Preşedintele Traian Băsescu faultează (figurativ) Comisia Trilaterală, filiala România

---

Este bine ştiut (şi pentru mine chiar o adevărată obsesie) că domnul Mugur Isărescu este românul din Comisia Trilaterală.

Ei bine... Domnul preşedinte Traian Băsescu nu prea ne spune nouă cele ce le are de spus ca preşedinte, dar le spune ca "preşedinte" altora din spatele uşilor închise. Sau ceea ce spune este o minciunică deformatoare de realitate în scopul de a se da mare cu câte ştie domnia sa, sau preşedintele spune adevăruri ce nu ar trebui să depăşească spaţiul biroului domniei sale pentru că-l dă de gol pe maestrul Isărescu. Oricum ar fi, nou, românii de rând, suntem din rândul celor penetraţi ruşinos şi cu banii luaţi.

Episodul întâi.

Mugur Isarescu a reafirmat faptul ca tezaurul Bancii Nationale exista integral, dorind astfel sa combata zvonurile aparute in media potrivit carora Tezaurul a fost scos din tara. "Am chemat circa 20 de sefi de publicatii si i-am dus in sala cu Tezaurul, lasandu-i sa il atinga fizic si sa spuna "Este!", ca in poezia aceea. Eu inteleg ca oamenii se mai indoiesc uneori si ca nu cred intotdeauna ceea ce li se spune, dar zvonurile cum ca BNR ar fi scos Tezaurul din Romania sunt extrem de periculoase. Sigur ca o parte din aur il tinem la Banca Reglementelor Internationale, dar in subsolurile BNR sta foarte bine rezerva de aur din tara. Din pacate, spatiul este foarte mic acolo iar grupurile care pot intra sunt de maxim 10-15 persoane", a spus Isarescu, care a mai precizat ca aurul exista. "Tezaurul este acolo pentru a avea incredere intr-o tara si in moneda nationala", a mai explicat Guvernatorul.

(http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-7549859-video-guvernatorul-isarescu-tezaurul-exista-integral-subsolurile-bnr-zvonurile-cum-scos-aurul-din-tara-sunt-foarte-periculoase.htm)

Episodul al doilea.

Tezaurul românesc se află în siguranţă în subsolurile Băncii Naţionale, asigură guvernatorul BNR Mugur Isărescu

Un grup de 20 de persoane, şefi de publicaţii, intră în sala Tezaurului din incinta Băncii Naţionale a României, situată în aripa veche a sediului băncii centrale din strada Lipscani, undeva în subsolurile clădirii. Accesul se face trecând de o uşă metalică de câţiva metri, de grosimea unui om, care pare făcută acum 100 de ani.

Uşa se deschide cu chei, niciuna dintre ele nefiind în posesia guvernatorului BNR Mugur Isărescu. În jur sunt lingouri de aur de 12 kilograme pe care este inscripţionat numele BNR, majoritatea de producţie românească, monede şi "cocoşei" în săculeţi, aur mult, pus în stive, ca în filme. Asemenea lingouri sunt recunoscute oriunde în lume, fără alte teste de puritate. Norocoşii jurnalişti au văzut vinerea trecută doar o parte din Tezaurul BNR, e drept că cea mai importantă, care în total cântăreşte 103,7 tone de aur, potrivit datelor oficiale, ceea ce înseamnă o valoare de 3,372 miliarde euro.

În acelaşi timp, cealaltă parte a Tezaurului este depozitată în centre financiare internaţionale, la mari bănci. Paradoxal, rezerva BNR încape într-o cameră foarte mică, în care nu ar avea loc decât cel mult cinci persoane.

Isărescu a dezminţit zvonurile "Sigur că o parte din aur îl ţinem la Banca Reglementelor Internaţionale, dar în subsolurile BNR stă foarte bine rezerva de aur din ţară. Din păcate, spaţiul este foarte mic acolo iar grupurile care pot intra sunt de maximum 10-15 persoane", a spus ieri Mugur Isărescu, guvernatorul BNR. El a povestit joi şi de ce i-a invitat pe cei 20 de jurnalişti să vadă cu ochii lor aurul din rezerva Băncii Naţionale: a vrut astfel să dezmintă zvonurile din presă potrivit cărora Tezaurul ar fi fost scos din ţară.

Printre cei care l-au acuzat nu o data pe guvernator pe această temă a fost şi europarlamentarul Corneliu Vadim Tudor, care ieri l-a atacat din nou de la Bruxelles pe Mugur Isărescu. "Toma Necredinciosu', el nu a pus mâna să vadă că Isus are o gaură acolo? S-a schimbat ceva în comportamentul uman de la Biblie încoace? Nu, aşa că trebuie să vadă... Nouă ni se pare că e o prostie, vedem aurul în fiecare zi... Vine unul şi repetă şi atunci apare ideea că nu e acolo. Să-l pipăiţi, puneţi mâna pe el, dar să nu plecaţi cu el", a explicat Isărescu, întrebat de ce i-a chemat pe jurnalişti să pipăie aurul.

Tezaurul românesc se află în siguranţă în subsolurile Băncii Naţionale, asigură guvernatorul BNR Mugur Isărescu

Totuşi, simpla declaraţie a jurnaliştilor nu este suficientă. Dincolo de spusele lor există însă raportările pe care Banca Naţională le face lună de lună către diverse instituţii internaţionale. "Noi raportăm în fiecare lună aceste date la Banca Centrală Europeană, la FMI, la Banca Reglementelor Internaţionale. Iar aceste raportări sunt exacte: atât e la BNR, atât e în deplasare", explică pentru Gândul Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR Mugur Isărescu. Cu alte cuvinte, faptul că aurul României este în marile centre financiare ale lumii este cunoscut în acele instituţii.

INFO Gramul de aur, cu 22% mai valoros

Aurul a devenit foarte valoros de când a început criza, fiind considerat o investiţie sigură, un refugiu. Criza din zona euro l-a făcut cu atât mai dorit de investitorii îngrijoraţi de evoluţia monedei europene, care şi-au canalizat lichidităţile către metalul galben. Ieri, gramul de aur a fost cotat cu 129,0574 lei la BNR, în urcare cu 22,6% faţă de prima zi din 2010, câştig triplu prin comparaţie cu depozitele la termen în lei.
(http://www.gandul.info/news/buncarul-cu-aur-pazit-de-isarescu-fotografie-din-fort-knox-ul-romaniei-6528276)

Episodul al treilea.

Luat la rost de câţiva localnici din Roşia Montană, care i-au cerut să justifice stadiul în care a ajuns rezerva de aur a ţării, preşedintele Traian Băsescu le-a replicat, nervos, că aurul "s-a vândut ca să se dea pensii şi salarii".

"În 1989, în visteria ţării se aflau 296,5 tone de aur. Acum mai sunt 103 tone. Să-i întrebăm pe toţi care au fost la guvernare, să-l întrebăm pe domnul Mugur Isărescu, unde sunt 193,5 tone de aur?", s-a adresat un localnic din Roşia Montană şefului statului.

Extrem de nervos, acesta i-a replicat: "Pot să vă spun eu că s-au vândut! Da, s-au vândut ca să se dea pensii şi salarii!"

Într-o intervenţie la Realitatea TV, consilierul guvernatorului BNR Adrian Vasilescu a dezminţit spusele şefului statului. "După '89 şi până acum, România nu a vândut un gram de aur", a asigurat Vasilescu.

Apoi a explicat: "Discuţia pleacă de la o cifră inexactă. Că în '89 România ar fi avut peste 200 de tone de aur. România a avut cea mai mare rezervă de aur în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial: 240 de tone. După ce rezerva a fost readusă în BNR, am fost nevoiţi să vindem din rezerva de aur pentru a plăti datoriile de război. Pe urmă a mai fost cumpărat ceva aur. Ceauşescu, în vremea lui, a vândut şi el aur în contul datoriei externe. Pe urmă şi-a dat şi el seama că aurul este foarte important şi a mai cumpărat. În '89, România a intrat cu 60 de tone de aur, nu cu 295 de tone. De atunci, România a cumpărat continuu aur până în pragul anului 2000 şi s-a ajuns la rezerva de 104 tone aur. S-a mai dat ceva aur în baza unor hotărâri judecătoreşti pentru cei care au fost deposedaţi de comorile lor în mod abuziv înainte de '89. S-a ajuns la 103,7 tone, câte sunt acum. După '89 şi până acum, România nu a vândut un gram de aur."

Cât despre afirmaţia preşedintelui, cel puţin ciudată în acest context, Vasilescu a apreciat că a fost făcută în urma unei stări de nervi foare accentuată.

(http://webtv.realitatea.net/actual/basescu-aurul-s-a-vandut-pentru-pensii-si-salarii)


Ulterior, într-o intervenţie la Realitatea TV, consilierul prezidenţial Valeriu Turcan a susţinut că "s-a produs o confuzie şi preşedintele a fost imprecis în exprimare".

"Preşedintele ştia că, la un moment dat, România a avut peste 240 de tone de aur şi, în contextul discuţiilor de la Roşia Montană şi al cifrei vehiculate de unul dintre participanţi, s-a produs o confuzie, preşedintele plecând de la premisa de bună-credinţă a persoanei care a prezentat informaţia. În consecinţă, a fost vorba de o imprecizie în afirmaţia preşedintelui, imprecizie pe care domnia sa o regretă. A fost o discuţie într-un context aparte. La un moment dat s-a produs o confuzie şi preşedintele a fost imprecis în exprimare. Nu a fost vorba de o vânzare de aur în acest scop. Preşedintele m-a mandatat să vă precizez că regretă acea imprecizie de la Roşia Montană", a spus Turcan.

(http://webtv.realitatea.net/actual/turcan-despre-vanzarea-de-aur-s-a-produs-o-confuzie-si-presedintele-a-fost-imprecis-in-exprimare)

Domnule Turcan... om fi noi manipulabili, dar nici chiar aşa... Încercaţi altă manevră.

Ce a vrut efectiv să spună domnul Băsescu este prea puţin important spre deloc. Important este că a spus ceva ce trebuie rectificat atât de drastic şi asta pentru că cineva a filmat. Dacă nimeni nu filma şi nu apărea în presă, cu siguranţă că nici domnul Turcan nu mai spunea ce a vrut să spună preşedintele. Un adevărat preşedinte vorbeşte parcimonios şi cu cuvinte atent verificate de mulţii consilieri pe care îi are. Domnul preşedinte i-a dat "una tare la ţurloaie" domnului Isărescu şi, oricât ar mai încerca să o repare domnul Turcan şi domnul Vasilescu cu istoria interbelică, cineva ar trebui să penalizeze un preşedinte care face astfel de afirmaţii, mai ales dacă nu sunt adevărate. Repet, în cazul în care aceste afirmaţii nu ar fi fost dezvăluite, informaţia oferită celor care erau de faţă rămânea în forma filmată, adică se spunea că domnul Isărescu a vândut aurul pentru a-l da pe salarii şi pensii.

Îmi aduc aminte de un episod similar în care domnişoara Elena Băsescu spunea despre tatăl său că "ţigancă împuţită" nu e ceva de rău, pentru că-i spunea şi ei ţigăncuşă când era mică, sau aşa ceva.

Eu unul nu mai înghit minciuni cusute cu aţă albă, oricât le-ar înşira dl. Turcan ca pe mărgăritare.

Aş vrea să vânez nişte greşeli ale USL...

---

... numai că USL nu pare să mai facă nimic în ultima vreme. Mai sunt nişte voci timide care protestează colo şi colo, dar nu mai văd nici un fel de realizare, de orice fel. Liniştea nu este însă în acest caz "no news is good news". Eu mai aştept reînceperea activităţii parlamentare, dar pauza parlamentară nu ar trebui să însemne încetarea activităţii politice.

PS.
Încerc să fac un serviciu TNL. Pentru aceasta redau următorul dialog avut cu dl. Varujan Vosganian.

VarujanVosganian says:

August 29, 2011 la 10:02 pm

@ Biobliotecaru

Maine ma duc la aniversarea sefului TNL. Nu e cu animatoare. O sa-i transmit ce mi-ai scris.

