Preşedintele se exprimă poetic în faţa parlamentului.

---

MESAJUL
preşedintelui României, Traian Băsescu,
în faţa Camerelor reunite ale Parlamentului
(09 noiembrie 2010)

Domnule Preşedinte al Senatului,
Doamnă Preşedinte al Camerei Deputaţilor,
Domnule Prim-ministru, stimaţi membri ai Cabinetului,
Distinşi membri ai Parlamentului României,

Mă aflu din nou în faţa dumneavoastră pentru a-mi preciza poziţia în legătură cu ceea ce consider a fi interesul naţional şi cu modul în care funcţionarea Guvernului şi Parlamentului - pilonii instituţionali de bază ai democraţiei – pot asigura satisfacerea acestui interes.

Sunt nevoit să îmi reînnoiesc apelul la responsabilitate adresat formaţiunilor politice din Parlamentul României.

România se poate îndrepta, în curând, spre încheierea cu succes a acordului cu Fondul Monetar Internaţional. Obiectivul principal al acestui acord a fost evitarea derapajului în domeniul echilibrelor macroeconomice.

Încheierea cu succes a acestui acord ar înseamna că România a ieşit din situaţia critică a pericolului de instabilitate macroeconomică, ar însemna că România a reuşit să aplice un program de reforme care elimină consecinţele unor comportamente economice şi ale unor politici publice în domeniul bugetar despre care se poate spune că au fost cel puţin neadecvate. Toate partidele trebuie să fie conştiente că România nu mai poate cheltui mai mult decât produce.

Încheierea cu succes a acestui acord, ar conduce, în esenţă, la încheierea crizei de credibilitate externă a României de pe pieţele financiare internaţionale. Reconstrucţia credibilităţii economiei româneşti ar influenţa pozitiv capacitatea noastră de a aplica măsuri de stimulare a economiei. Aceasta ar reprezenta un răspuns eficient la efectele crizei economice. Consecinţele directe ale creşterii credibilităţii României în plan economic ar fi pozitive în primul rând pentru că România ar redeveni atractivă pentru investiţia străină. Iar sporirea investiţiilor străine, la rândul lor, ar conduce la creşterea locurilor de muncă şi la creşterea veniturilor.

Condiţia materializării acestei şanse a României este acţiunea fermă şi consecventă pe termen foarte scurt – respectiv, în următoarele 30 - 45 de zile – la nivel de Guvern şi de Parlament, în câteva direcţii principale, care au fost convenite cu FMI, cu Uniunea Europeană şi cu Banca Mondială ca şi condiţii pentru încheierea cu succes a programului de scoatere a României din criză şi reluarea creşterii economice.

Repet, vorbim de nevoia unei acţiuni consecvente cu interesul naţional în următoarele 30 – 45 de zile. Ceea ce vă propun este de fapt un moratoriu asupra bătăliei politice, care să permită deblocarea activităţii Parlamentului. Personal cred că acest lucru este posibil, plecând de la realitatea că toate partidele parlamentare susţin că acţionează în interes naţional.

Enumăr pe scurt principalele obiective care trebuie atinse: adoptarea Legii Salarizării Unice; adoptarea Legii Pensiilor; adoptarea Legii Bugetului de stat pe anul 2011 - în condiţiile în care, pe lângă influenţele celor două legi enumerate anterior, această lege ar mai reflecta cu prioritate şi următoarele politici publice:
1. Încadrarea cheltuielilor de personal în plafonul de circa 39 de miliarde;
2. Diminuarea consistentă a arieratelor;
3. Îmbunătăţirea planificării cheltuielilor de investiţii publice prin alocarea de resurse în primul semestru al anului, astfel încât, pe acestă bază, să crească absorbţia fondurilor de la Uniunea Europeană, Banca Europeană de Investiţii şi Banca Mondială;
4. Încadrarea într-un deficit maxim de 4,4% din Produsul Intern Brut;
5. Prioritizarea investiţiilor deja începute şi finanţarea doar a acelor investiţii care sunt viabile;
6. În acelaşi timp, Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 50/2010 trebuie să ducă la protejarea drepturilor consumatorilor şi îmbunătăţirea transparenţei în sistemul de creditare bancară a populaţiei, asigurând un echilibru în legătură cu nevoia de stabilitate în sistemului financiar, pe baza garantării că Directiva Europeană 48/2008/CE este respectată;
7. Şi, în sfârşit, avem nevoie de un sistem fiscal predictibil.

Acestea sunt condiţii esenţiale pentru ca România să poată finaliza cu succes acordul cu Fondul Monetar Internaţional, Uniunea Europeană şi Banca Mondială.

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Dacă acest acord cu Fondul Monetar Internaţional, Uniunea Europeană şi Banca Mondială se finalizează cu succes, atunci, România îşi poate redobândi credibilitatea pe pieţele financiare şi, în acelaşi timp, poate redeveni atractivă pentru investitiţiile străine directe. Finalizarea acestui acord ar marca începutul ieşirii României din criză.

În mod normal, aceasta ar trebui să creeze punţi de dialog politic care să se constituie pentru cetăţean ca o bază solidă pentru renaşterea speranţei. Speranţa că România poate ieşi din criză începând cu anul 2011. Speranţa că România se poate reînscrie pe o traiectorie a creşterii economice.

