De rău sau de bine, tot aiurea vine

---

Domnul Mugur Isărescu şi-a trimis "mâna dreapta" în Guvernul Ponta. BNR începe să semene cu un guvern din umbră. Va fi BNR adevărata opoziţie?



Ştiri, comunicate, bârfe:

În şedinţa din 2 mai 2012, Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărât următoarele:

Menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 5,25 la sută pe an;
Gestionarea adecvată a lichidităţii din sistemul bancar;
Menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

CA al BNR a analizat şi aprobat Raportul trimestrial asupra inflaţiei, document care va fi prezentat publicului într-o conferinţă de presă organizată în data de 8 mai 2012.

Evoluţia recentă a indicatorilor macroeconomici relevă continuarea dezinflaţiei în linie cu prognozele băncii centrale, precum şi revigorarea moderată a activităţii de creditare, inclusiv ca efect al transmiterii semnalelor de politică monetară din ultimele luni. Se remarcă totodată persistenţa deficitului de cerere agregată şi încetinirea dinamicii exporturilor pe fondul înrăutăţirii pe termen scurt a perspectivelor creşterii economice la nivel european şi mondial.

Rata anuală a inflaţiei a coborât la nivelul de 2,4 la sută în luna martie 2012 de la 2,6 la sută în luna precedentă şi 3,14 la sută în decembrie 2011, o tendinţă descendentă similară fiind consemnată şi la nivelul ratei anuale a inflaţiei de bază CORE2 ajustat, care a ajuns la 2,03 la sută de la 2,37 la sută în ultima lună a anului 2011. Creşterea medie a preţurilor în ultimele 12 luni a fost însă de 4,5 la sută în luna martie 2012 faţă de 5,8 la sută în decembrie 2011.

Condiţiile monetare reale în sens larg au fost în permanenţă calibrate în vederea consolidării perspectivelor de menţinere durabilă a ratei inflaţiei în interiorul intervalului de variaţie din jurul ţintei, contribuind astfel la ancorarea eficace a anticipaţiilor şi la crearea premiselor pentru o creştere economică sustenabilă.

CA al BNR a analizat şi aprobat Raportul trimestrial asupra inflaţiei, document care evaluează contextul macroeconomic recent, analizează evoluţia şi tendinţele inflaţiei şi identifică principalele provocări şi constrângeri cu care politica monetară se va confrunta în perioada următoare.

Prognoza actuală reconfirmă perspectiva plasării ratei anuale a inflaţiei în intervalul de variaţie din jurul ţintei pe tot parcursul orizontului de prognoză, în pofida unui efect de bază statistic nefavorabil temporar anticipat pentru a doua parte a anului 2012.

Perspectivele pe termen scurt sunt însă marcate de fluctuaţiile sensibile ale apetitului pentru risc al investitorilor. Acestea sunt corelate cu modificările aşteptărilor legate de creşterea economică pe plan mondial şi cu efectele asupra economiilor Europei centrale şi de est ale începerii procesului de reducere a expunerilor de către unele instituţii de credit din Uniunea Europeană. Evoluţiile interne în context electoral, suprapuse elementelor menţionate anterior, pot amplifica volatilitatea mişcărilor de capital.

Existenţa acestor riscuri şi incertitudini impune păstrarea unei atitudini prudente a ansamblului condiţiilor monetare în vederea ancorării eficace a anticipaţiilor şi pentru asigurarea stabilităţii preţurilor pe termen mediu.

În aceste condiţii, CA al BNR a decis menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 5,25 la sută pe an, gestionarea adecvată a lichidităţii din sistemul bancar şi menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi, respectiv, în valută ale instituţiilor de credit.

BNR reiterează că atingerea obiectivelor privind stabilitatea preţurilor şi cea financiară, în contextul continuării îndeplinirii angajamentelor convenite în cadrul acordurilor cu UE, FMI şi alte instituţii financiare internaţionale, este crucială pentru obţinerea unei creşteri economice durabile în cadrul unui mix echilibrat al politicilor macroeconomice.

CA al BNR reafirmă că BNR va continua să monitorizeze atent evoluţiile interne şi ale mediului economic global, astfel încât, prin adecvarea instrumentelor sale, să asigure atingerea obiectivelor de stabilitate a preţurilor pe termen mediu şi de menţinere a stabilităţii financiare.

Raportul trimestrial asupra inflaţiei va fi prezentat publicului într-o conferinţă de presă organizată în data de 8 mai 2012. Potrivit calendarului anunţat, următoarea şedinţă a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 27 iunie 2012.
(http://www.bnr.ro/page.aspx?prid=6576)

La 30 aprilie 2012, rezervele valutare la Banca Naţională a României se situau la nivelul de 34 336 milioane euro, faţă de 34 604 milioane euro la 31 martie 2012.

În cursul lunii au avut loc următoarele operaţiuni:

Intrări de 698 milioane euro, reprezentând alimentarea contului Comisiei Europene, modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor Publice, venituri din administrarea rezervelor internaţionale şi altele.
Ieşiri de 966 milioane euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută şi altele.

Rezerva de aur s-a menţinut la 103,7 tone. În condiţiile evoluţiilor preţurilor internaţionale, valoarea acesteia s-a situat la 4 190 milioane euro.

