Reducerea numărului de impozite, taxe şi tarifeÎn şedinţa de Guvern de astăzi a avut loc o primă evaluare a modalităţii prin care se poate reduce numărul de impozite, taxe şi tarife din România.
„ Am aprobat astăzi, ca dintr-un număr de 489 de taxe şi tarife, care există în momentul de faţă, după analiza riguroasă făcută de Ministerul Finanţelor, să fie reduse şi desfiinţate 179 taxe şi tarife” a afirmat premierul Emil Boc.
Procesul de simplificare vizează în primă instanţă acele taxe care aduc venituri proprii mai mici decât costurile de administrare. „Am redus sau desfiinţat, în primul rând, acele taxe şi tarife care ne costă mai mult să le adunăm decât câţi bani am aduna efectiv” a mai afirmat primul-ministru Boc.
Şeful Executivului a declarat că până în data de 15 mai 2009 ordonatorii principali de credite vor elabora actele normative necesare pentru reducerea şi desfiinţarea acestor taxe şi tarife şi că această activitate va continua şi după procesul de restructurare şi comasare a agenţiilor şi altor structuri guvernamentale.
De asemenea, în anul 2010 va avea loc o a treia etapă de reducere a taxelor şi tarifelor.
Emitent: Guvernul Romaniei – Biroul de presa
Data: 15.04.2009
Guvernul a aprobat valoarea financiară a bursei şcolare "Guvernul României"Cuantumul bursei şcolare “Guvernul României” va fi 350 de lei/lună, conform unei hotărâri adoptate în şedinţa de astăzi.
“Toate familiile din mediul rural care au copii ce au rezultate bune la învăţătură şi au un venit pe membru de familie sub două milioane de lei vechi sunt binevenite în acest program”, a anunţat primul-ministru Emil Boc.
Bursa şcolară “Guvernul României” va fi acordată unui număr de 25 elevi/ judeţ, respectiv 1025 elevi/ ţără, capabili de performanţă, absolvenţi ai clasei a IV-a, proveniţi din mediul rural, ale căror familii au venituri pe membru de familie sub o treime din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, conform prevederilor Legii Învăţământului nr. 84/1995, republicată cu modificările şi completările ulterioare.
Bursa este destinată acoperirii cheltuielilor de cazare, masă şi a celor şcolare.
„Foarte multe valori din mediul rural vor reuşi să-şi continue studiile, pentru că, din nefericire, spun cu amărăciune, puţini copii din mediul rural reuşesc în ultima vreme să-şi continue studiile la nivel de universitate. Foarte mulţi se opresc la ciclul liceal, mulţi dintre ei nu ajung nici măcar acolo, iar pe această cale dorim să le oferim un sprijin familiilor cu copii talentaţi din mediul rural pe care bariera materială îi opreşte practic să ajungă să urmeze o şcoală în mediul urban”, a declarat premierul Emil Boc la briefingul de presă de la finalul şedinţei de Guvern.
De asemenea, ministrul Educaţiei Cercetării şi Inovării, Ecaterina Andronescu, a specificat că prin această măsură se doreşte ridicarea performanţei şcolare pentru elevii din mediul rural. “Fiecare inspectorat şcolar din fiecare judeţ selecţionează o clasă de 25 de elevi care urmează cursurile gimnaziale şi liceale într-una dintre cele mai performante şcoli ale judeţului, aşa cum decide fiecare inspectorat şcolar”.
Suma necesară acordării bursei se suportă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării.
Emitent: Guvernul Romaniei – Biroul de presa
Data: 15.04.2009
Briefing de presă susţinut de primul-ministru Emil Boc şi ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, la finalul şedinţei de guvernEmil Boc: Bună seara tuturor. Am încheiat şedinţa de Guvern de astăzi. Împreună cu doamna Ministru Andronescu, vă vom prezenta câteva din actele adoptate în cadrul şedinţei de Guvern de astăzi.
Am adoptat o Ordonanţă de Urgenţă cu privire la modificarea Legii cetăţeniei române. Am adoptat, de asemenea, o hotărâre de guvern cu privire la cuantumul sumei „Bursei Guvernului României” acordată copiilor din mediul rural, performanţi, dar care nu au şansa de a avea un sprijin material pe măsură. Doamna ministru Andronescu vă va prezenta conţinutul acestui proiect.
