Cuvântul care îndobitoceşte

---

REALITATEA.NET - T. Băsescu: Nu putem trece peste criză fără un împrumut - ASCULTĂ INTERVIUL COMPLET
(sursa: http://www.realitatea.net/audio_692172_t--basescu--nu-putem-trece-peste-criza-fara-un-imprumut---asculta-interviul-complet_473776.html)

Declaraţia de presă a primului-ministru Emil Boc la finalul şedinţei de Guvern


Emil Boc: Voi fi foarte scurt având în vedere că la ora 20.00 vom avea o întâlnire cu reprezentanţii Comisiei Europene şi ai Fondului Monetar Internaţional, întâlnire politică a Coaliţiei.
Aş vrea să mă refer la două subiecte.
În primul rând, astăzi am adoptat în Guvern proiectul de lege care vizează ratificarea Acordului de stand-by de împrumut cu FMI. Acest proiect urmează să fie trimis spre aprobare la Parlament. Cu această ocazie, foarte pe scurt, vreau să fac următoarea precizare şi colegul meu, ministrul Finanţelor o să vă detalieze acest subiect.
Este vorba de împrumutul de 13 miliarde de euro pe care România l-a contractat de la FMI, împrumut care, în integralitate, merge la Banca Naţională a României, pentru consolidarea rezervelor valutare ale ţării. Şi, aici, aş vrea ca toţi să înţeleagă un lucru foarte simplu: aceşti bani nu ajung la ministerul Finanţelor sau la vreun ministru al Guvernului României. Aceştia bani nu sunt utilizaţi pentru proiecte de infrastructură, cheltuieli de personal sau altceva. Pur şi simplu, aceşti bani nu sunt văzuţi de către ministerul Finanţelor sau de către Guvernul României. Ei merg doar la BNR, pentru consolidarea rezervelor valutare, astfel încât BNR să poată diminua rezervele minime obligatorii – de la 40% cât sunt acum - spre 3%, când vom ajunge să aderăm la moneda euro pentru a îndeplini această cerinţă.
Cu alte cuvinte, şi returnarea împrumutului îi aparţine BNR. Şi vreau să fiu iarăşi foarte clar: Nici un român nu plăteşte nici un cent, nici leuţ dobândă pentru banii pe care îi returnează BNR la FMI, pentru că tot BNR îi împrumută pentru consolidarea rezervelor valutare ale ţării, în condiţiile în care ei îşi diminuează rezervele minime obligatorii. Au această sumă de bani să compenseze rezervele valutare şi tot ei, evident, în aceste condiţii, returnează banii către FMI.
Tot ceea ce ia Guvernul din cei 20 de miliarde de euro despre care s-a vorbit este suma de 5 miliarde de euro. Aceşti bani vin de la Comisia Europeană în diverse tranşe şi prima tranşă de 1,5 miliarde dec euro a ajuns în România. Mai urmează să primim pe parcursul celor doi ani încă 3,5 miliarde de euro. Aceşti bani sunt utilizaţi de către Guvernul României pentru lucrări de infrastructură, pentru susţinerea deficitului bugetar, potrivit aprobării Parlamentului. Aceşti bani îi returnează, deci, ministerul Finanţelor în doi ani de zile: 5 miliarde de euro.
Restul de 2 miliarde până la 20 sunt bani care au mers la bănci pentru a putea să acorde credite şi care nu reprezintă, repet, o datorie directă a statului român.
De aceea, lămuresc încă o dată toate aceste detalii ca să se ştie. Guvernul României, din tot acest împrumut are acces la 5 miliarde de euro de la Comisia Europeană, din care am primit 1,5 miliarde şi vom primi şi restul.
În privinţa negocierilor şi a acordului cu CE şi FMI, ceea ce este important este că România, până la data de 1 iulie, adică după primul semestru al anului, şi-a respectat angajamentele de natură fiscală şi bugetară aşa cum au fost ele stabilite, iar deficitul bugetar agreat cu Fondul şi Comisia a fost respectat pe primele şase luni ale anului, urmând acum să discutăm în noul context economic datele economice.
Al doilea subiect pe care vreau să îl ating este cel legat de reformele structurale pe care Guvernul trebuie să le realizeze. Am spus încă de prima dată când am ajuns la acest microfon la Palatul Victoria că actualul Guvern al României, care are la bază o Coaliţie extrem de puternică - cel puţin teoretic - în Parlament, dacă nu face reformele structurale care nu au fost făcute în ultimii 20 de ani sau reforme pe care nimeni nu a avut curajul să le facă, acest Guvern nu-şi justifică existenţa.