Bibliotecaru says:

August 30, 2011 la 12:14 am

@ VarujanVosganian
Poate îl întrebaţi şi despre Academia Liberală. Aştept cu interes această iniţiativă care face parte din programul domniei sale cu care a câştigat şefia TNL. Din păcate nu pot să deschid site-ul http://www.academialiberala.ro/ Tare aş fi citit şi eu nişte cursuri din librăria virtuală, aş fi vrut să mă pregătesc mai bine prin intermediul centrului de educaţie on-line… dar nu pare să fie activ.

VarujanVosganian says:

August 31, 2011 la 10:15 am

@ BIbliotecaru

In general site-urile noastre sunt in mare suferinta.

Stimaţi tineri TNL, sunt convins că o mare parte dintre domniile voastre sunteţi aşi în ceea ce priveşte compunerea de site-uri. Ajutaţi PNL-ul să fie bine reprezentat în spaţiul WEB. Puteţi face acest lucru şi, dacă sunteţi convinşi că PNL este soluţia, aveţi şi obligaţia morală de a merge la partid şi a vă angaja voluntariatul pentru o prezentare corectă a partidului în care sunteţi membrii astfel încât să faceţi cunoscută dimensiunea liberală pe spaţiul INTERNET.

Şetăţeanu' Boc pus pi reli

---

Am tresărit când l-am văzut pe domnul Boc în galben PNL-ist.

Emil Boc:
Domnule preşedinte Tronchetti,
Excelenţa Voastră, Domnule Ambasador,
Doamnelor şi domnilor, distinşi colegi,
domnule preşedinte, o să mă adresez direct şi voi fi cât se poate de concis. Aţi fost, sunteţi şi veţi fi întotdeauna extrem de binevenit în România pentru derularea unei asemenea investiţii de succes. Investiţia Pirelli de la Slatina are toate componentele unei investiţii străine reuşite şi pentru asta vă felicit şi vă mulţumesc în acelaşi timp. Vă mulţumesc pentru faptul că aţi ales România şi continuaţi să menţineţi investiţia în România, prin extensia acestei fabrici, prin faptul că adăugaţi la cele 300 de milioane de euro, deja investite, alte 150 de milioane de euro, astfel încât până în 2014 să fie vorba de aproximativ 450 de milioane de euro; să apreciez faptul că sunt deja 2.400 de angajaţi şi urmează să se ajungă la 2.800 în viitorul apropiat şi, în acelaşi timp, să apreciem faptul că aţi adus în România, aici, în Slatina, o investiţie de nivel mondial, la standarde recunoscute şi apreciate peste tot în lume, care ne onorează şi, în acelaşi timp, ne obligă să fim parteneri corecţi şi care să ne sprijinim reciproc.
Pot să vă asigur, în numele Guvernului României, de aceeaşi deschidere şi susţinere pentru derularea investiţiei în România. După un an greu, 2010, chiar extrem de greu, România a reuşit să iasă din recesiune şi avem trei trimestre de creştere economică consecutivă. Evident că acest lucru înseamnă doar începutul ieşirii din criza economică. Pot doar să vă informez că, din această perspectivă, în acest moment, România are un cadru economic stabil. Deficitul bugetar a fost adus sub control, sunt respectate toate angajamentele convenite cu Comisia Europeană, astfel încât în 2012 România să ajungă la un deficit bugetar de 3%, conform Tratatului de la Maastricht, şi, în acelaşi timp, să avem un procent de datorie publică în PIB în jur de 31,5% acum, cu mult sub 60% - limita maximă admisă de UE prin Tratatul de la Maastricht. Acestea ar fi coordonatele externe, la care aş mai adăuga faptul că recent România şi-a redobândit statutul de ţară în care se poate investi, de investment grade, prin Agenţia Fitch. Sunt câteva semne ale recunoaşterii faptului că ceea ce am făcut aici a fost, în primul rând, să întindem o mână investiţiilor, locurilor de muncă şi să reducem cheltuielile statului, pentru a putea fi menţinute sub control, la un nivel sustenabil.
Guvernul va continua şi în perioada următoare susţinerea măsurilor prin care investiţiile străine directe să fie încurajate să vină în ţara noastră. E vorba de menţinerea cotei unice de impozitare de 16%, menţinerea neimpozitării profitului reinvestit, menţinerea posibilităţii acordării ajutorului de stat pentru investiţii, care aduc locuri de muncă şi bani în România. Şi, în cadrul acestei investiţii, Guvernul s-a implicat print-un ajutor de stat de 28 de milioane de euro, din care 11 milioane de euro sunt deja plătite, conform graficului de realizare a investiţiei, iar aici am apreciat seriozitatea si responsabilitatea deplină a investitorului, care şi-a respectat în integralitate obligaţiile asumate, şi Guvernul, aşa cum v-am spus, va continua această politică de sprijinire a investitorilor serioşi, care îşi realizează, conform graficului negociat, investiţia şi locurile de muncă. De asemenea, am modificat Codul Muncii, pentru a flexibiliza piaţa forţei de muncă, pentru a permite angajatorilor să angajeze mai uşor, pentru a permite celor angajaţi să-şi găsească mai uşor un loc de muncă şi deja rezultatele se văd pe piaţa forţei de muncă, prin creşterea numărului de contracte de muncă încheiate după intrarea în vigoare a noului Cod al Muncii. De asemenea, urmează ca Guvernul, în perioada imediat următoare, să aducă modificări la Codul Fiscal, pentru a sprijini în continuare mediul de afaceri, prin reducerea în continuare a taxelor şi a tarifelor parafiscale, care creează o birocraţie suplimentară în România, prin eliminarea altor bariere birocratice în ceea ce înseamnă relaţia dintre stat şi mediul de afaceri, toate cu un singur scop, de a putea susţine creşterea economică a ţării, singura care după aceea ne poate asigura resursele financiare necesare pentru plata obligaţiilor sociale ale statului, salarii, pensii sau alte obligaţii sociale.
În fapt, ceea ce a făcut, domnule preşedinte, Guvernul pe care îl reprezint a fost să aducă un echilibru în România între ceea ce se produce şi ceea ce se consumă. Dacă Guvernul pe care îl reprezint n-ar fi luat măsurile pe care în bună parte le cunoaşteţi, România ar fi avut astăzi un deficit de -14% şi cu siguranţă această ţară era în colaps, iar investiţiile străine ar fi plecat din România, nu şi-ar fi extins activitatea, aşa cum îşi extinde astăzi Pirelli activitatea la Slatina. Şi angajamentul acestui Guvern este în continuare să menţină sub control aceste cheltuieli, 4,4% - deficit în 2011, 3% - în 2012, aşa cum am menţionat, iar banii au fost redirecţionaţi de la consum spre investiţii -mai puţini bani cu întreţinerea statului şi mai mulţi bani pentru investiţii şi alocarea de resurse pentru programele sociale în funcţie de posibilităţile ţării şi redirecţionarea resurselor financiare pentru locuri de muncă şi pentru a aduce plusvaloare în economie. Nu este o măsură populară aceasta şi o simţim cu toţii, dar este extrem de benefică pentru viitorul acestei ţări pe termen scurt, mediu şi lung.
În încheiere, nu pot să nu apreciez responsabilitatea deplină şi deschiderea autorităţilor locale, de aici, din Slatina, pentru susţinerea investiţiilor şi în special a acestei investiţii. Îl apreciez şi îl felicit pe primarul municipiului Slatina, pe domnul Vâlcov, pentru că are o concepţie de administrare a comunităţii în interesul ei şi pentru comunitate. Grija unui primar în primul rând este să-şi aducă şi să menţină investiţii în comunitate, iar pentru asta niciun efort nu este prea mic. Prin faptul că dumneavoastră vă extindeţi astăzi afacerea, investiţia în Slatina, e o dovadă a faptului că aici, în Slatina, există o administraţie care a înţeles această prioritate şi că, prin intermediul acestei investiţii, pe orizontală şi pe verticală, întreaga comunitate beneficiază şi are resurse suplimentare. Pentru asta, repet, şi primarul de la Slatina poate fi un model pentru alţi primari cum să atragă şi să menţină investiţii.
Nu în ultimul rând, am văzut, domnule preşedinte, că, dincolo de implicarea directă în ce înseamnă viaţa investiţională, aveţi proiecte care susţin comunitatea într-o formă sau alta. M-am bucurat să văd referirea la spital, pentru că asta înseamnă într-adevăr să realizezi o investiţie cu şi pentru comunitate şi împreună cu ea, să te preocupe şi alte aspecte ale vieţii dincolo de ceea ce se întâmplă în această locaţie sau în locaţiile unde vă desfăşuraţi activitatea. Am apreciat şi proiectul InterCampus, l-am discutat şi cu domnul Moratti când a fost la Bucureşti şi sunt convins că este un model de parteneriat, un model de investiţie în sport, investiţie care cu siguranţă niciodată nu ne va aduce faliment, ci ne va aduce oameni sănătoşi, oameni echilibraţi, oameni care vor reprezenta viitorul acestei ţări şi viitorul dezvoltării. Pentru aceasta, apreciez implicarea colaterală, dincolo de investiţia propriu-zisă, în ceea ce înseamnă dezvoltarea unei investiţii aici, în Slatina.
În încheiere, domnule preşedinte, asigurându-vă de toată deschiderea Guvernului României pentru continuarea investiţiei în România, apreciez încă o dată efortul pe care îl faceţi şi vă asigur de aceeaşi mână întinsă a parteneriatului pentru realizarea investiţiilor în România. Vă felicit şi vă mulţumesc.

***

Reporter: Domnule prim-ministru, de ce Metrorex şi CFR primesc energie de două ori mai scumpă?
Emil Boc: Verificaţi la Ministerul Transporturilor şi la Ministerul Economiei aceste lucruri. Ele s-au reglementat pentru viitor, ca să fie curmate aceste practici din trecut.(…)
Reporter: Cum au fost reglementate?
Emil Boc: Pentru viitor vor fi reglementate, astfel încât aceste lucruri să fie reglementate bine.
Reporter: Dar cum s-a ajuns la această situaţie, să primească energie de două ori mai scumpă?
Emil Boc: Întrebaţi-i pe cei care au guvernat România în anii anteriori, cum au generat asemenea pierderi la companiile de stat.
Reporter: Domnule prim-ministru, se ştie că aveţi o poziţie diferită de cea a preşedintelui Traian Băsescu referitor la Roşia Montană. Care este poziţia dvs?
Emil Boc: Nu este o poziţie diferită, este aceeaşi pe care o am dintotdeauna. Nu mi-am schimbat poziţia. Aştept părerile specialiştilor aşa cum m-am pronunţat.
Reporter: Ce anume ar trebui făcut?
Emil Boc: De renegociat contractul şi analizat foarte serios ce se întâmplă cu mediul.