De asemenea, am adoptat acordul de principiu cu privire la garanţiile guvernamentale care vor fi acordate lui Renault-Dacia pentru centrul de la Titu.
Nu în ultimul rând, am adoptat Memorandumul cu privire la reducerea numărului de taxe şi tarife, pe care ni l-a propus ministerul Finanţelor.
Am discutat despre legea salarizării unice a bugetarilor. Şi nu în ultimul rând, de câteva proiecte de lege, printre care cele mai importante sunt cele referitoare la împuternicirea AVAS de a contracta un împrumut pentru achitarea datoriilor restante cu privire la despăgubiţii de la Fondul Naţional de Investiţii.
În privinţa Ordonanţei de Urgenţă cu privire la modificarea legii cetăţeniei române. Prin această Ordonanţă de Urgenţă am urmărit să simplificăm, pe de-o parte, procedurile de acordare a cetăţeniei române şi, pe de-altă parte, urgentarea şi scurtarea unor termene prevăzute de actuala lege a cetăţeniei române.
Fac din start precizarea că această procedură de simplificare, respectiv de urgentare, se referă la foştii cetăţeni români, care au dobândit cetăţenia română prin naştere sau prin adopţie, şi care au pierdut-o din motive neimputabile sau le-a fost ridicată fără voia lor. Deci, aceste proceduri se referă la cetăţenii români care au deţinut în trecut cetăţenia română, dar, din diverse motive, precum cele enunţate, nu au astăzi cetăţenia română.
Prin această modificare, practic, fiind vorba de foşti cetăţeni români, am eliminat condiţia interviului care viza cunoaşterea limbii române, întrucât e vorba, aşa cum am spus, de foşti cetăţeni români care au deţinut cetăţenia română, este evident că ei au cunoscut şi cunosc limba română, şi, din acest punct de vedere, nu se mai impune suplimentar condiţia interviului pentru a verifica dacă ei cunosc sau nu limba română.
Fac precizarea că această condiţie rămâne în continuare în vigoare pentru alte persoane care nu au avut niciodată cetăţenia română, dar care doresc să dobândească cetăţenia română în condiţiile legii. Deci, alţi cetăţeni, ai unei altei ţări, care nu au avut niciodată calitatea de cetăţean român trebuie, pe bază de interviu, în continuare, să facă dovada cunoaşterii limbii române.
Pentru cei care au deţinut în trecut cetăţenia română rămân trei condiţii care sunt prevăzute de actuala lege: Art. 8 litera b - dovedeşte prin comportament, acţiuni şi atitudine, loialitate faţă de statul român nu întreprinde sau nu sprijină acţiuni împotriva ordinii de drept sau a securităţii naţionale şi declară că nici în trecut nu a întreprins asemenea acţiuni; a împlinit vârsta de 18 ani - litera c, şi litera e – este cunoscut cu o bună comportare şi nu a fost condamnat în ţară sau în străinătate pentru infracţiune care-l face nedemn de a fi cetăţean român. Aceste condiţii rămân în continuare, erau şi în actuala formulă a legii, a fost simplificată doar procedura interviului, care presupunea şi timp îndelungat şi care îngreuna nejustificat procedura de adoptare a cetăţeniei române.
De asemenea, au fost scurtate termenele. Termenul maxim în care comisia va verifica îndeplinirea condiţiilor necesare acordării sau redobândirii cetăţeniei române, potrivit art. 10, va fi de maxim 5 luni de zile de la data înregistrării cererii. În vechea lege termenul era de cel mult 6 luni de zile. Erau termene foarte lungi, motiv pentru care au simplificat şi din acest punct de vedere prevederile legale.
Prin acest act normativ, dăm posibilitatea tuturor cetăţenilor români şi descendenţilor acestora până la gradul 3 – în trecut era până la gradul 2, să redobândească cetăţenia română în condiţiile precizate de legea românească.
Pentru celeritate, vă rog să ne permiteţi ca doamna ministru Andronescu să prezinte conţinutul programul „Bursa Guvernului României”, să-i adresaţi câteva întrebări dacă veţi dori, după care eu rămân în continuare celelalte puncte rămase în discuţie.
