21 July 2009

Arta de a lovi pe la spate


HotNews.ro:
Radu Ioanid, director la Muzeul Holocaustului din Washington despre Mazare: Uniforma in sine este un simbol nazist. Ea a fost abolita dupa razboi de statele succesoare ale celui de al III-lea Reich

Realitatea.net:
Gestul lui Mazăre de a purta uniforma unui ofiţer german a şocat presa din întreaga lume

Gândul:
Mazăre are acoperire legală pentru portul uniformei naziste

Obiectiv:
Reactiile liderilor PSD la uniforma lui Mazare: Nu stim, n-am vazut . Ponta: Domnul Mazare este major si vaccinat si e dreptul dansului cum se imbraca in timpul liber

Adevărul:
Mazăre spune că s-a îmbrăcat în uniformă de nazist inspirat de filmul "Operaţiunea Walkirie"

Vladimir Tismaneanu:
O actiune indecenta si sfidatoare

Pro TV:
Radu Mazare, criticat pentru ca s-a afisat in uniforma de ofiter german



Este incredibil cum se construieşte o ştire despre un matur care trăieşte, cu suflet de adolescent, criza vârstei a doua, şi care are destui bani pentru a-şi cumpăra jucăriile în mărime naturală. Penibil.

ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr.31 din 13 martie 2002
privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

CAPITOLUL I
Dispoziţii generale

Art. 1. - Pentru prevenirea şi combaterea incitării la ură naţională, rasială sau religioasă, la discriminare şi la săvârşirea de infracţiuni contra păcii şi omenirii, prezenta ordonanţă de urgenţă reglementează interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii.

Art. 2. - În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă:

a) prin organizaţie cu caracter fascist, rasist sau xenofob se înţelege orice grup format din trei sau mai multe persoane, care îşi desfăşoară activitatea temporar sau permanent, în scopul promovării ideilor, concepţiilor sau doctrinelor fasciste, rasiste sau xenofobe, precum ura şi violenţa pe motive etnice, rasiale sau religioase, superioritatea unor rase şi inferioritatea altora, antisemitismul, incitarea la xenofobie, recurgerea la violenţă pentru schimbarea ordinii constituţionale sau a instituţiilor democratice, naţionalismul extremist. În această categorie pot fi incluse organizaţiile cu sau fără personalitate juridică, partidele şi mişcările politice, asociaţiile şi fundaţiile, societăţile comerciale, precum şi orice alte persoane juridice care îndeplinesc cerinţele prevăzute la prezenta literă;

b) prin simboluri fasciste, rasiste sau xenofobe se înţelege drapelurile, emblemele, insignele, uniformele, sloganurile, formulele de salut, precum şi orice alte asemenea însemne, care promovează ideile, concepţiile sau doctrinele prevăzute la lit a);

c) prin persoană vinovată de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii se înţelege orice persoană condamnată definitiv de o instanţă judecătorească română sau străină pentru una sau mai multe infracţiuni contra păcii şi omenirii, precum şi orice persoană condamnată de o instanţă penală internaţională pentru crime de război sau crime contra umanităţii.

CAPITOLUL II
Infracţiuni şi contravenţii

Art. 3. - (1) Constituirea unei organizaţii cu caracter fascist, rasist sau xenofob se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi.

(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi aderarea la o organizaţie cu caracter fascist, rasist sau xenofob, precum şi sprijinirea sub orice formă a unei organizaţii având acest caracter.

(3) Tentativa se pedepseşte.

Art. 4. - (1) Răspândirea, vânzarea sau confecţionarea de simboluri fasciste, rasiste ori xenofobe, precum şi deţinerea, în vederea răspândirii, a unor astfel de simboluri se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea unor drepturi.

(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi utilizarea în public a simbolurilor fasciste, rasiste sau xenofobe.

(3) Nu constituie infracţiune fapta prevăzută la alin. (1) sau (2), dacă este săvârşită în interesul artei sau ştiinţei, cercetării ori educaţiei.

Art. 5. - Promovarea cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unei infracţiuni contra păcii şi omenirii sau promovarea ideologiei fasciste, rasiste ori xenofobe, prin propagandă, săvârşită prin orice mijloace, în public, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea unor drepturi.

Art. 6. - Contestarea sau negarea în public a Holocaustului ori a efectelor acestuia se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea unor drepturi.

Art. 7. - În cazul infracţiunilor prevăzute la art. 3-6 urmărirea penală se efectuează, în mod obligatoriu, de către procuror.

Art. 8. - (1) Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 25.000.000 lei la 250.000.000 lei:
a) răspândirea, vânzarea sau confecţionarea de simboluri fasciste, rasiste ori xenofobe, precum şi deţinerea, în vederea răspândirii, a unor astfel de simboluri de către o persoană juridică;
b) utilizarea în public a simbolurilor fasciste, rasiste sau xenofobe de către o persoană juridică;
c) promovarea cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii sau promovarea ideologiei fasciste, rasiste ori xenofobe, prin propagandă, săvârşită prin orice mijloace, în public, de către o persoană juridică.

(2) Nu constituie contravenţie fapta prevăzută la alin. (1) lit. a) sau b), dacă este săvârşită în interesul artei sau ştiinţei, cercetării ori educaţiei.

(3) Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac de către personalul împuternicit în acest scop de către ministrul culturii şi cultelor, precum şi de către personalul special abilitat din cadrul Ministerului de Interne.

(4) Dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor sunt aplicabile, cu excepţia art. 28 şi 29.

CAPITOLUL III
Dizolvarea persoanei juridice

Art. 9. - (1) Pot fi dizolvate prin hotărâre judecătorească persoanele juridice care desfăşoară una sau mai multe dintre următoarele activităţi:
a) activităţi specifice organizaţiei cu caracter fascist, rasist sau xenofob în sensul art. 2 lit. a);
b) răspândirea, vânzarea sau confecţionarea de simboluri fasciste, rasiste ori xenofobe sau deţinerea, în vederea răspândirii, a unor astfel de simboluri ori utilizarea lor în public;
c) promovarea cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii sau promovarea ideologiei fasciste, rasiste ori xenofobe, prin propagandă săvârşită prin orice mijloace, în public.

(2) Cererea de dizolvare poate fi introdusă de Ministerul Public din oficiu sau la solicitarea oricărei persoane interesate.

(3) Competenţa de a judeca în primă instanţă cererea de dizolvare aparţine tribunalului în a cărui circumscripţie se află sediul persoanei juridice.

(4) Hotărârea tribunalului este supusă căilor de atac în condiţiile Codului de procedură civilă.

Art. 10. - Dispoziţiile referitoare la dizolvare nu se aplică persoanelor juridice care desfăşoară activităţile prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. b) în interesul artei sau ştiinţei, cercetării ori educaţiei.

Art. 11. - Dispoziţiile art. 9 se completează, după caz, cu dispoziţiile Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ale Ordonanţei Guvernului nr.26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii şi ale Legii partidelor politice nr. 27/1996, cu modificările ulterioare.

CAPITOLUL IV
Obligaţiile autorităţilor administraţiei publice

Art. 12. - Se interzice ridicarea sau menţinerea în locuri publice, cu excepţia muzeelor, a unor statui, grupuri statuare, plăci comemorative referitoare la persoanele vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii.

Art. 13. - (1) Se interzice acordarea numelor persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii unor străzi, bulevarde, scuaruri, pieţe, parcuri sau altor locuri publice.

(2) Se interzice, de asemenea, acordarea numelor persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii unor organizaţii, cu sau fără personalitate juridică.

PRIM-MINISTRU
ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

Ministrul justiţiei,
Rodica Mihaela Stănoiu

Ministrul culturii şi cultelor,
Răzvan Theodorescu

Ministru de interne,
Ioan Rus

Bucureşti, 13 martie 2002.
Nr. 31.


PARLAMENTUL ROMÂNIEI
CAMERA DEPUTAŢILOR SENATUL
L E G E (nr.107/2006)

pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 31/2002 privind interzicerea organizaţiilor
şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a
promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea
unor infracţiuni contra păcii şi omenirii
(modifică art.2 lit.b) şi c), art.3 alin.(1), art.4 alin.(1), art.5, art.6, art.8 partea introductivă a alin.(1) şi alin.(4); introduce lit.d) la art.2)
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Articol unic. - Se aprobă Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 31 din 13 martie 2002 privind interzicerea
organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau
xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de
săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 214 din 28
martie 2002, cu următoarele modificări şi completări:
1. Literele b) şi c) ale articolului 2 vor avea următorul
cuprins:
„b) prin simboluri fasciste, rasiste sau xenofobe se
înţelege: drapelele, emblemele, insignele, uniformele,
sloganurile, formulele de salut, precum şi orice alte
2
asemenea însemne, care promovează ideile, concepţiile sau
doctrinele prevăzute la lit. a);
c) prin persoană vinovată de săvârşirea unor
infracţiuni contra păcii şi omenirii se înţelege orice persoană
condamnată definitiv de către o instanţă judecătorească
română sau străină, printr-o hotărâre recunoscută potrivit
legii, pentru una sau mai multe infracţiuni contra păcii şi
omenirii, precum şi orice persoană condamnată de către o
instanţă penală internaţională pentru crime de război sau
crime contra umanităţii;”
2. La articolul 2, după litera c) se introduce o literă
nouă, lit. d), cu următorul cuprins:
„d) prin holocaust se înţelege persecuţia sistematică
sprijinită de stat şi anihilarea evreilor europeni de către
Germania nazistă, precum şi de aliaţii şi colaboratorii săi din
perioada 1933-1945. De asemenea, în perioada celui de-al
doilea Război Mondial, o parte din populaţia romă a fost
supusă deportării şi anihilării.”
3. Alineatul (1) al articolului 3 va avea următorul
cuprins:
„Art. 3. - (1) Constituirea unei organizaţii cu caracter
fascist, rasist sau xenofob se pedepseşte cu închisoare de 3 la
15 ani şi interzicerea unor drepturi.”
4. Alineatul (1) al articolului 4 va avea următorul
cuprins:
„Art. 4. - (1) Confecţionarea, vânzarea, răspândirea,
precum şi deţinerea în vederea răspândirii de simboluri
fasciste, rasiste ori xenofobe se pedepsesc cu închisoare de la
3 luni la 3 ani şi interzicerea unor drepturi.”
5. Articolul 5 va avea următorul cuprins:
„Art. 5. - Promovarea cultului persoanelor vinovate de
săvârşirea unei infracţiuni contra păcii şi omenirii sau
promovarea ideologiei fasciste, rasiste ori xenofobe, prin
3
propagandă, săvârşită prin orice mijloace, în public, se
pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani şi interzicerea
unor drepturi.”
6. Articolul 6 va avea următorul cuprins:
„Art. 6. - Negarea în public a holocaustului ori a
efectelor acestuia constituie infracţiune şi se pedepseşte cu
închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea unor drepturi.”
7. La articolul 8, partea introductivă a alineatului (1)
şi alineatul (4) vor avea următorul cuprins:
„Art. 8. - (1) Constituie contravenţie şi se sancţionează
cu amendă de la 2.500 lei (RON) la 15.000 lei (RON):
……………………………………………………………………
(4) Prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001
privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu
modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu
modificările şi completările ulterioare, sunt aplicabile.”
4
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, în
condiţiile articolului 77 alineatul (2), cu respectarea prevederilor
articolului 76 alineatul (1) din Constituţia României, republicată.
PREŞEDINTELE
CAMEREI DEPUTAŢILOR
PREŞEDINTELE
SENATULUI
Bogdan Olteanu
Nicolae Văcăroiu
Bucureşti, 27 aprilie 2006
Nr. 107