***
Reporter: Cum vi se par copiii?
Emil Boc: Admirabili.
Reporter: Mai ușor la minge sau la guvern?
Emil Boc: E greu în toate. Dacă vrei să faci performanță, e greu în toate. Nu e nimic ușor. Iar copii aceștia învață de tineri fotbalul și e un lucru foarte bun. Combină cele două lucruri – școala cu sportul – copii sănătoși, o minte sănătoasă, și, de ce nu, poate dintre acești copii se vor recruta viitorii fotbaliști care ne vor reprezenta țara, la viitoarele campionate europene, mondiale sau în Champions League. De ce nu?
Reporter: Domnule prim-ministru, astăzi și mâine sunt două ședințe de guvern și multe acte importante. De ce l-ați lăsat pe ultima sută…(de metri)?
Emil Boc: Pentru că e ultima ședință de guvern înaintea ședinței parlamentare și doar până la începutul sesiunii parlamentare mai pot fi emise ordonanțe simple, potrivit legii de abilitare a Guvernului, adoptată de către Parlament. Și au trebuit să parcurgă procedurile de prezentare pe site a documentelor, de dezbatere în ministere, iar acum este momentul adoptării lor, înainte de începerea sesiunii parlamentare.
Reporter: Cam câte Ordonanțe simple sunt la fiecare minister, că am înțeles că sunt în jur de zece.
Emil Boc: Aveți ordinea de zi și o veți cunoaște. În funcție de modul în care ministerele au reușit să fundamenteze și să finalizeze actele respective. Repet, aceste Ordonanțe vor intra, după aceea, în aprobarea Parlamentului, după începerea sesiunii parlamentare, dar ele pot fi emise doar până la momentul începerii sesiunii.
Redactor: Spuneți-ni-le pe cele mai importante…
Emil Boc. Cele două sunt cele care vizează termia și Codul fiscal. Acestea sunt cele mai importante acte normative.
Reporter: Și cele cu taxa pentru medicamente?
Emil Boc: Clawback-ul este Hotărâre de Guvern, nu este Ordonanță. Din câte știu este Hotărâre de Guvern și urmează să fie adoptată săptămâna cealaltă, pentru că acolo, fiind vorba de Hotărâre de Guvern, nu suntem legați de programul Parlamentului.
Reporter: Domnule prim-ministru, știți cât câștigă un muncitor la Pirelli, pe lună?
Emil Boc: Nu știu.
Reporter: Șase milioane. Credeți că e mult, puțin?
Emil Boc: Dacă nu am informații , nu pot să mă pronunț. Și nu am toate datele, încât să pot să fac o judecată.
Reporter: Împărtășiți părerea domnului Lăzăroiu, și anume că un român cu 800 de lei pe lună se poate numi bogat?
Emil Boc: Noi am extins, față de anul trecut, limita de la care se poate acorda ajutorul de încălzire. Dacă anul trecut limita era 615, acum este 786, dacă nu greșesc, și peste 10 milioane, la persoana singură. Deci anul acesta am ridicat plafonul, astfel încât mai mulți beneficiari să intre pentru ajutoarele de încălzire. Prin asta de la 200 de mii am ajuns la 320 de mii de beneficiari. Și, încă o dată, vreau să subliniez un lucru: 66 la sută, două treimi din responsabilitatea sprijinirii populației, la factura la încălzire, revine autorităților locale. Uitați-vă la sumele care s-au dat anul trecut. Două treimi din sume provin de la autoritățile locale, o treime vin de la București. Noi, ce am făcut în momentul de față? Doar banii care vin de la București, nu îi mai dăm la toată lumea, ci i-am direcționat doar spre cei care sunt cu venituri modeste. Dacă autoritățile locale, în mod populist, demagogic și politicianist, nu vor da resursele pe care le-au dat anul trecut, atunci oamenii vor avea probleme cu factura. Dar dacă, doar jumătate din sumele pe care le-au dat anul trecut, autoritățile locale, le dau și anul acesta, cei cu venituri modeste nu vor plăti în plus la factură. Deci, mare atenție la comportamentul autorităților locale.
Reporter: Și care este mesajul dumneavoastră către autoritățile locale?
Emil Boc: Autoritățile locale să fie responsabile în raport cu cetățenii pe care îi au și să adopte o politică, astfel încât, la fel ca anul trecut, să îi sprijine pe cei care au nevoie de sprijinul statului, pentru a-şi putea plăti factura la întreţinere, şi să nu ducă banii în altă parte, pe panseluţe sau pe alte lucruri, aşa cum unii au tentaţia să o facă, ci să modernizeze CET-urile şi să dea subvenţiile pentru cei care au nevoie. Autorităţile locale pot să meargă, fie pe varianta de anul trecut, a subvenţiilor, generalizate şi pentru toată lumea, fie pot să facă la fel ca Guvernul, să vină şi să de-a punctual, la cei care au venituri reduse, după graficul pe care îl vor stabili în baza actelor normative elaborate de Guvern. Vreau să se ştie acest lucru, pentru că există tentaţia politicianistă a unor primari, mai ales din opoziţie, să arunce povara pe Bucureşti, ca ei să nu contribuie de la bugetul local cu ce au contribuit anul trecut. Acest lucru nu este corect, pentru că, în ultimă instanţă, cetăţeanul ar urma să piardă datorită acestui lucru. Iar declaraţiile iresponsabile ale liderilor opoziţiei, că prin această direcţionare a subvenţiei, spre ajutoarele de încălzire, spre cei care au nevoie, înseamnă o sprijinire a primarilor puterii, este o gafă uriaşă, pentru că Guvernul nu face altceva decât să stabilească tranşele de venit pentru care se acordă ajutoare de încălzire, indiferent de unde locuieşte omul acela – la Slatina, la Bucureşti, la Constanţa, la Iaşi , la Cluj sau Baia Mare. Deci, încă o dată, această politizare este dăunătoare şi poate doar să îl afecteze pe cetăţean. De aceea, fac un apel, inclusiv la mass media, să analizaţi, fiecare, ce face în comunitatea lui, cu privire la subvenţionarea căldurii, în raport cu cea a făcut anul trecut. Noi, de la Guvern, am spus foarte clar – anul trecut am dat o subvenţie la combustibilii care s-au dat la toată lumea, indiferent dacă aveai un bloc de locuinţe în proprietate sau erai Patriciu, ca persoană fizică, primeai exact aceiaşi subvenţie, în raport cu un cetăţean care are pensia minimă. Acum, cei cu blocuri de locuinţe în proprietate, cei cu venituri mari, nu vor mai primi subvenţie din partea statului, dar vor primi ajutoare de încălzire mai mulţi, în raport cu cei de anul trecut. Aceasta este de fapt esenţa problemei şi esenţa unui Guvern, să dea un ajutor pentru încălzire la cei care au nevoie, nu să dea la cel pentru care nu reprezintă nimic ajutorul respectiv, ci dimpotrivă, îl ajută să reziste.
Reporter: Cum credeţi că se va trece peste această iarnă ?
Emil Boc: Dacă autorităţile locale au aceiaşi responsabilitate pe care au avut-o şi anul trecut, preţul la factură nu va fi dificil.
Reporter: Și totuși, cine poartă vina pentru energia mai scumpă care o primesc Metrorex şi CFR, pentru că îmi spuneaţi mai devreme că trebuie să întrebăm fosta guvernare
Emil Boc: Păi, întrebaţi, pentru că ei au clădit timp de 20 de ani acest mecanism pervers, care ne-a adus la datorii uriaşe la CFR, iar acum trebuie să găsim soluţii astfel încât să eliminăm datoriile vechi, prin compensări acceptate de UE şi să punem pentru anul viitor un program al fiecărui companii, astfel încât să lucreze pe plus şi nu pe pierderi. Pentru că fiecare companie care lucrează pe pierderi înseamnă un ban luat din buzunarul dumneavoastră şi al celorlalţi români. Dar pentru asta trebuie restructurate toate mecanismele, astfel încât să se cumpere energie de pe OPCOM…
Reporter: De ce aţi tolerat acest mecanism, până acum ?
Emil Boc: Aşa au făcut legile domnii respectivi, care au fost la guvernare, şi uitaţi-vă cum a arătat şi privatizarea Petrom, ca să vă faceţi o imagine, despre ce s-a întâmplat în această ţară.
Reporter: Domnule prim-ministru, despre Roșia Montana?
Emil Boc: Am spus despre asta. Vă mulțumesc.

Emitent: Guvernul Romaniei – Biroul de presa

Data: 30.08.2011
(http://www.gov.ro/emil-boc-investitia-pirelli-de-la-slatina-are-toate-componentele-unei-investitii-straine-reusite__l1a114301.html)

Vă rog să observaţi faptul că cine scrie pe site de la Biroul de Presă a început să scrie România cu a din a... adică un fel de Ro-Mania. Înţeleg că sunt un fel de maniac românesc... probabil mania persecuţiei.

Ha ha ha...

---

Să nu te iei cu mâinile de părul cheliei?

Premierul Emil Boc le-a spus, joi, ambasadorilor români că au nevoie de un plus de energie la unele dintre reprezentanţele României în străinătate şi a îndemnat la deschiderea unor reprezentanţe economice ale României în China, India, Turcia, Rusia şi Republica Moldova.

Emil Boc şi-a exprimat aprecierea faţă de profesionalismul diplomaţilor români, dar a remarcat şi lipsuri în privinţa coeziunii la unele ambasade.

"Observ, la unele reprezentanţe e nevoie de un plus de energie şi de coeziune, un plus de încredere în forţa dumneavoastră a de a acţiona, care vor aduce şi acel plus bine meritat de încredere din partea societăţii româneşti', a spus premierul la deschiderea Reuniunii Anuale a Diplomaţiei Române.

Totodată, el le-a mai solicitat diplomaţilor mai multă creativitate în promovarea exporturilor româneşti.

"Este nevoie de mai multă creativitate din partea celor care se ocupă de promovarea exporturilor româneşti. Consider că este necesar să punem cât mai repede în aplicare proiectul referitor la crearea în unele locaţii externe, cum ar fi Beijing, New Dehli, Istanbul, dar şi Moscova, Chişinău, a unor centre de promovare cu implicarea reprezentanţilor membrilor de afaceri care să funcţioneze sub egida birourilor de promovare comercială şi economică ale ambasadelor", a afirmat primul ministru.

De asemenea, el le-a spus ambasadorilor să 'discearnă între gălăgie şi adevăr' şi să promoveze interesele economice ale României.

"Aştept de la nişte profesionişti ai diplomaţiei să discearnă între adevăr şi gălăgie, să prezinte cu onestitate şi profesionalism eforturile întreprinse de autorităţi în direcţia menţinerii atractivităţii României în rândul investitorilor străini", a declarat şeful Guvernului.

În context, el a avertizat că ambasadorii îşi "justifică existenţa în străinătate" prin capacitatea de a încheia parteneriate pentru investitorii români.

"Aveţi datoria, deopotrivă, de a vă coordona demersurile cu ministerele de linie pentru identificarea posibilităţilor de atragere a unor finanţări externe pentru proiecte în special în domeniul infrastructurii de toate felurile. Aş vrea să înţelegeţi că aveţi această responsabilitate pe umerii dumneavoastră faţă de contribuabilul român. Vă justificaţi existenţa în străinătate şi prin această componenţă: capacitatea dumneavoastră de a încheia parteneriate, de a oferi parteneriate pentru investitorii români, de toate felurile, de toate dimensiunile", le-a spus Emil Boc diplomaţilor.

În discursul său, Boc a subliniat importanţa pe care a acordat-o vizitei întreprinse în luna august în China, unde s-a întâlnit cu preşedintele chinez Hu Jintao şi cu premierul Wen Jiabao.

"Am convenit să stimulăm exporturile româneşti în China, să atragem participare chineză la proiecte investiţionale de mai mică anvergură, dar şi să dezvoltăm în cadrul cooperării bilaterale componenta turistică sau bancară", a detaliat primul-ministru.

În context, el a reliefat importanţa celor cinci proiecte majore prezentate investitorilor chinezi: reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, hidrocentrala de la Tarniţa-Lăpuşteşti, canalul Bucureşti-Dunăre, canalul Siret-Bărăgan, şoseaua de centură a Bucureştiului.

Totodată, Emil Boc le-a cerut diplomaţilor să acorde deosebită importanţă Orientului Mijlociu şi economiilor din Asia. AGERPRES
(http://www.agerpres.ro/media/index.php/politic/item/80140-Premierul-Emil-Boc-le-cere-diplomatilor-romani-mai-multa-energie-si-reprezentante-economice-in-India-si-China.html)

Eu nu înţeleg. Domnul Boc a fost în China, a constatat că nu avem ambasador în China (pentru că altfel îl întâmpina la avion, nu-i aşa?), dar altfel domnia sa îndeamnă pe ambasadorul lipsă...să investească un plus de energie în...