Ecaterina Andronescu: Vă mulţumesc domnule prim-ministru. Vă spun şi dumneavoastră bună seara. Este o mare bucurie pentru mine să povestesc despre această bursă, pentru care Guvernul României a hotărât astăzi cuantumul în valoare de 350 de RON. Este o bursă care se adresează elevilor din mediul rural, absolvenţi ai ciclului primar şi care au potenţial de performanţă.
Fiecare inspectorat şcolar, din fiecare judeţ, selecţionează o clasă de 25 de elevi care urmează cursurile gimnaziale şi liceale într-una dintre cele mai performante şcoli ale judeţului, aşa cum decide fiecare inspectorat şcolar.
Este o încercare de a ridica performanţa şcolară în general, şi pentru elevii din mediul rural care provin din familii cu probleme sociale, cu venit mediu pe membru de familie scăzut, cred că este un sprijin foarte important. De aceea nu pot decât, fiind la acest microfon, să mă gândesc la ei şi să le urez mult succes.
Emil Boc: Dacă aveţi întrebări pe această temă.
Reporter: Vă rog spuneţi-ne câte burse, ce condiţii de acordare sunt?
Ecaterina Andronescu: Dacă sunt 25 de burse pentru fiecare judeţ, înmulţiţi cu numărul de judeţe şi o să aflaţi numărul de elevi pentru care se acordă aceste burse. Există un regulament elaborat de Ministerul Educaţiei pe baza căruia se face selecţia elevilor, absolvenţi ai ciclului primar, elevi care au rezultate şcolare foarte bune şi care îndeplinesc şi condiţiile de mediul social defavorizat, adică venitul pe mediul de familie o treime din salariul minim pe economie.
Reporter: Această bursă se va aplica începând cu anul şcolar următor?
Ecaterina Andronescu: Şi acum avem 165 de elevi în acest program şi anul viitor sperăm să avem până la limita la care ne permite legea.
Reporter: Vroiam să vă întreb dacă ştiţi de situaţia burselor române în străinătate a căror restanţe nu au fost plătite? Se va rezolva situaţia?
Ecaterina Andronescu: Vă dau o veste bună. Ştiu, şi s-a rezolvat situaţia.
Emil Boc: Astăzi, numai veşti bune.
Ecaterina Andronescu: Dacă nu mai sunt întrebări, că mulţumesc.
Emil Boc: În continuare, în privinţa acestui proiect de act normativ, este vorba de hotărâre de guvern, sunt 1025 de elevi care beneficiază de această bursă a Guvernului României.
Toate familiile din mediul rural care au copii ce au rezultate bune la învăţătură şi au un venit, pe membru de familie, de sub 2.000.000 lei vechi, sunt binevenite în acest program.
Sunt convins că pe această cale foarte mulţi copii din mediul rural, care sunt talentaţi, dar datorită condiţiilor sociale existente nu au ocazia să facă o şcoală mai bună, sau să-şi continue şcoala la oraş, pe această cale foarte multe talente, foarte multe valori din mediul rural vor reuşi să-şi continue studiile, pentru că, din nefericire, spun cu amărăciune, puţini copii din mediul rural reuşesc în ultima vreme să-şi continue studiile la nivel de universitate, datorită faptului că foarte mulţi se opresc la ciclul liceal, mulţi dintre ei nu ajung nici măcar acolo, iar pe această cale dorim să le oferim un sprijin familiilor cu copii talentaţi din mediul rural pe care bariera materială îi opreşte practic să ajungă să-şi urmeze o şcoala în mediul urban.
În privinţa garanţiei pentru Renault, am aprobat prin Memorandum acordul de principiu pentru aprobarea mandatului de negociere privind emiterea garanţiei guvernamentale pentru 80% din valoarea împrumutului de 83 de milioane de euro pe care Compania Renault urmează să contracteze de la Banca Europeană de Investiţii în vederea finanţării investiţiei de la Centrul Tehnic Titu.
Aşa cum am spus, suntem în acest moment în Guvern cu două proceduri în fază avansată de lucru, în sensul că am dat acordurile de principiu pentru garanţia de la Ford Craiova şi această garanţie pentru Renault, pentru Centrul tehnic de la Titu şi în perioada următoare Guvernul va mai veni cu un pachet de garanţii guvernamentale pentru alte industrii strategice din economia românească şi pentru sprijinirea unor domenii cu efect multiplicator în economie. Asta înseamnă: creează locuri de muncă, generează impozite şi taxe care se plătesc la bugetul de stat şi de acolo mai multe locuri de muncă pentru cei care lucrează în economia românească.