PARLAMENTUL ROMÂNIEI
CAMERA DEPUTAŢILOR SENATUL
L E G E ( nr.278/2006 )
pentru modificarea şi completarea Codului penal, precum şi
pentru modificarea şi completarea altor legi
(modifică art. 4 alin. (1), art. 6; introduce alin. (2) la art. 5; abrogă art. 8-11)
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Art. I. - Codul penal al României, republicat în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 65 din 16 aprilie 1997, cu modificările şi
completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
1. După articolul 19 se introduce articolul 191, cu următorul
cuprins:
„Condiţiile
răspunderii penale a
persoanelor juridice
Art. 191. - Persoanele juridice, cu excepţia
statului, a autorităţilor publice şi a instituţiilor
publice care desfăşoară o activitate ce nu poate face
obiectul domeniului privat, răspund penal pentru
infracţiunile săvârşite în realizarea obiectului de
activitate sau în interesul ori în numele persoanei
juridice, dacă fapta a fost săvârşită cu forma de
vinovăţie prevăzută de legea penală.
Răspunderea penală a persoanei juridice nu
exclude răspunderea penală a persoanei fizice care
a contribuit, în orice mod, la săvârşirea aceleiaşi
infracţiuni.”
2
2. La articolul 21, după alineatul 2 se introduce alineatul 3, cu
următorul cuprins:
„În cazul persoanei juridice, tentativa se sancţionează cu amendă
cuprinsă între minimul special şi maximul special al amenzii prevăzute de
lege pentru infracţiunea consumată, reduse la jumătate. La această
pedeapsă se pot adăuga una sau mai multe pedepse complementare.”
3. La articolul 34, denumirea marginală va avea următorul
cuprins:
„Pedeapsa principală în caz de concurs de infracţiuni săvârşite de
persoana fizică”
4. La articolul 35, alineatul 4 va avea următorul cuprins:
„Măsurile de siguranţă de natură diferită sau de aceeaşi natură, dar cu
un conţinut diferit, luate în cazul infracţiunilor concurente, se cumulează.”
5. La articolul 35, după alineatul 4 se introduce alineatul 5, cu
următorul cuprins:
„Dacă s-au luat mai multe măsuri de siguranţă de aceeaşi natură şi cu
acelaşi conţinut, dar pe durate diferite, se aplică o singură dată măsura de
siguranţă cu durata cea mai lungă. În cazul măsurilor de siguranţă de
aceeaşi natură şi cu acelaşi conţinut, luate conform art. 118 alin. 1 lit.
a) - e), acestea se cumulează.”
6. La articolul 36, denumirea marginală va avea următorul
cuprins:
„Contopirea pedepselor pentru infracţiuni concurente săvârşite de
persoana fizică”
7. La articolul 37, denumirea marginală va avea următorul
cuprins:
„Recidiva în cazul persoanei fizice”
8. La articolul 37, partea introductivă a alineatului 1 va avea
următorul cuprins:
„Art. 37. - Există recidivă pentru persoana fizică în următoarele
cazuri:”
3
9. La articolul 39, denumirea marginală va avea următorul
cuprins:
„Pedeapsa în caz de recidivă pentru persoana fizică”
10. La articolul 40, după alineatul 1 se introduce alineatul 2, cu
următorul cuprins:
„În cazul persoanei juridice, dacă nu sunt întrunite condiţiile
prevăzute în art. 402 alin. 1 lit. a), pedeapsa se aplică potrivit regulilor
pentru concursul de infracţiuni.”
11. După articolul 40 se introduc articolele 401 şi 402, cu
următorul cuprins:
”Pedeapsa în caz de
concurs de infracţiuni
săvârşite de persoana
juridică
Art.401.- În caz de concurs de infracţiuni
săvârşite de persoana juridică, se stabileşte
pedeapsa amenzii pentru fiecare infracţiune în
parte şi se aplică amenda cea mai mare, care
poate fi sporită până la maximul special prevăzut
în art. 711 alin. 2 sau 3, iar dacă acest maxim nu
este îndestulător, se poate adăuga un spor de
până la o treime din acel maxim.
Dispoziţiile alin. 1 se aplică şi în cazul în
care persoana juridică condamnată definitiv este
judecată ulterior pentru o infracţiune concurentă,
precum şi atunci când după ce o hotărâre de
condamnare a rămas definitivă, se constată că
persoana juridică suferise şi o altă condamnare
definitivă pentru o infracţiune concurentă. În
aceste cazuri, partea din amenda executată se
scade din amenda aplicată pentru infracţiunile
concurente.
Dispoziţiile art.35 se aplică în mod
corespunzător.
Recidiva în cazul
persoanei juridice
Art.402.- Există recidivă pentru persoana
juridică în următoarele cazuri:
a) când după rămânerea definitivă a unei
hotărâri de condamnare, persoana juridică
săvârşeşte din nou o infracţiune cu intenţie, iar
4
amenda pentru infracţiunea anterioară nu a fost
executată;
b) când după rămânerea definitivă a unei
hotărâri de condamnare, persoana juridică
săvârşeşte din nou o infracţiune cu intenţie, iar
amenda pentru infracţiunea anterioară a fost
executată sau considerată ca executată.
În cazul recidivei prevăzute în alin.1 lit. a),
amenda stabilită pentru infracţiunea săvârşită
ulterior şi amenda aplicată pentru infracţiunea
anterioară se contopesc, potrivit art. 401 alin. 1 şi
3. Sporul prevăzut în art. 401 alin.1 se poate mări
până la jumătate.
Dacă amenda anterioară a fost executată în
parte, contopirea se face între amenda ce a mai
rămas de executat şi amenda aplicată pentru
infracţiunea săvârşită ulterior.
În cazul recidivei prevăzute în alin.1 lit.b),
se aplică pedeapsa amenzii până la maximul
special prevăzut în art.711 alin. 2 sau 3, iar dacă
acest maxim nu este îndestulător, se poate
adăuga un spor de până la două treimi din acel
maxim.
Dacă după rămânerea definitivă a hotărârii
de condamnare şi mai înainte ca amenda să fi
fost executată sau considerată ca executată, se
descoperă că persoana juridică condamnată se
află în stare de recidivă, instanţa aplică
dispoziţiile din alin. 2, în cazul recidivei
prevăzute în alin.1 lit. a), şi dispoziţiile din alin.
4, în cazul recidivei prevăzute în alin.1 lit. b). ”
12. Articolul 42 va avea următorul cuprins:
„Pedeapsa pentru
infracţiunea continuată
Art. 42. - Infracţiunea continuată se
sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege
pentru infracţiunea săvârşită, la care se poate
adăuga un spor, potrivit dispoziţiilor art. 34 sau,
după caz, art. 401 alin.1.”
5
13. La articolul 53, denumirea marginală va avea următorul
cuprins:
„Felurile pedepselor aplicabile persoanei fizice”
14. La articolul 53 punctul 1, litera c) va avea următorul cuprins:
„c) amenda de la 100 lei (RON) la 50.000 lei (RON).”
15. La articolul 53, punctul 3 va avea următorul cuprins:
„3. Pedeapsa accesorie constă în interzicerea drepturilor prevăzute în
art. 64, în condiţiile prevăzute în art. 71.”
16. După articolul 53 se introduc articolele 531 şi 532, cu
următorul cuprins:
„Felurile
pedepselor
aplicabile
persoanei
juridice
Art. 531. - Pedepsele sunt principale şi
complementare.
Pedeapsa principală este amenda de la 2.500
lei (RON) la 2.000.000 lei (RON).
Pedepsele complementare sunt:
a) dizolvarea persoanei juridice;
b) suspendarea activităţii persoanei juridice pe
o durată de la 3 luni la un an sau suspendarea uneia
dintre activităţile persoanei juridice în legătură cu
care s-a săvârşit infracţiunea pe o durată de la 3
luni la 3 ani;
c) închiderea unor puncte de lucru ale
persoanei juridice pe o durată de la 3 luni la 3 ani;
d) interzicerea de a participa la procedurile
de achiziţii publice pe o durată de la unu la trei
ani;
e) afişarea sau difuzarea hotărârii de
condamnare.
Aplicarea şi
executarea
pedepselor
complementare în
cazul persoanei
juridice
Art.532.- Aplicarea uneia sau mai multor
pedepse complementare se dispune atunci când
instanţa constată că, faţă de natura şi gravitatea
infracţiunii, precum şi faţă de împrejurările în care a
fost săvârşită, aceste pedepse sunt necesare.
Aplicarea uneia sau mai multor pedepse
complementare este obligatorie când legea prevede
6
această pedeapsă.
Pedepsele complementare prevăzute în art. 531
alin. 3 lit. b) - e) se pot aplica în mod cumulativ.
Executarea pedepselor complementare începe
după rămânerea definitivă a hotărârii de
condamnare.”
17. La Titlul III, Capitolul III va avea următoarea denumire:
„Capitolul III
Pedepsele principale aplicabile persoanei fizice”
18. La Titlul III, Capitolul III, înaintea Secţiunii I se introduce o
secţiune nouă, Secţiunea „Regimul de executare a pedepselor
principale privative de libertate”, respectiv articolele 533 şi 534 cu
următorul cuprins:
Reguli generale ale
executării
pedepselor
principale privative
de libertate
Art.533.- Executarea pedepselor principale
privative de libertate se bazează pe sistemul
progresiv. Condamnaţii au posibilitatea să treacă
dintr-un regim de executare în altul în condiţiile
prevăzute de legea privind executarea pedepselor.
Pedepsele privative de libertate se execută în
unul din următoarele regimuri:
a) regimul de maximă siguranţă;
b) regimul închis;
c) regimul semideschis;
d) regimul deschis.
Regimul executării pedepselor privative de
libertate se bazează pe posibilitatea condamnaţilor
de a presta, cu acordul lor, o muncă utilă, dacă sunt
apţi pentru muncă, pe educarea condamnaţilor, pe
respectarea de către aceştia a ordinii interioare a
locurilor de deţinere, precum şi pe stimularea şi
recompensarea celor stăruitori în muncă, disciplinaţi,
şi care dau dovezi temeinice de îndreptare.
După împlinirea vârstei de 60 de ani pentru
bărbaţi şi 55 de ani pentru femei, condamnaţii pot
presta o muncă numai la cererea acestora, dacă sunt
apţi pentru muncă.
Toate mijloacele folosite în cadrul regimului
executării pedepselor privative de libertate trebuie să
contribuie la reintegrarea în societate a celor
7
condamnaţi şi la prevenirea săvârşirii de noi
infracţiuni de către aceştia.
Regimul de muncă Art.534.- Munca prestată de condamnaţi este
remunerată, cu excepţia muncii cu caracter
gospodăresc, necesare locului de deţinere, şi a celei
prestate în caz de calamitate.
Condiţiile de prestare a muncii, durata şi plata
acesteia, precum şi repartizarea veniturilor cuvenite
condamnaţilor sunt stabilite prin legea privind
executarea pedepselor.”
19. Articolele 56 şi 58 se abrogă.
20. La articolul 63, alineatele 2 şi 3 vor avea următorul cuprins:
„Ori de câte ori legea prevede că o infracţiune se pedepseşte numai
cu amendă, fără a-i arăta limitele, minimul special al acesteia este de 150
lei (RON), iar maximul de 10.000 lei (RON).
Când legea prevede pedeapsa amenzii fără a-i arăta limitele,
alternativ cu pedeapsa închisorii de cel mult un an, minimul special al
amenzii este de 300 lei (RON) şi maximul special de 15.000 lei (RON),
iar când prevede pedeapsa amenzii alternativ cu pedeapsa închisorii mai
mare de un an, minimul special este de 500 lei (RON) şi maximul special
de 30.000 lei (RON).”
21. La Titlul III, Capitolul IV va avea următoarea denumire:
„Capitolul IV
Pedepsele complementare şi pedepsele accesorii aplicabile persoanei
fizice”
22. Articolul 71 va avea următorul cuprins:
„Conţinutul şi
modul de executare
a pedepsei accesorii
Art. 71. - Pedeapsa accesorie constă în
interzicerea drepturilor prevăzute în art. 64.
Condamnarea la pedeapsa detenţiunii pe viaţă
sau a închisorii atrage de drept interzicerea
drepturilor prevăzute în art. 64 lit. a) - c) din
momentul în care hotărârea de condamnare a rămas
definitivă şi până la terminarea executării pedepsei,
până la graţierea totală sau a restului de pedeapsă ori
până la împlinirea termenului de prescripţie a
executării pedepsei.
Interzicerea drepturilor prevăzute în art. 64
8
lit. d) şi e) se aplică ţinându-se seama de natura şi
gravitatea infracţiunii săvârşite, de împrejurările
cauzei, de persoana infractorului şi de interesele
copilului ori ale persoanei aflate sub tutelă sau
curatelă.
Pe durata amânării sau a întreruperii executării
pedepsei detenţiunii pe viaţă sau a închisorii,
condamnatul poate să-şi exercite drepturile părinteşti
şi dreptul de a fi tutore sau curator, în afară de cazul
în care aceste drepturi au fost anume interzise
condamnatului prin hotărârea de condamnare.
Pe durata suspendării condiţionate a executării
pedepsei închisorii sau a suspendării sub
supraveghere a executării pedepsei închisorii, se
suspendă şi executarea pedepselor accesorii.”
23. La Titlul III, după Capitolul IV se introduce Capitolul IV1,
respectiv articolele 711 - 717 cu următorul cuprins:
„Capitolul IV1
Pedepsele aplicabile persoanei juridice
Conţinutul pedepsei
amenzii
Art. 711. - Pedeapsa amenzii constă în suma
de bani pe care persoana juridică este condamnată
să o plătească.
Când legea prevede pentru infracţiunea
săvârşită de persoana fizică pedeapsa închisorii de
cel mult 10 ani sau amenda, minimul special al
amenzii pentru persoana juridică este de 5.000 lei
(RON), iar maximul special al amenzii este de
600.000 lei (RON).
Când legea prevede pentru infracţiunea
săvârşită de persoana fizică pedeapsa detenţiunii pe
viaţă sau pedeapsa închisorii mai mare de 10 ani,
minimul special al amenzii pentru persoana juridică
este de 10.000 lei (RON), iar maximul special al
amenzii este de 900.000 lei (RON).
Conţinutul pedepsei
complementare a
dizolvării persoanei
Art. 712. - Pedeapsa complementară a dizolvării
persoanei juridice se aplică atunci când persoana
juridică a fost constituită în scopul săvârşirii de
9
juridice
infracţiuni sau când obiectul său de activitate a fost
deturnat în acest scop.
În caz de neexecutare, cu rea-credinţă, a uneia
dintre pedepsele complementare prevăzute în
art. 531 alin. 3 lit. b) - d), instanţa dispune
dizolvarea persoanei juridice.
Pedeapsa complementară a dizolvării persoanei
juridice are ca efect deschiderea procedurii de
lichidare, potrivit legii, iar o copie după
dispozitivul hotărârii definitive de condamnare prin
care s-a aplicat această pedeapsă va fi comunicată,
de îndată, instanţei civile competente, care va
proceda la desemnarea lichidatorului.
Conţinutul pedepsei
complementare a
suspendării activităţii
sau a uneia dintre
activităţile persoanei
juridice
Art. 713. - Pedeapsa complementară a
suspendării activităţii persoanei juridice constă în
interzicerea desfăşurării activităţii sau a uneia
dintre activităţile persoanei juridice, în realizarea
căreia a fost săvârşită infracţiunea.
În caz de neexecutare, cu rea-credinţă, a
pedepsei complementare prevăzute în art. 531
alin. 3 lit. e), instanţa dispune suspendarea
activităţii sau a uneia dintre activităţile persoanei
juridice până la punerea în executare a pedepsei
complementare, dar nu mai mult de 3 luni.
Dacă până la împlinirea termenului prevăzut în
alin. 2 pedeapsa complementară nu a fost pusă în
executare instanţa dispune dizolvarea persoanei
juridice.
Neaplicarea dizolvării
sau suspendării
activităţii persoanei
juridice
Art. 714. – Pedepsele complementare
prevăzute în art. 531 alin. 3 lit. a) şi b) nu pot fi
aplicate partidelor politice, sindicatelor,
patronatelor şi organizaţiilor religioase ori
aparţinând minorităţilor, constituite potrivit legii.
Dispoziţiile prevăzute în alin. 1 se aplică şi
persoanelor juridice care îşi desfăşoară activitatea
în domeniul presei.
10
Conţinutul pedepsei
complementare a
închiderii unor puncte
de lucru ale persoanei
juridice
Art. 715. - Pedeapsa complementară a
închiderii unor puncte de lucru ale persoanei
juridice constă în închiderea unuia sau a mai
multora dintre punctele de lucru aparţinând
persoanei juridice cu scop lucrativ, în care s-a
desfăşurat activitatea în realizarea căreia a fost
săvârşită infracţiunea.
Dispoziţiile prevăzute în alin. 1 nu se aplică
persoanelor juridice care îşi desfăşoară activitatea
în domeniul presei.
Conţinutul pedepsei
complementare a
interzicerii de a
participa la
procedurile de
achiziţii publice
Art. 716. - Pedeapsa complementară a
interzicerii de a participa la procedurile de
achiziţii publice constă în interzicerea de a
participa, direct sau indirect, la procedurile pentru
atribuirea contractelor de achiziţii publice
prevăzute de lege.
Conţinutul pedepsei
complementare a
afişării sau difuzării
hotărârii de
condamnare
Art. 717. - Afişarea hotărârii definitive de
condamnare sau difuzarea acesteia se realizează
pe cheltuiala persoanei juridice condamnate.
Prin afişarea sau difuzarea hotărârii de
condamnare nu poate fi dezvăluită identitatea
victimei, afară de cazul în care există acordul
acesteia sau al reprezentantului său legal.
Afişarea hotărârii de condamnare se realizează
în extras, în forma şi locul stabilite de instanţă,
pentru o perioadă cuprinsă între o lună şi 3 luni.
Difuzarea hotărârii de condamnare se face în
extras şi în forma stabilită de instanţă, prin
intermediul presei scrise sau audio-vizuale ori prin
alte mijloace de comunicare audio-vizuală,
desemnate de instanţă.
Dacă difuzarea se face prin presa scrisă sau
audio-vizuală instanţa stabileşte numărul
apariţiilor, care nu poate fi mai mare de 10, iar în
cazul difuzării prin alte mijloace audio-vizuale,
durata acesteia nu poate depăşi 3 luni.”
11
24. La articolul 72, după alineatul 2 se introduce alineatul 3, cu
următorul cuprins:
„La stabilirea şi aplicarea pedepselor pentru persoana juridică se ţine
seama de dispoziţiile părţii generale a prezentului cod, de limitele de
pedeapsă fixate în partea specială pentru persoana fizică, de gravitatea
faptei săvârşite şi de împrejurările care atenuează sau agravează
răspunderea penală.”
25. La articolul 75 alineatul 1, după litera c) se introduce
litera c1), cu următorul cuprins:
„c1) săvârşirea infracţiunii pe temei de rasă, naţionalitate, etnie,
limbă, religie, gen, orientare sexuală, opinie, apartenenţă politică,
convingeri, avere, origine socială, vârstă, dizabilitate, boală cronică
necontagioasă sau infecţie HIV/SIDA;”
26. La articolul 76, partea introductivă şi literele e) şi f) ale
alineatului 1 vor avea următorul cuprins:
„Art.76.- În cazul în care există circumstanţe atenuante, pedeapsa
principală pentru persoana fizică se reduce sau se schimbă, după cum
urmează:
e) când minimul special al pedepsei închisorii este de 3 luni sau mai
mare, pedeapsa se coboară sub acest minim, până la minimul general, sau
se aplică o amendă care nu poate fi mai mică de 250 lei (RON), iar când
minimul special este sub 3 luni, se aplică o amendă care nu poate fi mai
mică de 200 lei (RON);
f) când pedeapsa prevăzută de lege este amenda, aceasta se coboară
sub minimul ei special, putând fi redusă până la 150 lei (RON) în cazul
când minimul special este de 500 lei (RON) sau mai mare, ori până la
minimul general, când minimul special este sub 500 lei (RON).”
27. La articolul 76, după alineatul 3 se introduce alineatul 4, cu
următorul cuprins:
„În cazul în care există circumstanţe atenuante, amenda pentru
persoana juridică se reduce după cum urmează:
a) când minimul special al amenzii este de 10.000 lei (RON) sau mai
mare, amenda se coboară sub acest minim, dar nu mai mult de o pătrime;
b) când minimul special al amenzii este de 5.000 lei (RON) sau mai
mare, amenda se coboară sub acest minim, dar nu mai mult de o treime.”
12
28. Articolul 78 va avea următorul cuprins:
„Efectele
circumstanţelor
agravante
Art.78.- În cazul în care există circumstanţe
agravante, persoanei fizice i se poate aplica o
pedeapsă până la maximul special. Dacă maximul
special este neîndestulător, în cazul închisorii se
poate adăuga un spor de până la 5 ani, care nu
poate depăşi o treime din acest maxim, iar în cazul
amenzii se poate aplica un spor de cel mult o
treime din maximul special.
În cazul în care există circumstanţe
agravante, persoanei juridice i se aplică amenda
care poate fi sporită până la maximul special,
prevăzut în art. 711 alin. 2 sau 3, iar dacă acest
maxim nu este îndestulător se poate adăuga un
spor de până la o pătrime din acel maxim.”
29. La articolul 80, după alineatul 3 se introduce alineatul 4, cu
următorul cuprins:
„În cazul aplicării concomitente a dispoziţiilor cu privire la
circumstanţe agravante, recidivă şi concurs de infracţiuni, pedeapsa
amenzii pentru persoana juridică poate fi sporită până la maximul
general.”
30. La articolul 81, partea introductivă a alineatului 1 va avea
următorul cuprins:
„Art.81.- Instanţa poate dispune suspendarea condiţionată a
executării pedepsei aplicate persoanei fizice pe o anumită durată, dacă sunt
întrunite următoarele condiţii:”
31. La articolul 81, alineatele 3 şi 4 se abrogă.
32. Articolul 84 va avea următorul cuprins:
„Revocarea în cazul
neexecutării
obligaţiilor civile
