N-a ţinut

---

Nu am exact textul care a ajuns la CCR. Dacă fac rost, îl adaug.

Ce s-a lăsat să se înţeleagă la TV:

Din LEGEA Nr.47/1992[*] privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, am reţinut.
Art.10. – (1) Curtea Constituţională poate fi sesizată în cazurile expres prevăzute de art.146 din Constituţie, republicată, sau de legea sa organică

Din Constituţie am reţinut:
ARTICOLUL 146
Curtea Constituţională are următoarele atribuţii:
e) soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice, la cererea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a primului-ministru sau a preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii;

Şi acum, care ar fi conflictul?
Tot din Constituţie…
ARTICOLUL 113 – Motiunea de cenzura
(4) Daca motiunea de cenzura a fost respinsa, deputatii si senatorii care au semnat-o nu mai pot initia, in aceeasi sesiune, o noua motiune de cenzura, cu exceptia cazului in care Guvernul isi angajeaza raspunderea potrivit articolului 114.

Discuţia este deci în jurul motivului precedentelor moţiuni de cenzură dacă au fost potrivite articolului 114 sau nu. Eu cel puţin aşa am înţeles toată tărăşenia. Bănuiesc că se poate verifica cu uşurinţă, pentru că, în cazul în care o moţiune este depusă “potrivit articolului 114″, trebuie să aibă specificat acest lucru în preambulul ei. Cred că este singurul lucru pe care trebuia să-l verifice CCR.

Ei bine CCR ignoră "conflictul" între părerea Guvernului şi a Parlamentului şi nu face referire la semnătura de iniţiere a moţiunii, ci direct la moţiune, unde evident că judecătorii CCR nu ar avea nici o treabă.

12 octombrie 2009

COMUNICAT DE PRESĂ

În şedinţa din data de 12 octombrie 2009 Curtea Constituţională a examinat sesizarea grupurilor parlamentare ale Partidului Democrat - Liberal pentru constatarea neconstituţionalităţii moţiunii de cenzură cu titlul "11 împotriva României" iniţiată de 123 de deputaţi şi senatori ai grupurilor parlamentare ale PNL, UDMR şi PSD + PC.

În urma deliberării, Curtea Constituţională a constatat următoarele:

1. Atribuţiile Curţii Constituţionale sunt prevăzute în art.146 din Constituţia României şi în art. 11 din Legea nr.47/1992, după cum urmează:
a) se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor, înainte de promulgarea acestora, la sesizarea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a Guvernului, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Avocatului Poporului, a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori, precum şi, din oficiu, asupra iniţiativelor de revizuire a Constituţiei;
b) se pronunţă asupra constituţionalităţii tratatelor sau altor acorduri internaţionale, la sesizarea unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori;
c) se pronunţă asupra constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului, la sesizarea unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a unui grup parlamentar sau a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori;
d) hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi ordonanţele, ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial; excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată şi direct de Avocatul Poporului;
e) soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice, la cererea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a primului-ministru sau a preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii;
f) veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României şi confirmă rezultatele sufragiului;
g) constată existenţa împrejurărilor care justifică interimatul în exercitarea funcţiei de Preşedinte al României şi comunică cele constatate Parlamentului şi Guvernului;
h) dă aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din funcţie a Preşedintelui României;
i) veghează la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia;
j) verifică îndeplinirea condiţiilor pentru exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni;
k) hotărăşte asupra contestaţiilor care au ca obiect constituţionalitatea unui partid politic;
l) îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de legea organică a Curţii.

2. Competenţa Curţii Constituţionale este reglementată limitativ, Curtea nefiind abilitată să îndeplinească alte atribuţii decât cele stabilite prin Constituţie şi prin legea sa de organizare şi funcţionare. Controlul constituţionalităţii moţiunilor de cenzură nu intră în atribuţiile Curţii Constituţionale.

3. Prevederile art. 146 lit.c) din Constituţie şi ale art. 11 lit.c) şi art. 27 - 28 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, invocate de autorii sesizării de neconstituţionalitate în susţinerea sesizării, nu justifică exercitarea de către Curtea Constituţională a controlului constituţionalităţii moţiunilor de cenzură, deoarece textele menţionate se referă explicit la controlul asupra regulamentelor Parlamentului şi nu asupra actelor juridice de aplicare a acestora.

Pentru aceste considerente, cu unanimitate de voturi, Curtea Constituţională a respins ca inadmisibilă sesizarea.

Decizia este definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

BIROUL DE PRESĂ AL CURŢII CONSTITUŢIONALE

(sursa: http://www.ccr.ro/default.aspx?page=press/2009/12octombrie)