Toate aceste companii trebuie să îndeplinească criteriile prevăzute de Uniunea Europeană, România fiind membră a Uniunii Europene. Evident că toate aceste garanţii suverane ale statului român trebuie să respecte condiţiile prevăzute de legislaţia europeană, pe de o parte siguranţa că aceste garanţii se recuperează de către statul român şi se acordă aceste garanţii dacă nu există o siguranţă că aceste firme au posibilitatea să-şi plătească la timp ratele pe care le au.
O condiţie pentru acordarea acestor garanţii guvernamentale este ca societatea respectivă să nu facă parte din nici un proces de restructurare sau procedură falimentară pe care o prevede legislaţia românească sau legislaţia europeană, tocmai ca o garanţie că aceste investiţii se realizează şi statul român nu plăteşte în locul companiei ratele pe care agentul economic le contractează.
În privinţa numărului de taxe şi tarife, astăzi este 15 aprilie, şi am convenit că în 15 aprilie avem prima evaluare în cadrul guvernului a modalităţii prin care putem reduce numărul de impozite, taxe şi tarife.
Vreau să vă spun că am aprobat astăzi ca dintr-un număr de 489 de taxe şi tarife care există în momentul de faţă, după analiza riguroasă făcută de Ministerului Finanţelor, să fie reduse şi desfiinţate 179 de taxe şi tarife.
Până în 15 mai ordonatorii principali de credite vor trebui să elaboreze actele normative prin care cele 179 de taxe şi tarife vor fi reduse sau desfiinţate. Această activitate de reducere a numărului de taxe şi tarife va continua după restructurarea agenţiilor şi structurilor guvernamentale, pentru că urmează aşa cum am menţionat restructurarea, comasarea sau chiar desfiinţarea unor structuri şi agenţii guvernamentale şi prin acest proces evident că vom avea o a doua etapă de reducere a numărului de impozite, taxe şi tarife care se plătesc către diverse agenţii din România, iar pentru 2010, evident că ne propunem să avem de-a face cu a treia reducere a acestor taxe şi tarife întrucât pentru unele dintre structurile care funcţionează în momentul de faţă au ca sursă de venit, veniturile proprii din aceste taxe şi tarife, taxe şi tarife care sunt peste costurile de administrare.
În prima etapă, anul trecut, s-au desfiinţat acele taxe şi tarife pentru care ne costă mai mult să le adunăm, decât câţi bani am aduna efectiv. Acum va urma şi etapa de simplificare prin reducerea, desfiinţarea şi comasarea agenţiilor.
Nu în ultimul rând, aş vrea să amintesc faptul că am discutat în Guvern despre legea salarizării unice a bugetarilor. Am stabilit ca miercurea viitoare, în Guvern, să adoptăm principiile legii salarizării unice a personalului bugetar, pentru ca imediat în perioada următoare să se finalizeze acest proiect de act normativ, act normativ care va elimina privilegiile din sistemul public de salarizare şi va crea o corespondenţă reală între munca prestată pe baza pregătirii de specialitate şi salarizarea corespunzătoare în domeniul public fără privilegii şi fără privilegiaţi.
Este un act care va restabili dreptatea în sistemul de salarizare şi cu siguranţă va asigura ceea ce scrie în Constituţie că „nimeni nu este mai presus de lege” .
Tot în paralel lucrăm şi la de reformă a sistemului de pensii pentru ca şi aici să eliminăm privilegiile din sistem şi nimeni nu este mai presus de lege să funcţioneze şi după ce omul iese din câmpul muncii prin sistemul de pensionare care se va reglementa la nivelul unitar în România.
Am acordat astăzi printr-un proiect de lege care l-am trimis spre aprobare la Parlament, posibilitatea AVAS-ului de a contracta un împrumut de 210 milioane de lei, în scopul plăţii sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect despăgubirile acordate persoanelor care au investit în unităţi de fond la FNI. Pentru că există foarte multe sentinţe şi titluri executorii, AVAS-ul a fost mandatat să contracteze un asemenea împrumut pentru a putea să facă faţă la aceste cereri restante care există.