Art.84.- Dacă până la expirarea termenului
de încercare condamnatul nu a îndeplinit
obligaţiile civile stabilite prin hotărârea de
condamnare, instanţa dispune revocarea
suspendării executării pedepsei, afară de cazul
când cel condamnat dovedeşte că nu a avut putinţa
13
de a îndeplini acele obligaţii.”
33. La articolul 861, partea introductivă a alineatului 1 va avea
următorul cuprins:
„Art. 861. - Instanţa poate dispune suspendarea executării pedepsei
aplicate persoanei fizice sub supraveghere, dacă sunt întrunite următoarele
condiţii:”
34. La articolul 861, alineatul 3 se abrogă.
35. La articolul 861, alineatul 4 va avea următorul cuprins:
„Dispoziţiile art. 81 alin. 5 şi 6 se aplică şi în cazul suspendării
executării pedepsei aplicate persoanei fizice sub supraveghere.”
36. La articolul 863, litera a) a alineatului 1 va avea următorul
cuprins:
„a) să se prezinte, la datele fixate, la judecătorul desemnat cu
supravegherea lui sau la Serviciul de protecţie a victimelor şi reintegrare
socială a infractorilor;”
37. La articolul 863, alineatele 2 şi 4 vor avea următorul cuprins:
„Datele prevăzute în alin.1 lit. b), c) şi d) se comunică judecătorului
sau serviciului stabilit în alin.1 lit. a).
Supravegherea executării obligaţiilor stabilite de instanţă conform
alin. 3 lit. a) - f) se face de judecătorul sau serviciul prevăzut în alin. 1
lit. a). În caz de neîndeplinire a obligaţiilor, judecătorul sau serviciul
desemnat cu supravegherea condamnatului sesizează instanţa pentru luarea
măsurii prevăzute în art. 864 alin. 2.”
38. La articolul 864, alineatul 2 va avea următorul cuprins:
„Dacă cel condamnat nu îndeplineşte, cu rea-credinţă, măsurile de
supraveghere prevăzute de lege ori obligaţiile stabilite de instanţă, aceasta
revocă suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, dispunând
executarea în întregime a pedepsei.”
39. La articolul 867, alineatul 3 se abrogă.
40. La articolul 90, litera a) a alineatului 1 va avea următorul
cuprins:
„a) pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea săvârşită este
14
închisoarea de cel mult un an sau amendă ori s-au săvârşit infracţiunile
prevăzute în art. 208, art. 213, art. 215 alin. 1, art. 2151 alin. 1, art. 217
alin.1, art. 219 alin.1, dacă valoarea pagubei nu depăşeşte 10 lei sau
infracţiunea prevăzută în art. 249, dacă valoarea pagubei nu depăşeşte 50
lei;”
41. La articolul 91, litera c) va avea următorul cuprins:
„c) amenda de la 10 lei (RON) la 1.000 lei (RON).”
42. Articolul 118 va avea următorul cuprins:
„Confiscarea
specială
Art.118.- Sunt supuse confiscării speciale:
a) bunurile produse prin săvârşirea faptei prevăzute de
legea penală;
b) bunurile care au fost folosite, în orice mod, la
săvârşirea unei infracţiuni, dacă sunt ale infractorului sau
dacă, aparţinând altei persoane, aceasta a cunoscut scopul
folosirii lor. Această măsură nu poate fi dispusă în cazul
infracţiunilor săvârşite prin presă;
c) bunurile produse, modificate sau adaptate în
scopul săvârşirii unei infracţiuni, dacă au fost utilizate la
comiterea acesteia şi dacă sunt ale infractorului. Când
bunurile aparţin altei persoane confiscarea se dispune
dacă producerea, modificarea sau adaptarea a fost
efectuată de proprietar ori de infractor cu ştiinţa
proprietarului;
d) bunurile care au fost date pentru a determina
săvârşirea unei fapte sau pentru a răsplăti pe făptuitor;
e) bunurile dobândite prin săvârşirea faptei prevăzute
de legea penală, dacă nu sunt restituite persoanei
vătămate şi în măsura în care nu servesc la despăgubirea
acesteia;
f) bunurile a căror deţinere este interzisă de lege.
În cazul prevăzut în alin. 1 lit. b), dacă valoarea
bunurilor supuse confiscării este vădit disproporţionată
faţă de natura şi gravitatea infracţiunii, se dispune
confiscarea în parte, prin echivalent bănesc, ţinând seama
de urmarea infracţiunii şi de contribuţia bunului la
producerea acesteia.
În cazurile prevăzute în alin. 1 lit. b) şi c), dacă
bunurile nu pot fi confiscate, întrucât nu sunt ale
infractorului, iar persoana căreia îi aparţin nu a cunoscut
15
scopul folosirii lor, se confiscă echivalentul în bani al
acestora.
Dacă bunurile supuse confiscării nu se găsesc, în
locul lor se confiscă bani şi bunuri până la concurenţa
valorii acestora.
Se confiscă, de asemenea, bunurile şi banii obţinuţi
din exploatarea sau folosirea bunurilor supuse confiscării,
cu excepţia bunurilor prevăzute în alin. 1 lit. b) şi c).
Instanţa poate să nu dispună confiscarea bunului dacă
acesta face parte dintre mijloacele de existenţă, de
trebuinţă zilnică ori de exercitare a profesiei infractorului
sau a persoanei asupra căreia ar putea opera măsura
confiscării speciale.
43. La articolul 122, partea introductivă a alineatului 1 va avea
următorul cuprins:
„Art.122.- Termenele de prescripţie a răspunderii penale pentru
persoana fizică sunt:”
44. La articolul 122, după alineatul 1 se introduce alineatul 11, cu
următorul cuprins:
„Termenele de prescripţie a răspunderii penale pentru persoana
juridică sunt:
a) 10 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită de
persoana fizică pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau pedeapsa închisorii mai
mare de 10 ani;
b) 5 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită de persoana
fizică pedeapsa închisorii de cel mult 10 ani sau amenda.”
45. La articolul 122, după alineatul 2 se introduce alineatul 3, cu
următorul cuprins:
„Răspunderea penală a persoanei juridice se prescrie în condiţiile
prevăzute de lege pentru persoana fizică, dispoziţiile prevăzute în
art. 121-124 aplicându-se în mod corespunzător.”
16
46. La articolul 126, partea introductivă a alineatului 1 va avea
următorul cuprins:
„Art.126.- Termenele de prescripţie a executării pedepsei pentru
persoana fizică sunt:”
47. La articolul 126, după alineatul 1 se introduc alineatele 11 şi
12, cu următorul cuprins:
„Termenul de prescripţie a executării pedepsei amenzii aplicate
persoanei juridice este de 5 ani.
Executarea pedepselor complementare aplicate persoanelor juridice
ce nu pot fi dizolvate sau a căror activitate nu poate fi suspendată se
prescrie într-un termen de 3 ani, care curge de la data la care pedeapsa
amenzii a fost executată sau considerată ca executată.”
48. La articolul 126, alineatul 3 va avea următorul cuprins:
„Termenele arătate în alin.1 şi 11 se socotesc de la data când
hotărârea de condamnare a rămas definitivă, iar cele arătate în alin. 2 curg
de la rămânerea definitivă a hotărârii sau, după caz, de la data când poate
fi pusă în executare, potrivit legii, ordonanţa prin care s-a aplicat
sancţiunea.”
49. Articolul 134 va avea următorul cuprins:
„Reabilitarea de
drept
Art. 134. - Reabilitarea persoanei fizice are loc
de drept în cazul condamnării la amendă sau la
pedeapsa închisorii care nu depăşeşte un an, dacă în
decurs de 3 ani condamnatul nu a săvârşit nici o altă
infracţiune.
Reabilitarea persoanei juridice are loc de drept
dacă în decurs de 3 ani, de la data la care pedeapsa
amenzii sau, după caz, pedeapsa complementară, a
fost executată sau considerată ca executată şi
persoana juridică nu a mai săvârşit nici o altă
infracţiune.”
17
50. După art. 141 se introduce articolul 1411, cu următorul
cuprins:
„Pedeapsă
prevăzută de lege
Art. 1411. - Prin pedeapsă prevăzută de lege se
înţelege pedeapsa prevăzută în textul de lege care
incriminează fapta săvârşită în forma consumată,
fără luarea în considerare a cauzelor de reducere sau
de majorare a pedepsei.”
51. Articolul 146 va avea următorul cuprins:
„Consecinţe
deosebit de grave
Art. 146. - Prin consecinţe deosebit de grave se
înţelege o pagubă materială mai mare de 200.000 lei
sau o perturbare deosebit de gravă a activităţii,
cauzată unei autorităţi publice sau oricăreia dintre
unităţile la care se referă art. 145, ori altei persoane
juridice sau fizice.”
52. Articolul 1661 va avea următorul cuprins:
„Acţiuni împotriva
ordinii
constituţionale
Art. 1661. - Întreprinderea oricărei acţiuni
pentru schimbarea prin acţiuni ilegale şi prin
violenţă a ordinii constituţionale sau a caracterului
naţional, suveran, independent, unitar şi indivizibil
al statului român se pedepseşte cu închisoare de la 5
la 15 ani şi interzicerea unor drepturi.”
53. Articolul 1681 va avea următorul cuprins:
„Comunicarea de
informaţii
false
Art. 1681. - Comunicarea sau răspândirea, prin
orice mijloace, de ştiri, date sau informaţii false ori
de documente falsificate, dacă prin aceasta se pune
în pericol siguranţa statului, se pedepseşte cu
închisoare de la unu la 5 ani.”
18
54. La articolul 176 alineatul 1, după litera f) se introduce
litera g), cu următorul cuprins:
„g) de către un judecător sau procuror, poliţist, jandarm sau militar, în
timpul sau în legătură cu îndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau publice
ale acestora.”
55. La articolul 193, alineatul 1 va avea următorul cuprins:
„Art.193.- Fapta de a ameninţa o persoană cu săvârşirea unei
infracţiuni sau a unei fapte păgubitoare îndreptate împotriva ei, a soţului
ori a unei rude apropiate, dacă este de natură să o alarmeze, se pedepseşte
cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă, fără ca pedeapsa aplicată
să poată depăşi sancţiunea prevăzută de lege pentru infracţiunea care a
format obiectul ameninţării.”
56. Articolele 205, 206, 207 şi 2361 se abrogă.
57. Articolul 239 va avea următorul cuprins:
„Ultrajul
Art.239.- Ameninţarea săvârşită
nemijlocit sau prin mijloace de comunicare
directă contra unui funcţionar public care
îndeplineşte o funcţie ce implică exerciţiul
autorităţii de stat, aflat în exerciţiul funcţiunii
ori pentru fapte îndeplinite în exerciţiul
funcţiunii, se pedepseşte cu închisoare de la 6
luni la 2 ani sau cu amendă.
Lovirea sau orice acte de violenţă,
săvârşite împotriva unui funcţionar public care
îndeplineşte o funcţie ce implică exerciţiul
autorităţii de stat, aflat în exerciţiul funcţiunii
ori pentru fapte îndeplinite în exerciţiul
funcţiunii, se pedepseşte cu închisoare de la 6
luni la 3 ani sau cu amendă.
Vătămarea corporală, săvârşită împotriva
unui funcţionar public care îndeplineşte o
funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat,
aflat în exerciţiul funcţiunii ori pentru fapte
îndeplinite în exerciţiul funcţiunii, se
pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 6 ani.
Vătămarea corporală gravă, săvârşită
19
împotriva unui funcţionar public care
îndeplineşte o funcţie ce implică exerciţiul
autorităţii de stat, aflat în exerciţiul funcţiunii
ori pentru fapte îndeplinite în exerciţiul
funcţiunii, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la
12 ani.”
58. Articolul 2391 va avea următorul cuprins:
„Cazuri speciale de
pedepsire
Art. 2391. - În cazul infracţiunilor
prevăzute în art. 180 - 182, art. 189 şi art. 193,
săvârşite împotriva soţului, copiilor sau
părinţilor unui judecător, procuror, poliţist,
jandarm ori militar, în scop de intimidare sau de
răzbunare pentru acte sau fapte îndeplinite în
exerciţiul funcţiunii, maximul pedepsei se
majorează cu 2 ani.”
59. Articolul 247 va avea următorul cuprins:
„Abuzul în serviciu prin
îngrădirea unor drepturi
Art. 247. - Îngrădirea, de către un
funcţionar public, a folosinţei sau a exerciţiului
drepturilor unei persoane ori crearea pentru
aceasta a unei situaţii de inferioritate pe temei
de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, gen,
orientare sexuală, opinie, apartenenţă politică,
convingeri, avere, origine socială, vârstă,
dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau
infecţie HIV/SIDA, se pedepseşte cu închisoare
de la 6 luni la 5 ani.”
60. Articolul 250 va avea următorul cuprins:
„Purtarea abuzivă
Art. 250. - Întrebuinţarea de expresii
jignitoare faţă de o persoană, de către un
funcţionar public în exerciţiul atribuţiilor de
serviciu, se pedepseşte cu închisoare de la o
lună la un an sau cu amendă.
Ameninţarea săvârşită de către un
funcţionar public, în condiţiile alin. 1, se
pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 2 ani
sau cu amendă.
Lovirea sau alte acte de violenţă săvârşite
de către un funcţionar public, în condiţiile
20
alin.1, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni
la 3 ani sau cu amendă.
Vătămarea corporală săvârşită de către un
funcţionar public, în condiţiile alin.1, se
pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 6 ani.
Vătămarea corporală gravă săvârşită de
către un funcţionar public, în condiţiile alin.1,
se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 12 ani.”
61. După articolul 253 se introduce articolul 2531, cu următorul
cuprins:
„Conflictul de interese
Art.2531.- Fapta funcţionarului public
care, în exerciţiul atribuţiilor de serviciu,
îndeplineşte un act ori participă la luarea unei
decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect,
un folos material pentru sine, soţul său, o rudă
ori un afin până la gradul II inclusiv, sau pentru
o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi
comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din
partea căreia a beneficiat ori beneficiază de
servicii sau foloase de orice natură, se
pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi
interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie
publică pe durată maximă.
Dispoziţiile alin.1 nu se aplică în cazul
emiterii, aprobării sau adoptării actelor
normative.”
62. La articolul 271, alineatele 1 şi 4 vor avea următorul
cuprins:
„Art. 271. - Împotrivirea la executarea unei hotărâri judecătoreşti,
prin ameninţare faţă de organul de executare, se pedepseşte cu închisoare
de la 6 luni la 3 ani, iar dacă fapta a fost săvârşită prin acte de violenţă,
pedeapsa este de la unu la 5 ani.
Nerespectarea hotărârilor judecătoreşti, prin sustragerea de la
executarea măsurilor de siguranţă prevăzute în art. 112 lit. c), d) şi g), se
pedepseşte cu închisoare de la o lună la 3 luni sau cu amendă.”
21
63. La articolul 271, după alineatul 4 se introduce alineatul 5, cu
următorul cuprins:
„Nerespectarea hotărârilor judecătoreşti, prin neexecutarea, cu
rea-credinţă, a pedepselor complementare aplicate persoanelor juridice,
prevăzute în art. 714 şi art. 715 alin. 2, se pedepseşte cu închisoare de la 3
luni la un an sau cu amendă.”
64. După articolul 285 se introduce articolul 2851, cu următorul
cuprins:
„Sancţionarea
persoanei juridice
Art. 2851. - Dacă una dintre faptele prevăzute
în art. 282-285 a fost săvârşită de o persoană
juridică, pe lângă pedeapsa amenzii se aplică şi
pedeapsa complementară a dizolvării persoanei
juridice sau a suspendării activităţii ori a uneia
dintre activităţile persoanei juridice, după caz.”
65. Articolul 304 se abrogă.
66. Articolul 317 va avea următorul cuprins:
„Instigarea la
discriminare
Art. 317. - Instigarea la ură pe temei de
rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, gen,
orientare sexuală, opinie, apartenenţă politică,
convingeri, avere, origine socială, vârstă,
dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau
infecţie HIV/SIDA se pedepseşte cu închisoare
de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.”
67. Articolul 327 se abrogă.
68. Articolul 335 va avea următorul cuprins:
„Lovirea superiorului
Art. 335.- Lovirea superiorului de către
inferior sau a şefului de către subordonat se
pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an.
Dacă fapta prevăzută în alin.1 a fost
săvârşită în timp de război, maximul pedepsei se
22
sporeşte cu 2 ani.”
69. Articolul 336 va avea următorul cuprins:
„Lovirea inferiorului
Art. 336. - Lovirea inferiorului sau
subordonatului de către un superior sau şef se
pedepseşte cu închisoare de la o lună la un an.
Dispoziţiile alin.1 nu se aplică în timp de
război dacă fapta a fost determinată de o
necesitate militară.”
70. Articolul 337 va avea următorul cuprins:
„Punerea în mişcare a
acţiunii penale
Art. 337.- Acţiunea penală pentru
infracţiunile prevăzute în art.331-334 se pune în
mişcare numai la sesizarea comandantului.”
71. Articolul 353 va avea următorul cuprins:
„Sustragerea de la
recrutare
Art. 353.- Sustragerea de la recrutare în
timp de război se pedepseşte cu închisoare de la
unu la 5 ani.”
72. Articolul 354 va avea următorul cuprins:
„Neprezentarea la
încorporare sau
concentrare
Art. 354. -Neprezentarea la încorporare sau
concentrare ori neprezentarea celor încorporaţi
sau concentraţi la unitatea unde au fost
repartizaţi, în timp de mobilizare sau război, în
termenul precizat în ordin, se pedepseşte cu
închisoare de la 3 la 10 ani.
Termenul de prezentare prevăzut în
alineatul precedent se prelungeşte cu 10 zile, în
cazul în care cei chemaţi la mobilizare sau
concentrare se află în străinătate.”
Art.II.- Expresia pedepse complimentare din cuprinsul Codului
penal sau al altor acte normative în vigoare se înlocuieşte cu expresia
pedepse complementare.
Art.III.- Alineatul 2 al articolului 58 din Legea nr.64/1991 privind
brevetele de invenţie, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea
23
I, nr. 752 din 15 octombrie 2002, cu modificările ulterioare, se abrogă.
Art. IV. - Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 10
noiembrie 2000, cu modificările şi completările ulterioare, se completează
după cum urmează:
La articolul 53, după alineatul (5) se introduce alineatul 6, cu
următorul cuprins:
„(6) Nerespectarea, cu rea-credinţă, de către executorul judecătoresc
a obligaţiei stabilite în alin. (5) constituie infracţiune şi se pedepseşte cu
închisoare de la unu la 3 ani, iar dacă fapta a fost săvârşită din culpă, cu
închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.”
Art. V. - Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.105/2001 privind
frontiera de stat a României, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr.352 din 30 iunie 2001, aprobată cu modificări prin Legea
nr.243/2002, cu modificările şi completările ulterioare, se completează
după cum urmează:
La articolul 70, după alineatul (3) se introduce alineatul (4), cu
următorul cuprins:
„(4) Fapta prevăzută la alin. (1) săvârşită de o victimă a traficului de
persoane nu se pedepseşte.”
Art. VI. - Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 31/2002 privind
interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau
xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor
infracţiuni contra păcii şi omenirii, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 214 din 28 martie 2002, aprobată cu modificări şi
completări prin Legea nr. 107/2006 se modifică şi se completează după
cum urmează:
1. La articolul 4, alineatul (1) va avea următorul cuprins:
„Art. 4. - (1) Răspândirea sau vânzarea, prin orice mijloace, ori
confecţionarea de simboluri fasciste, rasiste ori xenofobe, precum şi
deţinerea, în vederea răspândirii sau vânzării, a unor astfel de simboluri se
pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea unor drepturi.”
2. La articolul 5, după alineatul (1) se introduce alineatul (2), cu
următorul cuprins:
„(2) Propaganda constă în răspândirea în mod sistematic sau în
apologia unor idei, concepţii sau doctrine, cu intenţia de a convinge şi de a
24
atrage noi adepţi.”
3. Articolul 6 va avea următorul cuprins:
„Art. 6.- Negarea, contestarea, aprobarea sau justificarea, prin orice
mijloace, în public, a Holocaustului, genocidului sau a crimelor contra
umanităţii ori a efectelor acestora, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni
la 5 ani şi interzicerea unor drepturi sau cu amendă.”
4. Articolele 8 – 11 se abrogă.”
Art. VII. - Legea nr. 299/2004 privind răspunderea penală a
persoanelor juridice pentru infracţiunile de falsificare de monede sau de
alte valori, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 593 din
1 iulie 2004, se abrogă.
Art. VIII. - Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la
publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu excepţia
prevederilor privind persoana juridică, ce intră în vigoare la 90 de zile de
la data publicării.
25
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu
respectarea prevederilor articolului 75 şi ale articolului 76 alineatul (1)
din Constituţia României, republicată.
PREŞEDINTELE
CAMEREI DEPUTAŢILOR
PREŞEDINTELE
SENATULUI
Bogdan Olteanu Nicolae Văcăroiu
Bucureşti, 4 iulie 2006
Nr. 278

