Asta însemna că alegătorii votează strict cu cine le spune partidul şi nu cu cine este mai potrivit pentru comunitate. La o adică puteau să voteze şi cu oponentul Caţavencu, dacă interesul partidului o cere. Logic se înţelege că persoana candidatului nici nu conta. De altfel Caragiale şi continuă...
TRAHANACHE: Dar ce? Numele candidatului poate să fie al meu, al d-tale, ori al d-sale, după cum cer enteresurile partidului. Din moment în moment aşteptăm să-l ştim... Prefectul trebuie să vie; nu-l aşteptăm să vie de la telegraf? Nu bate telegraful?... Bate; ce treabă alta are? Poate că acuma când noi vorbim, poate să fi şi sosit numele... pe sârmă, stimabile... Da, pe sârmă, ce crezi d-ta?

Eu am vorbit foarte clar. Dacă doriţi să înţelegeţi, este bine. Dacă nu doriţi să înţelegeţi şi vorbiţi despre cu totul altceva decât ce am spus eu, iarăşi este bine. Eu unul nu m-am referit la partea despre votul cenzitar, ci doar la cea despre votul imperativ. Sper că nu-mi veţi spune că nu ştiu despre ce am vrut să vorbesc şi, de fapt, am vrut să vorbesc despre altceva.

Anonymous said...

Am comentat concret fiecare afirmatie a dvs.
Nimic din cele pe care le prezentati n-are legatura cu votul imperativ. Faptul ca ati vrut sa spuneti altceva e...altceva!
Dau doar 2 exemple din care reiese clar ca n-ati inteles ce inseamna vot imperativ:
-daca votezi cu propriul interes nu este vot imperativ cum ati afirmat, altfel ar insemna ca iti sustii interesul impotriva propriei vointe?!?! (obligat, constrans)
-daca votezi cu propriul partid, respectiv cu candidatul desemnat de partid(indiferent care este acesta)nu este vot imperativ (vezi votul pe lista chiar si uninominal)

Exemple REALE de vot imperativ:

Cine nu voteaza cu bilele la vedere cum vrea Crin Antonescu il excludem
Cine nu voteaza cum vrea conducerea PNL il excludem

Promisesem ca revin cu un comentariu mai amplu asupra votului imperativ dar nu cred ca va intereseaza...
Ramaneti la lozincile comunistoido-utopice gen : "dar când vor fi 10 milioane de voci care vor striga că vor normalitate..." (avand in vedere faptul ca au fost cam 10 mil de votanti care inseamna aproape unanimitate, aceasta se va realiza ori in comunism ori la pastele cailor!)

Bibliotecaru said...

Dacă afirmaţi că vorbesc (scriu) în "lozinci comunistoido-utopice", probabil că nici nu trebuia să vă spun nimic de la bun început.

Faptul că spuneţi "avand in vedere faptul ca au fost cam 10 mil de votanti care inseamna aproape unanimitate, aceasta se va realiza ori in comunism ori la pastele cailor"... când am spus, de atâta ori, că nu este vorba despre cineva care să face ce vreau eu şi nici să voteze pe cineva anume, ci că este vorba doar despre cetăţeni informaţi care pot să susţină şi să voteze pe cine doresc, DAR ÎN CUNOŞTINŢĂ DE CAUZĂ... este evidentă reaua-voinţă de care daţi dovadă.

Am să mă fac, în continuare, că nu ştiu cine este în spatele nick-ul Anonymous, dacă aţi ales asta, dar nici nu vă voi mai răspunde.

Anonymous said...

Normal ca nu aveti ce raspunde la faptul ca ipoteza ca "10 mil (adica TOTI votantii activi) vor striga ca vor normalitate" este ori utopica ori doar un indemn- lozinca de genul "hai la lupta cea mare!.."
Cat despre raspuns n-ati raspuns deloc la obiect ci doar ati divagat sau ignorat comentariile mele. (vezi exemplele ACTUALE de vot imperativ)
PS. Apreciez efortul de a va "face, în continuare, că nu ştiti cine este în spatele nick-ul"
Maaare concesie !

© Gheorghe Florescu, 2008 Acest site este un pamflet politic şi, uneori, cultural, trebuie deci tratat ca atare.