Şi, nu în ultimul rând, vestea bună pe care ne-a comunicat-o şi ministrul Muncii, începând de ieri, se plăteşte pensia socială minimă şi toţi pensionarii care au o pensie sub trei milioane de lei vechi, de mâine până în 28 aprilie vor primi pensia majorată la 300 de lei noi, iar evident începând cu 1 octombrie, toţi pensionarii cu o pensie de trei milioane cinci de mii de lei vechi, vor ajunge la acest nivel.
Reporter: Domnule prim-ministru, aţi spus că astăzi ne daţi numai veşti bune. Am trei întrebări foarte scurte. A sosit forma finală a scrisorii de la FMI ? Aţi spus că trebuie să sosească pe 14-15 aprilie, dacă nu mă înşel.
Emil Boc: Nu am primit-o în forma oficială, dar avem toate garanţiile că este pe drumul cel bun.
Reporter: De ce întârzie ?
Emil Boc: Prin proceduri administrative şi birocratice şi nu de proceduri de natură de fond.
Reporter: Am înţeles că ministrul Muncii ar vrea să majoreze salariul minim la 700 de lei, începând cu a doua jumătate a anului. Aţi discutat despre acest lucru? Intenţionaţi să faceţi acest lucru?
Emil Boc: Nu am abordat acest subiect în manieră directă. Evident, în funcţie de evoluţia economiei, vom discuta şi alte aspecte financiare. Ceea ce am discutat astăzi şi am aprobat, am dat posibilitatea firmelor să fie sprijinite în condiţiile în care se angajează şomeri, în condiţiile în care se angajează tineri pe perioada studiilor, în vacanţe lucrează la diverşi agenţi economici, am acordat aceste soluţii financiare pentru sprijinirea sectorului economic.
Reporter: Deci, pentru moment nu există intenţia concretă de a majora salariul minim?
Emil Boc: Astăzi, cel puţin, nu am discutat.
Reporter: Când vom putea vedea şi noi o listă detaliată a taxelor care vor fi reduse sau comasate. Cu numele lor, de unde provin etc.
Emil Boc: Ea există, în acest moment, şi va fi, practic, până în 15 mai, detaliată în acte normative. Pot să vă spun ca exemplu, dacă aţi solicitat: La Ministerul Mediului, dintr-un total de 102 taxe, rămân 42 de taxe, la MAI din 55 de taxe, rămân 33 de taxe, la SGG din 47 de taxe, rămân 22 de taxe, la Ministerul Economiei din 41 de taxe, rămân 25 de taxe, la Ministerul Transporturilor din 40 de taxe, rămân 32 de taxe, la ANSVSA din 37 de taxe, rămân 26 de taxe, la agricultură din 31 de taxe, rămân 20 de taxe, la justiţie din 30 de taxe, rămân 27 de taxe, la muncă din 24 de taxe, rămân 18 taxe, la comunicaţii din 20 de taxe, rămân 12 taxe, la ministerul, aici deja sunt cu cifre mai mici, la ministerul Culturii din 11 taxe, rămân 9 taxe, etc.
Reporter: Însă când vom şti care rămân şi care dispar? Aceasta era întrebarea.
Emil Boc: Atunci, pe 15 mai vor fi şi acte normative, concrete, emise.
Reporter: Nu aveţi concret o listă ?
Emil Boc: Ba da. Uitaţi cât e de mare lista.
Reporter: Ne-o puteţi furniza?
Emil Boc: Nu. Este deocamdată în lucru. V-am spus doar o situaţie sintetică. Memorandumul a fost aprobat de Guvern şi până în 15 mai vor fi elaborate actele normative.
Reporter: Nu ne puteţi da câteva exemple de taxe?
Emil Boc: Ministerul Finanţelor va face o conferinţă de presă specială. La Inspectoratul de stat din construcţii, la Cadastru, la Poliţie, la Situaţii de urgenţă, sunt mai multe. Sunt foarte multe.
Reporter: În privinţa legii de salarizare unică în sistemul bugetar, Uniunea Naţională a Judecătorilor din România a spus că va cere suspendarea acestei legi pentru că nu au fost consultaţi, nu au fost invitaţi la discuţii, prin urmare, sunt nemulţumiţi. Aţi discutat cu dânşii?
