Misiune imposibilă, Operaţiunea Codurile

---

Mircea Toma, de la Agenţia de Monitorizare a Presei, spune că graba preşedintelui de a avea codurile adoptate pâna la 15 mai ar putea să ducă la un raport pe justiţie mai slab decât cel dorit.

22 de organizatii neguvernamentale, care alcatuiesc coalitia "Opriti Codurile!", au inaintat luni o plangere in instanta legata de incalcarea de catre Guvern a legislatiei prealabile elaborarii proiectelor noului Cod Civil, Cod penal, Cod de procedura civila si Cod de procedura penala.

COMUNICAT DE PRESĂ
(22 aprilie 2009)

Declaraţia de presă a preşedintelui României, la finalul întrevederii cu reprezentanţii unor organizaţii nonguvernamentale

Preşedintele României, Traian Băsescu, a avut o întrevedere, miercuri, 22 aprilie a.c., la Palatul Cotroceni, cu reprezentanţii unor organizaţii nonguvernamentale, pe tema proiectelor Codurilor aflate în Parlament. La finalul întrevederii, şeful statului a susţinut o declaraţie de presă.

Vă prezentăm integral textul declaraţiei:

„Bună ziua,

Hristos a înviat! Am observat că pe agenda publică sunt două subiecte majore în momentul de faţă, problema legată de Coduri, Codul Penal, Codul Civil şi Codurile de Procedură Penală şi Procedură Civilă şi problematica legată de salarizare. Aş face o observaţie generală. Toţi declarăm că le vrem şi Coduri, noi şi o nouă lege de salarizare, dar prea puţini fac eforturi ca această legislaţie să prindă viaţă, să devină realitate. Mă uit şi la noua lege a salarizării, nu există dezbatere sau discuţie cu sindicatele în care să nu se refere la necesitatea unei noi legi a salarizării, dar când vine vorba de lucrat la această lege fiecare se străduieşte să o blocheze, să blocheze orice demers chiar din fază iniţială. În aceeaşi situaţie suntem şi cu Codurile. La Coduri se lucrează de zece ani. V-aş aduce aminte Codurile din timpul doamnei ministru Stănoiu, pe urmă acelea au fost suspendate şi doamna ministru Macovei a vrut alte Coduri, a venit domnul ministru Predoiu, avem alte Coduri şi de fiecare dată încercăm să blocăm, până la urmă, evoluţia pozitivă. Astăzi am avut o întâlnire legată de Coduri. Şi vă pot spune că reprezentanţii celor 21 de ONG, care solicitau sau solicită, încă solicită blocarea Codurilor, mi s-au părut în primul rând de bună credinţă. De bună credinţă din punctul lor de vedere şi acest lucru l-am apreciat. Sigur, şi din punctul meu de vedere am tratat întâlnirea ca pe o întâlnire cu oameni de bună credinţă, chiar dacă atunci când spui că trebuie oprite Codurile, ar trebui să ai măcar un document să îl dai oamenilor politici cărora le ceri oprirea procesului de adoptare a Codurilor, măcar un document cu observaţii scrise, adică o asumare de răspundere şi nu un simplu "nu": "Nu, nu vrem Codurile, vrem să fie dezbatere publică".

Toate elementele primite de la Ministerul Justiţiei arată că această dezbatere publică a avut loc, în conformitate cu legea. În acelaşi timp este evident că fiind vorba de o materie care necesită o pregătire, o specializare deosebită în materie penală, în materie comercială, în chestiuni de procedură, ea nu s-a desfăşurat în teritoriu, să spunem, parlamentarii nu au mers cu proiectele şi să le explice undeva, spre exemplu în sectorul 5, în Ferentari, în, ştiu eu, în comuna Cleja, în judeţul Bacău, nu au fost, parlamentarii nu s-au dus cu ele în astfel de dezbateri. Probabil că ar fi fost un lucru bun dacă se făcea acest lucru, dar în mod categoric au fost discutate de foarte mulţi specialişti. Mai există o realitate, pe care îmi permit să o observ, dintr-o experienţă. Este foarte greu să găseşti trei jurişti care să aibă aceeaşi apreciere sau aceeaşi evaluare a ceea ce trebuie făcut. Şi atunci cred că dezbaterile la nivelul la care s-au purtat cu specialişti, cu oameni din Justiţie, judecători, procurori, oameni din Ministerul Justiţiei, ONG-uri care au vrut să fie implicate de-a lungul timpului, pentru că eu nu discut nici de azi, nici de ieri, discuţiile despre Coduri durează de ani buni, deci această dezbatere la nivelul specialiştilor s-a produs.

