COMUNICAT DE PRESĂ
(23 martie 2009)
REF: Declaraţia de presă a preşedintelui României, Traian Băsescu, în Republica Austria
Preşedintele României, Traian Băsescu, efectuează luni, 23 martie a.c., o vizită oficială în Republica Austria. În cadrul vizitei oficiale, şeful statului român s-a întâlnit cu omologul său, Heinz Fischer. La finalul convorbirilor oficiale, cei doi şefi de stat au susţinut o conferinţă comună de presă. Vă prezentăm textul declaraţiei de presă suţinută de şeful statului român:„Vă mulţumesc domnule Preşedinte pentru invitaţia, dar şi pentru onoarea pe care mi-aţi făcut-o de a mă primi la Viena, într-o vizită oficială. De asemenea, ţin să vă mulţumesc, încă o dată, pentru atenţia pe care mi-aţi dat-o când am fost internat în spital la Viena. Îmi aduc aminte cu multă plăcere vizita dumneavoastră la Bucureşti. Astăzi am posibilitatea să vă întorc această vizită şi am făcut-o cu multă plăcere şi cu sentimentul că ne onorează vizita la Viena.
Domnul Preşedinte a prezentat deja principalele subiecte în discuţie. Aş pune un accent pe importanţa pe care o dăm relaţiei economice şi politice cu Austria. Aş spune un accent în plus pe importanţa pe care o dăm relaţiei bilaterale cu Austria, atât în zona economică, dar şi în zona politică. Vizând zona economică este clar că o ţară care are peste 12 miliarde de euro investiţi în România nu poate să nu dea atenţie acestor investiţii. Austria este al doilea investitor în economia românească şi un investitor pe care-l regăsim în industria bancară, în industria asigurărilor şi în economia reală. Criza economică, în mod categoric, poate afecta în viitor şi interesele austriece, nu numai interesele româneşti în economia românească. De aceea împreună trebuie să găsim soluţii de trecere cu dificultăţi diminuate la maxim de această perioadă dificilă. Ce vreau să ştiţi este că în momentul de faţă sistemul bancar, implicit băncile austriece care au filiale în România, sunt solide. Ceea ce noi propunem partenerilor noştri nu este să ne îngrijorăm de situaţia actuală a băncilor, ci să privim la eventualele riscuri în viitor dacă situaţia economică globală va continua să se deprecieze. Şi acesta este subiectul de fond al discuţiei noastre. Repet, băncile care au filiale în România - şi cu o menţiune directă pentru băncile austriece din România - sunt solide. Toate sunt în parametri de siguranţă şi prudenţialitate. Dar trebuie să privim către viitor pentru a nu ajunge la un moment dat într-o situaţie dificilă. Trebuie să putem anticipa. Trebuie să plecăm de pe postamentul unei realităţi care se poate deprecia. Şi ceea ce vedem în Europa nu ne lasă dubii. Situaţia economică nu a ajuns încă la nivelul cel mai scăzut al perspectivelor sale, deci nu avem de discutat decât despre prudenţă şi grijă. Este în interesul ambelor părţi, şi România şi Austria şi bănci româneşti şi bănci austriece, să fim prudenţi. Prezenţa celor doi guvernatori este, după părerea mea, un semn de înţelepciune.
Aş mai spune câteva cuvinte despre Republica Moldova şi despre Serbia. Am discutat împreună şi am ajuns la o concluzie comună legată de Serbia şi anume că această ţară trebuie să-şi primească perspectiva europeană şi cel puţin punctul de vedere exprimat de România este că Serbia are nevoie, dar şi are dreptul să aspire la un acord de asociere cu Uniunea Europeană.
Cum de asemenea, subiect de discuţie - aici menţionez ceea ce a menţionat mai puţin domnul Preşedinte, deci nu fac o trecere a tuturor subiectelor ce am discutat - a fost subiectul Moldova, care pentru români este nu numai un subiect politic, dar este şi un subiect care ne face trimiteri la propria noastră istorie. Suntem două ţări cu popoare care vorbesc aceeaşi limbă, au aceeaşi cultură şi România este un susţinător fără rezerve al avansului către Uniunea Europeană al Republicii Moldova.