Am început cu justiţia şi 2 din cele 4 coduri sunt adoptate şi publicate în Monitorul Oficial. Celelalte două sunt în acest moment în dezbatere la Parlament şi urmează ca ele să fie aprobate în perioada următoare. Avem de continuat aceste reforme structurale pe care acest Guvern, repet, s-a angajat că le face. Dacă nu, nu are nici un rost să-şi mai continue activitatea şi aici mă refer la următoarele reforme structurale:
Legea salarizării unice: Am dat termen 14 august forma finală a proiectului de lege trebuie prezentată pe masa Guvernului astfel încât, din acel moment, în orice secundă, să fie pregătit pentru o discuţie cu Parlamentul cu privire la forma de adoptare. Personal, optez pentru angajarea răspunderii. Consider că o asemenea lege atât de importantă cum este cea a salarizării unice nu poate fi adoptată prin alte mijloace decât cu un mijloc instituţional al angajării răspunderii în faţa Parlamentului având în vedere că şi în acordul cu CE şi FMI avem termenul de 30 octombrie pentru adoptarea acestei legi. Or, parcurgerea procedurii în ambele Camere ale Parlamentului ar putea conduce la neîndeplinirea acestui obiectiv.
În al doilea rând, reforma sistemul educaţional. Încă de săptămâna trecută am dat termen, 14 august, ca ministrul educaţiei să prezinte la Guvern, legile educaţiei având ca suport central de analiză, pachetul de legi Miclea, discutat şi prezentat, unul care răspunde nevoilor educaţiei româneşti. Urmând ca în această perioadă ministrul educaţiei să vină cu precizările necesare şi să îl avem pregătit pentru a putea fi angajată răspunderea.
În al treilea rând mă refer la reforma agenţiilor şi a structurilor guvernamentale, proces care a intrat în linie dreaptă. Vreau să vă spun că astăzi am avut, iarăşi, peste două ore de discuţii cu privire la reforma agenţiilor. Pot să vă spun că ceea ce am convenit, punctual pe agenţii dar şi la nivel conceptual ca pentru unele agenţii să aplicăm desfiinţarea prin trecerea lor în structura ministerelor, pentru altele, comasarea unor agenţii într-o formă riguroasă prin preluarea a unei structuri, a două sau trei structuri existente în momentul de faţă. În privinţa altora care vor rămâne fie că sunt cerute de raporturile cu Uniunea Europeană, fie că sunt indispensabile funcţionării statului, acolo vom opera reduceri fie de salarii fie de personal, în funcţie de specific. Vreau să vă spun că există agenţii guvernamentale unde nu se simte nici un fel de criză, în aceste agenţii. Avem agenţii unde salariul conducătorului auto este de 41 de milioane de lei, în agenţii din România. Există încă agenţii unde salariile unor directori, nu mă refer la şeful agenţiei a cărui salariu a fost redus la 48 de milioane de lei vechi, la alţi directori din sistem unde avem salarii de 176 de milioane de lei vechi. Aici, vreau să vă asigur că vom lua acele decizii pentru ca şi aici lucrurile să fie aduse sub control iar salarizarea să fie decentă pe măsura muncii pe care o prestează. E vorba în esenţă de acele agenţii care practic prestează servicii, fiind cu statut de monopol. Nu mai există un alt oficiu, un alt Inspectorat de Stat în Construcţii sau altă Agenţie de Cadastru de exemplu. Sunt singure autorităţi, care pun taxe prin lege, ele le încasează, ele le cheltuiesc. Aici, va trebuie să găsim o formulă şi juriştii lucrează la acest mecanism pentru ca veniturile acestor structuri guvernamentale să se facă venit la bugetul de stat, după care ei să primească pentru plata salariilor, ca toţii ceilalţi bugetari ai statului, salarii corespunzătoare, decente şi care să respecte cadrul legal. Salariile se negociază. Nu există un regim aplicabil printr-o lege naţională, sunt lăsate la nivel de negociere între Consiliul de Administraţie şi conducere şi de aici s-a ajuns la situaţii în care chiar dacă noi am impus anumite măsuri de austeritate, în interiorul unor structuri, acest lucru nu s-a materializat. Vom merge şi aici până la capăt cu o asemenea decizie. Vreau însă să ştiţi că nu este foarte uşor, din punct de vedere legal, pentru că sunt contracte colective de muncă încheiate şi care prevăd o sumedenie de bonusuri, prime şi c are trebuie să fie rediscutate în cadrul legal şi ca toţi, practic, să fie readuşi la un