Din acest punct de vedere nu pot fi de acord cu ideea că nu a existat o dezbatere publică. Sigur, ea poate avea loc şi astăzi, şi eu nu critic pe nimeni, dar în mod categoric rating mult mai mare face Gigi Becali, ştiu eu, decât o dezbatere despre Coduri la televizor, sau oricine altcineva. Du-l pe Florin Călinescu, sigur că e mult mai interesant să-l ai la televizor pe Florin Călinescu decât o dezbatere despre proceduri la Codul Penal, la Codul Civil. Deci această dezbatere îmi este greu să o imaginez ca o dezbatere de mase, aşa cum am înţeles că existau, unele ONG-uri o solicitau. Le înţeleg dorinţa. În acelaşi timp trebuie spus că de zece ani discutăm despre Coduri la nivelul specialiştilor. Recunosc că nu am fost implicat niciodată într-o astfel de discuţie pentru că nu mă pricep. Este treaba în principal a judecătorilor, a procurorilor, a oamenilor, a profesorilor universitari, a celor care ştiu şi au experienţă în materie, ceea ce nu exclude dezbaterea la televizor, dacă televiziunile vor să o facă. Deocamdată, singurul lucru în dezbatere publică este “Opriţi codurile”. Nimeni nu înţelge de ce, iar după zece ani de când tot scriem Coduri a venit timpul să le adoptăm. Discuţia de astăzi, repet, a fost o discuţie în care eu am înţeles foarte bine mesajul celor 21 de ONG-uri, în acelaşi timp am prezentat şi necesitatea de a face paşi înainte în procesul de reformă al Justiţiei.

România nu mai poate întârzia, să mai amânăm încă o dată deciziile legate de folosirea sau nu a Codului Penal din timpul regimului comunist. Actualul Cod Penal este Codul penal din 1968, ori modernizarea lui se impune. Sigur, un aspect semnalat de ONG-uri în discuţia de astăzi a fost legat de micşorarea pedepselor pentru corupţie şi aici sunt de acord cu cele semnalate că este inadmisibilă reducerea pedepselor pentru corupţie. Ceea ce am propus celor 21 de ONG-uri, rămâne de văzut dacă vor accepta sau nu, este să participe la o discuţie cu cele două comisii care lucrează la Codul Penal şi comisia care lucrează la Codul Civil. Ca să nu existe suspiciuni asupra dreptului meu de a mă implica în a încerca să aşez faţă în faţă politicienii care lucrează la Coduri şi societatea civilă, aş aminti că o fac în baza articolului 80, alineatul 2 din Constituţia României, prevedere care mă obligă să mediez între societate şi instituţii ale statului. În acelaşi timp, aceeaşi Constituţie, prin articolul 148, alineatul 4, mă face unul dintre garanţii îndeplinirii angajamentelor asumate de România la semnarea Tratatului de aderare la Uniunea Europeană. Din acest motiv, în perspectiva raportului de evaluare care va apărea în luna iulie, am obligaţia să solicit instituţiilor statului să accelereze procesul de îndeplinire a propriilor noastre angajamente, iar România şi-a asumat modernizarea legislaţiei şi compatibilizarea ei cu legislaţia Uniunii Europene, ceea ce implică şi modernizarea Codurilor pe care le avem, Codul Penal, Codul Civil şi cele două Coduri de Procedură, Penală şi Civilă.

