22 April 2009

Consumul mărit de hârtie dăunează grav guvernării


Domnişoara deputat Diana Tuşa face o analiză a primelor luni din guvernarea Boc prin prisma realităţilor luptei pentru micşorarea interacţiunii economiei româneşti cu criza mondială. În mare parte părerile domniei sale coincid cu părerile mele. Politica anti-criză pare a fi un fel de spectacol de fum şi "scăderea cheltuielilor bugetare" interpretată la două degete, arătătorul lui Mircea Geoană şi mijlociul lui Traian Băsescu.


Vineri, 17 Aprilie 2009 | 10:32

Deşi invocate de fiecare dată pentru a-şi justifica incompetenţa sau măsurile aberante adoptate, în realitate efectele crizei economice asupra mediului de afaceri îi lasă reci pe guvernanţi. La aproape patru luni de la preluarea mandatului, deşi anunţate cu mare tam tam la începutul fiecărei luni, nu există nici o măsură anticriză care să poată fi aplicată.

Dar, să le luăm pe rând… pe cele anunţate. Vă atrag atenţia de la început să nu vă obosiţi să le număraţi. Nu dau nicicum 74 :(


1. Neimpozitarea profitului reinvestit şi a dividendelor reinvestite. Deşi anunţată ca una dintre măsurile preconizate prin modificarea Codului Fiscal, în OUG adoptat săptămâna trecută nici vorbă de aşa ceva.

2. Introducerea unor prefinanţări prin constituirea, în cadrul CEC Bank, a unui fond destinat creşterii accesului IMM-urilor la finanţare, înfiinţarea Fondului de contragarantare a creditelor pentru IMM-uri şi modificarea cadrului legislativ în scopul acordării de prefinanţare pentru IMM-urile care accesează fondurile structurale (modificarea schemelor de ajutor de stat şi a Ghidurilor solicitantului). Pe româneşte, multă vorbărie, dar nimic concret…

3. Scutirea pe o perioadă de 3 luni de plata de la plata contribuţiilor către bugetul de stat şi cel al asigurărilor sociale în cazul şomajului tehnic.Deşi măsura a fost adoptată prin OUG nr. 28/2009, ea este imposibil de aplicat datorită lipsei softului necesar Casei de Pensii, Agenţiei pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi Casei de Asigurări de Sănătate. Probabil se aşteaptă trecerea crizei pentru achiziţionarea softului.

4. Subvenţionarea integrală de la bugetul de stat pe anul 2009 a contribuţiilor sociale ale angajatorului pentru un salariu de maximum 1.000 de lei/persoană cu scopul de a stimula înfiinţarea a cel puţin 50.000 locuri de muncă în microîntreprinderi. Deşi anunţată din primele luniale anului, măsura preconizată s-a pierdut pe drumul dintre cele două Palate.

5. Eliminarea obligativităţii de plată a TVA la export, în concordanţă cu practicile comunitare, sau acceptării instrumentelor bancare specifice pentru plata TVA la export (garanţii bancare, scrisori de bonitate sau de garanţie). La fel ca măsura de mai sus…

6. Reducerea numărului taxelor fiscale şi parafiscale. În vederea adoptării acestei măsuri, Guvernul a aprobat săptămâna aceasta un memorandum prin care a identificat cele 179 din cele 489 de taxe şi tarife parafiscale existente în prezent, urmând ca actele normative prin care acestea vor fi reduse sau desfiinţate efectiv să fie eleboate în viitor. La Sfântul Aşteaptă…


7.Reducerea măsurilor birocratice pentru firme. Recomandarea ministrului Pogea, Dacă nu poţi plăti nici măcar 500 de euro la stat, anual, închide!, reprezintă traducerea în practică a acestei măsuri.

http://dianatusa.ro/wp-content/gallery/pnl-1/poz_6920.jpg


Marţi, 21 Aprilie 2009 | 22:03

Din momentul investirii în funcţie, la sfârşitul anului trecut, membrii Guvernului Boc au tot promis propriile măsuri anti-criză care se le înlocuiască pe cele aprobate de guvernul liberal, dar anulate de Boc şi ai lui, imediat după venirea la guvernare.

După luni de zile în care criza economică a supus mediul de afaceri românesc unor grele încercări, în urmă cu 3 săptămâni,sub presiunea patronatelor, Guvernul Boc a adoptat OUG 28/2009 prin care a fost reglementată scutirea de taxe şi impozite a şomajului tehnic.

Menită a fi o gură de oxigen pentru firmele româneşti, cu scopul clar de a-i ajuta pe angajatori să păstreze cât mai multe locuri de muncă, în prezent prevederile ordonanţei nu pot fi aplicate datorită lipsei softului necesar prelucrării datelor, dar şi lipsei unor reguli clare care să facă ordonanţa operaţională. Prin urmare, acesta a fost obiectul INTERPELĂRII adresate astăzi primului-ministru al României.