Emil Boc: Evident că am discutat. Procesul de consultare nu s-a terminat. După cum ştiţi, dialogul social a început pe marginea acestei legi. Noi vom aborda principiile de bază în Guvern. Vor urma în continuare discuţii cu partenerii sociali până la forma finală pe care Guvernul o va trimite la Parlament.
Vreau să-i asigur pe toţi partenerii sociali că discuţiile vor începe pe un ton mai accelerat începând de săptămâna viitoare şi că acolo unde poate s-a constatat o anumită reţinere sau dorinţă de a lăsa lucrurile aşa cum sunt în momentul de faţă, acolo mai ales, lucrurile vor fi urgentate pentru ca această lege să se realizeze şi să se aplice în România.
Reporter: De asemenea, tot legat de acest subiect, sindicatele spuneau ieri că există trei ministere care nu vor această lege: internele, externele şi justiţia.
Emil Boc: Vă asigur că vor dori.
Reporter: O precizare, domnule prim-ministru, legat de legea cetăţeniei: cu ce îi ajută această lege pe cetăţenii moldoveni care doresc să devină cetăţeni români?
Emil Boc: Cetăţenii români care au dobândit în trecut cetăţenia română, fie prin naştere, fie prin adopţie, dacă au pierdut-o din motive neimputabile lor, ne referim şi la cei din Republica Moldova, practic, sunt ajutaţi pe două canale. În primul rând, este vorba de reducerea termenelor la Comisia de acordare a cetăţeniei; în al doilea rând, este vorba de simplificarea procedurilor prin eliminarea acelei probe cu interviul, în vederea cunoaşterii limbii române şi care, practic, era extrem de lungă ca şi durată; şi, nu în ultimul rând, prin extinderea şi pentru descendenţii până la gradul trei, faţă de gradul doi, cât era până în momentul de faţă, cu privire la persoanele care, în trecut, au avut cetăţenia română, iar în momentul de faţă nu o au pentru că au pierdut-o pentru motive neimputabile lor.
Reporter: Deci, se referă la rudele persoanelor mai în vârstă din Republica Moldova care au fost cetăţeni români în perioada interbelică.
Emil Boc: Exact. Potrivit legii, foştii cetăţeni români care au dobândit cetăţenia română prin naştere sau prin adopţie, şi care au pierdut-o din motive neimputabile lor sau le-a fost ridicată fără voia lor, precum şi descendenţii acestora până la gradul trei, pot redobândi sau li se poate acorda cetăţenia română la cerere. Prin gradul trei, înţelegeţi - e vorba de nepoţi, soţie şi nepot de frate sau soră, ca să păstrăm egalitatea între sexe.
Reporter: Tot legat de această problemă aş vrea să vă întreb dacă aveţi un răspuns din partea moldoveană referitor la ambasador.
Emil Boc: Nu am primit până în acest moment un răspuns.
Reporter: Ştiu că în Consulatul de la Chişinău deja există peste 600.000 de cereri, dacă nu greşesc.
Emil Boc: Tocmai vă spuneam că pe această cale dorim să simplificăm şi să urgentăm, ştiind că există blocaje birocratice în adoptarea acestor cereri de acordare a cetăţeniei.
Reporter: Am înţeles şi este lăudabil, dar vroiam să vă întreb dacă se respectă termenul acela de cinci luni, având în vedere că deja sunt probabil 1.000.000 de persoane care trebuie verificate acum.
Emil Boc: Avantajul major al acestei măsuri este că acea probă a interviului, care era cea mai lungă ca şi durată este eliminată. Practic, comisia are acum doar de verificat existenţa documentelor la dosar, fără a mai fi nevoie de acel interviu care ne scotea în afara tuturor termenelor prevăzute de lege. Să sperăm că pe această cale vom reuşi să ne încadrăm în termenele procedurale prevăzute de lege.
Reporter: Dar, practic, se poate?
Emil Boc: Membrii comisiei sunt în prezent opt, în raport cu şase, cât erau în trecut. Am mărit cu doi numărul membrilor comisiei pentru evaluarea acestor dosare. Vă mulţumesc.
Emitent: Guvernul Romaniei – Biroul de presa
Data: 15.04.2009
(sursa: http://www.guv.ro)
No comments:
Post a Comment