Rezervele internaţionale ale României (valute plus aur) la 30 aprilie 2012 au fost de 38 526 milioane euro, faţă de 38 757 milioane euro la 31 martie 2012.

Plăţile scadente în luna mai 2012 în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de Ministerul Finanţelor Publice, însumează 1 022 milioane euro.
(http://www.bnr.ro/page.aspx?prid=6578)

Cineva vrea ceva cu acest euro... şi domnul Mugur Isărescu ştiu ce anume.

Doamna Andreea Paul Vass a avut bunăvoinţa să ne ofere nişte date interesante.

http://www.andreeavass.ro/blog/wp-content/uploads/2012/05/Newsletter-Economic-9-Saracia-la-romani.pdf

Rata sărăciei a ajuns la 21,1% în anul 2010, în scădere cu 2,3 puncte procentuale față de anul 2008. Asta înseamnă că 21,1% dintre români au venituri mai mici de 60% din venitul median naţional disponibil (după transferurile sociale), conform Eurostat. Un român din cinci este sub pragul de risc de sărăcie.

Salariul minim pe lună a crescut la 160 euro la începutul anului 2012, de la 540 lei în anul 2008 la 700 lei la începutul anului 2012.

Riscul de sărăcie
* 8,9 milioane de români au fost expuși riscului de sărăcie și de excluziune socială în anul 2010.
* Mai mult de 40% dintre români au făcut parte din una dintre următoarele trei categorii: cu risc de sărăcie, cu lipsuri materiale severe sau cu familii în care niciun membru nu lucrează.
* Categoriile cele mai expuse riscului de sărăcie sunt copiii cu vârsta sub 18 ani (49%), urmați de persoanele vârstnice de peste 65 ani (40%) și de populația cu vârsta de muncă între 18-64 ani (39,7%).
* Totuși, în România, populaţia cu risc de sărăcie a scăzut de la 43,1% în 2009 la 41,4% în 2010.
* La nivel european, 23% din populație este expusă riscului de sărăcie.

Lipsuri materiale severe
* 1 din 3 români s-au confruntat cu lipsuri materiale severe, în timp ce doar 1 din 10 europeni s-au aflat în această situație.
* Populația din această categorie a întâmpinat cel puțin patru din următoarele nouă deficiențe: nu și-au putut plăti chiria, cheltuielile de întreținere a casei sau împrumutul ipotecar, nu au putut să-și încălzească locuința cum ar trebui, nu și-au permis să facă față unor cheltuieli neprevăzute, să mănânce pește, carne sau alimente proteice la fiecare două zile, să-și facă o vacanță de o săptămână în altă parte decât acasă, nu au putut avea o mașină, nu și-au putut cumpăra mașină de spălat sau nu și-au permis un televizor sau un telefon.

Veniturile totale medii lunare: 2.542 lei/gospodărie și 884 lei/persoană în trimestrul al patrulea din anul 2011.
* Salariul mediu brut de bază pentru programul de lucru a fost de 1719 lei în luna octombrie 2011, în creștere cu 24% față de aceeași lună din anul 2008.
* Structura veniturilor: o Cea mai importantă sursă de venituri: veniturile salariale (48,4% din veniturile totale ale gospodăriilor); o Venituri din prestații sociale: 22,5%; o Venituri în natură: 20,3%; o Venituri din agricultură: 3,1%; o Venituri din activități neagricole independente: 2,3%. o Venituri din proprietate şi din vânzări de active din patrimoniul gospodăriei: 1,6%.
* Veniturile totale medii pe gospodărie în mediul urban au fost cu 16,5% mai mari decât ale gospodăriilor din mediul rural. o Structura veniturilor în mediul urban: 62,9% din salarii, 22,6% din prestaţii sociale și 8,5% din venituri în natură. o Structura veniturilor în mediul rural: 44,3% din totalul veniturilor realizate din producția agricolă, 26% din salarii și 22,4% din prestații sociale.
* Efectivul salariaţilor a fost de 4,2 mil. persoane la 31 octombrie 2011 (exclusiv unităţile din sectorul economic cu mai puţin de 4 salariaţi). o 53,6% dintre salariați sunt bărbați, iar restul de 46,4% femei.
* 84,1% din efectivul total al salariaţilor au lucrat 21 de zile, cu program complet, adică 3,5 mil. persoane. o 4,9% au realizat salarii brute în valoare de cel mult 670 lei (salariul minim pe economie valabil pentru anul 2011); o 50,3% au realizat salarii brute între 671 - 1.500 lei; o 30,9% au realizat salarii brute între 1.501 - 3.000 lei; o 9,4% au realizat salarii brute cuprinse între 3.001 - 5.000 lei; o 4,5% au realizat salarii brute de peste 5.000 lei.
* Județele cu cel mai mare număr de salariați: București (819.552 persoane), Timiș (187.470 persoane), Cluj (178.649 persoane), Constanța (169.984 persoane) și Prahova (160.904 persoane).
* Județele cu cel mai mic număr de salariați: Giurgiu (29.870 persoane), Tulcea (39.294), Sălaj (39.393), Mehedinți (40.360) și Călărași (40.767).

Se spune deci că trăim mai bine, că sunt mai puţini săraci... Personal nu ştiu decât oameni care trăiesc din ce în ce mai rău... "Mai bine" nu cunosc pe absolut nimeni să o ducă. Nici măcar "la fel de bine..."