Poate că primul pas al investirii unui plus de energie cu China din partea ambasadorul din China este tocmai numirea unui ambasador în China. Dar ce să vezi, asta ţine de domnul Băsescu, de ministrul Baconschi şi, nu-i aşa, în ultimă instanţă chiar de domnul Boc. Bine măcar că există domnul dl. Ion Dicu, însărcinat cu afaceri. Nu ştiu cine este domnia sa, nu ştiu cât de bun este domnia sa în acest post, nu ştiu dacă a urmărit serialul Legendele Palatului să vadă cum au făcut coreeni de acum câteva sute de ani comerţ cu China, cu siguranţă însă că perfprmanţa domniei sale nu-l mulţumeşte pe deplin pe domnul Boc cât timp acesta doreşte mai mult de la ambasadorul inexistent din China.

Cât despre "aprecierea faţă de profesionalismul diplomaţilor români, dar a remarcat şi lipsuri", se potrivesc următoarele versuri...

"Dar există probleme şi in îndustria de ţepe!"
Se ridică în picioare boierul Şulea Trepe.
"Nu mai avem lemn de paltin, producţia stagnează de ieri,
Iar stejarul, Ţepeş Doamne, îl ţinem doar pentru boieri,
De aceea propun să facem ţepele din lemn de prun!
Vor fi beţivi mai puţini, iar lemnul e destul de bun..."

Alexandru Andries - Dracula Blues

Domnule Ministru,
Domnilor foşti preşedinţi ai României, domnule preşedinte Iliescu, domnule preşedinte Constantinescu,
Doamnelor şi domnilor ambasadori şi consuli generali,
Stimaţi invitaţi,

A devenit o obişnuinţă pentru mine, acum, să particip de fiecare dată la „Ziua Diplomaţiei Române” şi să particip cu această ocazie la întâlnirea cu dumneavoastră, pentru a putea să vă împărtăşesc câteva din gândurile şi problemele cu care Guvernul se confruntă, în momentul de faţă. Mesajul meu din acest an se va concentra, în special, pe aspectele economice, având în vedere contextul global, puternic marcat de criza economică, cât şi calitatea dumneavoastră de promotori peste hotare ai intereselor României. După cum ştiţi, am primit recent confirmarea că România a înregistrat trei trimestre consecutive de creştere economică, începând cu trimestrul al IV-lea din 2010. Practic, asta a însemnat ieşirea oficială din recesiune, ca prim pas spre ieşirea din criza economică. Acum suntem în trimestrul al III-lea şi, fiind un an de vârf din perspectiva creşterii economice, sperăm să consolidăm creşterea economică şi datorită aportului pe care agricultura îl aduce în PIB şi, după datele pe care le avem, până în momentul de faţă, România este în graficul creşterii economice de 1,5% pentru anul 2011.
De asemenea, există în acest moment premisele ca, menţinând ritmul reformelor, atrăgând investiţii şi îmbunătăţind absorbţia fondurilor europene, să asigurăm şi în 2012 o creştere economică în jur de 3,5%. Evident că depinde foarte mult de ce se întâmplă în zona euro, în Europa, în America şi în alte părţi ale lumii, pentru ca aceste prognoze ale noastre să devină certe. Spun asta pentru că, în contextul unor turbulenţe existente pe pieţele internaţionale, în luna iunie am avut o uşoară încetinire a exporturilor şi a producţiei industriale, fapt ce imediat se regăseşte şi în PIB. Spun asta pentru că dacă în context intern am luat acele măsuri necesare pentru a asigura stabilitatea macroeconomică, pentru a ne putea încadra în deficitul de 4,4% pentru 2011 şi de 3% în 2012, totuşi prognozele de creştere sunt influenţate de ceea ce se întâmplă pe pieţele europene. Sperăm însă că nu vor fi turbulenţe majore care să afecteze prognozele despre care am vorbit. Ne-am asumat măsurile de austeritate şi reformare, prin prisma interesului de restabilire a echilibrelor din economia naţională şi de creare a bazei pentru reluarea creşterii. România a dus o politică proactivă, a luat măsurile de ajustare la timp şi puteţi observa că, astăzi, ţări din Uniunea Europeană iau măsurile pe care România le-a luat în anul 2010, pentru a putea să-şi restabilească echilibrele bugetare şi a diminua ponderea datoriei suverane, ca procent în PIB. Putem spune că, prin reuşita eforturilor de stabilizare macroeconomică, România a dovedit că acţionează cu responsabilitate, în calitatea sa de stat membru al Uniunii Europene. Acelaşi spirit de responsabilitate ne determină să ne înfrânăm de la măsuri cu caracter populist, tentante în acest moment, de prefigurare a revigorării economice, dar foarte periculoase pentru perspectivele de evoluţie viitoare. Precauţia este cu atât mai justificată cu cât situaţia în plan internaţional, aşa cum am spus, nu este încă stabilizată din punct de vedere economic. Vă este desigur cunoscut riscul de blocaj bugetar, cu care s-au confruntat de exemplu autorităţile americane, până în ultimul moment, precum şi retrogradarea pentru prima oară în istorie a ratingului de ţară al Statelor Unite de către Agenţia Standard & Poor's. Nici în Europa circumstanţele nu sunt întru totul liniştitoare. Există o serie de state care trec prin serioase dificultăţi. Deşi prin Tratatul de la Maastricht, pentru statele din zona euro, limita maximă a datoriei publice a fost stabilită la 60% din PIB, foarte multe ţări au depăşit acest nivel. Unele dintre ele au trecut chiar peste pragul de 100%. În ceea ce priveşte România, la sfârşitul primului semestru din 2011 avem un nivel al datoriei publice de aproximativ 31,5% din PIB, conform datelor pe care le avem în raportul Eurostat-ului.
Putem aprecia că la acest capitol stăm bine, doar alte trei ţări din Uniunea Europeană stau mai bine decât România la acest capitol al datoriei publice ca procent în PIB, mă refer la Luxemburg, Estonia şi Bulgaria. Acordul stand-by preventiv încheiat de România în cursul acestui an ne oferă finanţare, o dovadă certă că nu suntem dependenţi de ajutoare externe, însă presupune continuarea acţiunilor de modernizare şi recalibrare a mecanismelor economice. Ca urmare a îmbunătăţirii situaţiei interne, guvernul, dar şi instituţiile externe mizează pe un nivel de creştere a PIB de 1,5% în 2011 şi 3,5% în 2012, un ritm apropiat de ritmurile de creştere ale ţărilor din Uniunea Europeană, în contextul actual.
Aşa cum am spus, îndeplinirea acestor prognoze depinde şi de conjunctura de ansamblu din economia europeană şi mondială. Îmbunătăţirea ratingului suveran este, însă, la rândul său, de natură să stimuleze optimismul general al investitorilor internaţionali faţă de România. În prezent, prima de risc a ţării noastre este cu aproximativ 25% mai mică faţă de cea din urmă cu un an. Acest indicator de percepţie arată că am câştigat, prin rezultatele obţinute în ultimul timp, relativa încredere a pieţelor internaţionale. În primul semestru din anul 2011, deficitul bugetar a fost de 2,07% din PIB, cu 37,5% mai mic faţă de aceeaşi perioadă a anului 2010. Totodată, acest deficit bugetar, pe primele 6 luni ale anului în curs, se situează sub limitele convenite cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, fiind cu 1,3 miliarde de lei mai mic, deci, cu alte cuvinte, ne-am încadrat foarte bine în angajamentele internaţionale pe care le avem, şi acelea se referă la 4,4% deficit pentru anul 2011.
Sintetizând, putem afirma că perspectivele economice ale României pe termen mediu, confirmate şi de prognozele instituţiilor financiare internaţionale, sunt încurajatoare. Reamintesc în acest context faptul că, recent, la una dintre agenţiile internaţionale, România şi-a redobândit statutul de "investment grade", statut pierdut din nefericire în 2008, adică am dobândit statutul de ţară în care se poate investi. El însă trebuie să fie consolidat, în primul rând prin menţinerea politicilor de stabilitate macroeconomică, evitarea derapajelor populiste şi sprijinirea, în continuare, a investiţiilor şi a mediului de afaceri.

Doamnelor şi domnilor,
Nu întâmplător am insistat asupra tabloului economic intern şi internaţional şi am prezentat câteva date statistice în acest sens. Consider că diplomaţia poate şi are datoria de a fi profund implicată pe linia sa de acţiuni externe în eforturile vizând consolidarea ieşirii din criză şi de relansare economică. Am în vedere atât acţiunea în contextul agendei europene, extrem de dinamice, cât şi acţiunea necesară în exercitarea diplomaţiei economice. Toamna acestui an şi anul 2012 - cu siguranţă, anul 2012 va fi un an cu multiple provocări în plan european. Principalele dosare pe care se vor concentra eforturile naţionale vor fi încheierea aderării la Schengen, gestionarea problematicii Mecanismului de Cooperare şi Verificare pe Justiţie, negocierile asupra perspectivei financiare 2014 - 2020, implementarea Strategiei Dunării, menţinerea interesului Uniunii Europene pentru vecinătatea estică şi problematica subsumată regiunii extinse a Mării Negre. Ne aşteptăm ca, în funcţie de deciziile la nivel european din luna septembrie, să fie asigurată aderarea deplină a României la Schengen în cursul anului viitor. Este recunoscut faptul că România a îndeplinit condiţiile tehnice pentru accedere în zona Schengen. În egală măsură, trebuie să fim suficient de convingători, pentru a contrabalansa, eficient, ultimele forme de sensibilităţi şi rezerve subiective sau politice, care se manifestă, încă, în rândul unor parteneri europeni.
Jumătatea anului 2012 va fi decisivă şi pentru perspectivele Mecanismului de Cooperare şi Verificare pe justiţie, având în vedere că va urma evaluarea de cinci ani a funcţionării mecanismului. Aşteptăm de la anul viitor ca evoluţiile pozitive, care suntem pe deplin încrezători că se vor înregistra în funcţionarea justiţiei, să reflecte şi să se reflecte într-o receptare adecvată la nivelul Uniunii Europene, determinând o decizie în consecinţă.
În privinţa negocierilor asupra următorului cadru financiar multianual al UE, avem interesul menţinerii alocărilor pentru politica de coeziune şi politica agricolă comună, politici esenţiale pentru efortul de recuperare în raport cu alte state membre şi domenii cu miză majoră pentru mulţi cetăţeni români. În ultimii trei ani am făcut progrese remarcabile în ceea ce priveşte consolidarea capacităţii administrative la Bucureşti, ceea ce s-a reflectat într-o mai bună reprezentare a intereselor româneşti la Bruxelles. Dar o sarcină complementară eforturilor noastre revine şi diplomaţilor şi reprezentanţilor noştri de la nivelul Comisiei Europene, de la nivelul statelor membre şi de la nivelul Parlamentului European, prin intermediul europarlamentarilor români. În acelaşi registru, apreciez impactul şi consecinţa unor iniţiative şi politici europene promovate activ de România în cursul acestui an, între care: Strategia Dunării sau politicile şi proiectele din domeniul securităţii energetice. Vă este cunoscută importanţa deosebită pe care guvernul o acordă strategiei şi utilizării la capacitate maximă a fondurilor europene disponibile. Nu vă ascund că aşteptările mele în acest domeniu nu şi-au găsit încă pe deplin corespondentul în realitate, dar vă asigur de faptul că guvernul pe care îl conduc face, în continuare, toate eforturile posibile pentru accelerarea procesului de absorbţie. Menţionez faptul că în vara acestui an am luat decizia de a suspenda, noi, temporar, trimiterea de facturi la Bruxelles, pentru fondurile europene, până când nu efectuăm în plan intern, prin mecanismele prevăzute de lege, corecţiile financiare necesare pentru acele proiecte europene unde nu s-a respectat legea şi cadrul european cu privire la absorbţia fondurilor europene. Decizia aceasta a fost motivată de faptul că, în condiţiile în care o asemenea corecţie financiară ar veni din partea Uniunii Europene, banii europeni ar fi pierduţi de către România. Am dorit să prevenim acest lucru, facem în plan intern aceste corecţii, prin structurile abilitate ale statului, iar banii rămân în România, pot fi alocaţi pentru alte proiecte europene, din cadrul celor supuse spre aprobare şi finanţare, la organismele care gestionează fonduri europene. Cu alte cuvinte, ne facem noi ordine, înainte să ne facă alţii ordine, şi, după cum aţi văzut, deja, la Programul Operaţional Regional au fost anunţate corecţiile financiare la acele proiecte care au avut unele probleme de legalitate. Iar acest demers este combinat cu unul legislativ, adoptând deja, în guvern, actele normative pentru a respecta solicitările UE, şi anume acele delimitări mult mai clare între autorităţile care gestionează fonduri europene - şi mă refer aici la UCVAB, ANRMAP, Autoritatea de Management, Autoritatea de Audit şi, evident, instanţele de judecată, respectiv Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, cu menţiunea că am spus foarte clar în aceste documente că, indiferent de atribuţiile punctuale şi sectoriale pe care fiecare autoritate le are, responsabilitatea globală a implementării fondurilor europene revine autorităţii de management, cea care este în legătură directă cu UE. Acest cadru legislativ a fost stabilit, inclusiv, am suplimentat cu 60 de posturi la Agenţia Naţională de Reglementare şi Monitorizare din Achiziţii Publice, pentru a putea să îndeplinim aceste angajamente, pe care România le-a stabilit împreună cu UE. România are nevoie nu doar de o bună valorificare a fondurilor europene, dar şi de stimularea relaţiilor economice cu ţările Uniunii Europene şi, în egală măsură, de consolidarea cooperării cu parteneri din alte zone ale lumii.
Deosebit de importante sunt, în acest sens, demersurile de atragere a investiţiilor străine în România, prin prezentarea oportunităţilor existente, inclusiv în contextul măsurilor de reformare şi relansare, luate de către guvern. Ieri am fost la Slatina, unde am putut să constat o extindere a unor investiţii străine directe în România: o firmă care avea o investiţie deja de 300 de milioane de euro şi-a extins investiţia cu încă 160 de milioane de euro, într-un moment, repet, dificil încă în Europa din punct de vedere economic, dar care, repet, pentru România poate constitui un avantaj în raport cu alte ţări, pentru a putea genera în continuare investiţii străine directe. Aştept de la nişte profesionişti ai diplomaţiei să discearnă între adevăr şi gălăgie, să prezinte cu onestitate şi profesionalism eforturile întreprinse de autorităţi în direcţia menţinerii atractivităţii României în rândul investitorilor străini. S-au făcut eforturi deosebit de mari pentru a păstra fiscalitatea generală la un nivel redus - şi aici am în vedere cota unică de 16%, precum şi asigurarea unui cadru economic general caracterizat de stabilitate şi predictibilitate. Aceste aspecte sunt de interes pentru investitori şi merită o promovare extrem de susţinută.