19 July 2009

Încă mai aştept informarea...


Încă mai aştept informarea pe site-ul Administraţie Prezidenţiale cu privire la discursul preşedintelui Traian Băsescu în faţa cetăţenilor la Băile Tuşnad. Până la această oră nu a venit. Sunt tare curios să citesc discursul integral ca să văd de ce autonomia devine în mod cert un subiect de discurs în această zonă a României. Până va apărea această informare, mă bazez pe înregistrările trunchiate de la Realtiatea TV:
http://multimedia.realitatea.net/media/image/200907/w480/image_124790681849222600_2.jpg
Preşedintele Traian Băsescu a fost huiduit, de mai multe ori, sâmbătă, la Băile Tuşnad, de maghiarii prezenţi la Tabăra de Tineret a Universităţii de Vară. Reacţia ungurilor a venit după ce şeful statului a făcut câteva precizări referitoare la autonomie.

REALITATEA.NET


REALITATEA.NET


REALITATEA.NET
(sursa: http://www.realitatea.net/traian-basescu--huiduit-la-baile-tusnad--in-timpul-discursului-despre-autonomie-teritoriala--vezi-video_565457.html)
Privesc la zâmbetul, uşor batjocoritor, al preşedintelui Traian Băsescu de la finalul filmuleţului postului Realitatea TV, apoi îmi intră în cap şantajul unuia dintre maghiari care spune că preşedintele ar trebui să-şi revizuiască atitudinea dacă vrea să fie votat... şi mi se face frică. Nu ştiu dacă toată lumea a înţeles exact percepţia pe care discursul preşedintelui a lăsat-o auditoriului... dar eu nu mă pot gândi decât la faptul cu cineva poate planifica că preşedintele va negocia Constituţia pentru a câştiga câteva sute de mii de voturi. Dacă este adevărat? În lumea politică de astăzi mă aştept la orice.

Andras Tokes,vicepreşedinte PCM(Partidului Civic Maghiar):
"Dânsul a provocat pe cei prezenţi prin repetarea afirmaţia, realitatea e realitate, dacă într-adevăr ar dori să ne ajute, ar putea să schimbe Constituţia."

SOGOR CSABA, europarlamentar UDMR:
"Preşedintele vine des în secuime, promite mult, dar nu poate să convingă că nu are nicio influenţă asupra Guvernului"

Eu înţeleg din această atitudine că cei care l-au ascultat pe Traian Băsescu au înţeles că Preşedintele ar fi spus că ar vrea să facă autonomie teritorială pe criterii etnice, dar nu poate face asta pentru că nu-l lasă Guvernul, Parlamentul şi Consituţia... şi mi se face FRICĂ!

De aceea aş fi vrut să găsesc discursul integral pe site-ul Administraţiei Prezidenţiale, dar nu ştiu cum se face că lipseşte... Este duminică şi poate cel care scrie acolo este acasă, are zi liberă... dar această explicaţie nu poate interveni în frica mea... Oare domnul Traian Băsescu, dacă va câştiga următorul mandat şi se va simţi zeul suprem în România, va începe să-şi construiască din România o realitate personală? Acel zâmbet îmi revine obsesiv în minte... În video acel zâmbet s-a terminat cu "OK! Sper că aţi înţeles...". Eu unul încă nu.

CSARDAS - Az a szep
Az a szép, Az a szép
Akinek a szeme kék, Akinek a szeme kék
Lám az enyém, Lám az enyém sőtek kék,
Még se vagyok a babámnak elég szép
Az a szép, Az a szép
Akinek a szeme kék, Akinek a szeme kék


Monti - Csardas

UPDATE:
Pe site-ul Administraţie Prezidenţiale, în acest moment, Duminică, 19 Iulie 2009, ora 21:44, a mai apărut un mesaj despre Vizita oficială a preşedintelui României, Traian Băsescu, în Turkmenistan. În continuare nimic despre episodul cu huiduielile. Să înţeleg că informaţia pe site-ul Administraţiei Prezidenţiale apare numai în cazul în care vizita iese bine?

(sursa: http://videonews.ro/action/viewvideo/19431/Traian-Basescu-fluierat-in-timp-ce-vorbea-despre-autonomie/)

(sursa: http://stirileprotv.ro/video/basescu-huiduit-indelung-la-baile-tusnad-cand-a-vorbit-despre-autonomie/60328427)

15 July 2009

Epopeea continuă


"Epopeea continuă"... un titlu prea pompos? Să vă reamintesc începutul:

to: dl. Emil Boc, drp@gov.ro

Domnule prim-ministru,

Subsemnatul Gheorghe Florescu vă face cunoscut faptul că Ministerul de Finanţe aflat în subordinea domniei voastre nu mi-a răspuns în termen legal la o întrebare legitimă (pe care o puteţi găsi mai jos). Sunt convins că este o scăpare şi nu s-a dorit încălcarea legii. De aceea vă supun atenţiei acest caz şi vă rog să dispuneţi pentru remedierea situaţiei.
Cu stimă,
Gheorghe Florescu
(http://bibliotecarul.blogspot.com/2009/06/domnuleui-prim-ministru-cu-dragoste.html)



--- On Sun, 5/10/09, GHEORGHE FLORESCU wrote:

From: GHEORGHE FLORESCU
Subject: Calculul impozitului minim
To: publicinfo@mfinante.ro, Legea52@mfinante.ro
Date: Sunday, May 10, 2009, 12:54 AM

to: publicinfo@mfinante.ro, Legea52@mfinante.ro

Bună ziua domnule Ministru de Finanţe Gheorghe Pogea.

