09 November 2012

Justiţia, statul din stat


Problema Puterii Judecătoreşti, din perspectiva democraţiei, este că poporul suveran nu are nici un fel de control asupra ceea ce se întâmplă în Justiţie. Nu vorbesc despre influenţa poporului asupra deciziilor judecătoreşti sau a instrumentării dosarelor de către procurori, vorbesc despre abuzul de putere la nivelul magistraţilor. În timp ce la celelalte două puteri există un control exterior care intervine când actul Guvernului/Parlamentului este abuziv, în cazul Justiţiei nu există decât un control de castă, respectiv CSM-ul.

Sigur, lucrurile ar merge foarte bine în măsura în care CSM-ul ar fi un organism deasupra oricărui bănuieli. Din păcate şi CSM este o instituţie care măcar pare, dacă nu este, la fel de politizate ca şi celelalte instituţii care ar trebui să fie independente, DNA, Ministerul Public, ANI, CCR...

Iată o ştire care mă bulversează. Cum pot crede eu că CSM este indenpendent, echidistant şi plin de valori dacă unul din membrii CSM apare într-o astfel de ştire:
Judecatorul Cristi Vasilică Dănileț, membru CSM, a anunțat că o va “provoca” pe Mona Pivniceru, ministrul Justitiei, la o discuție cu privire la informațiile conform cărora aceasta ar dori o restrângere a atribuțiilor Consiliului Superior al Magistraturii și Agenției Naționale de Integritate.
(http://www.dcnews.ro/2012/11/danilet-o-provoca-pe-pivniceru-si-se-rasteste-la-ponta/)
Recunosc că nu ştiu în mod clar cât de bun jurist este domnul Danileţ. Teoretic ar trebuie să fie printre cei mai buni şi mai integri ca să ajungă în CSM... de aceea îmi este puţin neclar cum se gândeşte domnia sa că ministrul Justiţiei POATE RESTRÂNGE ATRIBUŢIILE CSM? Îmi este tare neclar acest aspect. Cei mai puţin experimentaţi ar putea spune că nu ştiu ce face doamna Ministru şi dă domnul Ponta o OUG... Evident că nu se poate nici asta, Constituţia spune foarte clar:

"ARTICOLUL 115 - Delegarea legislativa
(6) Ordonantele de urgenta nu pot fi adoptate in domeniul legilor constitutionale, nu pot afecta regimul institutiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertatile si indatoririle prevazute de Constitutie, drepturile electorale si nu pot viza masuri de trecere silita a unor bunuri in proprietate publica."

În concluzie, dacă la ANI se mai poate face câte ceva prin OUG, căci nu este în Constituţie şi deci nu este o instituţie fundamentală, în cazul CSM nu se pot da OUG-uri pentru că îi este dedicat CAPITOLUL VI - Autoritatea judecătorească, SECŢIUNEA a 3-a - Consiliul Superior al Magistraturii.

Haideţi să vedem mai departe ştirea...
Danilet a făcut aceste precizări după ce, în timpul unei discuții purtate pe rețeaua de socializare Facebook cu privire la o declarație a premierului Victor Ponta, o anume Lili Crăciun l-a întrebat dacă este adevarată o știre apărută în presă conform căreia Mona Pivniceru ar dori să restrângă atribuțiile celor două instituții: “Mai mult decât atât această declarație mă îngrijorează o știre apărută pe net (dacă e adevarată) cum că dna Ministru al Justiției ar dori să restrangă atribuțiile CSM (și ale ANI). Puteți să-mi răspundeți”.

Răspunzând întrebării, Cristi Vasilică Dănileț a precizat că o va “provoca” pe Mona Pivniceru la o discuție pe această temă, în cadrul primei ședințe de plen a CSM la care va participa: “Văd că ministrul justiției una spune la TV, și alta se spune că zice în întâlniri informale. O voi provoca la primul Plen la o discuție pe această temă”.

De fiecare dată când premierul Victor Ponta spune ceva despre CSM, hopa și Dănileț iese pe blog sau pe Facebook ca să dea replică.

Ce l-a deranjat de această dată pe Dănileț: “Premierul a afirmat aseară: `Consiliul Superior al Magistraturii, acel consiliu pe care ştiți, cu chiu cu vai am reuşit să-i aduc din vacanţă să o elibereze pe doamna Pivniceru`.

Eu vreau să spun un lucru, să se înțeleagă: CSM e independent și agenda nu i-o face în niciun caz premierul sau ministrul justiției. Astă vară am luat act de demisia d-nei Pivniceru într-una din ședințele programate încă dinainte de vacanță pt perioada 20-24 august. Așadar nimeni nu a trebuit `adus din vacanță`. Eu, de exemplu, am fost la birou atât înainte, cât și după acea perioada”, scrie Dănileț pe contul personal de Facebook.
(http://www.dcnews.ro/2012/11/danilet-o-provoca-pe-pivniceru-si-se-rasteste-la-ponta/)
OK, să spunem că percepţia generală cum că aceste instituţii sunt pline de oameni cu simpatii politice, să nu spun mai mult, este o percepţie greşită, chiar şi dacă este totuşi o percepţie a unei mari părţi din populaţie, deci nu vorbim de simple păreri individuale. Ce părere au însă magistraţii, că ei sunt în mijlocul lucrurilor şi nu sunt influenţaţi de ştiri şi manipulări? Avem şi aici o ştire.
Mai multe de jumătate dintre procurorii şi judecătorii din România consideră că activitatea Consiliului Superior al Magistraturii nu este transparentă, iar peste 60% au opinii negative cu privire modul în care se efectuează recrutările de personal în sistemul justiţiei, se arată într-un studiu realizat de Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR).