Dragi colegi,
Aş vrea să înţelegeţi un singur lucru: eforturile pe care această ţară le-a făcut în anul 2010, în 2011, au fost acelea de a asigura stabilitatea macroeconomică-financiară a ţării, pentru a nu ajunge în colaps. Dacă nu luam aceste măsuri, România ar fi avut astăzi un deficit bugetar de minus 14%. Veniţi din Europa, veniţi din lume, ce-ar fi însemnat acest lucru pentru România? Cine ar fi finanţat un deficit de minus14%? Nimeni. România, cu siguranţă, era în colaps economico-financiar, dacă acele măsuri nu ar fi fost luate. Pentru asta nu am ezitat, de fiecare dată, să le mulţumesc românilor, pentru că, fără sprijinul lor, România nu ar fi ajuns la această stabilitate macroeconomică pe care o are astăzi, într-un context încă internaţional extrem de fragil. Dar o avem, este un bun câştigat şi acest bun nu mai trebuie să fie compromis de către politicieni. A însemnat această stabilitate macroeconomică faptul că România a dus mai mulţi bani spre investiţii. În primul rând, şi-a ajustat deficitul la unul finanţabil - şi mă refer la 4,4% - şi, în acelaşi timp, sunt mai mulţi bani pentru investiţii, România având în aceşti ani cel mai mare procent din PIB alocat investiţiilor. Vă dau doar [un] exemplu: anul acesta sunt 36 de miliarde de lei (RON), bani pentru investiţii, mult mai mulţi decât în 2010; în 2012 vor fi 43 de miliarde de lei (RON) bani mai mulţi pentru investiţii. Asta înseamnă că dezvoltarea unei ţări depinde, în primul rând, de investiţii şi de locuri de muncă. Am redus cheltuielile statului cu funcţionarea, la limite aproape raţionale, pentru că încă mai este loc de ajustări, acolo unde lucrurile nu au fost încă finalizate, dar funcţionarea statului, acum, se încadrează în parametri normali. Dacă este să vorbim de cheltuielile cu personalul bugetar, dacă în anul 2008 - 2009 aceste valori cu cheltuielile de personal erau în jur de 9,4% din PIB, acum discutăm de 7,5% în 2011 şi vor fi 7,2% în 2012, ca procent din PIB. Adică, diminuăm cheltuielile cu funcţionarea statului şi orientăm mai mulţi bani spre dezvoltare. Orice ţară normală asta face. Evident că asta presupune costuri politice de moment, dar vă asigur că este singura direcţie sănătoasă pentru dezvoltarea unei ţări. Iar aceste lucruri trebuie spuse - repet - fără patimă, cu onestitate şi explicate în contextul măsurilor pe care acest guvern le-a luat. Iar faptul că mai multe investiţii se derulează este şi o consecinţă a faptului că mai mulţi bani au fost alocaţi, chiar şi într-o perioadă dificilă din punct de vedere economic, pentru susţinerea investiţiilor. Nu de ignorat este şi modificarea la Codul Muncii. Acest nou Cod al Muncii, care are marele avantaj, şi a fost solicitat de toţi investitorii autohtoni şi străini, pentru flexibilizarea pieţei forţei de muncă, şi s-a realizat acest lucru, astăzi se poate mult mai uşor angaja o persoană în România.
Astăzi, un om îşi poate găsi mult mai uşor un loc de muncă sau chiar al doilea loc de muncă, prin flexibilizarea Codului Muncii, iar rezultatele s-au văzut, pentru că doar în câteva luni de la intrarea în vigoare a noului Cod al Muncii s-au înregistrat peste jumătate de milion de noi contracte de muncă, iar astăzi numărul contractelor de muncă active în România este cu mult mai mare decât numărul maxim de contracte de muncă, pe care le-am avut în orice lună din anul 2008. Deci acest lucru a însemnat o aducere la suprafaţă a evaziunii fiscale în acest domeniu, prin angajările care erau la negru şi prin aducerea la suprafaţă a mai multor contributori la ce înseamnă sănătate, pensii şi şomaj, iar pentru mediul de afaceri, aşa cum am menţionat, reprezintă o gură de oxigen în această direcţie. Astăzi, vom discuta în guvern modificările la Codul Fiscal, care din nou vor aduce câteva măsuri pentru sprijinirea mediului de afaceri, pe linia debirocratizării. Dacă astăzi firmele care au doi angajaţi inclusiv şi o cifră de afaceri până în 100 de mii de euro, trebuie să depună lunar declaraţia unică, declaraţie unică care, până recent, era practic formată din 5 declaraţii, acum am unificat-o într-una singură, se depune electronic, iar, după intrarea în vigoare a Codului Fiscal, pe care îl vom modifica astăzi, această declaraţie se va completa trimestrial, şi nu lunar. E un prim pas, pentru cei care au afaceri mici, repet, aproximativ 54% din totalul firmelor din România. De asemenea, tot astăzi, prin măsurile pe care le vom lua, vom veni în sprijinul firmelor care sunt în dificultate sau au fost încă în dificultate, în perioada aceasta de criză economică, şi, în condiţiile în care, până la sfârşitul anului, îşi vor achita obligaţia principală şi dobânda la ceea ce au de plătit la stat, vor fi scutite de plata penalităţilor de întârziere, tocmai ca o consecinţă de a sprijini firmele care au avut dificultăţi generate de criza economică. Deci, dacă îţi plăteşti principalul plus dobânda, vei fi scutit de ceea ce înseamnă plata penalităţilor, după cum tot astăzi dorim să implementăm o măsură mult aşteptată de mediul de afaceri şi pe care o discută specialiştii noştri, astfel încât, atunci când firmele au debite la bugetul de stat, în primul rând să plăteşti principalul, cel care generează penalităţi, şi după aceea să plăteşti accesoriul, adică acele penalităţi generate de neplata principalului. Pentru că, astăzi, ce se întâmplă? Ai o datorie din 2008, din 2010, în primul rând, când mergi să-ţi achiţi datoriile la fisc, îţi achită penalităţile pe care le ai, dar principalul tot generează, în continuare, penalităţi de întârziere. Acum inversăm situaţia şi prima dată se achită principalul, obligaţia de bază pe care o ai, care să nu mai genereze penalităţi, astfel încât firmele să nu ajungă într-o spirală împovărătoare şi să poată rezista în aceste condiţii eficiente. Evident, asta nu înseamnă că firmele au cale deschisă să nu-şi plătească penalităţile de întârziere, pentru că ele intră sub incidenţa regulilor executării silite, dacă în termenele stabilite aceste lucruri nu se efectuează. V-am dat doar câteva exemple despre preocuparea pe care guvernul o are pentru susţinerea mediului de afaceri. Mai adaug la aceste elemente noile programe pentru sprijinirea IMM prin cardul Kogălniceanu, care asigură facilităţi la obţinerea mai uşor a creditelor pentru dezvoltare prin subvenţionarea dobânzii şi acordarea unor garanţii de stat, tot în această direcţie de sprijinire a mediului de afaceri.
Acum, o să revin la aspectele directe legate de agenda noastră internă şi internaţională. Apreciez eforturile Ministerului Afacerilor Externe pentru perfectarea şi organizarea unor şedinţe de guvern comune cu parteneri importanţi europeni, precum şi demersurile făcute în vederea realizării unui asemenea eveniment, împreună cu Guvernul de la Chişinău. Vom continua această practică şi vă solicit ca agenda economică să fie minuţios pregătită, prin reuniuni sectoriale de lucru, pentru a da un sens concret acestor măsuri. Adică, dacă facem aceste reuniuni, ele trebuie să fie extrem de pragmatice şi de bine pregătite, adică cu o agendă de proiecte bine fundamentată în plan intern, discutată cu partenerii externi şi decizii luate pentru implementarea lor. Am văzut acest lucru din întâlnirile externe pe care le-am văzut.
Acolo unde am avut bine pregătită agenda, lucrurile au putut să fie extrem de pragmatice şi să aibă continuitate. Acest lucru trebuie să se întâmple peste tot unde vom avea asemenea activităţi. Avem în pregătire o reuniune comună cu Moldova, Bulgaria, Israel, în perioada imediat următoare, şi Ministerul de Externe are în pregătire şi alte reuniuni comune de acest fel. Aveţi datoria, deopotrivă, de a vă coordona demersurile cu ministerele de linie pentru identificarea posibilităţilor de atragere a unor finanţări externe pentru proiecte româneşti de anvergură, în special în domeniul infrastructurii, de toate felurile. Aş vrea să înţelegeţi că aveţi această responsabilitate pe umerii dumneavoastră faţă de contribuabilul român. Vă justificaţi existenţa în străinătate şi prin această componentă, capacitatea dumneavoastră de a încheia parteneriate, de a oferi soluţii pentru parteneriate pentru investitori români, de toate felurile, de toate dimensiunile, pentru că prin asta ajutaţi ţara, ajutaţi contribuabilul român care îşi plăteşte onest impozitele şi taxele în această ţară şi, mai ales, într-o competiţie globală în care suntem în momentul de faţă, fiecare efort al dumneavoastră poate fi decisiv în susţinerea eforturilor economice şi de modernizare a acestei ţări. Avem relaţii politico-diplomatice foarte bune cu o serie de ţări cu economii emergente. Prin talentul dumneavoastră diplomatic, trebuie ca aceste circumstanţe extrem de favorabile să-şi găsească reflectarea în dezvoltarea unor proiecte de colaborare economică în domeniul cercetării şi inovaţiei, dar şi în stimularea diverselor legături de afaceri la nivelul operatorilor privaţi. Există o serie de domenii care pot constitui ţinte predilecte de atragere a investiţiilor. Am în vedere, desigur, sectoarele strategice de dezvoltare, precum infrastructură, energie, agricultură, turism, dar şi sectoare de avangardă, precum cel al tehnologiei informaţiilor, biotehnologiilor, roboticii sau sectoare de nişă, precum industria de reciclare. Toate aceste domenii pot beneficia suplimentar de noile oportunităţi oferite de cadrul legislativ în materie de parteneriat şi parteneriate public-privat. Treptat, competitivitatea bazată pe inovaţie trebuie să ia locul celei determinate de costul redus al forţei de muncă. De aceea este necesară promovarea ţării noastre ca posibil nod de dezvoltare a unor unităţi de cercetare în domeniile de interes atât pentru industria românească, cât şi pentru cea cu acoperire regională. Exportul este unul din motoarele relansării economice a României, iar rezultatele din ultimii ani sunt încurajatoare, atât prin reducerea deficitului, cât şi ca evoluţie a structurii livrărilor externe. Este necesar ca misiunile noastre să întreprindă eforturile pentru menţinerea şi stimularea acestei tendinţe, inclusiv prin sprijinirea găsirii de noi nişe de piaţă, mai ales în spaţiul extracomunitar. În mod special, subliniez importanţa Orientului Mijlociu, al economiilor în plin avânt din Asia.