Mă numesc Gheorghe Florescu şi aş dori să aflu, dacă se poate, câteva date despre decizia impozitului minim. Mai exact aş dori să aflu procesul de calcul care a dus la concluzia că aplicarea acestui impozit minim va duce la o balanţă „venituri suplimentare vs. pierderi” pozitivă pentru Bugetul de Stat. Eu am încercat să fac un astfel de calcul, desigur estimativ, pentru că nu am datele exacte, şi mi-a dat întotdeauna cu minus.

Ca cetăţean preocupat de fenomenul politic, sunt îngrijorat de posibilitatea scăderii veniturilor bugetare, mai ales în aceste timpuri dominate de criză. De acea vă rog să-mi comunicaţi cum se leagă informaţiile financiare între ele, pe de o parte veniturile suplimentare prin achitarea acestor impozite minime plătite de firmele care altfel nu plăteau nici un fel de impozit, pe de altă parte pierderile care se scad de la Buget prin desfiinţarea sau conservarea unor firme de tip microîntreprinderi şi IMM-uri, şomaj, neîncasarea drepturilor virate de firme şi angajaţii la Bugetul de Stat, plata şomajului şi a ajutoarelor sociale, neîncasarea TVA-ului din banii pe care i-ar fi cheltuit patronii şi angajaţii, scăderea PIB-ului, scăderea derulării financiare prin sectorul bancar... şi alte dezavantaje care nu-mi vin acum în minte (dar care sunt convins că sunt luate în calcul de Ministerul de Finanţe, ca profesionişti în domeniu, şi nu amatori ca mine, pentru a realiza o simulare exactă a efectelor financiare). În caz că aceste date nu sunt publice (deşi nu prea văd de unde ar putea fi caracterul secret), aş dori să-mi oferiţi măcar o pondere a plusurilor şi minusurilor.

Aştept cu nerăbdare răspunsul domniei voastre.

Vă mulţumesc anticipat,

Gheorghe Florescu (http://bibliotecarul.blogspot.com/2009/05/domnule-gheorghe-pogea-risipiti-mi.html)

Tocmai când vroiam să scriu preşedintelui pentru a-l informa că instituţiile statului încalcă legea, am primit un răspuns de la Guvern.

GUVERNUL ROMÂNIEI
Secretariatul General al Guvernului

NR. 15D/922/ 07.07.2009

Domnului Florescu Gheorghe

Referitor la memoriul dumneavoastră, vă facem cunoscut faptul că a fost transmis, spre competenta soluţionare, MINISTERULUI FINANŢELOR PUBLICE, solicitând luarea măsurilor legale ce se impun.
Urmează ca, în termenul legal, instituţia sesizată să comunice Secretariatului General al Guvernului şi dumneavoastră soluţia adoptată.

Cu stimă,
Director
Direcţia Relaţii Publice
Semnătură indescifrabilă

Iată că am ajuns de unde am plecat.

14 July 2009

Cum îndrăzneşte preşedintele să intervină în campania unui candidat independent pentru Parlamentul European?


Domnul preşedinte Traian Băsescu a avut astăzi un discurs halucinant. Trec peste faptul că şi-a permis să asemene un deputat al Parlamentului României cu Ana Pauker, dar cum poate să spună concret că a sunat pe cei care se ocupau de campania fiicei sale, care avea atunci calitatea de candidat independent pentru Parlamentul European, şi să le dea "Indicaţii Preţioase" ca să nu mai continue propaganda electorală la TV? Atenţie! Domnul Preşedinte nu spune că şi-a sunat fiica, ci pe cei care se ocupau de campanie. Este o recunoaştere directă a unei imixtiuni şi a unui grad de subordonare între domnia sa şi cei care se ocupau de campania respectivă. Personal cred că este incredibil cum nimeni din presă nu sesizează şi nu subliniază acest lucru.

REALITATEA.NET - Traian Băsescu: Cazul Ridzi este doar vârful aisbergului
(sursa: http://www.realitatea.net/traian-basescu--cazul-ridzi-este-doar-varful-aisbergului_562412.html)

Alocuţiunea
preşedintelui României, Traian Băsescu,
la ceremonia de depunere a jurământului de învestitură în funcţia de ministru al Tineretului şi Sportului, a doamnei Sorina Luminiţa Plăcintă
(14 iulie 2009)

În primul rând, domnule Prim-ministru, domnilor miniştri, doamnă ministru al Tineretului şi Sportului, felicitări pentru desemnarea în funcţia de ministru al Tineretului şi Sportului şi membru al Guvernului României. Este o remaniere cu totul specială. Mulţi miniştri au trecut prin această sală, la remanieri, în mandatul meu, dar acum este o remaniere care are loc pe fondul unei crize - spun eu - a unei crize morale, criză cu doi parteneri: politicieni şi mass-media - o bătălie teribilă pentru banii publici dusă de mass-media şi oameni politici slabi, care pun la dispoziţia mass-mediei bani publici. Este, cred, cea mai urâtă motivaţie a vreunei remanieri care s-a făcut în mandatul meu. Cazul Ridzi este însă doar vârful aisbergului. Foarte multă lume s-a întrebat de ce tace Preşedintele de la izbucnirea scandalului şi până acum. Există oameni chiar în această sală care vă pot confirma că opţiunea mea a fost remanierea imediată, când am înţeles ce s-a întâmplat de fapt, înainte să apară dezvăluirile presei. Dar văzusem filmul pe care l-am văzut în campanie, acel film urât în care, dintr-odată, televiziunile comerciale anunţau că difuzează gratuit clipurile candidaţilor la europarlamentare. Sigur că nu se transformase peste noapte nici domnul Vântu, nici domnul Voiculescu în samaritean sau samariteni. Pur şi simplu, era expresia înţelegerii murdare între politic şi două trusturi de presă: "Noi declarăm că nu luăm bani, după ce anunţasem tarifele de campanie, iar voi veniţi cu banii neînregistraţi, direct la noi". Filmul a continuat şi de Ziua Tineretului.

Vă pot spune un lucru care până acum n-a putut fi spus, pentru că am preferat să nu dau ocazia niciunui fel de speculaţie că Preşedintele ar avea interese într-o parte sau alta a balanţei din disputa Ridzi - trusturi de presă. Vă pot spune însă acum că, pe data de 29 mai, când am aflat - atunci am aflat eu - că trusturile de presă au luat decizia "eroică" să transmită gratuit oricâte spoturi ar da partidele aflate în campanie, i-am rugat pe cei responsabili de campania fiicei mele să înceteze imediat difuzarea oricărui clip electoral. Înţelesesem deal-ul. Şi fiica mea, alături de alţi politicieni, ar fi trebuit să meargă "să-şi dea darul" la televiziuni. Întâmplarea asta poate fi o lecţie pentru noi toţi. Dacă vrem ca publicul să beneficieze de o presă cinstită şi de oameni politici corecţi, oglindiţi aşa cum sunt ei, acest tip de înţelegeri trebuie să înceteze. Ele sunt mai toxice şi mai imorale decât multe din actele ilegale care s-au petrecut în România în ultimii 20 de ani.

Am văzut şi o comisie parlamentară. M-a bucurat mult că Parlamentul României a reacţionat şi întotdeauna - şi în mandatul trecutului Parlament, şi în acest mandat - am susţinut ideea că Parlamentul trebuie să controleze executivul. Dar a da sentinţe, a pune încadrări în Codul Penal este un abuz al oricărei comisii parlamentare. Când am văzut sentinţele care erau puse, citite de o şefă de comisie şi nu de un judecător, am avut senzaţia că s-a întors vremea Anei Pauker. Oameni buni, vă rog mult fiţi atenţi ce faceţi cu democraţia! Din păcate, am văzut un act de tip Ana Pauker susţinut cu toată forţa exact de presa care în campanie făcuse înţelegerile cu difuzare fără bani a clipurilor electorale. S-a ajuns ca şi ştirile să fie plătite. Îmi pare rău că această comisie nu a mers până la capăt, şi a arătat din nou laşitatea oamenilor politici. Comisia şi-a oprit lucrările când a dat de firmele care duceau către televiziuni. Nu am autoritatea să cer Parlamentului să continue investigaţia. Am speranţa că o va face Parchetul.

Acest caz, Ridzi, trebuie să devină cazul dezbrăcat de sus până jos, prezentat opiniei publice aşa cum este, cu deal-urile lui murdare între om politic şi presă şi făcut un exemplu care nu mai trebuie urmat. Este mesajul meu pentru voi toţi. Toţi aveţi fonduri de publicitate, vă obligă şi Uniunea Europeană, sunt bani europeni pentru publicitate, vă obligă specificul ministerelor să faceţi publicitate. Dar, oameni buni, faceţi-o într-un mod în care să nu existe un soi de cârdăşie presă - oameni politici. Şi una şi alta din părţi trebuie să o facă ferm, trebuie să o facă cinstit şi în interesul publicului. Nu vreau să etichetaţi acest discurs ca fiind unul rău, dar este, dacă vreţi, răspunsul meu la acuzaţiile care s-au făcut în această perioadă de aranjamente exact pentru un om politic care a candidat şi care a încetat difuzarea clipurilor în momentul în care eu am aflat că se făceau gratis. Înţeleg furia, că atunci când nu intri în horă plăteşti. Efectele le-am văzut: o campanie furibundă împotriva unui om care, zic eu, şi-a câştigat mandatul şi cred că este momentul să ne revenim. Trebuie să ne revenim din goana după bani, din goana după imagine plătită. Oamenii politici îşi pot face imagine prin ceea ce fac, iar presa poate să trăiască onorabil fără să facă înţelegeri murdare cu oamenii politici.

Doamnă, revin la subiectul principal, care sunteţi dumneavoastră. Vă doresc mult succes, doresc Cabinetului succes şi vă asigur încă o dată că sunt alături de dumneavoastră în perioada extrem de dificilă pe care o parcurgeţi. Şi nu sunt alături de dumneavoastră pentru că îmi place în mod special vreunul dintre dumneavoastră, ci pentru că într-o perioadă de criză avem nevoie de solidaritate şi seriozitate mai mult ca oricând. Vă mulţumesc mult. Tradiţionala şampanie la remanieri nu se dă, aşa că ceremonia s-a încheiat. Vă mulţumesc mult.

Departamentul de Comunicare Publică
14 Iulie 2009

(sursa: http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=11239&_PRID=lazi)

Sunt îngrijorat că preşedintele vorbeşte de câteva ori de remaniere, dovedind că nu cunoaşte ce este aceea o remaniere guvernamentală.

Remanierea guvernamentală se întâmplă atunci când unul sau mai mulţi membri ai Guvernului sunt înlocuiţi în urma revocării. Subliniez caracterul intenţionat, atunci când schimbarea are un scop. În cazul în care vacanta unui post nu se obţine ca intenţie a schimbării ci prin deces, demisie, pierderea drepturilor electorale sau pur şi simplu în urma unui caz de incompatibilitate.

REMANIÁ, remaniez, vb. I. Tranz. 1. A face modificări în organizarea unei instituţii, în compoziţia unui guvern etc.

Ghici, ghicitoarea mea demisia cui va urma?




http://www.mts.gov.ro/files/photos/thumb/3442328_Mediafax_Foto_Razvan_Chirita1239305400.jpg_380.jpg
http://patrupedbun.net/wp-content/uploads/2009/03/toma-caragiu-despre-cum-e-in-tenis.jpg
Că aşa-i în tenis!
(sursa foto: http://www.mts.gov.ro/files/photos/thumb/3442328_Mediafax_Foto_Razvan_Chirita1239305400.jpg_380.jpg, http://patrupedbun.net/wp-content/uploads/2009/03/toma-caragiu-despre-cum-e-in-tenis.jpg)

Biroul de presă al Guvernului este abilitat să facă următoarele precizări:

Primul-ministru Emil Boc a acceptat astăzi demisia ministrului Tineretului si Sportului, doamna Monica Iacob Ridzi.

Şeful Executivului a înaintat preşedintelui României, Traian Băsescu, o nouă nominalizare pentru această funcţie, în persoana doamnei senator Sorina Luminiţa Plăcintă.

Emitent: Guvernul Romaniei – Biroul de presa

Data: 14.07.2009



http://www.pdl.org.ro/echipa/91.jpg
(sursa foto: http://www.pdl.org.ro/index.php?page=echipaPDL&pag=9&echipaShow=3&perPag=6&tel=&fax=&web=&eMail=)
CURRICULUM VITAE

SORINA LUMINIŢA PLĂCINTĂ


Data naşterii: 6 februarie 1965

Naţionalitate: Română

Starea civila: Căsătorită, un copil

Experienţă
profesională: Noiembrie 2008 – Senator PDL Vrancea, Colegiul 1 – Senat
2005 – noiembrie 2008 – Administrator, Director General la SC ARTIFEX SRL Focşani
1997 – noiembrie 2008 – Preşedinte Consiliu Administraţie la SC MILCOFIL SA
1994 – noiembrie 2008 – Acţionar, Administrator şi Preşedinte al Consiliului de Administraţie, SC SORSTE SA
1993 – 1994 – asistent manager, SC ARUSCO IMPEX SRL, Bucureşti
1989 – 1993 – inginer, Filatura de Lână Pieptanată Focşani

Educaţie şi formare: Facultatea de Tehnologie şi Chimie Textilă Iaşi (1989)
Certificat de organizare şi conducere a societăţii comerciale în turism (agenţie, hotel, restaurant)
Atestat nominal de expert vamal autorizat
Certificat de competenţă lingvistică în turism
Certificat de competenţă pentru manager de proiect

Limbi străine: Engleză, Franceză
(sursa: http://www.guv.ro/primul-ministru-a-nominalizat-o-pentru-functia-de-ministru-al-tineretului-si-sportului-pe-sorina-luminita-placinta__l1a105928.html)

11 July 2009

Aplaudaţi, Cântaţi, Vă veseliţi! Vin timpurile vechi!


Vă rog să parcurgeţi cu atenţie următoarea ştire.

http://multimedia.realitatea.net/media/image/200907/w480/image_124728657258630100_1.jpg

PREGĂTIRI DE FESTIVAL

Forfotă mare pe drumul naţional 15, care face legătura între Tîrgu-Mureş şi Topliţa. Astăzi începe Festivalul Văii Mureşului în localitatea Călimani. Vin politicieni de seamă precum preşedintele ţării Traian Băsescu, aşă că totul trebuie să fie perfect. Gropile care în urmă cu doar câteva săptămâni împânzeau carosabilul, sunt acum istorie.Drumul naţional 15 s-a transformat peste noapte. Se plombează gropile, se marchează carosabilul, pentru ca totul să fie perfect. Localnicii sunt uimiţi de situaţie.
Cum vine câte un politician astupă gropile. Aşa a fost şi pe timpul lui Ceauşescu. Numa atunci când vine un preşedinte altfel nu fac nimic.
Putea să facă până acuma, să facă să repare nu chiar acuma când vine domnul Băsescu să se apuce de reparat sau de renovat
Se pare că la noi numai de frică se face câte ceva, nu ştiu care e treaba. Sau de frică sau de arătat faţa cuiva.
Autorităţile locale din zonă spun că agitaţia acestor zile e normală.