Bucureşti,
21 aprilie 2009
INTERPELARE
Adresată: Domnului Emil Boc, Prim-ministru
De către: Doamna Diana TUŞA, Deputat PNL Brăila
Obiectul interpelării: Ordonanţa de urgenţă nr. 28/2009
Stimate domnule prim-ministru,
Prin Pachetul de măsuri al Guvernului Romaniei pentru stimularea creşterii economice şi
protejarea intereselor economice ale populaţiei, s-a recurs la adoptarea unor noi reglementări în
ceea ce priveşte măsurile de protecţie socială. Drept urmare, măsurile preconizate a fi adoptate de către
Guvern aveau ca şi grup-ţintă, persoanele cele mai afectate de consecinţele imediate ale crizei
economice, persoane care şi-au pierdut deja locul de munca sau care sunt supuse riscului de a şi-l
pierde.
Ţinând cont de urgenţa si necesitatea adaptării cadrului instituţional în sistem tripartit necesar
dezvoltarii unui cadru european al calificărilor deschis si flexibil, bazat pe transparenţă şi încredere
reciprocă, cât şi urgenţa şi necesitatea asigurării legislaţiei care să permită dezvoltarea formării iniţiale
şi continue în funcţie de cerinţele pieţei muncii, aţi adoptat Ordonanţa de urgenţă nr. 28 din 27 martie
2009.
Această Ordonanţă de urgenţă stipulează, printre altele, şi faptul că pe perioada în care
angajaţii sunt trimişi acasă cu plata a 75% din salariu, din lipsă de comenzi, firma nu mai este obligată
să achite contribuţiile sociale pentru aceştia.
Din păcate, Asociaţia Oamenilor de Afaceri (AOAR) s-a arătat nemulţumită de faptul că
Ordonanţa de Urgenţă nr. 28/2009 nu poate fi pusă în practică în prezent, deoarece Casa de Pensii,
Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi Casa de Asigurări de Sănătate nu şi-au adaptat aplicaţiile
informatice pentru declararea contribuţiilor. De asemenea, oamenii de afaceri sunt nemulţumiţi şi de
faptul că nu s-a avut în vedere nici faptul că un angajat în cursul unei luni poate lucra o perioadă, iar
altă perioadă să fie în întrerupere de activitate. În consecinţă, aceştia cer să fie emise reguli clare care
să facă ordonanţa operaţională.
Având în vedere acest blocaj din sistem, vă rog domnule prim-ministru să-mi precizaţi care
sunt măsurile pe care le preconizaţi pentru a remedia această problemă, astfel încât prevederile
Ordonanţei de Urgenţă nr. 28/2009 să poată fi puse în aplicare? Vă întreb acest lucru, deoarece, după
cum probabil ştiţi, oamenii de afaceri sunt nemulţumiţi de faptul că nu pot aplica măsura anticriză
privind scutirea de taxe şi impozite a şomajului tehnic.
Vă mulţumesc.
Menţionez că solicit răspunsul scris şi oral.
Cu stimă,
Diana TUŞA
Deputat PNL Brăila




Miercuri, 22 Aprilie 2009 | 7:49

Ieri vă supuneam atenţiei un alt act normativ care se dovedeşte a fi doar paf în ochii patronatului român. Astfel, deşi adoptată de Guvernul Boc, OUG nr. 28/2009 referitoare la scutirea de taxe şi impozite a şomajului tehnic, nu poate fi pusă în aplicare datorită lipsei softului şi a reglementărilor privind situaţiile cel mai des întâlnite în practică.

În condiţiile în care mai toate măsurile de reducere a cheltuielilor bugetare s-au dovedit a fi doar modalităţi de asigurare de locuri de muncă pentru rubedenii şi clientela politică şi nicidecum măsuri reale de economisire a banului public, oare nu tocmai dorinţa de a nu priva bugetul de stat de banii reprezentaţi de aceste scutiri, a fost motivul pentru care o astfel de măsură anti-criză a fost reglementată printr-un act normativ care nu poate fi pus în aplicare?

Vezi aici continuarea declaraţiei politice susţinute astăzi în parlament.