numitor comun al utilizării eficiente a banului public. Pentru aceasta eu, vineri, sâmbătă şi duminică mă voi întâlni punctual cu fiecare ministru care are în subordine structuri şi agenţii şi vom discuta în detaliu fiecare agenţie, fiecare structură pentru a reglementa cadrul legal, evident cu asistenţa Ministerului Finanţelor, a Ministerului de Justiţie, astfel încât pe 14 august să avem finalizat acest proiect de lege care va viza reformarea şi restructurarea tuturor agenţiilor Unele sunt înfiinţate prin hotărârii de guvern, prin ordonanţe de urgenţă, prin ordonanţe simple, altele prin legi. Practic va trebuie să fie un singur act normativ care reglementează funcţionarea şi reorganizarea tuturor acestor agenţii, după care vom lua decizia promovării lui la Parlament. De asemenea pe componenta descentralizării am decis astăzi ca până în data de 15 septembrie, Ministerul Finanţelor, M.A.I împreună cu Ministerul Muncii şi Ministerul Justiţiei să pregătească standardele de cost pentru administraţia publică. Adică ce observăm, că dacă există unele reduceri ale cheltuielilor cu personal la nivel central nu acelaşi lucru s-a întâmplat peste tot în ţară, la foarte multe structuri administrative sau structuri autofinanţate din bugete locale sau şi bugete locale şi finanţare proprie, iar acolo criza încă nu a ajuns şi nu i-a atins cu nici un leuţ. Aici trebuie să stabilim standardul de cost în felul următor: o primărie până la 1.000 de locuitori, ce personal obligatoriu trebuie să aibă, şi pe care statul se obligă să-l plătească. De aici încolo, dacă tu vrei să îţi mai angajezi în plus – am văzut azi că cineva şi-a angajat soacra sau pe nu ştiu cine – îţi angajezi pe banii tăi personali sau, dacă ai resurse suplimentare, foarte bine, dar nu pe banii – repet, ai bugetului de stat sau pe banii publici, în esenţă; primării până la 10.000 de locuitori, până la 20.000 de locuitori, la 50.000, la 100.000, la 300.000 – pentru fiecare vom stabili standardul de cost, adică ceea ce statul consideră că este optim pentru funcţionare şi este absolut necesar să existe. De acolo încolo, cei în cauză trebuie să ia decizia: au resurse suplimentare, evident pot să-şi angajeze, nu au resurse – rămân în ceea ce statul se obligă să asigure ca şi funcţionalitate. Din nefericire, timp de 20 ani, s-a scăpat de sub control acest fenomen, iar astăzi suntem în următoarea situaţie: sunt primării, sunt consilii judeţene care au o lipsă de personal, pentru că au fost decenţi şi nu şi-au angajat în decursul timpului foarte multe persoane, iar acum o duc foarte greu pentru că sunt suspendate funcţiile din administraţia publică. În acest timp sunt alte structuri administrative foarte umflate, şi care se nu justifică să aibă un număr atât de mare. Din din cauza acelora care au fost şi sunt supradimensionaţi, suferă aceia care sunt subdimensionaţi şi ar avea nevoie pentru funcţionarea serviciilor. În primul rând, trebuie utilizat acest echilibru al utilizării corecte a banului public. Evident că acest lucru va fi unul foarte tăios. Nu va fi uşor. Va trezi foarte multe nemulţumiri. Dar acest guvern nu este aici la Palatul Victoria să facă pe plac la toată lumea. Este aici să ia acele decizii pentru România, chiar dacă vor fi mai exigente şi mai dure, dar care vor repune lucrurile în ordine, acolo unde ele au fost scăpate de sub control timp de 20 de ani şi cu brio acele reforme la care nu avut curajul alţii să se apropie şi să ia decizii în acest sens.
Şi ultima decizie, ca până în 1 septembrie să avem prima formă a bugetului de stat pe anul 2010, prezentat în Guvern în primă lectură, astfel încât în luna octombrie să poată fi înaintat spre dezbatere la Parlament potrivit legii. Asta înseamnă să ne respectăm angajamentele legale, potrivit obiectivelor stabilite.

Emitent: Guvernul Romaniei – Biroul de presa

Data: 29.07.2009

(sursa: http://www.guv.ro/declaratia-de-presa-a-primului-ministru-emil-boc-la-finalul-sedintei-de-guvern__l1a106127.html)

Uneori, când mănânci îngheţată sau ceva foarte rece, ai o puternică durere de cap de la răcoarea răspândită în oasele craniului. Cam aşa simt şi eu când aud astfel de discursuri.