ŐGDŐR FERENCZ primar comuna Brâncoveneşti
Evident că trebuie să pui la punct ca şi acasă când îţi vine un musafir totdeauna e ordine şi disciplină

GHEORGHE MOGILĂ primar comuna Răstoliţa
E dezastru cu acest drum. Ce se face acum practic sunt cârpeli. Se astupă găurile şi într-o săptămână sunt la loc gropile.
Conducerea Administraţiei Drumurilor Naţionale Mureş susţine că asfaltul trebuia să fie peticit pentru acest festival deoarece mii de participanţi vor trece pe acel tronson.

GHEORGHE ISPAS şef Secţie DN Mureş
(am inteles ca se asteapta mii..catva mii si era important ca drumul sa fie cel putin marcat si plombat)

La Festivalul Văii Mureşului participă 14 localităţi, cu formaţii locale, cu obiceiuri, cu datini şi meşteşuguri specifice zonei. De asemenea, bucatele tradiţionale specifice Văii Mureşului vor fi la loc de cinste.
(sursa: http://www.realitatea.net/astazi-incepe-festivalul-vaii-muresului-in-localitatea-calimani_559852.html)


Pentru iubitul nostru preşedinte, domnul Traian Băsescu, făuritorul visurilor nostre, am să dedic următoarea melodie. Vă invit să ascultaţi cu maximă atenţie cuvintele.

Făurarul României socialiste
(sursa: http://www.trilulilu.ro)


REALITATEA.NET - Traian Băsescu a inspectat şantierele viitoarei autostrăzi spre munte
(sursa: http://www.realitatea.net/traian-basescu-a-inspectat-santierele-viitoarei-autostrazi-spre-munte_559202.html)
http://fototeca.arhivelenationale.ro/imgs/L/116c45147dee729311ef5b5c3003946c48f.jpg

sursa: „Fototeca online a comunismului românesc”, Cota: 116/1979, http://fototeca.arhivelenationale.ro/picdetails.php?picid=35278X7X8

08 July 2009

Prima Casă, Primul Siloz... prima demisie?


Evenimentul cumpărării primei case cu ajutorul Programului "Prima Casa" s-a consumat. Eu l-am perceput ca pe un adevărat viol. Cei doi tineri ingineri au impresia că vor plăti zeci de ani de zile, în fiecare lună, mai mult de 300 de euro. Ascunşi după o cameră video imensă erau doi pensionari pe care nimeni nu-i întreabă de ce sunt nevoiţi să-şi vândă apartamentul în plină cădere a pieţei imobiliare. Dar altfel se pare că totul e bine... guvernul a mai punctat cu puncte-puncte o suspensie.

Emil Boc: „Vreau să fac doar câteva remarci. După cum se poate observa Programul "Prima casă" porneşte la drum. Dovada faptului că el pleacă la drum este chiar semnarea acestui contract în prezenţa notarului, vânzătorului, a tinerilor care îşi achiziţionează prima locuinţă, potrivit prevederilor legale.
Mă bucur să văd că o familie tânără accede astăzi la prima locuinţă, la prima proprietate imobiliară.
Acest program se adresează tuturor românilor care nu au o casă în proprietare şi care astăzi, cu 3.000 de euro, pot începe practic plata primei locuinţe şi, de asemenea, să intre în proprietate, urmând ca pe o perioadă de până la 30 de ani să achite în jur de 300 de euro pe lună, 307 euro în cazul de faţă, şi cu asta să poată plăti pentru propria lor locuinţă ceea ce unii, în trecut, plăteau pentru chirie sau au economisit pentru a putea ajunge să plătească avansul şi să meargă mai departe.
Mulţumim băncilor româneşti pentru că au reacţionat pozitiv la acest Program. Mulţumim în special BRD-ului pentru că a fost prima care a răspuns pozitiv şi s-a implicat în parteneriatul cu Guvernul.
În acelaşi timp, a sprijinit procesul de deblocare a creditării în România, de sprijinire a oamenilor să poată avea acces la o locuinţă şi, nu în ultimul rând, de relansare a unui domeniu important cum este acela al construcţiilor.
Mulţumim vânzătorilor pentru că au dat dovadă de receptivitate şi cred eu că prin ceea ce au făcut, încheind acest contract, şi dvs. v-aţi atins un obiectiv, dar şi tinerii au reuşit să acceadă la prima locuinţă, la primul apartament cu două camere din viaţa de familie.
Astăzi, Programul "Prima casă" va fi practic multiplicat cu Programul "Primul siloz" pe baza aceluiaşi mecanism, pentru sprijinirea unui alt domeniu important al economiei naţionale care este agricultura. Dorim să multiplicăm efectul acestui Program şi în alte ramuri ale economiei naţionale, în relaţia cu autorităţile locale, pentru a le putea sprijini în atragerea fondurilor europene, în cofinanţările necesare programelor pe care le desfăşoară şi, nu în ultimul rând, aşa cum am spus, în găsirea altor soluţii ca, prin instrumentul garanţiilor de stat, să putem noi, actorii principali ai statului, să suplinim lipsa de comenzi din sectorul privat şi să încurajăm şi creditarea economiei, dar şi relansarea unor domenii importante ale economiei româneşti.
Închei spunând încă o dată că iată, în România, se mai întâmplă şi lucruri bune. Este posibil să se realizeze şi programe care pot aduce beneficii tinerilor şi celor mai în vârstă, precum şi economiei, băncilor, astfel încât noi, ca societate, să putem depăşi mai uşor această perioadă de criză.
Le mulţumesc tuturor şi vă doresc să fie într-un ceas bun şi să vă puteţi plăti rata de 300 de euro lunar, pe care aţi contractat-o cu banca şi, în acelaşi timp, urez băncii succes în continuare la viitoarele angajamente pe care le are!
Am fost informat că în această săptămână vor fi semnate contractele şi cu celelalte bănci, convenţiile între Fond şi bănci, astfel încât românii, începând de astăzi, să poată merge la băncile care s-au înscris în program şi să negocieze, aşa cum au făcut tinerii din faţa noastră, contractul pentru „Prima casă”, pornind de la prevederile legale, un avans minim de 3.000 de euro şi la o dobândă pe care noi am prevăzut-o în actul normativ, pe o perioadă de 30 de ani şi cu celelalte sisteme de garanţii prevăzute de lege.

Redactor: Ce credeţi că se va întâmpla pe piaţa imobiliară dat fiind faptul că s-a repornit prin acest program creditul imobiliar ? Vă întreb pornind de la faptul că în urmă cu două săptămâni - şi este o informaţie verificată - agenţiile imobiliare, cel puţin din Bucureşti, au început să crească preţul la apartamente cu 10 - 15.000 de euro.

Emil Boc: Eu sper ca Programul să-şi atingă ţinta. Şi aşa cum am spus, în acest Program pot intra toţi cei care doresc una dintre cele trei soluţii prevăzute de lege: să-şi construiască o casă de la zero şi pot să o facă, acest cadru legal permite, pot să-şi cumpere o casă la roşu, care nu este finalizată şi care poate să fie terminată de cei în cauză, sau pot să cumpere o locuinţă finalizată, cum este cea de faţă, când, evident, pentru plata unui avans care cred este maxim 3.000 de euro pentru un credit până la 60.000 de euro garantare către stat. În rest, noi sperăm şi la dezgheţarea creditării şi la relansarea sectorului construcţiilor, ca o repornire a motoarelor.

Redactor: Ne puteţi spune cum se poate relansa piaţa construcţiilor, dacă, iată şi prima proprietate cumpărată prin Programul "Prima casă" este într-un bloc vechi, nu unul nou.

Emil Boc: O să vă invităm la unul la care începe construcţia ca să vedeţi cum se relansează domeniul construcţiilor. Vedeţi, programul este deschis pe toate cele trei alternative. Este în funcţie de dorinţă. Ei au optat pentru această variantă. Alţii probabil că vor opta pentru altă variantă. Doar aduce, repet, acel circuit al banilor prin dezgheţarea creditării. În momentul de faţă nu se întâmplă nimic. Iar ceea ce am făcut noi prin utilizarea mecanismului garanţiilor guvernamentale am repornit acest proces al creditărilor.

Reporter: M-a întrebat cineva că dacă are un credit pe un teren poate să îşi ia casă?

Emil Boc: Scrie clar: să nu aibă un alt credit ipotecar în derulare. Creditul personal nu este nici un fel de problemă.


Reporter: Sunt persoane care au moştenit, cu fraţii şi surorile, case vechi, ţărăneşti. Tehnic sunt proprietari dar casele valorează 6.000, 7.000 de euro.

Emil Boc: V-am spus că acest program are şi o componentă socială şi se adresează acelora care nu au nimic. Aceasta este situaţia. La fel este şi la ANL, aceeaşi condiţie: să nu ai în proprietate o casă, o locuinţă, indiferent de forma în care o ai, moştenire sau altă situaţie. Acestei categorii se adresează în primul rând programul, să-i sprijinim să poată accede la prima locuinţă. Pe parcurs, evident, sistemul de creditare merge mai departe. Credit ipotecar există. Acest program se adresează unui public ţintă de genul tinerilor care se află în faţa noastră, care nu au acces sau nu puteau să-şi contracteze un credit ipotecar, pentru că nu aveau veniturile să intre în credit. Au, însă, venituri care să le permită să intre în "Prima casă", cu dobânzi cât mai mici, şi să îşi achite o rată care, practic, acoperă chiria pe care o plăteau în perioada anterioară.


Reporter: Dvs. majoraţi plafoanele.

Emil Boc: Am spus, am declarat foarte clar: dacă acest program va fi unul de succes - şi se conturează a fi unul de succes inclusiv din perspectiva numărului de bănci implicate în program: douăzeci şi a solicitărilor deja în creştere, am înţeles că sunt deja peste 10.000 de cereri angrenate în sistem în momentul de faţă - şi dacă va continua să fie de succes, vom extinde mecanismul garanţiilor guvernamentale.


Reporter: Despre "Primul siloz", puteţi să ne daţi mai multe detalii?

Emil Boc: Ceea ce v-am spus până acum şi ceea ce am cules din teren, ca şi date, astăzi vom concretiza într-un act normativ în guvern, când vom adopta programul "Primul siloz", utilizând acelaşi mecanism al garanţiilor de stat, pentru a da posibilitate oamenilor să îşi vândă cerealele la un preţ real, să nu fie pradă samsarilor care le cumpără de la ei la un preţ de nimic.


Reporter: Aveţi dobânzi, oferte de la bănci pentru certificatele de depozite?

Emil Boc: Evident.


Reporter: Cam cât sunt?

Emil Boc: Lăsaţi-ne să intrăm în şedinţa de guvern şi să luăm decizia oficială. Mulţumim, o zi bună!”


Emitent: Guvernul Romaniei – Biroul de presa

Data: 08.07.2009


(sursa: http://www.gov.ro/transcrierea-declaratiilor-primului-ministru-emil-boc-sustinute-la-semnarea-primului-contract-din-cadrul-programului-guvernamental-prima-casa__l1a105865.html)

05 July 2009

Marea ţiganiadă în trei acte cât trei zile


Conu preot scria pe la 1800...

Ţiganiada sau Tabăra Ţiganilor
de Ion Budai-Deleanu


POEMATION EROI CÓMICO-SATIRÍC.
ALCĂTUIT ÎN DOAOSPRĂZECE CÂNTECE
DE LEONÀCHI DIANÈU

ÎMBOGĂŢIT CU MULTE ÎNSĂMNĂRI ŞI LUĂRI AMINTE CRITICE.
FILOSOFICE, ISTORICE, FILOLOGICE ŞI GRAMATICE, DE CĂTRĂ
MITRU PEREA ş-alţii mai mulţi in anul 1800.

Şi conu Mitru Perea povestea despre astă lucrare...
Ţiganiada, adecă lucru sau povestea ţiganilor. Omer încă de la Illion, tăria Troádei, au numit cântecul său Illiada. Virghil, de la Enèa, eroele pe care au cântat, au chiemat cântarea sa Enèada etc. Şi autoriul ceastă istorie a ţiganilor numeşte Ţiganiada.


Şi-ncepe taica popa a vorghi pe-ndelete...
Să fie preceput ş-alte neamuri a Europei preţul voroavei şi dulceaţa graiurilor bine rânduită, adecă ritòrica şi poesia, cum au înţălesu-o elinii şi romanii, o! câţi eròi slăviţi să ar ivi dintre vàrvari, sau doară din cei ce să numea sălbateci, pe carii oameni luminaţi, lipsind, întru neamul lor şi pe vremile când au trăit, un Omèr ş-un Virghil, vecinică i-au acoperit nepomenire. Ş-unde era Ector, cel a Troii naltă sprijană, şi Ahil, tăria şi zidul grecilor, de nu să ar fi născut cântăreţul Omèr?
Deci nu pentru că numai Ellada şi Roma au putut naşte oameni înalţi şi viteji luminaţi, ne mirăm cetind vieţile slăviţilor eroi elineşti şi romani, ci mai vârtos pentru că Ellada şi Roma au crescut oameni întru podoaba şi măestria voroavei deplin săvârşiţi, carii cu supţirimea şi gingăşia condeiului său, au ştiut într-atâta frumsăţa pe eroii săi, cât noi astezi, necunoscând pe alţii asemene, ne uimim de mare-sufleţia, naltă-cugetarea, bărbăţia ş-alte vărtuţi a lor, şi doară nu luòm sama că mai mare partea întru aceasta este a scriptoriului.


No bine, dacă spune taica popa, atunce fie şi voinţa poporului prin gura lui reprezentativă parlamentară. I-an te uită poveste în trei acte cât trei zile ce spune gura alesului românesc.







Şedinţa din 30-06-2009

stenograma

Şedinţa din 01-07-2009

stenograma

Şedinţa din 02-07-2009

stenograma
(sursa nepereche: COMISIA DE ANCHETĂ pentru verificarea sumelor cheltuite de MTS, http://www.cdep.ro/)

Un gard cât o graniţă


Orice discuţie, cât de mică, este un motiv de bălăcăreală şi de vorbit violent cu scuipaţi ţâşnind pe gură. Suntem o ţară care face o artă a absurdului, a grobianismului şi a comedie negre... aşa cum respirăm. Vă invit să lecturaţi un pasaj demn de Momente şi Schiţe...

Stenograma şedinţei Biroului permanent al Camerei Deputaţilor din 29 iunie 2009 ora 14:00

15. Informare privind deschiderea Parlamentului către cetăţean

doamna Preşedinte împreună cu domnul secretar general vor purta o discuţie cu cei implicaţi în acest proiect şi vor prezenta un punct de vedere Biroului permanent consultă

Informare privind deschiderea Parlamentului către cetăţean
Doamna Roberta Alma Anastase:

Informare privind deschiderea Parlamentului către cetăţean. Este un proiect mai vechi iniţiat de domnul Bogdan Olteanu, pe care îl susţin şi eu. Nu înseamnă cheltuieli financiare legate de acest an. În măsura în care noi vom aproba pe anii viitori, întâi să vorbim dacă suntem de acord pentru avize şi aşa mai departe. Deci despre asta vorbim. Nimic altceva.