Bucureşti,
22 aprilie 2009
DECLARAŢIE POLITICĂ
"Măsurile anti-criză ale Guvernului Boc. Doar pe hârtie"
Doamnă preşedinte,
Doamnelor şi domnilor deputaţi,
Declaraţia mea politică de astăzi se referă la măsurile anti-criză adoptate de Guvernul Boc, însă
doar pe hârtie.
* * *
Încă din primele zile ce au urmat investirii în funcţie, atât domnul Boc, actual premier al României,
cât şi membrii Guvernului pe care, cu onoare, domnia sa îl conduce, au anunţat public, în nenumărate
rânduri, adoptarea în perioada imediat următoare a unei serii de măsuri menite să atenueze efectele crizei
economice, pe de-o parte, dar şi să contribuie la menţinerea a cât mai multe locuri de muncă şi la
stimularea creşterii economice, pe de altă parte.
Reluate, însă tot la nivel declarativ, cu prilejul dezbateriilor ce au avut loc în Parlamentul României
asupra Proiectului Legii privind Bugetul de Stat pe anul în curs, niciuna dintre măsurile ce vizau protejarea
mediului de afaceri de consecinţele imediate ale crizei economice nu a fost transpusă în practică.
După patru luni de bâjbâieli şi veşnice promisiuni, într-un final, sub presiunea patronatului
românesc, la sfârşitul lunii martie, Guvernul Boc a adoptat Ordonanţa de Urgenţă nr. 28 privind
reglementarea unor măsuri de protecţie socială, ordonanţă prin care s-a reglementat scutirea de impozite şi
taxe a şomajului tehnic, prevăzându-se ca, pentru primele 3 luni ale perioadei în care angajaţii sunt trimişi
acasă cu plata a 75% din salariu, din lipsă de comenzi a firmei, anagajatorul să fie scutit de plata
contribuţiilor sociale pentru aceştia.
Deşi adoptată cu întârziere, măsura reglementată prin OUG ar fi reprezentat o gură de oxigen
pentru un mediu de afaceri supus unor grele încercări nu atât din cauza efectelor crizei economice
internaţionale asupra economiei autohtone, cât mai ales din cauza lipsei de consecvenţă şi acţiune a
Guvernului.
Din păcate, la fel ca şi celelalte măsuri adoptate până în prezent, şi aceasta s-a dovedit a fi, în
realitate, doar o altă mare gogoaşă a Guvernului Boc.
În primul rând, deşi potrivit actului normativ, scutirea de taxe şi impozite a şomajului tehnic ar fi
trebuit să se aplice începând cu data de 1 aprilie, ea nu poate fi pusă în practică deoarece Casa de
Pensii, Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi Casa de Asigurări de Sănătate nu au binevoit să-şi
adapteze aplicaţiile informatice pentru declararea contribuţiilor.
Trecând însă peste problemele tehnice, care se pare că se ţin scai de actuala Coaliţie - şi, aici îmi
permit să fac o mică paranteză, colegii din Parlament ştiu cel mai bine cât de des se defectează sistemul de
vot din sală, tocmai atunci când este vorba de un vot într-o problemă spinoasă, închid paranteza - trecând
aşadar peste problemele tehnice, de care actuala Coaliţie pare că nu mai scapă, însăşi prevederile
Ordonanţei de Urgenţă adoptate de Guvernul Boc fac ca măsura anunţată cu atâta tam-tam să fie, pur şi
simplu, inaplicabilă.
Aceasta deoarece Guvernul Boc a omis reglementarea situaţiei comune, uzuale, a şomajului
tehnic, cu alte cuvinte, situaţia care se întâlneşte cel mai des în practică, şi anume faptul că, în cursul unei
luni de zile, un angajat poate lucra o perioadă, iar o altă perioadă se poate afla în întrerupere de
activitate. Consecinţa acestei omisiuni? Una singură: ordonanţa de urgenţă nu este operaţională.
Prin urmare, deşi pe hârtie figurează ca fiind adoptată ca măsură anti-criză, menită să contribuie la
protejarea mediului de afaceri şi la menţinerea a cât mai multe locuri de muncă, scutirea de taxe şi
impozite a şomajului tehnic se dovedeşte a fi doar paf în ochii patronatului român.
Având în vedere toate acestea, mă întreb care a fost dorinţa reală a Guvernului Boc în ceea ce
priveşte protejarea mediului de afaceri din România prin acordarea scutirii de impozite şi taxe a şomajului
tehnic? În condiţiile în care mai toate măsurile de reducere a cheltuielilor bugetare s-au dovedit a fi
doar modalităţi de asigurare de locuri de muncă pentru rubedenii şi clientela politică şi nicidecum
măsuri reale de economisire a banului public, oare nu tocmai dorinţa de a nu priva bugetul de stat
de banii reprezentaţi de aceste scutiri, a fost motivul pentru care o astfel de măsură anti-criză a fost
reglementată printr-un act normativ care nu poate fi pus în aplicare?
Diana TUŞA
Deputat PNL Brăila

(sursa: http://dianatusa.ro/)

No comments:

© Gheorghe Florescu, 2008 Acest site este un pamflet politic şi, uneori, cultural, trebuie deci tratat ca atare.