O singură menţiune aş mai face, legată de Dunăre pe care am evocat-o într-un parteneriat pe care l-am pornit deja cu mai mult de un an în urmă, România şi Austria să promoveze Dunărea ca o alternativă de transport care face foarte vizibilă o politică europeană de diminuare a poluării pe care o generează mijloacele de transport rutier. Pentru a fi foarte credibil din acest punct de vedere trebuie să recunoaştem că ar trebui dată mai multă atenţie capacităţii de preluare la transport a Dunării pentru diminuarea poluării generată de transportul rutier, dar nu numai atât. Dunărea are un extraordinar potenţial turistic. Cu un monument al naturii cum este Delta Dunării ea poate fi extrem de interesantă pentru turiştii din ţările riverane. Şi, slavă Domnului, Dunărea trece prin jumătate din Europa. Dar, în acelaşi timp, pentru a privi la perspectiva reală a transportului pe apă în Europa trebuie să vorbim şi despre nevoia de a declanşa discuţii, negocieri la nivel european pentru armonizarea regulilor Dunării şi a regulilor Rinului în aşa fel încât navigaţia să fie posibilă de la Marea Nordului la Marea Neagră şi invers. Vă mulţumesc. ”
Întrebare: /.../
Preşedintele Traian Băsescu: Vă mulţumesc pentru întrebare. Aş vrea să înţelegeţi foarte bine, două lucruri: în primul rând consideraţi ca voi avea o reacţie a unui preşedinte al unui stat european cu privire la eventuale afirmaţii că Europa nu face suficient pentru a lupta împotriva crizei. A fost o astfel de afirmaţie şi pot să vă spun că este greşită afirmaţia.
Europa şi-a luat toate măsurile pentru ca statele din interiorul Uniunii Europene să poată să apeleze la sprijinul european şi nu numai statele din interiorul Uniunii Europene. În ceea ce priveşte aprecierea României cu privire la ce a făcut Europa, vă dau câteva cifre, pentru că în afara cifrelor orice poate fi suspectat. Deci, Uniunea Europeană a pus la dispoziţia tuturor statelor, utilizatorii principali fiind statele din Uniunea Europeană, din zona estică, să spunem ultimii intraţi în Uniunea Europeană, 25 de miliarde de euro. În acest moment acest fond nu este epuizat dimpotrivă mai sunt resurse de circa 10 miliarde, iar la ultimul Consiliu s-a stabilit creşterea cu încă 25 de miliarde de euro a acestui fond la care pot apela statele membre. Mai mult decât atât, la ultimul Consiliu, s-a stabilit ca Uniunea Europeană să contribuie cu încă 75 de miliarde la finanţarea acţiunilor Fondului Monetar Internaţional. Atâta timp cât resursele Uniunii nu sunt epuizate, dimpotrivă, au fost mărite, eu ca şef al unui stat european care apelează la aceste surse de finaţare nu vă pot spune decât că Europa şi-a făcut datoria faţă de statele membre şi, sunt convins, şi-o va face în continuare.
În ceea ce priveşte România, însă, aş vrea să fac o precizare: probabil nimeni nu a putut remarca până în prezent o alertă cu privire la România, în afară de două agenţii de rating care au downgradat România, o a treia agenţie, Moodys, care menţine investment grade-ul pentru România şi chiar l-a confirmat zilele trecute. Eroarea care se poate face este să priveşti la regiune şi nu la fiecare ţară în parte. Deci, România nu apelează la un împrumut pentru că se află într-o stare în care să trebuiască să fie salvată. România îşi ia măsuri preventive, pentru că anticipăm o depreciere, în lunile următoare, a situaţiei economice, la nivel global - şi ne referim la Europa, în primul rând - şi atunci am constatat că nu am putea fi un foarte bun partener al băncilor cărora le cerem să aibă un anumit comportament pe piaţa românească dacă noi înşine nu ne-am crea o resursă pentru a elibera banii băncilor din diversele zone unde sunt angajaţi, zone, să spunem, guvernamentale, ca rezervă în Banca Naţională sau bani pe care îi atrage Ministerul de Finanţe. Şi atunci am preferat să punem pe economia românească această centură de siguranţă în care să autonomizăm, în raport cu bugetul de stat, activitatea băncilor comerciale, să asigurăm sursele deficitare ale bugetului de stat dintr-un credit, iar pe de altă parte Banca Naţională să nu mai utilizeze un volum foarte mare din banii băncilor comerciale ca rezervă a Băncii Naţionale. Din acest motiv am angajat împrumutul, veţi vedea şi - pentru că va fi public Acordul României sau Scrisoarea din intenţie a României către Fond - veţi vedea că avem condiţii care nici pe departe nu pun sub semnul întrebării solvabilitatea României în perioada următoare.