Doamnelor şi domnilor,
După cum ştiţi, la începutul acestei luni, de fapt în luna august, că deja suntem în 1 septembrie, mâine, mă refer la vizita pe care am făcut-o în China, care a dat un semnal foarte clar, atât din punct de vedere economic, cât şi politic, în ceea ce priveşte susţinerea extinderii relaţiilor comerciale şi investiţionale. Am discutat cu preşedintele Chinei, cu premierul chinez, despre cinci proiecte majore de investiţii: reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, centura ocolitoare a Bucureştiului, centrala de la Tarniţa, canalul Dunăre-Bucureşti şi canalul Siret-Bărăgan, care pot constitui obiectul unei colaborări de mare amploare între ţările noastre. Am stabilit în guvern un responsabil pentru fiecare dintre cele cinci proiecte mari enunţate, iar pe lângă aceste proiecte mari sunt şi alte proiecte de dimensiune mai mică, precum cel de la Constanţa, care este în plin proces de derulare cu o firmă chineză importantă. În domeniul energetic, de asemenea, există mai multe proiecte mai mici aflate în diverse faze de colaborare, asupra cărora am convenit, în deplasarea pe care am efectuat-o în China, cu privire la implementarea lor. De asemenea, pregătim în luna octombrie sesiunea mixtă a Comisiei interguvernamentale România-China, ce va avea desfăşurare, aşa cum spus, în China.
Cu această ocazie vom urmări implementarea fiecărui proiect discutat, precum şi punerea la punct a ultimelor detalii de implementare a celorlalte proiecte mai mici ca anvergură şi care se află într-o fază relativ avansată. Am convenit deopotrivă să stimulăm cu şi mai mare vigoare exporturile româneşti în China, să atragem participare chineză la o serie de proiecte investiţionale de mai mică anvergură, dar şi să dezvoltăm în cadrul cooperării bilaterale componente precum cea turistică sau bancară. Concretizarea unor obiective de ordin economic, ca urmare a relaţiilor politice deosebit de valoroasă pe care le avem în Europa de Est, în zona Caucazului şi Asiei Centrale, în zona Golfului şi Extremului Orient, dar şi în alte regiuni, impune o muncă temeinică şi consecventă, atât în plan intern, cât şi extern, cu participarea efectivă a mediului de afaceri. Este necesară mai multă creativitate din partea celor care se ocupă de promovarea exporturilor româneşti. De aceea, consider că este necesar să punem cât mai rapid în aplicare proiectul referitor la crearea, în unele locaţii externe, cum ar fi Beijing, New Delhi, Istanbul, dar şi Moscova sau Chişinău, a unor centre de promovare, cu implicarea reprezentanţilor mediilor de afaceri, care să funcţioneze sub egida birourilor de promovare comercială şi economică ale ambasadelor. Un sector asupra căruia acţiunea diplomatică are un efect direct şi benefic este implicarea noastră regională în realizarea unor proiecte energetice cu impact asupra securităţii energetice europene. Subliniez importanţa pe care o acordăm unei cât mai bune coordonări interne în pregătirea poziţiilor şi contribuţiilor noastre la aceste politici şi proiecte europene. Am creat, în acest sens, un comitet interdepartamental de coordonare dedicat acestui obiectiv şi apreciez aportul Ministerul Afacerilor Externe în activitatea acestuia. Proiectul Nabucco rămâne prioritatea României în domeniul diversificării surselor de aprovizionare cu gaze naturale. Trebuie acţionat, în continuare, cu toată determinarea, în coordonare cu ceilalţi parteneri şi cu Comisia Europeană, pentru concretizarea sa, inclusiv în ceea ce priveşte asigurarea cantităţilor de gaze şi a fondurilor de investiţii. Proiectul AGRI reprezintă o altă contribuţie importantă la securitatea energetică regională şi europeană, având toate atributele pentru includerea sa pe lista proiectelor prioritare în materie, la nivelul Uniunii Europene. Pe aceeaşi linie de preocupări se plasează interconectarea, în cadrul programelor europene, a infrastructurii de transport al gazelor naturale cu Ungaria şi Bulgaria, precum şi realizarea interconectării cu sistemele energetice ale Republicii Moldova, beneficiind inclusiv de sprijin financiar european. Concluzia pe care vreau să o subliniez este că dimensiunea europeană a diplomaţiei noastre trebuie să se afle în prima linie a promovării şi protejării intereselor României, în perioada următoare. Anticipând corect noile evoluţii politice, economice şi sociale şi operând proactiv, România are şansa de a depăşi cu succes cumulul de situaţii critice înregistrate pe plan european. În acelaşi timp, vom continua să fim participanţi activi la dezvoltarea relaţiei transatlantice, pe care o dorim consolidată, sub aspectul eficienţei răspunsurilor la provocările cu care încă ne confruntăm. Parteneriatul strategic cu Statele Unite este o componentă esenţială a politicii noastre externe şi ne dorim să aprofundăm meritele sale, îndeosebi în planul cooperării economice, al accesului la noile tehnologii şi prin extinderea cooperării strategice.
Având în vedere faptul că detaliile temelor sectoriale de acţiune externă fac obiectul analizelor şi proiecţiilor, pe care le realizaţi în aceste zile în cadrul reuniunii dumneavoastră, eu voi face doar o foarte scurtă referire la relaţiile regionale. Ca ţară de graniţă a Uniunii Europene şi NATO avem responsabilităţi importante pe linia promovării, în spaţiul de proximitate, a valorilor standardelor şi principiilor specifice comunităţii de state căreia îi aparţinem. Aprofundarea relaţiei speciale cu Republica Moldova se bazează pe aplicarea, atât în plan politic, cât şi economic, a unui parteneriat cu vocaţie europeană. Considerăm că Republica Moldova dispune de potenţialul necesar pentru a proba accesul la o perspectivă către Uniunea Europeană.
În ceea ce ne priveşte, Guvernul României va continua să sprijine autorităţile de la Chişinău să valorifice această şansă. Cu Republica Moldova am constituit un portofoliu important de proiecte, ai cărui beneficiari sunt cetăţenii de pe ambele maluri ale Prutului. Ne dorim ca o bună parte dintre acestea să fie realizate şi prin Acordul bilateral privind acordarea asistenţei financiar nerambursabile către Republica Moldova. În plan mai larg, interesul pentru creşterea cooperării în zona Mării Negre rămâne unul fundamental. Am apreciat progresele pe care le-am obţinut, în acest an, în implementarea Strategiei Dunării, iar cuplarea unora dintre proiectele aceste strategii, cu oportunităţile oferite de Delta Dunării şi de cooperarea la Marea Neagră, nu poate fi decât benefică pentru interesele României. Sunt convins că putem să spunem şi să punem mai bine în valoare potenţialul turistic, de transport, de dezvoltare a comerţului regional şi ne bazăm, în acest efort, pe dumneavoastră. Tot prin intermediul dumneavoastră, trebuie să valorificăm cu pragmatism oportunităţile pe care le va deschide accelerarea apropierii de UE a vecinilor noştri din Balcanii de Vest, perspectivă pe care o susţinem cu toată convingerea.
Doresc să adresez, cu această ocazie, și un mesaj românilor aflaţi în afara graniţelor. Problemele românilor stabiliţi sau aflaţi temporar în afara frontierelor României constituie o prioritate pentru politica externă. Ne-am angajat în acordarea de sprijin constant şi substanţial pentru îndeplinirea aşteptărilor lor legitime, în primul rând pentru îmbunătăţirea legăturilor acestora cu instituţiile din România. Unul dintre vectorii de bază, în acest sens, este asigurarea unor servicii consulare de calitate, la standarde europene. Am investit substanţial, în ultimii ani, în acest domeniu, iar lucrurile sunt vizibil îmbunătăţite. Aceste investiţii se adaugă proiectelor şi programelor stabilite prin Strategia naţională privind comunităţile româneşti din afara graniţelor ţării, pe care le finanţăm, an de an, pentru consolidarea legăturilor culturale, educative cu comunităţile româneşti, în special cu cele din vecinătate. În pofida constrângerilor bugetare actuale, vom continua să susţinem şi să consolidăm aceste programe, cu convingerea că este o datorie naţională şi, în acelaşi timp, o datorie morală.
Totodată, nu vom înceta să promovăm eliminarea restricţiilor de angajare impuse cetăţenilor români, de o parte din statele membre UE. În context, ne exprimăm încrederea că recenta măsură de introducere a permiselor de muncă pentru românii care doresc să lucreze în Spania este doar o măsură temporară şi conjuncturală.

Doamnelor și domnilor,
Ştiu că orice succes în munca diplomatică presupune multă muncă şi multă competenţă. De când mă aflu în fruntea Guvernului am lucrat alături de diplomați și pe mulți am ajuns să-i cunosc și să-i apreciez, dar, în același timp, observ, la unele reprezentanțe, e nevoie şi subliniez, e nevoie de un plus de energie şi de coeziune, un plus de încredere în forţa dumneavoastră de a acţiona, care vor aduce şi acel plus binemeritat de încredere din partea societăţii româneşti.
Vă asigur de toată susţinerea posibilă pentru a consolida calitatea activităţii dumneavoastră şi vă adresez, încă o dată, felicitări şi urări de succes cu ocazia Zilei Diplomaţiei Române. Vă mulţumesc.

Emitent: Guvernul Romaniei – Biroul de presa

Data: 31.08.2011
(http://www.guv.ro/primul-ministru-emil-boc-a-participat-la-reuniunea-anuala-a-diplomatiei-romanesti__l1a114342.html)

Amatorismul politic cred că a ajuns în stadiul de analfabetism politic

---

Încă mai sper că următoarea fotografie, pe care am luat-o de pe site-ul realitatea TV şi am înţeles că totul a plecat de la dl. Victor Boştinaru... este o aberaţie cromatică obţinută în urma unei prelucrări neinspirate sau voite ale fotografiei. Altfel amatorismul politic deja se transformă în analfabetism.

(http://www.realitatea.net/flacara-violet-a-revenit-la-pdl-craiova-foto_866358.html)

Se vede că... Firma pusă de PDL Craiova, chiar deasupra Cornului Abundenţei are vechea formă cu cratimă între Democrat şi Liberal şi, surprinzător, este pe culoarea violet. Cei de la PDL Craiova ar trebui să ştie că una este semnul electoral şi alta-i sigla de partid (semnul permanent).