Trebuie să ştiţi că ratarea ducerii la capăt a acordului cu Fondul Monetar Internaţional, Uniunea Europeană şi Banca Mondială duce la deprecierea masivă a credibilităţii ţării pe pieţele financiare, duce la finanţarea extrem de scumpă a deficitelor şi, de asemenea, duce la riscul de a nu fi în măsură să facem plăţile prevăzute în bugetul de stat.

După părerea mea mediul politic naţional s-a deteriorat sensibil în ultima lună, ceea ce creează premisele nedorite ale îndepărtării - cu consecinţe grave - de obiectivul încheierii cu succes a acestui acordului.

Drumul pe care se va merge rămâne la latitudinea dumneavoastră, a partidelor pe care le reprezentaţi. Prin acţiunea dumneavoastră, România poate merge către mai bine sau către mai rău. Decizia este în mâinile dumneavoastră.

Practic, timpul în care trebuie să fie legiferate actele normative ce condiţionează finalizarea acordului de finanţare cu Fondul Monetar Internaţional, Uniunea Europeană şi Banca Mondială este de numai 30, maxim 45 de zile. Nicio altă soluţie politică, decât un moratoriu care să vizeze deblocarea legiferării priorităţilor din acord, nu este viabilă. De aceea insist ca partidele parlamentare să realizeze acest moratoriu, pe termen limitat, în interes naţional, prin deblocarea activităţii celor două Camere.

Doamnelor şi domnilor,

Aş dori doar să reflectaţi la priorităţile legislative pentru finalul actualei sesiuni parlamentare şi la opţiunile politice care ni se deschid în faţă, cu avantajele şi dezavantajele lor, şi să faceţi o alegere. Orice amânare a deciziei curge în defavoarea noastră.

Guvernul şi partidele din Parlament pot îmbunătăţi rapid condiţiile pentru a se reveni la normal sau, la fel de rapid, pot înrăutăţi situaţia României. Miza este credibilitatea externă şi ieşirea din criză, ca bază pentru reluarea creşterii economice în condiţiile unei crize economice globale care încă nu s-a sfârşit.

Am încredere în înţelepciunea dumneavoastră şi vă asigur că odată ce ne vom îndeplini obiectivele celor 45 de zile, economia României se va înscrie pe drumul cel bun. Sper ca veţi lua decizia corectă. În acelaşi timp, ca om politic cu experienţă, vă pot spune că românii îi vor aprecia pe aceia care se vor bate cu criza şi nu pe aceia care se ascund de efectele măsurilor anticriză. Vă mulţumesc mult.
Departamentul de Comunicare Publică

09 Noiembrie 2010

Ei bine, discursul preşedintelui este extrem de echilibrat şi de bine venit. Din păcate acest discurs nu mai este astăzi, nici un pic, credibil. Personal mi-a plăcut conceptul unor... "moratorii". Este o chestiune de înaltă ţinută poetică. La bază, moratoriul este un termen care se învaţă pe la facultatea de drept sau pe la ASE.


MORATÓRIU, -IE, moratorii, s. n., adj. 1. S. n. Amânare pe o anumită perioadă a plăţii datoriilor unui debitor, acordată de o instantă judecătorească înainte sau după ajungerea lui în stare de faliment; amânare a plătii datoriilor publice și particulare scadente, stabilită prin lege, pe un anumit timp. 2. Adj. Care ţine de moratoriu (1), privitor la un moratoriu; care acordă un termen de plată (amânat). ◊ Dobânzi moratorii = dobânzile pe care urmează să le plătească cineva de la data acordării moratoriului până la achitarea datoriilor. Daune moratorii = despăgubiri care se acordă creditorului în caz de întârziere de plată a unei obligaţii și care se calculează din momentul trimiterii somaţiei. – Din it. moratorio, lat. moratorium, germ. Moratorium.

Domnul preşedinte foloseşte acest cuvânt, "moratoriu", cu sensul unui acord de tipul "încetării temporare a focului" pe timp de război.

Cuvântul moratoriu îşi are rădăcina în latinescul "mora" ce s-ar putea traduce prin perioadă de timp sau întârziere.

Mora este însă legată de poezie, că nu degeaba am pus eu acel titlul de mai sus, ceva mai mult decât folosirea poetică a cuvântului. În cartea "Bazele metrice ale poeziei ebraice" scrisă de Isaacs Elcanon, mora este definită astfel (traducere aproximativă...):
În metrica sanscrită o silabă grea este considerată a fi egală cu două morae (pluralul de la mora) şi o silabă uşoară este considerată a fi egală cu o mora.

Nu sunt de acord cu cei care spun că acest cuvânt, moratoriu, "nu se potriveşte". Din punctul de vedere al dreptului, moratoriul unei prevederi legale reprezintă încetarea, pe o anumită perioadă de timp, a acţiunii legii. De exemplu, ai voie să pescuieşti şi să vânezi, dar... există o delimitare între sezonul de vânătoare şi pescuit, pe de o parte, şi perioada când pescuitul şi vânatul este prohibit, perioada de moratoriu. Moratoriul poate fi aplicat oricărui acţiuni.

Un caz recent de moratoriu este cel din Statele Unite, instituit pe data de 30 mai 2010, "moratorium on all deepwater offshore drilling on the Outer Continental Shelf", pe o perioadă de 6 luni.

Sigur, "războiul politic" este un pic altfel decât aplicarea legii, are o altă rigoare principială... totuşi termenul este folosit în înţelesul lui şi nu fără cunoaşterea termenului, în eroare.

Cam atât, pentru că risc să fiu prea lung pentru a mai citi cineva...