A fost un răspuns mai lung, dar am vrut să nu las foarte multe semne de întrebare printr-un răspuns foarte scurt. Şi eu vă mulţumesc.
Întrebare: /.../
Preşedintele Traian Băsescu: Vă dau o cifră care, zic eu, poate fi un element prin care să înţelegeţi; în România nicio bancă nu a avut nevoie să primească bani de la bugetul de stat. Profitul înregistrat de băncile străine care lucrează pe piaţa românească, şi Austria are trei bănci, profitul anului trecut a fost de 1, 4 miliarde de euro, deci nu avem bănci în dificultate. Ceea ce încercăm noi să prefigurăm împreună, având în vedere că băncile austriece deţin peste 30 la sută din piaţa românească, sau societăţile de asigurări austriece deţin aproape 40 la sută din piaţa românească de asigurări, ceea ce încercăm să prefigurăm împreună este: cum construim un parteneriat între stat, guvern, bănci şi societăţi comerciale pentru ca o eventuală depreciere a situaţiei economice în Europa să nu afecteze evoluţiile economice din România decât în măsura în care nu avem ce să facem; ca, spre exemplu, contracţia pieţelor pe care România exportă - nu avem ce să le facem nici noi, nici băncile austriece, nici societăţile de asigurări austriece şi nici investitorii austrieci nu pot să creeze pieţe noi pentru produsele româneşti care se exportă, iar acolo unde s-au contractat pieţe, datorită recesiunii, nu avem ce să facem decât să încercăm măsuri interne şi să avem grijă ca societăţile care au fost afectate de reducerea consistentă a exporturilor să poată să-şi plătească creditele către bănci - să nu intre în situaţia în care să afecteze băncile, pe fond asta discutăm. O concluzie la întrebarea dumneavoastră: vorbim despre un parteneriat Guvernul României - băncile care lucrează în economia românească şi societăţi comerciale, un parteneriat care să îi sprijine pe toţi.
Întrebare: /.../
Preşedintele Traian Băsescu: Aş vrea să vă corectez. România nu a solicitat un pachet de ajutor. Deci, nu suntem în situaţia în care au fost sau poate vor fi alte ţări, care în ultima clipă solicită sume de la instituţii internaţionale pentru a se salva. O să vă spun un lucru care poate vă surprinde. Noi acţionăm preventiv, pentru a porni de la ce s-ar putea întâmpla mai rău în evoluţia globală a economiei. Poate chiar exagerăm puţin riscurile, dar facem acest lucru pentru că vrem ca România în ansamblu, fie că discutăm despre stat, fie că discutăm despre bănci, fie că discutăm despre societăţi comerciale, vrem să fie pregătită pentru momentul la care relansarea economică se va produce. Noi nu discutăm acum cu Fondul Monetar Internaţional şi cu Uniunea Europeană pentru un ajutor pentru că mâine nu ştiu ce se întâmplă cu economia românească. Noi discutăm, în primul rând, un acord pe doi ani, până în primăvara anului 2011. Explicam conţinutul acordului, care nu are nimic din formulări care să alerteze, ci, dimpotrivă, totul este preventiv, acţiune preventivă, acţiune de comformitate. Şi, într-adevăr, un obiectiv major de urmărit prin acest împrumut a fost să lăsăm la dispoziţia societăţilor comerciale şi a băncilor resursele de care acestea dispun şi ca bugetul de stat să fie cel care să dreneze aceste resurse. Şi atunci am recurs la împrumut.
O să vă rog să îmi permiteţi o precizare – România nu apelează la nicio finanţare bilaterală. Utilizăm doar fondurile care există la nivelul Uniunii Europene şi la nivelul Fondului Monetar Internaţional.”
Departamentul de Comunicare Publică
23 Martie 2009
(sursa: http://www.presidency.ro)
No comments:
Post a Comment