Nu este nicio observaţie răutăcioasă, dimpotrivă, am văzut foarte mulţi tineri reprezentanţi ai celor 21 de ONG-uri şi vă mărturisesc că mi-a plăcut inflexibilitatea lor, în dorinţa de a afirma necesitatea dezbaterii publice, lucru cu care, repet, sunt de acord, dar fiind atât de specifică materia cred că nivelul la care s-a desfăşurat dezbaterea publică este unul acceptabil. Deci, mi-a plăcut inflexibilitatea unora dintre cei cu care m-am întâlnit astăzi care solicitau dezbatere publică. În acelaşi timp trebuie să ţinem cont că oamenii politici în funcţie au şi responsabilităţi, iar responsabilitatea mea, cea care decurge din Constituţie în raport cu Uniunea Europeană, dar şi a Parlamentului, şi a Guvernului, şi a puterii judecătoreşti sunt majore. România nu-şi poate permite în luna iulie un raport care să nu constate progrese în modernizarea justiţiei naţionale. Un raport care, eventual, ar constata stagnare sau paşi înapoi, ar putea duce la ceea ce s-a întâmplat vecinilor noştri, suspendări de utilizare de resursă financiară pusă la dispoziţie de Uniunea Europeană, ceea ce personal mi se pare inadmisibil. Deci, accept ca valabile principiile enunţate de ONG-uri astăzi, în acelaşi timp este absolut necesar ca entuziasmul şi inflexibilitatea să meargă mână în mână cu responsabilitatea pentru evoluţia ţării, mai ales într-o perioadă de criză avem nevoie să probăm că suntem capabili să facem progrese în Justiţie.

Cam aceasta este concluzia discuţiilor pe care le-am avut cu reprezentanţii celor 21 de ONG-uri. Vă pot spune că pe mecanism le-am propus discuţii care să dureze până la trei zile cu cele două comisii care lucrează la Coduri, cele două comisii parlamentare. Dânşii au avut o ofertă şi de la domnul preşedinte Geoană, pentru şapte zile; sunt dispus să discutăm şi despre şapte zile dacă vor fi necesare, dar trebuie să înţelegem că termenul 15 mai este un termen important pentru Codul Civil şi Codul Penal, pentru simplul motiv că prima evaluare începe pe data de 4 mai, pe 19 mai este a doua evaluare în vederea pregătirii raportului din iulie şi ar fi păcat, după ce s-a făcut efortul elaborării acestor Coduri, să nu fie materializat, prin finalizarea prin vot sau prin asumarea răspunderii de către Guvern, a procesului, măcar pentru Codul Penal şi pentru Codul Civil. Mai mult decât atât, dincolo de crearea unui spaţiu de discuţie între comisie şi cele 21 de ONG-uri, am atenţionat că mai sunt două momente, momentul de la asumarea răspunderii sau aprobarea în Parlament până la promulgare, care înseamnă 20 de zile.

Dacă se vor constata nereguli în cele votate sau asumate de Guvern, există posibilitatea întoarcerii legilor în Parlament pentru articolul sau articolele care sunt în neregulă. Este un alt moment în care putem discuta dacă mai trebuie făcute ajustări. V-aş aduce aminte că anul trecut am primit nişte modificări groaznice la Codul Penal şi am returnat legea în Parlament pentru modificările de rigoare, iar Parlamentul nu a mai revenit cu legea în forma în care au propus-o. De asemenea, mai este un interval pentru că aceste Coduri nu intră în viogoare imediat. Ele au nevoie de o evaluare a impactului, ce număr de judecători, ce număr de procurori, ce număr de instanţe, ce logistică trebuie pentru noul sistem pe care îl introducem în sistemul penal, sistemul comercial. Deci va fi un interval de circa doi ani de la promulgarea legilor de adoptare a Codurilor şi până la intrarea în vigoare. Acest interval implică inclusiv acomodarea judecătorilor, procurorilor, poliţiştilor cu noile prevederi din Coduri. Deci, se poate găsi această modalitate de parteneriat cu cele 21 de ONG-uri, în care ele să-şi aducă contribuţia la eventuale necesare îmbunătăţiri ale Codului. Aceasta este declaraţia pe care am dorit să o fac. Vă doresc o seară bună. La revedere.”

Departamentul de Comunicare Publică
22 Aprilie 2009

(sursa: http://www.presidency.ro)

Galeria Foto - Autor Sorin Lupsa / Administraţia prezidenţială

22 aprilie 2009 - Primirea reprezentanţilor unor organizaţii nonguvernamentale, pe tema proiectelor Codurilor aflate în Parlament