UNJR a trimis chestionare la toate instanţele şi parchetele din ţară în legătură cu modul în care este percepută activitatea CSM, însă a primit răspuns din partea a 382 de judecători şi procurori.

Potrivit rezultatului chestionarului, activitatea CSM este considerată drept netransparentă sau puţin transparentă în următoarele domenii: desfăşurarea şedinţelor plenului şi secţiilor (56%), documentele elaborate de compartimentele interne (63%), motivarea hotărârilor plenului şi secţiilor (57%), ocuparea posturilor din cadrul aparatului propriu al CSM (63%), participarea membrilor CSM la vizite, conferinţe, grupuri de lucru în străinătate (76%).

De asemenea, procurorii şi judecătorii consideră că următoarele aspecte pot constitui probleme de integritate a membrilor CSM: apartenenţa sau colaborarea cu structurile fostei securităţi comuniste (87%), candidatura pentru un al doilea mandat, dacă legea nu permite reînvestirea în funcţie (77%), existenţa unor legături ale membrilor CSM cu oameni politici sau partide (85%).

La fel de negative sunt şi aprecierile procurorilor şi judecătorilor în legătură cu modul în care CSM efectuează recrutările de personal în sistemul justiţiei.

Astfel, 67% au o opinie negativă faţă de activitatea CSM cu privire la recrutarea magistraţilor, iar 62,6% consideră că politica de resurse umane a Consiliului nu este eficientă şi coerentă.

În plus, 46,9% dintre cei chestionaţi consideră că există mecanisme eficiente pentru tragerea la răspundere a membrilor CSM în situaţia neîndeplinirii corespunzătoare a atribuţiilor, în vreme ce 47,9% au răspuns negativ, iar 5,2% nu au răspuns la întrebare.

Judecătorii sunt nemulţumiţi şi de modul în care CSM le apără reputaţia profesională (77%), procentul în rândul procurorilor fiind ceva mai mic (68%).

Magistraţii consideră ca fiind puţin eficiente sau ineficiente măsurile luate de CSM cu privire la apărarea independenţei sistemului judiciar în raport cu Guvernul (78%), Administraţia Prezidenţială (74%), Parlamentul (75%), reflectarea în mass-media (80%).

Una din concluzii este că 66,5% dintre procurorii şi judecătorii chestionaţi consideră că CSM nu a reuşit să îşi îndeplinească rolul de garant al independenţei justiţiei.

Rezultatele chestionarului au fost date publicităţii vineri în cadrul unei dezbateri organizate de Uniunea Naţională a Judecătorilor din România, ce a avut ca obiect analizarea activităţii Consiliului Superior al Magistraturii din România, începând cu anul 2004 şi până în prezent.


Dezbaterea a încercat să răspundă întrebărilor legate de eficienţa Consiliului în îndeplinirea atribuţiilor sale de management al sistemului judiciar, îndeplinirea de către Consiliu a rolului său de garant al independenţei justiţiei, integritatea şi răspunderea membrilor şi transparenţa CSM.

La eveniment au luat parte Miguel Carmona Ruano, preşedintele Reţelei Europene a Consiliilor Judiciare, ministrul Justiţiei, Mona Pivniceru, reprezentanţi ai societăţii civile, judecători, procurori. AGERPRES
(http://www.agerpres.ro/media/index.php/justitie/item/157629-UNJR-Peste-60-dintre-magistrati-considera-ca-CSM-are-o-activitate-netransparenta.html)
Eu pot să înţeleg că milioane de români sunt uşor de manipulat şi au impresia că actul de justiţie este politizat sau corupt, mai ales în rândul magistraţilor procurori. Este evident că omul care află sau păţeşte o nedreptate este tentat să o răsfrângă rapid peste tot sistemul. Este evident că şi ştirile contribuie la constituirea unui climat de nesiguranţă care, la rândul lui, conduce la senzaţia de ineficacitate a actului de Justiţie... dar deja vorbim despre o părere cvasi-generală a magistraţilor care spun că lucrurile stau rău şi foarte rău în mecanismele de control intern al Justiţiei?

Ce de făcut? Trebuie să spun că nu ştiu... exact. Dacă lucrurile nu merg bine, ar fi absurd să sperăm că se vor repara de la sine.

Singura ieşire pe care o văd este posibilitatea demiterii magistraţilor prin referendum (organizat local sau naţional, funcţie de nivelul magistratului).

Şi am deci primul exemplu. Personal domnul Dănileţ nu-mi inspiră nici un fel de încredere (nu spun că ar fi vinovat de ceva, doar că nu-mi inspiră încredere) şi, ca cetăţean, nu am nici cel mai mic instrument prin care să-mi exprim această neîncredere. Asta înseamnă, într-un fel sau altul, faptul că Justiţia este stat în stat de vreme ce este o putere care nu poate fi controlată de poporul suveran. Mi se pare normal ca, printr-un sistem de tip referendum, domnia sa (sau altcineva care nu mai are încrederea necesară funcţionării) să poată fi demis. Sigur, un astfel de lucru este anormal funcţional. De aceea logic ar trebui ca doamnele şi domnii din CSM să fie şi aleşi de popor. Folosind acest mecanism, automat Justiţia devine o putere aflată sub controlul poporului suveran. Şi dacă tot se începe cu asta, este normal ca şi membrii CCR, şeful DNA şi Procurorul General să fie aleşi de popor.

Părerea mea.

2 comments:

Vasile, said...

Inteleptii au spus-o "unii oameni traiesc pentru ca este impotriva legii sa-i impusti"

Bibliotecaru said...

:D Aşa e!

© Gheorghe Florescu, 2008 Acest site este un pamflet politic şi, uneori, cultural, trebuie deci tratat ca atare.