Citez mai întâi din legea partidelor.
Art. 10. - Statutul partidului politic cuprinde în mod obligatoriu:

a) denumirea integrală şi denumirea prescurtată;

b) descrierea semnului permanent;

c) semnul permanent sub formă grafică alb-negru şi color, în anexă;

şi

Art. 9. - Fiecare partid politic trebuie să aibă statut şi program politic proprii.

şi

Art. 11. - Statutul şi programul politic ale partidului trebuie să fie prezentate în formă scrisă şi aprobate de organele împuternicite prin statut.

De aici se deduce că statutul determină organizarea partidului şi el este obligatoriu prin lege. Mai mult, statutul trebuie aprobat de Convenţia Naţională (art. 63). Nu poţi schimba semnul permanent fără modificarea statului şi nici denumirea prescurtată a partidului.

Ei bine, să mergem acum la statut (http://www.pdl.org.ro/index.php?page=PDL&textPag=22).

Art. 1. - (2) Denumirea prescurtata a partidului este PDL.

şi

Art. 3. - (2) Semnul electoral al partidului este trandafirul, sub care se afla prescurtarea PDL, ansamblul fiind incadrat intr-un patrat cu colturi rotunjite.

Merg apoi la descrierea siglei (http://www.pdl.org.ro/index.php?page=PDL&textPag=13)

SIGLA: Trandafirul, sub care se afla prescurtarea PD-L, ansamblul fiind incadrat intr-un patrat cu colturile rotunjite. Fondul siglei este portocaliu iar grafica siglei este albastra.

Nu poţi schimba sigla partidului aşa cum ţi se năzare la Craiova, pentru că, nu-i aşa, semnul permanent al Partidului Democrat Liberal este trandafirul; el este inscriptionat pe sigla, drapelul si pe celelalte insemne oficiale ale partidului, in aranjamente grafice aprobate de Consiliul national de coordonare (CNC), la propunerea Biroului permanent national (BPN).

Eu încerc să-l cred pe domnul Lăzăroiu, dar nici să fiu luat de prost nu aş vrea să fiu

---

Într-un film din seria B.D., Dem Rădulescu îl sună pe amicul Puiu Călinescu. Acolo are o replică în dialog cu Toma Caragiu, dialog pe care îl încheie cu replica... "N-oi fi eu Gogu, dar nici mata... Eu vreau să vorbesc cu Nea Tudose, tapiţerul... sau cu părinţii... Am vorbit cu femeia de serviciu? Fumaţi mult!"

La fel, domnul Lăzăroiu, se dă şi domnia sa pe la TV drept ministru... dar parcă vocea nu-l prea ajută să fie confundat cu personajul.

Numărul beneficiarilor de subvenţie la căldură va creşte, iar plafonul pentru care acestea se vor acorda va fi majorat şi el, autorităţile locale urmând să decidă dacă să acorde în continuare ajutoarele la încălzire în cuantumul stabilit, a spus, duminică, ministrul Muncii, Sebastian Lăzăroiu.

Lăzăroiu a explicat că Guvernul va elimina subvenţia de la bugetul de stat de 350 de milioane de lei, fiind păstrată doar suma de 120 de milioane de lei care reprezintă ajutoarele la încălzire pentru persoane vulnerabile.

Ministrul însă nu a putut garanta că persoanele vulnerabile vor plăti la fel ca anul trecut, dacă autorităţile locale vor acorda în continuare ajutoarele de încălzire în cuantumul stabilit, precizând că primăriile nu sunt obligate să mai acorde aceste subvenţii.

Ministrul Muncii a spus că faţă de anul trecut în sezonul rece 2011-2012 doar consumatorii vulnerabili vor beneficia de ajutoare. Astfel, din 1,4 milioane de familii racordate la CET-uri, 330.000 vor beneficia de subvenţie în acest an, faţă de 200.000 anul trecut.

O altă schimbare faţă de anul trecut este pragul maxim pentru care se acordă subvenţia, acesta crescând de la 615 lei cât a fost în 2010-2011 la 786 de lei. În 2010 - 2011, persoanele care aveau venit pe membru de familie de până la 615 lei primeau 10% subvenţie. Anul acesta, cei cu venit între 615 şi 786 vor primi 5%.

Doar pentru persoanele singure acest prag va fi de 1.082 de lei, ajutorul fiind de 10% din factură.

Lăzăroiu a spus că Ministerul Muncii ar trebui să aloce în acest an 345 de milioane de lei, iar autorităţile locale 370 de milioane de lei, iar dacă acest lucru se va întâmpla consumatorul vulnerabil nu va plăti mai mult decât anul trecut la factura de energie.

Ministrul a precizat că vulnerabilitatea este calculată pe baza veniturilor, dar şi a bunurilor din gospodărie.

El a subliniat şi faptul că se vor schimba şi regulile de acordare a subvenţiei astfel că vor fi verificaţi 60% dintre cei care depun dosare la primărie, iar aceştia vor fi aleşi aleatoriu de către minister. Până în prezent erau verificat doar 3% dintre cei care depuneau cerere de subvenţie.

"Când am făcut un control pe anul trecut din 30% dintre dosarele verificate 18% aveau nereguli, fiind vorba de fraudă, respectiv un milion de lei, sumă acordată necuvenit", a spus Lăzăroiu.

Ministrul Muncii a recomandat primăriilor să renunţe şi ele la subvenţie şi să-şi îndrepte fondurile spre persoanele sărace.

Autorităţile locale pot adopta politica Guvernului şi să acorde ajutoare de încălzire doar persoanelor cu "venituri modeste", dar pot decide să continue subvenţionarea nediferenţiată a proprietarilor de blocuri, firmelor de apartament şi familiilor cu venituri mici, a declarat, vineri, Emil Boc.

Premierul a afirmat, în cadrul unei emisiuni la postul naţional de radio, că ajutoarele de încălzire care vor fi acordate de Guvern începând cu această iarnă trebuie direcţionate către familiile cu venituri "modeste" şi nu ca până în prezent, către toată lumea.

"Guvernul a luat decizia ca ajutoarele de încălzire pe care statul le dă să meargă direct la cei care au cu adevărat nevoie. Până acum, subvenţia pe care o acorda Guvernul era la combustibil, de 45% din valoare, şi se aplica nediferenţiat şi la unul care avea (în proprietate-n.r.) un bloc de locuinţe sau la unul care avea avere o sută de milioane de euro sau la cineva care avea pensia minimă, deci se aplica acelaşi sprijin, beneficiau în egală măsură", a spus Boc.

Potrivit primului - ministru, odată cu introducerea noilor norme, persoanele cu venituri mari nu vor mai beneficia de subvenţii la încălzire din partea statului. El a subliniat însă că aceştia pot primi şi pe mai departe sprijin din partea autorităţilor locale.

"Primăriile pot în continuare să acorde subvenţie şi ajutoare de încălzire, fie să acorde numai ajutoare de încălzire direcţionat pentru familiile care sunt cu venituri mai mici.(...) La nivel local se va decide dacă se merge pe politica Guvernului şi nu se mai dă subvenţie generalizată la toată lumea, şi la cel cu blocul de locuinţă, notar sau la cel care are venituri mari, ca şi la cel care are pensie minimă sau venitul minim garantat", a spus Boc.

Potrivit premierului, dacă primăriile adoptă politica Guvernului şi renunţă la subvenţia generalizată, pot completa ajutoarele de încălzire acordate de Guvern pentru familiile cu venituri reduse.
(http://www.mediafax.ro/social/lazaroiu-cresc-numarul-beneficiarilor-de-subventie-la-caldura-si-plafonul-de-acordare-a-ajutoarelor-8665057)

Se recapitulăm un pic. "Ministerul Muncii ar trebui să aloce în acest an 345 de milioane de lei, iar autorităţile locale 370 de milioane de lei" asta înseamnă că ministerul Muncii şi autorităţile locale la un loc reprezintă 345+370=715 milioane la un loc. Dacă sunt 330 mii de beneficiari, asta înseamnă că media pe locuitor este:

715.000.000 lei : 330.000 beneficiari = 2.167 lei

Cum bre, ajutorul este de 21 de milioane lei vechi pentru cele 5 luni de iarnă? Asta este 10% sau 5% din ajutoare? Păi logica ar fi că pe vreme de iarnă căldura ar însemna undeva pe la 200 de milioane sau 400 de milioane (depinde cum este, 5 sau 10%)? Plus restul din întreţinere... care parcă nici nu mai contează.

Domnule Lăzăroiu,
Ce calculele faceţi domnia voastră pe acolo, prin minister?

Rog să-mi spună cineva dacă am înţeles eu greşit sau dacă am calculat greşit... În orice caz, aş vrea să ştiu unde e greşeala că m-a luat cu dureri de cap.

Mai spune domnul Lăzăroiu că "vor fi verificaţi 60% dintre cei care depun dosare la primărie". Păi domnule minister, dacă tot mergeţi spre 60% verificări, nu o mai luaţi prin sondare, verificaţi 100%.

Să facem iar calcule. Să spunem 20 de zile pe lună înmulţit cu 12 luni înmulţit cu 10 verificări pe zi de inspector al ministerului... 2.400 de verificări pe an de inspector. Asta înseamnă că avem 330.000 x 60% = 198.000 verificări şi că sunt necesari...

198.000 verificări : 2.400 verificări/inspector = 82 de inhttp://www.blogger.com/img/blank.gifspectori răspândiţi în toată ţară care să nu facă nimic altceva decât verificări.

UPDATE:
Speram că citind ceea ce am scris, cineva de la guvern va găsi de cuviinţă să facă o rectificare la ceea ce a spus domnul Lăzăroiu.

Ce anume mă aşteptam să rectifice domnul Lăzăroiu sau cineva în numele domniei sale?

"... subvenţie generalizată la toată lumea, şi la cel cu blocul de locuinţă, notar sau la cel care are venituri mari, ca şi la cel care are pensie minimă sau venitul minim garantat"

Dacă domnul Lăzăroiu ar fi urmărit ceea ce am spus, chiar pe acest blog:

http://bibliotecarul.blogspot.com/2011/08/sinteza-practica-pentru-uzul_19.html

Ar fi văzut că "subvenţia pentru căldură", care se oferă nediferenţiat, merge către o firmă şi nu către populaţie, pentru că este o subvenţie a preţului. ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr.5 din 20 februarie 2003 privind acordarea de ajutoare pentru încălzirea locuinţei, precum şi a unor facilităţi populaţiei pentru plata energiei termice, cea care a lansat "ostilităţile", explică exact ceea ce este cu această subvenţie, specificând că este vorba despre: "Subvenţiile cuvenite pentru acoperirea diferenţelor stabilite între preţul local, mai mare, al gigacaloriei şi preţul naţional de referinţă".

Cu alte cuvinte, subvenţia acoperă un sistem energetic neperformant. Numai că, în loc ca subvenţia să acopere o deficienţă care să dea un răgaz firmelor subvenţionate, necesar pentru a se retehnologiza şi a-şi reabilita sistemul, ea nu a avut absolut nici o presiunea sau condiţionare asupra neperformanţei. Cei de la FMI au cerut, absolut justificat, eliminarea subvenţiei pentru a lăsa preţul gigacaloriei să pună în mişcare tehnicile economiei de piaţă, problema este însă că onor Guvernul României trebuia să facă această mişcare oferind soluţii de competiţie cu firmele neperformante, or guvernul nu a făcut altceva decât să elibereze preţul în cazul unei condiţii de monopol. Cât timp sistemul centralizat este şi unic, se constituie o situaţie de monopol care nu oferă consumatorului o alegere reală între doi sau mai mulţi furnizori de energie termică. Singura soluţie concurenţială este aceea a debranşării şi a încălzirii locuinţei cu alte soluţii tehnice.

Criza e pe cale de a face trecerea de la un vânticel la uragan

---

Mulţi dintre cei care mă citesc de ani de zile vor spune că iar fac predicţii apocaliptice. Ei bine, de data asta nu mai vorbesc despre apocalipsa după Bibliotecaru ci despre apocalipsa după Christine Lagarde. Cum, nu tresăriţi la acest nume? Este noul preşedinte al FMI. Dacă spune Christine Lagarde că e de rău, într-un fel sau altul această părere va ajunge şi o realitate în politica domnului Boc.