Vă rog.



Domnul Adrian Năstase:

Am înţeles. Vorbim despre lucrurile acestea, şi am văzut că domnul Barbu are un plural de majestate în adresarea către noi, care pe mine mă impresionează - "intenţionăm să dezafectăm", "vă informăm că". Înţeleg că domnul Barbu foloseşte un plural de majestate cu noi, şi vreau să îi mulţumesc pentru acest mod în care ne tratează, şi eu vreau să apreciez această formulă.

Dincolo de faptul că noi, în ultima vreme, mai mult dezmembrăm decât construim, şi aceasta poate să fie o anumită filosofie, eu cred însă că, înainte de a ne angaja pe această chestiune cu deschiderea Parlamentului către cetăţean, trebuie să facem o discuţie în legătură cu ce este în subteranele de acolo, dacă acest lucru se poate face, lansăm public o anumită chestiune. Personal, nu sunt neapărat împotrivă. Ar putea să fie o idee. La un moment dat ştiu că am discutat-o şi eu cu câţiva dintre arhitecţi exact cu ideea aceasta de deschidere pe toată axa, şi ideea nu este rea în sine. Dar, eu cred că înainte de a o lansa public, este nevoie să vedem cu toţi cei care cunosc istoria acestei clădiri care ar fi implicaţiile şi din punctul de vedere al spaţiilor, al construcţiilor, şi poate SPP-ul ar trebui să mai aibă un punct de vedere. Îmi veţi spune, şi pe bună dreptate, că în Norvegia de exemplu se poate ajunge până la Palatul Regal. Este adevărat. Însă poate ar trebui să comparăm. Celelalte Parlamente au nişte sisteme. Chiar dacă au zidurile la stradă sau directe, au nişte sisteme speciale de protecţie. Casa aceasta nu a fost construită în acest fel încât să fie protejată prin pereţii ei exteriori. Nu ştiu. Nu vreau să mă pronunţ pe această chestiune. Poate este bine, poate este rău. Dar sugestia mea este ca înainte de a lansa un astfel de proiect să facem o evaluare. Avem şi oameni care se pricep aici. Avem ingineri constructori între membrii Parlamentului. Sunt oameni care în Secretariatul general cunosc toate aceste chestiuni.

Să facem eventual o echipă care să vadă toate implicaţiile şi să luăm o decizie.

Repet: ideea poate să fie bună din acest punct de vedere, dar eu vă aduc aminte ce s-a întâmplat - eu am avut o problemă specială cu Muzeul Naţional de Artă Contemporană din partea din spate, din partea spre Ministerul Apărării. Cei de acolo sunt extrem de nemulţumiţi de faptul că nu pot să intre, nu au un acces foarte uşor la muzeu, şi au reproşat lucrul acesta. Din acest punct de vedere, sigur că o astfel de variantă ar fi convenabilă şi pentru ei, sau probabil pentru ei.

Dar, pe de altă parte, ştiu că cei din SPP, cei care asigură siguranţa unei clădiri care este imensă, au avut foarte multe rezerve.

De aceea, eu vă propun să nu luăm o decizie foarte uşor, ci doar pe baza unor consultări ale noastre cu specialiştii, respectiv cu arhitecţii care cunosc. Este doamna Anca Petrescu. Vă daţi seama, biroul dânsei va fi neprotejat de acum înainte. Se va putea ajunge direct acolo.



Doamna Roberta Alma Anastase:

Am şi eu câteva lucruri să vă spun: eu recunosc că am avut în vedere acest proiect ca şi multe din proiectele iniţiate de Bogdan Olteanu, cât a fost preşedinte al Camerei, pentru că eu chiar cred că au fost nişte proiecte bune care merită să fie duse mai departe. Din punctul acesta de vedere, ştiu că el a crezut într-un astfel de proiect. Este firesc şi eu să cred, dar, aşa cum spuneaţi şi dumneavoastră, am avut o discuţie şi cu ceea ce înseamnă specialişti. L-am rugat şi pe domnul secretar general să vedem dacă ar putea exista impedimente. Răspunsul vreau să vă spun că este unul foarte interesant pe care l-am primit: nu numai că nu există impedimente, dar vreau să vă spun că absolut tot - gardul care înconjoară Parlamentul - nu este un gard definitiv.

În sine, acest proiect iniţial nu a conţinut un astfel de gard pentru că oricum ar fi fost o barieră arhitecturală între bulevard şi clădire. De la început a fost gândit ca un spaţiu deschis, accesibil oamenilor. De la început s-a gândit cu terase şi cu ideea de accesibilitate a oamenilor.

În sine, referitor la dărâmarea acestui zid, el neavând o fundaţie, ci totul este pe provizorat, înseamnă lucruri care sunt foarte simplu de făcut, dar pot însemna de fapt un semnal pe care noi putem să îl dăm.

În ceea ce priveşte celelalte instituţii, cu siguranţă, ca şi peste tot în lumea aceasta civilizată, îşi fac datoria în condiţiile pe care noi le stabilim. Asta era ideea pe care vă propuneam să mergem în ideea nu de a face ceva anul acesta, ci de a lua nişte avize, de a vorbi cu Primăria Capitalei, deci pur şi simplu nişte paşi tehnici pe care noi am putea să îi facem pentru ca în anii următori să fim capabili să dăm acest semnal.

Domnul Bodan Olteanu.



Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, doamna preşedinte.

Este o temă pe care am susţinut-o şi pe care o susţin.

Cred că ea trebuie de altfel discutată integrat cu alte câteva elemente, şi în primul rând discutată în parteneriat cu Primăria Generală, pentru că este clar: Camera Deputaţilor nu va avea resursele necesare pentru amenajarea acestui uriaş spaţiu. Acest spaţiu, dacă este să-l amenajăm, trebuie amenajat ca un parc, în care oamenii să aibă acces. Aici trebuie să intervină Primăria Generală, trebuie să vedem în ce măsură vor sau nu vor. Eu am avut nişte discuţii la nivelul anului 2007 care au fost relativ neconcludente. De asemenea, cred că aceasta trebuie discutat împreună cu celelalte intenţii ale Primăriei Generale - cea de a face străpungerea spre Uranus, care este de interes public, cea de a lărgi bulevardul care trece pe lângă Ministerul Apărării, care este iarăşi o lucrare de interes public. Toate aceste lucruri trebuie totuşi să se finalizeze cred într-un proiect realizat în parteneriat cu Primăria Capitalei şi care Primărie să ne spună ce face, ce îi trebuie de la noi. Sigur că în acest moment este terenul nostru. Cu Patriarhia ce să mai vorbim. Deja este o discuţie care se complică din ce în ce. Dar, până la urmă, aceste lucruri să ducă către o concluzie firească a unei investiţii unitare şi care să nu fie după aceea distrusă de o altă lucrare publică.

Înţeleg că deja în acest an încep lucrările la străpungerea de la Buzeşti spre Uranus. Dacă se va face o expropriere, să ştim şi noi dinainte, ca măcar zona aceea să o punem la dispoziţie.

Este evident pentru oricine circulă pe aici că trebuie lărgit bulevardul care este între Palatul Parlamentului şi Parcul Izvor. Iarăşi, trebuie lămurită şi această chestiune cu Primăria Generală.

Deci, poate veţi da indicaţii, doamna preşedinte, Secretariatului General sau cui veţi considera de cuviinţă ca să încercăm să avem aici un proiect integrat în care să stabilim cam toate aceste lucruri şi după aceea, sigur, să ne apucăm de treabă.



Doamna Roberta Alma Anastase:

Asta era şi ideea. Exact aceasta era: dacă nu există o opoziţie extrem de vehementă, să dăm drumul practic la a face aceşti paşi care la un moment dat să însemne şi altceva.



Domnul Adrian Năstase:

Totuşi, Secretariatul face ceea ce spunem noi, nu noi facem ce spune Secretariatul.



Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule Adrian Năstase, ştiu că iubiţi acest zid, pentru că este făcut de dumneavoastră, dar eu cred că această barieră şi mentală trebuie înlăturată. Ştiu că-l iubiţi. Nici Ceauşescu nu are mândria asta, numai dumneavoastră o aveţi, că aţi ridicat un zid, dar haideţi să avem libertatea de a gândi.



Domnul Adrian Năstase:

Daţi-mi voie să vă răspund.



Doamna Aurelia Vasile:

Doamnă preşedinte.



Doamna Roberta Alma Anastase:

Era doamna Aurelia Vasile încă înainte de dumneavoastră, domnule Adrian Năstase, daţi-i voie unei doamne să vorbească. Vă rog.



Doamna Aurelia Vasile:

Doamnă preşedinte, sunt chiar emoţionată de ce se discută în Biroul permanent al Camerei şi pentru ce stăm de aproape 20 de minute. Eu cred că cea mai bună propunere este a domnului Prigoană, să dărâmaţi sau să modificaţi pentru publicul larg şi Parlamentul şi cred eu că o chestie mai populistă şi o chestie care teoretic nu are nici o finalitate, cel puţin în acest moment, n-am văzut de mult în Biroul permanent.

Ceea ce domnul Bogdan Olteanu a spus, ceea ce domnul Adrian Năstase, ce dumneavoastră aţi spus, ce trebuie făcut, este corect, dar secretarul general să înainteze o hârtie în care spune: "Concret, intenţionăm să dezafectăm zona centrală a zidului de împrejmuire către Piaţa Constituţiei, zidul a fost construit provizoriu după 1989, se obţine astfel posibilitatea de amenajare".

Domnule secretar general, câte ore suplimentare aţi tăiat la personal? Câte proiecte de investiţii aţi tăiat de la Palatul Parlamentului? Câţi bani înseamnă chestia asta? Vă aduceţi aminte că aţi scos din buget repararea scării monumentale? Care nu însemna construirea unei alte scări, ci teoretic repararea ei, să nu ne cadă cărămizi în cap nouă sau vizitatorilor.

Spun încă o dată, o chestie mai populistă decât acest material de mult n-am văzut în Biroul permanent.



Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul secretar general, vă rog, imediat, trebuie să vă explice că nu vizează cheltuieli pe anul acesta.



Doamna Aurelia Vasile:

Atunci de ce discutăm de o jumătate de oră?



Doamna Roberta Alma Anastase:

Pentru ca să poată să înceapă demersurile procedurale, până la alocarea banilor.



Domnul Gheorghe Barbu:

Indiferent de forma de exprimare, eu am vrut-o politicoasă, era o idee ca dumneavoastră să luaţi la cunoştinţă şi să fiţi în principiu de acord cu demararea unor eventuale proceduri pentru ca acest proiect, discutat mai multă vreme în Parlamentul României, să poată fi aplicat. Nu se punea problema în acest an a vreunor cheltuieli, decât a acestor discuţii şi contacte cu toată lumea. Sigur, dacă acest lucru nu se doreşte este un alt subiect. Eu vă spun însă că el ar fi creat această deschidere către Parlament. Acolo este o clădire care era un punct de pornire - şi scrie în material - şi care s-ar putea constitui într-o nouă poartă de intrare pentru turiştii principali şi spaţii expoziţionale, pentru că este un tunel de legătură prin care ei să intre şi acel tunel să fie şi el, la rândul lui, utilizat ca spaţiu expoziţional.

Dacă aceste lucruri nu sunt percepute şi dorite ca atare este altceva. Nu era vorba decât să încercăm să demarăm nişte paşi care nu înseamnă, în acest moment, nici un fel de cheltuială, nici studii de fezabilitate. Dar noi dacă nu avem măcar informarea şi dorinţa de a accepta, ce discuţii să avem cu primăria? pe baza la ce? Cu oricare dintre primării. Asta era tot.



Doamna Aurelia Vasile:

Noi n-am spus că nu suntem de acord, domnule secretar general, ci am spus că ne-aţi făcut o scrisoare care s-o susţină pe Elena Udrea, ca ea să poată să iasă să ne mai povestească despre această chestie.



Domnul Gheorghe Barbu:

Credeţi-mă că la acest lucru nu m-am gândit deloc.



Doamna Aurelia Vasile:

Sunteţi secretar general şi ştiţi foarte bine că o informare trebuie să aibă în spate un buget, un proiect, o desfăşurare a paşilor. Aceasta este o scrisorică, o scrisorică pentru presă.



Domnul Gheorghe Barbu:

Aceasta era o informare.



Doamna Roberta Alma Anastase:

Doamnă Aurelia Vasile, independent de proiectul doamnei Elena Udrea, care nu vizează acest lucru, ci vizează de fapt integrarea Parlamentului în circuitul turistic al Bucureştiului, de fapt acesta este proiectul, n-are nici o legătură cu ideea de deschidere a Parlamentului către cetăţean, care este un alt proiect.



Doamna Aurelia Vasile:

Doamnă preşedinte...



Doamna Roberta Alma Anastase:

Lăsaţi-mă să termin până la capăt.



Doamna Aurelia Vasile:

...spun asta şi promit să nu mai spun. Aveţi cuvântul meu de onoare că n-am nimic cu tot proiectul. Mă deranjează forma şi felul în care ne este adus la cunoştinţă. Atât.



Doamna Roberta Alma Anastase:

Doamnă Aurelia Vasile, singura solicitare - şi credeţi-mă că am avut o discuţie cu liderul de grup înainte de a introduce pe ordinea de zi această notă, am avut o discuţie cu liderul de grup al Partidului Social Democrat, care mi-a spus că este absolut în regulă, liderul Partidului Social Democrat, nu despre alt lider de grup vorbim, care mi-a spus că este în regulă, că nu-i nici un fel de problemă, din acest punct de vedere. De aceea, am şi introdus pe ordinea de zi. Nu vizează cheltuieli, ci vizează o încuviinţare de principiu pentru demararea unor proceduri. Atât şi nimic mai mult.

Domnul Bănicioiu.



Domnul Nicolae Bănicioiu:

Să ştiţi că şi eu susţin acest demers şi trebuie continuat până la propunerea doamnei Aurelia Vasile, deci trebuie dărâmată şi restul clădirii. Mie mi se pare foarte interesant că niciodată nu ne punem problema să construim, ci întotdeauna vrem să demolăm ceva. După gard, probabil că vom mai găsi câteva lucruri de demolat.

Iar în sprijinul ideii foarte bune de a deschide Parlamentul, cred că am putea face ceva mai ieftin. Chiar dacă nu plătim acum, din ce înţeleg eu de la domnul Barbu, vom plăti anul viitor.



Doamna Roberta Alma Anastase:

Dacă decidem noi prin buget.



Domnul Nicolae Bănicioiu:

Staţi puţin. Eu înţeleg că nici anul viitor nu vom sta mai bine din punct de vedere financiar, deci nu prea cred că ar trebui să căutăm soluţii costisitoare. Dar dacă tot vreţi să deschidem, haideţi să deschidem porţile, poate mai eliminăm din bodyguarzii aceştia care stau pe afară, poate gândim un altfel de acces pentru oameni aici. Dar a veni pur şi simplu şi a dărâma, pentru că trebuie să apară cineva la televizor, mi se pare o soluţie aberantă. Mai ales că domnul Barbu chiar are probleme serioase legate de personal, care în curând nu cred că mai rămâne pe aici la salariile acestea, nu mai au ore suplimentare, nu mai au condiţii foarte bune de lucru, dar important este să avem ce da la presă, să mai demolăm ceva. Cred că ar trebui o gândire mult mai matură.



Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Pambuccian era de foarte mult timp, domnul Toader, domnul Năstase şi domnul Sever Voinescu.



Domnul Varujan Pambuccian:

Văd că discuţiile merg în direcţii care nu ştiu dacă au neapărat legătură cu subiectul în sine. Eu aş întreba un lucru simplu. Eu chiar nu am nici o părere despre chestiunea asta. La ce foloseşte? Pentru că aici ar fi două foloase posibile. Dacă ne gândim la un folos simbolic, cred că este un lucru care se va întoarce exact pe dos. Ce facem? Dărâmăm zidul Berlinului? Înseamnă că până acum a existat. Aştept.



Doamna Roberta Alma Anastase:

Vroiam să aflu, dar probabil trebuie să-l întreb pe domnul secretar general. Câte hectare sunt înconjurate de acest zid, hectare care nu folosesc, ca să vă pot da răspuns.



Domnul Varujan Pambuccian:

Dacă prin dărâmare înţelegem o dărâmare simbolică, gen zidul Berlinului, cred că o să obţinem exact efectul invers. Singura întrebare pe care mi-aş pune-o este de ce acum? Adică până acum a existat o chestie de asta? Nu merge.

Dacă în urma unei operaţiuni de genul acesta, am obţine un efect economic care s-ar simţi în bugetul Camerei, mi s-ar părea un lucru raţional şi care merită făcut. Şi evident dacă investiţia pe care ar trebui s-o facem, pentru că orice lucru pe care-l faci presupune bani, ar aduce măcar un leu în plus după aceea. Deci, dacă lucrurile ar fi în felul acesta făcute, eu cred că ar avea sens. Dacă vorbim de o dărâmare simbolică, mă tem că după 20 de ani este cam târziu să mergem pe o idee simbolică.

De aceea, eu v-aş propune să încercăm să vedem din punct de vedere financiar, foarte alb şi sec, câţi bani sunt de băgat în chestia, câţi bani putem scoate în urma lucrului acestuia pe diverse proiecte care se pot face. Dacă constatăm că în stânga cifra este mai mică decât în dreapta, merită să facem lucrul respectiv şi asta-i tot, cu condiţia ca banii să se regăsească în bugetul Camerei ca o resursă nebugetară.



Doamna Roberta Alma Anastase:

Despre asta vorbim. Ca să putem să facem toate lucrurile acestea, ne trebuie o încuviinţare de principiu. Despre asta vorbeam. Se poate şi bloca chestia asta din simpla ambiţie personală, în ideea că ne stă mai bine şi ne simţim noi mai safe dacă ne înconjoară nişte ziduri de doi metri.



Domnul Varujan Pambuccian:

Repet, conotaţiile simbolice sunt un pic cam târziu.



Domnul Nicolae Bănicioiu:

Haideţi să renunţăm la SPP şi am rezolvat problema.



Domnul Varujan Pambuccian:

Singura conotaţie pe care eu o văd aici este una pur financiară. Sunt vremuri grele, dacă reuşeşte Camera să mai facă un ban în plus pe lângă banii bugetari este perfect. Uitaţi, ca să avem cu ce să ţinem personalul cu salarii decente.



Doamna Roberta Alma Anastase:

Mai mulţi vizitatori înseamnă mult mai multe lucruri...



Domnul Varujan Pambuccian:

Ne trebuie aşa-numitul studiu de fezabilitate.



Doamna Roberta Alma Anastase:

Corect.

Domnul Adrian Năstase şi domnul Sever Voinescu.



Domnul Adrian Năstase:

Eu am aflat despre proiectul acesta dintr-o declaraţie a doamnei Elena Udrea. Aşa că eu l-aş ruga pe domnul Barbu dacă poate să reformuleze materialul de astăzi şi anume: "Informare privind deschiderea Parlamentului...".



Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule Năstase, o să vă întrerup, pentru că dumneavoastră iarăşi doriţi să duceţi discuţia într-o altă direcţie. V-am spus că este un proiect pe care înţeleg să-l urâţi, pentru că dumneavoastră aţi crescut zidurile acestea la nesfârşit în jurul Parlamentului. Este o realitate. Zidul acesta a fost pus nu de Ceauşescu, ci de Adrian Năstase. Asta-i realitatea.

În al doilea rând, este un program a lui Bogdan Olteanu. Atunci a început.



Domnul Adrian Năstase:

Doamnă preşedinte, dacă este nevoie să mă întrerupeţi din nou, eu pe urmă cer din nou cuvântul. Pentru că m-aţi întrerupt de două ori, am să vorbesc ceva mai mult.

Îl rog pe domnul Barbu să reformuleze, să spună: "Informare privind deschiderea Parlamentului către cetăţenii străini", nu către cetăţean sau către cetăţeanul străin. Înţeleg că obiectivul este de a aduce mai mulţi turişti străini prin dărâmarea gardului. Dacă acesta este obiectivul principal, sigur că putem să-l luăm în calcul.

Vreau însă să fac mea culpa şi să spun că nu sunt vinovat pentru gard, dar sunt vinovat pentru mult mai mult decât atât, pentru realizarea împreună cu unii dintre colegii dumneavoastră, gen Radu Berceanu, dar şi cu Ioan Raţiu şi alţii, a 40 la sută din această clădire, inclusiv această sală în care ne aflăm, în perioada 1992-1996 când, în calitate de preşedinte al Camerei, m-am ocupat nu de dărâmat, ci de construit mai departe. Clădirea aceasta, în 1989, era gata în proporţie de 60 la sută. Timp de patru ani aşa a fost făcută. Am avut de ales, fie s-o acoperim cu pământ, cum sugerau unii dintre colegii noştri de atunci, sau să facem un mare cazinou aici pentru toată Europa. Şi cred că şi domnul Oltean îşi aduce aminte de discuţiile respective. Deci, am lucrat foarte mult şi recunosc că într-un fel mă simt legat de ceea ce înseamnă această clădire şi mutarea unor instituţii importante aici - aici se spune că după 1989 - aş spune că în special după 1996. Vă aduc aminte că domnul preşedinte Constantinescu nu a vrut să depună jurământul în această clădire, pentru raţiuni care erau legate de istoria sa, nu neapărat de gardurile care înconjurau această clădire. Iar după aceea, PNŢCD a început să-şi facă şi conferinţele de presă aici, în această clădire.

Dar nu pun în discuţie aceste lucruri şi să înţelegeţi foarte bine. Nu am o problemă cu acest gard şi el poate fi dărâmat dacă lucrul acesta poate să adauge ceva. Singura mea solicitare şi sugestie, dincolo de elementul acesta public, de comunicare publică, pe care-l simt şi-l ştiţi şi dumneavoastră şi care nu cred că este normal, pentru că eu cred că trebuie să facem comunicarea publică în legătură cu un anumit lucru pe care dorim să-l facem, atunci când am făcut deja dezbaterea internă, am ajuns la o anumită concluzie şi după aceea o comunicăm.

Dar eu vreau să vă spun că vor apărea nişte probleme, vă spun de pe acum. Spre exemplu, terenul de aici, din spate, au fost foarte multe cereri de revendicare. În momentul în care va dispare această delimitare, chestiunea aceasta se va pune în alţi termeni în legătură cu revendicarea terenurilor respective. Pe de altă parte, primăria va trata probabil în alţi termeni proiectele urbanistice. Poate este bine, poate este rău. Sunt unele chestiuni legate de comunicările interne. Clădirea aceasta este legată de clădirea în care se află în momentul de faţă Traian Băsescu. Şi unii dintre colegi ştiu bine aceste lucruri.

De aceea, solicitarea mea nu este legată de un gard sau de altă chestiune, ci doar de solicitarea firească ca noi să luăm o decizie, după ce vom fi epuizat noi discuţiile noastre interne. Sunt oameni care ştiu bine aceste lucruri. Domnul Unghianu, domnul Stan sunt oameni care au lucrat ani de zile aici.

Haideţi să vedem aceste chestiuni şi după aceea să luăm o decizie.



Domnul Sever Voinescu-Cotoi:

Doamnă preşedinte, înţeleg că-mi daţi cuvântul. Era rândul meu.



Domnul Sever Voinescu-Cotoi:

Domnilor colegi, eu cred că am împins discuţiile legate de un subiect de altfel foarte simplu, pur administrativ, mărturisesc din ceea ce am înţeles eu, foarte departe şi am ajuns să dezbatem subtile simboluri şi totodată greu descifrabile mesaje politice. Sigur că unii dintre noi sunt foarte înfierbântaţi, se apropie campania electorală, practic tot ce se întâmplă în jurul domniilor lor este campanie electorală şi când respiră pisica în casă este campanie electorală şi când apasă butonul de la lift este campanie electorală. Eu cred că ar trebui să încercăm să fim un pic mai rezervaţi şi să venim pe cereri.

Până la urmă, aici ni se prezintă o informare în legătură cu intenţia pe care o are secretarul general de a începe demersul pentru obţinerea aprobărilor legale, să facă aceste discuţii cu autorităţile, cu alte cuvinte, cu autorităţile administrative.

Domnul Năstase a avut o primă intervenţie extrem de constructivă sau domnul Olteanu. Şi mie mi se pare că este foarte important ca domnul secretar general, în momentul în care discută cu Primăria Capitalei, de pildă, să aibă în vedere întregul sistem urbanistic din această zonă şi, cu siguranţă, cei de la primărie vor aduce în discuţie asta.

Deci, doamnă preşedinte, eu vă propun atât, ca să curmăm discuţiile aici, haideţi să trecem la vot pe o chestiune de principiu care este aici. Cu alte cuvinte, îl mandatăm pe secretarul general să înceapă discuţii exploratorii, de principiu, în legătură cu acest spaţiu din jur, inclusiv cu chestiunea concretă a înlăturării zidului, pe care vreau să se consemneze în stenogramă, o salut şi abia o aştept; sau nu; despre asta este vorba. Pentru că dacă împingem discuţiile să vedem până la urmă gardurile acestea cui folosesc, poate că este un anumit partid care vrea să-şi lipească afişele pe gardurile acestea. Nu ştiu, habar n-am, fiecare se gândeşte la ale lui. Dar haideţi să vorbim...



Domnul Nicolae Bănicioiu:

În România...



Domnul Sever Voinescu-Cotoi:

Domnule Bănicioiu, eu nu v-am întrerupt.



Domnul Nicolae Bănicioiu:

... se moare de foame.



Domnul Sever Voinescu-Cotoi:

Se moare de foame, sigur.



Domnul Nicolae Bănicioiu:

Este penibil ce facem, pe cuvântul meu.



Domnul Sever Voinescu-Cotoi:

Ce este penibil, domnule Bănicioiu? Înainte de orice, este penibil să mă întrerupeţi când vorbesc.



Domnul Nicolae Bănicioiu:

Bine, nu vă mai întrerup.



Domnul Sever Voinescu-Cotoi:

Mai penibil decât asta nu-i.



Domnul Nicolae Bănicioiu:

Nu, este mai penibil să...



Domnul Sever Voinescu-Cotoi:

Nu, iertaţi-mă, încercaţi să vă struniţi în numele unei minime civilizaţii în conversaţie. Veţi avea cuvântul. L-aţi mai avut, îl veţi avea.

Deci, doamnă preşedinte, haideţi să votăm această chestiune foarte concret. Mandatăm sau nu mandatăm pe secretarul general pentru aceste discuţii şi să trecem mai departe.



Doamna Roberta Alma Anastase:

Doamna Aurelia Vasile.



Doamna Aurelia Vasile:

Doamnă preşedinte, eu vin cu o propunere. Sunteţi şefa Camerei Deputaţilor. Deci, eu v-aş mandata pe dumneavoastră să aveţi o discuţie cu secretarul general şi cu corpul tehnic, cei care vor fi implicaţi în acest proiect şi să prezentaţi Biroului permanent o propunere a tematicii pe care o continuaţi, aşa cum a fost în debutul discuţiei, şi în care într-un fel acest material să aibă totul cumulat, parteneri, scop, viziuni mai largi, cu admitere către muzee, cu ce parteneri trebuie să luăm legătura ş.a.m.d. Toată lumea suntem de acord cu acest lucru, dar sunt spuse altfel. Şi atunci eu vă propun să vă mandatăm şi împreună cu secretarul general şi corpul tehnic să prezentaţi Biroului permanent un punct de vedere.



Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Toader.



Domnul Mircea-Nicu Toader:

Foarte scurt, doamnă preşedinte.

Sigur că noi mai avem şi şedinţe de grup, întotdeauna întârziem, cu rugămintea ca aceste discuţii să nu fie aşa sterile şi până la urmă nu suntem nici în faţa Parlamentului nici în faţa camerelor de luat vederi. Să fim mai concreţi, să propuneţi o măsură, cum a propus - şi eu sunt de acord - doamna Vasile. Dar o lungim foarte mult şi până la urmă ne trezim în situaţia de ne întreabă şi colegii noştri.


(sursa este, spre ruşinea poporului român: http://www.cdep.ro/bp/sedinte.steno?ids=309&idp=6887)

02 July 2009

Ia plecaţi voi pe maidane, acolo unde vă este locul...


Am aflat de ce parlamentarii nu doresc ca şedinţele Comisiilor să fie făcute publice, am aflat de ce nici unul dintre parlamentari nu manifestă un interes real ca aceste şedinţe să poate fi văzute de poporul român. Nu mai vorbim aici de o proastă creştere, nu mai vorbim aici de o luptă politică, vorbim aici de o mahala cu maidan în spate... Personal nu am nevoie de astfel de parlamentari cu comportament grobian, pe mine nu mă reprezintă.


Aş propune un referendum pentru a-i da afară pe toţi parlamentarii care au un limbaj descalificant. În Parlamentul European există o prevedere de combatere a grobianismului care merge până la excluderea din parlament. Din păcate ceilalţi cetăţeni ai României par a se amuza la astfel de spectacole gratuite şi aplaudă frenetic. Iar din păcate, vârfurile politicii româeşti în loc să-şi epureze partidele de astfel de oameni, le dau ei însăşi un exemplu de grobianism deşănţat. Ruşine doamnelor, domnişoarelor şi domnilor... Bibliotecaru vă arată astăzi uşa ieşirii din politică. Dacă aveţi onoare, plecaţi şi nu vă mai întoarceţi.

Speranţa moare ultima, de aceea am şi început speculativ... "dacă aveţi onoare". De unde atâta onoare la asemenea specimene care seamănă pe zi ce trece cu nişte oameni-animale declasaţi descrişi de H.G. Wells în Insula doctorului Moreau.
http://www.moonbattery.com/Island-Dr-Moreau.jpg
(sursa foto: http://www.moonbattery.com/Island-Dr-Moreau.jpg)
© Gheorghe Florescu, 2008 Acest site este un pamflet politic şi, uneori, cultural, trebuie deci tratat ca atare.