"Evoluţiile din această vară au indicat că suntem într-o fază nouă, periculoasă. Mizele sunt clare: riscăm să asistăm la deraierea revenirii economice fragile. Deci trebuie să acţionăm acum", a afirmat Lagarde la conferinţa anuală a Federal Reserve de la Jackshon Hole, Wyoming.

(http://www.mediafax.ro/economic/lagarde-economia-globala-a-intrat-intr-o-etapa-noua-periculoasa-8664936/)

Madam Lagarde,
Eu am recunoscut în "revenirea fragilă a economiei" creşterea economică de zero virgulă zero zero la sută raportată de premierul Boc.
Dacă e ţeapa este atât de lată precum arătaţi, probabil că ne vom aminti de pe vremea înaintaşilor şi trasul în ţeapă...

(http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/401/321/5106/2505374/11/tras-teapa.jpg)

This is a real pain in the ass!

Traian Băsescu explică cum creşte barba femeilor din marină

---

După ce preşedintele Traian Băsescu a lansat în neuitare celebra replică despre doamna Udrea "În orice caz, aseară eu am fost cu nevastă-mea. Dacă s-a dus, s-a dus la vreun consilier. Deci eu am dormit la Neptun aseară" iar doamna Udrea, în loc să-i dea o scaltoacă peste ceafă (prin replică, la figurat), aşa cum ar fi meritat, a dat-o cumva pe glumă, astăzi domnul Băsescu mai loveşte, cu o mojicie de nedescris, în eternul feminin.

"Aici e o şcoală care construieşte bărbaţi chiar şi dintre studenţii care sunt femei"

Un asemenea misoginism, declarat pe faţă la TV, ostentativ... mie nu mi-a mai fost dat să văd. Ce stimă de sine poate avea o femeie atunci când susţine cariera unui astfel de bărbat. L-am introdus pe Traian Băsescu pe lista celor care nu le mai acord stima mea pentru că nu a avut nici cea mai mică reacţie la după ce un român şi-a dat foc în faţa Palatului Cotroceni acuzându-l de dictatură, dar primul semn care mi-a trezit suspiciunea că domnul Băsescu nu este un om stimabil a fost în urma episodului de violenţă verbală la adresa doamnei Dragotescu. Iată că în cel de al doilea mandat, domnul Băsescu se descoperă, de unul singur, drept un om cu foarte puţină eleganţă şi bună-creştere.

(http://www.evz.ro/detalii/stiri/video-se-poarta-femeia-cu-barba-900468.html)

Fenomenul infracţional încă nu a scăpat de sub control, dar Guvernul face, în continuare, eforturi.

---

Umilirea angajaţilor Ministrul Administraţiei şi Internelor, concedierea lor, sub-finanţarea lor logistică, scăderea salariilor dincolo de posibilitatea întreţinerii familiei... Toate acestea se traduc prin creşterea fenomenului infracţional.

Traian Igaş:

"Am facut o analiza pe ultimii 13 ani de zile din surse externe. 63.500 oameni care nu au o pregatire militara, au fost angajati oameni care nu erau familiarizati si a doua zi l-au instalat la birou si l-am pus sa faca munca politieneasca. Unii au dat un examen corect dar au fost si oameni intrati sprijiniti de x sau y care nu aveau experienta dar care nici nu vor sa acumuleze si sa se dedice profesiei. Avem o problema majora. Pe o parte nu ii vom regasi in structurile M.A.I de la sfarsitul lunii septembrie, dar dupa toate criteriile de evaluare, cei care sunt slab pregatiti depasesc cifra de 10.000"

"Suntem in grafic si pana la sfarsitul lui septembrie, cei 10.000 de angajati pe care nu ii mai avem in plata de la inceputul lui aprilie, vor fi indreptati spre alte locuri de munca"

"Dupa incheierea acestui proces de reorganizare, in cadrul MAI vom avea sub 1.000 de angajati. Din sistemul central pleaca peste 2.500 de oameni. Nu s-a mai intamplat ca la nivel central sa avem un aparat atat de suplu. Noi ne-am orientat in special spre birouri, dar e adevarat ca vor fi si oameni din operativ"
(http://www.ziare.com/traian-igas/ministru-interne/traian-igas-anunta-concedieri-jumatate-din-angajatii-mai-sunt-nepregatiti-1111699)

Asta a fost pe la începutul lunii. După trei săptămâni domnul Igaş observă cum îşi dă cu stângul în dreptul.

"Dacă până nu demult toate aceste plângeri ale cetăţenilor nu erau înregistrate în totalitate la nivelul Poliţiei Române, astăzi urmărim ca fiecare eveniment să fie înregistrat, să luăm în evidenţă şi practic urmare a faptului că am început să înregistrăm toate evenimentele sigur avem şi o creştere a infracţionalităţii, dar nu putem spune că fenomenul este scăpat de sub control", a declarat Igaş.

(http://www.mediafax.ro/social/igas-exista-o-crestere-a-infractionalitatii-dar-fenomenul-nu-este-scapat-de-sub-control-8658908/)

Eu aş putea spune că domnul Igaş nu ştie pe ce lume trăieşte, asta dacă nu aş ştii că şi domnia sa este un actor într-o piesă de teatru prost jucată de membrii Guvernului în frunte cu El Presidente.

(http://www.ziare-pe-net.ro/stiri/traian-basescu-mai-bogat-cu-15-000-de-euro-836588.html)


(http://www.ghidulbacaului.ro/angajati-din-penitenciare-protesteaza-la-pdl-si-au-aruncat-caschete-in-curtea-sediului-partidului/)

O ciorbă, nişte şniţele cu cartofi prajiţi, salată şi o telegondolă

---

Eu aşa deduc din bilet, nişte cetăţeni dau o comandă de nişte bucăţi de drum, o pârtie de schi şi o telegondolă.
Cred că biletul vorbeşte de la sine. Dacă totuşi doriţi mai multe... http://www.elenaudrea.ro/turismul-este-singura-alternativa-la-minerit-pentru-valea-jiului.html

Oricât am economisi, nu scăpăm de deficit

---

Am accesat ştirea fiind interesat de deficitul bugetar dar, cum ideile măreţe se nască în momentele de linişte, m-a deturnat o altă concluzie, destul de banală, dar pe care nu am observat-o până acum.

Dar mai întâi ştirea.

Deficitul bugetului general consolidat, în perioada 1 ianuarie - 31 iulie 2011, s-a cifrat la 11,4 miliarde lei, respectiv 2,09% din PIB, avansul pe luna iulie fiind de 0,1 miliarde lei, informează Ministerul Finanţelor Publice.

Veniturile bugetului general consolidat au totalizat 102,1 miliarde lei, fiind cu 9,4% mai mari faţă de anul precedent, încasările din luna iulie înregistrând un nivel record de 17,1 miliarde lei, cel mai mare din acest an, în principal ca urmare a creşterii încasărilor din taxa pe valoare adăugată (plus 31,1%) şi accize (plus 22,3%).

Încasările din contribuţii de asigurări sociale au continuat să se îmbunătăţească, fiind cu 4,1% mai mari faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent, în timp ce încasările din impozitul pe profit, deşi au avut o evoluţie descendentă, au rămas la nivelul anului precedent.

Principalul decalaj se menţine la încasările din venituri nefiscale, care s-au micşorat cu 6,3% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent .

Sumele primite de la Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate au crescut cu 37,4% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 113,5 miliarde lei, au înregistrat o uşoară creştere în termeni nominali cu 0,1% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, în principal ca urmare a creşterii cheltuielilor pentru proiecte cu finanţare europeană, însă ca pondere în PIB s-au redus cu 1,3 puncte procentuale.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii s-au majorat cu 11,5% faţă de aceiaşi perioadă a anului precedent, creşterea înregistrându-se în cea mai mare parte la Ministerul Sănătăţii, ca urmare a reclasificării unor cheltuieli, precum şi la bugetele locale (22%), din cauza preluării spitalelor de către administraţiile locale, precum şi la bugetul fondului naţional de sănătate (13,3%) ca urmare a creşterii plăţilor pentru servicii medicale şi medicamente.

Se menţin în continuare sub nivelul din aceiaşi perioadă a anului precedent cheltuielile de personal (minus 17,8%), subvenţii (minus 18,9%) şi asistenţă socială (minus 2,4%).

Plăţile pentru proiectele finanţate din fonduri UE au crescut cu 60,8% faţă de primele şapte luni ale anului 2010.

Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost pe primele şapte luni în sumă de 17,4 miliarde lei, faţă de 14,4 miliarde lei înregistrate în aceaşi perioadă a anului precedent.AGERPRES

(http://www.agerpres.ro/media/index.php/economic/item/79413-Deficit-bugetar-de-209-din-PIB-in-primele-sapte-luni.html)

Eram pornit să mă întreb, retoric, ce sens are să dai afară sute de mii de oameni, să strângi 25% cureaua şi să laşi şi inflaţia să-şi facă de cap în jocul ei cu TVA-ul majorat... dacă deficitul îşi vede şi el de viaţa lui, fără nici un respect de eforturile guvernamentale de a eutanasia prin înfometare câteva milioane de oameni... pentru că, în curând, criza va micşora sumele necesare "campaniilor electorale". Hai că sunt răutăcios... dar fac asta pentru că, pe scurt, trebuie să spun ceva ce aş fi dezvoltat altfel, dacă nu aş fi fost deturnat, pe cel puţin o pagină. Am renunţat pentru că m-a lovit altceva.

Am concatenat următoarele informaţii:

"Deficitul bugetului general consolidat, în perioada 1 ianuarie - 31 iulie 2011, s-a cifrat la 11,4 miliarde lei, respectiv 2,09% din PIB" plus "Veniturile bugetului general consolidat au totalizat 102,1 miliarde lei, fiind cu 9,4% mai mari faţă de anul precedent".

Veniturile cresc cu aproape 10%, cheltuielile sunt sub semnul crizei şi a economiilor la sânge, şi pe 7 luni avem 2% deficit?... E rău de tot. Dar ia stai. Cum de venitul la bugetului general consolidat este de 100 de miliarde? Dacă 2,09% din PIB reprezintă 11,2 miliarde, atunci PIB-ul considerat este de 1120/2,09 miliarde, adică cam 536 miliarde. Veniturile la bugetul consolidat reprezintă aşa mult din PIB? Cât a fost anul trecut?

Deficitul bugetar al Romaniei a fost in 2010 de 33,3 miliarde de lei, respectiv 6,5% din PIB, sub limita tintei de 6,8% din PIB convenita cu FMI.
Deficitul bugetar s-a diminuat fata de anul 2009 de la 7,4% la 6,5% din PIB ca urmare a cresterii incasarilor, in conditiile unor cheltuieli obligatorii suplimentare inregistrate la dobanzi, ajutoare pentru somaj, plata arieratelor, finantarea proiectelor din programele cu finantare UE, potrivit unui comunicat al ministerului Finantelor.
Veniturile incasate la bugetul general consolidat, au fost in 2010 de 168,6 miliarde lei, cu 7,2% mai mari, in termeni nominali, fata de anul precedent.
(http://www.ziare.com/economie/deficit-bugetar/romania-a-respectat-ticnta-de-deficit-stabilita-cu-fmi-1071542)

Deci, în concluzie, 3330/6,5... asta înseamnă 512 miliarde lei PIB şi 168,9 miliarde lei venituri la bugetul consolidat. Adică veniturile la bugetul de stat consolidat reprezintă 33% din PIB, fix o treime. Deci ce înseamnă asta? La trei lei produşi în România unul ajunge venit la bugetul consolidat? Eu nu-mi revin. Sigur, am mai văzut aceste cifre, dar nu au pătruns aşa de puternic în mintea mea. O treime din tot ce face această ţară este în mâna politicienilor. Abia acum înţeleg de ce politica se luptă SĂ CÂŞTIGE PUTEREA.